Sunteți pe pagina 1din 11

Insuficienta renala cronica

Insuficienta renal cronic se definete ca incapacitatea rinichilor de ai


satisface multiplele funcii datorit distrugerii lent progresive a
populaiei de nefroni.
Simptomologia clinic i modificrile biologice ntlnite n Insuficienei
Renale
Cronice sunt rezultatul insuficienei acestor funcii:
1. Functia excretorie:
Alterarea capacitii maximale de concentrare a urinii
Alterarea capacitatii maximale de diliare a urinii
Modificri ale echilibrului hidro-electrolitici
Modificari acido-bazice
Alterarea capacittii de epurare a rinichilor privind toxinele exogene i
endogene: retenia
azotat, retenia toxinelor urenice-autointoxicarea
organismului cu rsunet asupra metabolismelor i sistemelor.
2. Funciile de sintez:
Insuficiena sintezei de eritropoetin anemia renal
Insuficient de sintez a 1,25(OH)2D3 modificri ale metabolismului
fosfo-calcic
Totalitatea acestor fenomene definesc sindromul uremic.

Insuficiena Renal Cronic poate fi generat de orice boal renal cronic


care distruge populaia de nefroni.
Primele boli renale cronice generatoare de Insuficien Renal Cronic
sunt:
glomerunefritele, nefropatiile tubulointerstiiale, bolile chistice ale
rinichiului, nefropatia diabetic.

Semne si simptome

Asemntor celui prezentat de Nefropatia tubular cronic asociaz


semnele
afeciunii cauzale cu cele ale intoxicaiei uremice pe fond oligo-anuric.
Primul stadiu, de agresiune, este urmat de faza oligo-anuric (8-10 zile) i de
faza de reluare a diurezei,nsoite la nceput de poliurie. Semnele clinice n
primele doua stadii sunt: oboseal, anorexia, vrsturile, halena amoniacal,
diaree, respiraie Kussumaul sau Chezne-Stokes, diateza hemoragic,
somnolena, convulsii, agitaii sau com. Explorrile paraclinice evideniaz
acidoza, creterea produilor de putrefacie intestinal (indol,scatol fenol),
hiperpotasemia, hipercalcemia, hiperglicemia, hiperzotemia.

Se pot distinge:
1) Insuficienta renala acuta functionala secundara unei scaderi
importante a volumului sagvin circulant, insotita de o scadere a
presiunii arteriale si deci a cantitatii de sange ce ajunge la rinichi. Prin
urmare, o cantitate mai mica de sange este filtrata.
Insuficienta renala acuta functionala se intalneste in:
- insuficienta cardiaca
- deshidratare intensa, consecutiva unei insolatii, arsuri, diarei,
varsaturi frecvente si insemnate, o reactie alergica ce duce la soc
anafilactic (diminuare brusca a calibrului vaselor sangvine mici)
- hemoragie puternica
- utilizarea diureticelor (medicamente ce cresc emisia de urina), in
special la varstnici, ceea ce determina o scadere a cantitatii de lichid
circulant in organism.

2) Insuficienta renala acuta organica secundara distrugerii unuia


dintre constituientii rinichiului ce asigura filtrarea sangelui (glomeruli,
tubuli), datorita:
- medicamentelor - antibiotice, antiinflamatorii (aspirina, etc), paracetamol,
medicamente utilizate pentru anesteziere, produse pe baza de iod utilizate
in radiografie;
- metalelor toxice: arsenic, plumb, mercur, bismut, uraniu;
- unei infectii renale grave;
- o boala autoimuna (organismul produce anticorpi impotriva propriilor
tesuturi)
- o alergie .
3) Insuficienta renala acuta de origine mecanica apare ca urmare a
unui obstacol ce impiedica eliminarea normala a urinei:
- litiaza urinara (calculi);
- tumori: adenom al prostatei, cancer de prostata, cancer de vezica urinara;
- fibroza retroperineala, in urma unei inflamatii: abces, tuberculoza,
cicatrizare.

Factori de risc
Insuficienta renala acuta survine intotdeauna in legatura cu alta afectiune,
majoritatea cazurilor survenind la pacientii deja spitalizati din alte motive.
Arsurile grave si interventiile chirurgicale complexe cresc riscul de IRA, la
fel ca si infectiile severe. In plus, expunerea la substante toxice, abuzul de
droguri, excesul de alcool si utilizarea de lunga durata a analgezicelor
(aspirina, acetaminofen, ibuprofen) cresc vulnerabilitatea la insuficienta
renala. Uneori, administrarea unui antibiotic (streptomicina, etc) pentru
tratarea unei infectii poate cauza insuficienta renala acuta.
Alte boli si afectiuni ce cresc riscul de insuficienta renala acuta sunt:
- infectiile cronice
- diabet
- hipertensiunea arteriala
- insuficienta cardiaca
- boli autoimune: lupus, nefropatie cu IgA (boala lui Berger), sclerodermia
- afectiunile renale

Diagnostic

Pentru diagnosticarea IRA, sunt efectuate teste de sange si urina


pentru depistarea unor anomalii in nivelul de uree, creatinina si
potasiu. Este de asemenea masurata cantitatea de urina emisa
zilnic:
- Scaderea cantitati de urina la 500 ml pe zi;
- Crestere foarte rapida a ureei din sange (ajungand la 1 gr pe litru,
adica 17 mmoli pe litru pe zi);
- Urina este foarte concentrata in potasiu si saraca in sodiu in cazul
unei IRA functionale (secundara unei scaderi a cantitatii de sange
circulant, cu scaderea tensiunii arteriale).
- In cazul unei IRA organice (insotita de distrugerea elementelor de
filtrare din compozitia rinichiului), urina este foarte concentrata in
sodiu si saraca in potasiu.
- In toate cazurile, crestere importanta a creatininei din sange.
Creatinina este o substanta azotata ce provine din degradarea
creatinei (un constituient al tesuturilor musculare).

Cresterea nivelului de creatinina din sange indica o insuficienta a


functiei renale. In insuficienta renala acuta, nivelul de creatinina
depaseste 270 micromoli pe litru, adica 30 mg/ l.
- hiperuricemie crestere importanta a cantitatii de acid uric din
sange (peste 150 mg/l).

Examene complementare
Ecografia, tomografia computerizata (CT) si imageria prin
rezonanta magnetica (IRM) sunt examene ce permit punerea in
evidenta a unei eventuale obstructii a cailor urinare.

Complicaiile de Insuficien Renal Cronic sunt frecvente nct

unii autori
le iau n discuie n cadrul manifestrilor clinice ale bolii, aa cum le-am
expus i noi.
Unele din acestea nu apar curent dar sunt de o gravitate deosebit i de
cele mai multe ori influeneaz negativ evoluia bolii. Le vom meniona pe
scurt n cele ce urmeaz:
Edemul pulmonar uremic: cauze hiperhidratarea; insuficien ventricular
stng, creterea permeabilitii capilarelor;
Hipertensiunea arterial: frecvena HTA n IRC este crescut i crete cu
progresia
IRC dinspre uor spre sever;
Cardiopatia ischemic: incidena cardiopatiei ischemice la bolnavii cu IRC
este
mare datorit unui proces accelerat de ateroscleroz;
Modificri gastro-intestinale: leziunile bucale i faringiene, leziuni
esofagiene,
leziuni gastro-intestinale;
Modificri hematologice: anemia apare la toi bolnavii cu IRC la care nivelul
creatininei serice depete 3,5 mg%.

Complicaiile hemodializei pot fi induse de procedur de dializ i


sunt imediate,
sau pot fi generate n timp de tratamentul prin hemodializ.
Complicaii n timpul hemodializei:
Tulburri cardio-vasculare
Hipertensiune arterial. Colaps
Accident vascular cerebral
Tulburri de ritm i de conducere
Insuficien cardiac
Tulburri vasculare periferice
Sngerri n timpul dializei
Coagularea sngelui n circuitul extracorporeal
Sindrom de dezechilibru dialitic
Cefalee
Convulsii
Crampe musculare
Pierderi de contien

Tratament

Tratamentul depinde de cauza insuficientei renale acute:


- in cazul unei IRA de origine mecanica, este necesara practicarea
unei interventii chirurgicale pentru indepartarea obstacolului. Totusi,
la unii pacienti se practica temporar o dializa renala (epurarea
artificiala a sangelui) inaintea operatiei.
- dializa este indicata cand aciditatea din sangele circulant este mai
mica de 7,1 dar si in caz de:
- hipertensiune arteriala
- edem pulmonar acut
- tulburari neurologice
- insuficienta cardiaca
- in caz de greturi este necesara alimentarea cu ajutorul unei
sonde.

S-ar putea să vă placă și