Alergiile respiratorii la adult

1. Sunt afirmatii FALSE despre rinitele alergice:

a. Rinitele alergice sezoniere afecteaza 5-6% din copii
b. Alergiile nazale afecteaza 25% din tinerii adulti
c. Nu exista o asociere intre caracterul intermitent sau persistent
al rinitei si severitatea ei
d. Rinita alergica se dezvolta inspre 10-15 ani
e. Rinita alergica este deseori un precursor al astmului alergic

CM 8. Sunt afirmatii adevarate despre rinitele alergice:

a. Cele intermitente au simptome < 5 zile pe saptamana
b. Rinitele sezoniere afecteaza 11-18 din copii
c. Alergiile nazale afecteaza aproximativ 25% din adulti
d. Nu este necesara o asociere intre caracterul intermitent sau
persistent si severitatea rinitei
e. Rinita preceda de obicei astmul

2. Este adevarat despre riscul alergic in cadrul rinitelor

alergice:
a. Este de 20-40% daca ambii parinti sunt alergici
b. Este 30-50% daca ambii parinti sunt alergici
c. Este de 10% daca doar un parinte e alergic
d. Este de 50-80% daca cei doi parinti au aceeasi
simptomatologie
e. Este de 90% daca cei doi parinti au aceeasi simptomatologie

9. Este adevarat referitor la anamneza in rinitele alergice:

a. Riscul alergic este de 10-20% daca unul din parinti este alergic
b. Riscul alergic este de 40-60% daca cei 2 parinti sunt alergici
c. Ancheta trebuie sa precizeze tipul lenjeriei de pat
d. Ancheta trebue sa precizeze existenta tabagismului
e. Ancheta trebuie sa precizeze existenta alcoolismului

3. Este FALS despre IgE:

a. Se considera procent pozitiv daca > 150 UI/ml
b. Nivelul de IgE total este normal la pana la 40% din pacientii
cu alergie documentata
c. Poate fi crescut in tabagism
d. Testul Fadiatop are un rezultat calitativ dar nu permite
identificarea alergenului
e. Poate fi crescut in parazitoze
4. NU este adevarat despre prick-test:
a. Se pot realiza pe fata anterioara a bratului
b. Sunt sensibile
c. Sunt specifice
d. Determina edem si disestezii la 6 ore
e. Sunt nedureroase
5. Este alergen major pentru acarieni:
a. Der f 1
b. Der p 1
c. Fel d 1
d. Fel f 1
e. Can f 1
6. Urmatoarea afirmatie despre alergeni e FALSA:
a. In tarile occidentale alegrenul acarienilor este cel mai
frecvent responsabil de sensibilizare
b. Senzibilizarea la alergenul canin ajunge pana la 40% la copii
astmatici
c. Sensibilizarea la alternaria creste riscul de stop cardiocirculator prin astm de 200 de ori
d. Glandele anale sunt surse principale de alergen al pisicii
e. Alergenii gandacului de bucatarie se gasesc in excrementele
acestuia
7. Este adevarat despre tratamentul rinitelor alergice:
a. Desensibilizarea este rezervata subiectilor monosensibilizati
b. Rinitele severe vor fi tratate initial cu antihistaminice si
corticoizi inhalatori
c. Evaluarea tratamentului se va face la 2 luni
d. Sunt interzisi corticoizii sistemici la polisensibilizati
e. Imunoterapia specifica va fi avuta in vedere inca din stadiul
de rinita usoara

10. Urmatoarele teste sunt sugestive pentru rinita alergica:

a. Hipereozinofilie sanguina
b. IgE = 160 UI/ml
c. Hiperbazofilie sanguina
d. IgE = 159 UI/ml
e. Hiperneutrofilie sanguina
11. Este adevarat despre prick-test:
a. Sunt sensibile
b. Sunt specifice
c. Determina eritem, edem si disestezii la 6 ore
d. 10-20% dintre subiectii cu test cutanat pozitiv nu au
simptome clinice
e. Testul este pozitiv daca la 10 min diametrul papulei este mai
mare de 2 mm
12. Este adevarat despre pneumalergeni:
a. Alergenul major acarian este Der p 1
b. Alergenul major al pisicii este Fel f 1
c. Sensibilizarea la alternaria creste riscul de stop cardiocirculator prin astm de 200 de ori
d. Sensibilizarea la alergenul cainelui variaza intre 3 si 14%
e. Alergenii gandacului de bucatarie se gasesc in excrementele
acestuia
13. NU sunt alergeni din randul mucegaiurilor:
a. Alternaria alternata
b. Ficus benjamina
c. Botritis
d. Blatella germanica
e. Dermatophagoides farinae
14. Caracterizeaza tratamentul rinitelor alergice:
a. Antihistaminice de prima intentie la rinite intermitente
b. Antihistaminice si corticoizi inhalatori la rinite persistente severe
c. Evaluare la 1 luna dupa inceperea tratamentului
d. Imunoterapia este rezervata polisensibilizatilor
e. In caz de ineficacitate se pot recomanda anticolinergice cu
actiune locala
Raspunsuri:
Complement simplu:
1 E. 2 D. 3 B. 4 A. 5 B. 6 E. 7 A.
Complement multiplu:
8 C, D. 9 B, C, D. 10 A, B, D. 11 A, B, C, D. 12 A, C,
D. 13 B, D, E. 14 A, C, E.

Astmul la adult
1. Episoadele recidivante caracteristice astmului cuprind urmatoarele
simptome CU EXCEPTIA:
a. Tuse
b. Opersiune toracica
c. Wheezing
d. Expectoratie
e. Dispne
2. Este adevarat cu privire la diagnosticul astmului:
a. Tusea poate fi singurul simptom
b. Absenta simptomelor la examinare exclude astmul
c. Se ausculta raluri ronflante in timpul respiratiei normale sau fortate si
prelungite
d. Episoade recidivante de wheezing la copilul de 3-5 ani sunt aproape
intotdeauna datorate astmului
e. Simptomele nu apar niciodata dupa efort
3. Urmatoarea PFR este caracteristica disfunctiei ventilatorii
obstructive reversibile:
a. VEMSpost - VEMSpre = 160 ml
b. VEMSpost - VEMSpre = 160 ml
c. VEMSpost - VEMSpre = 140 ml
d. (VEMSpost - VEMSpre) / VEMSteoretic = 14%
e. (VEMSpost - VEMSpre) / VEMSteoretic = 10%
4. Sunt aspecte ale unei situatii de urgenta la pacientii cu astm CU
EXCEPTIA:
a. Criza intensa cu semne de detresa rezistenta la bronhodilatatoare
inhalatorii obisnuite
b. Criza severa cu normocapnie
c. Criza severa cu hipercapnie
d. Flux expirator de varf < 30% din valoarea teoretica
e. PEF < 50% din valoarea teoretica
5. In situatiile de urgenta din astm NU sunt semne care impun
ventilatie spontana:
a. Tulburari de constiinta
b. FC &gt; 120/min
c. Pauze respiratorii
d. Respiratie paradoxala
e. Hipercapnie > 50 mmHg
6. Este FALS despre investigatiile complementare in diagnosticul
astmului:
a. Gazometria arteriala nu este necesara daca PEF &gt; 40% decat cel
teoretic
b. Semnele de CPA pe ECG sunt sugestive doar daca dispar pe trasee
succesive
c. Radiografia toracica este un examen de rutina
d. In functie de context se poate face o hemograma
e. In functie de context se poate face o hemocultura
7. Este FALS despre astmul instabil:
a. E frecvent precedat de o perioada de agravare progresiva
b. Poate surveni in orice moment, oricare ar fi gradul de severitate a bolii
astmatice
c. E un termen care inlocuieste sindromul de astm acut grav
d. Cresterea consumului de corticoizi inhalatori de scurta durata e cel mai
bun indiciu de instabilitate
e. Permite continuarea activitatilor cotidiene daca este crescuta doza de
tratament intarziind astfel contactul cu medicul
8. NU face parte din criteriile de astm instabil:
a. Mari variatii diurne ale obstructiei bronsice
b. Agravare progresiva a obstructiei bronsice
c. Agravare in timpul noptii
d. Sensbilitate mai mica a crizelor la bronhodilatatoarele obisnuite
e. Crize pluricotidiene

9. NU caracterizeaza tratamentul astmului acut grav:

a. Nebulizare cu salbutamol 5mg/2ml in 15 min si de reinnoit la fiecare 2030min
b. Oxigen nazal 2l/min
c. Corticoizi sistemici
d. Nebulizari anticolinergice cu bromura de ipratropium 0,5mg/2ml la
adulti
e. Hidratare abundenta 3l/zi
10. Este adevarat despre tratamentul oricarei crize de astm examinata
in urgenta:
a. Spitalizare daca PEF < 50% din valoarea optima
b. Externare daca PEF > 60% din valoare optima
c. Se recomanda o corticoterapie de scurta durata cu 2mg/kg/zi echivalent
prednison timp de 5-10 zile
d. Nu se va suprapune corticoterapia orala cu ce inhalatorie
e. Se va recomanda o consultatie specializata pentru a verifica stabilitatea
astmului la 2 luni dupa incident
11. Caracterizeaza stadiul 2 de astm - astmul persistent usor CU
EXCEPTIA
a. Simptome > 1 data pe saptamana dar < 1 data pe zi
b. Simptome de astm nocturn > 2 ori pe luna
c. Exacerbari care pot influenta activitatea si somnul
d. Activitati fizice limitate de catre simptomele de astm
e. PEF sau VEMS > 80% din valorile prezise, cu variabilitate de 20-30%
12. In tratamentul astmului se urmaresc urmatorii parametri CU
EXCEPTIA:
a. Simptome diurne &lt; 4 zile pe saptamana
b. Activitate fizica normala
c. Absenteism profesional sau scolar putin frecvent
d. VEMS sau PEF > 85% din cea mai buna valoare personala
e. Variatie nictmerala a PEF < 15%
13. NU caracterizeaza principiile generale de tratament de fond
pentru astmul persistent moderat:
a. Beclometazona 800-2000 micrograme/24h
b. Fluticazona 100-400 micrograme/24h
c. Salmeterol 50-100 micrograme/24h
d. Formoterol 24-48 micrograme/24h
e. Budesonida 800-2000 micrograme/24h
14. Sunt factori favorizanti/agravanti pentru astm CU EXCEPTIA:
a. Polen
b. Tutun
c. AINS
d. Betablocante
e. IEC
Complement multiplu
15. Principalele celule care intervin in mecanismul astmului sunt:
a. Eozinofile
b. Limfocite T
c. Limfocite B
d. Mastocite
e. Macrofage
16. Urmatoarele afirmatii despre astm sunt adevarate:
a. Se manifesta prin episoade recidivante de wheezing, dispnee, opresiune
toracica si tuse
b. Tusea nu apare niciodata singura in astm
c. Simptomele apar mai ales in cursul noptii si in zori
d. Este cea mai frecventa boala acuta la copii
e. Inflamatia se asociaza unei hiperreactivitati bronsice nespecifice

17. Caracterizeaza diagnosticul astmului:

a. Absenta simptomelor in momentul examenului exclude diagnosticul de astm

b. Se observa o ingrosare a mucoasei nazale
c. Daca VEMSpost - VEMSpre > 200ml atunci obstructia este ireversibila
d. Daca (VEMSpost - VEMSpre) / VEMSteoretic > 12% Obstructia este
reversibila
e. In absenta PFR se va efectua intotdeauna PEF

26. Caracterizeaza stadiul 1 - astmul intermitent:

a. Simptome intermitente <1 data pe saptamana
b. Exacerbari severe (de ore-zile)
c. Simptome de astm nocturn > 2 ori pe luna
d. Functie respiratorie normala intre crize
e. PEF sau VEMS >80% din valorile prezise, cu variabilitate de 20-30%

18. Sunt semne de gravitate a unui astm:

a. Anxietate
b. Liniste auscultatorie
c. FR <30/min
d. FC > 100/min
e. PaCO2 > 30mmHg

27. NU caracterizeaza stadiul 2 - astmul persistent usor:

a. Simptome cotidiene
b. Exacerbari ce pot influenta activitatea si somnul
c. Simptome de astm nocturn > 1 data pe saptamana
d. Activitati fizice limitate de catre simptomele de astm
e. PEF sau VEMS > 80% din valorile prezise, cu variabilitate de 20-30%

19. Sunt semne care impun o ventilatie spontana in astm:

a. Tulburari de constiinta
b. PEF < 30% decat cel teoretic
c. Cianoza
d. Liniste auscultatorie
e. Pauze respiratorii

28. Caracterizeaza stadiul 3 &#8211; astm persistent moderat:

a. Simptome cotidiene
b. Exacerbari ce pot influenta activitatea si somnul
c. Frecvent simptome de astm nocturn
d. Activitati fizice limitate de catre simptomele de astm
e. PEF sau VEMS &lt; 60% din valorile prezise cu variabilitate &gt; 30%

20. Este adevarat despre explorarile complementare in diagnosticul

potentialelor situatii de urgenta din astm:
a. Gazometria arteriala nu este necesara daca PEF > 40% decat cel teoretic
b. Semnele de CPA pe ECG sunt sugestive doar daca persista pe trasee
succesive
c. Radiografia toracica se face sistematic
d. Radiografia toracica se face numai dupa amelioararea documentata
e. Radiografia toracica aduce informatii pertinente in peste 22% din crizele
de astm

29. Caracterizeaza stadiul 4 - astmul persistent sever:

a. Simptome permanente
b. Exacerbari ce pot influenta activitatea si somnul
c. Simptome de astm nocturn > 2 ori pe luna
d. Activitati fizice limitate de catre simptomele de astm
e. PEF sau VEMS < 60% din valorile prezise cu variabilitate > 30%

21. Este adevarat despre astmul supraacut:

a. Este o forma de AAG
b. Poate conduce la deces in cateva minute
c. Afecteaza cu precadere subiectii masculini <30 de ani cu functie
respiratorie sensibil normala
d. Nu este corelat cu triggeri psihologici
e. Nu este corelat cu expunere alergenica
22. Sunt criterii de astm instabil:
a. Agravare in timpul noptii
b. Cresterea progresiva a consumului de beta-2-agonisti
c. Variatii diurne ale PEF <30%
d. Crize pluricotidiene
e. Scadere progresiva a PEF
23. Caracterizeaza tratamentul exacerbarii severe din astm:
a. 0,5-1 mg/kg/zi echivalent de prednison la adult timp de 8-10 zile
b. Corticoterapia orala trebuie administrata intreaga durata de 8-10 zile
c. Descresterea progresiva a corticoizilor nu prezinta interes
d. Se indica kinetoterapie respiratorie in caz de obstructie majora
e. Nu se vor administra corticoizi inhalator pe perioada corticoterapiei orale
24. NU caracterizeaza tratamentul astmului acut grav:
a. Salbutamol 5mg/2ml de nebulizat 15 min si reinnoit la fiecare 20-30 min
b. Oxigen nazal 2l/min
c. Corticoizii sistemici nu prezinta interes datorita efectului decalat de 4
ore
d. Bromura de ipratoripium 0,5 mg/2ml
e. Hidratare abundenta 3l/zi
25. Caracterizeaza tratamentul oricarei crize de astm examinata in
urgenta:
a. Internare daca PEF <50% din valoarea optima dupa tratamentul initial
b. Externare daca PEF > 70% din valoarea optima
c. La pacientii cu raspuns incomplet (PEF intre 50-70%) decizia de
internare se bazeaza pe VEMS
d. Se recomanda corticoterapie de 5-10 zile cu 2 mg/kg/zi de echivalent de
prednison
e. In timpul corticoterapiei orale cea inhalatorie va fi administrata in doze
inalte

BPOC

30. NU corespund parametrilor optimi in tratamentul astmului:

a. Simptome diurne <4 zile pe saptamana
b. Simptome nocturne <2 nopti pe saptamana
c. Activitate fizica normala
d. Absenteism scolar sau profesional putin frecvent
e. Variatie nictmerala a PEF <15%
31. Caracterizeaza tratamentul astmului persistent moderat:
a. Beclometazona 800-2000 micrograme/24h
b. Fluticazona 100-400 micrograme/24h
c. Se vor asocia corticoizii inhalatori cu cei orali
d. Salmeterol 24-48 micrograme/24h
e. Budesonida 800-2000 micrograme/24h
32. NU caracterizeaza tratamentul astmului persistent sever:
a. Corticoizi inhalatori in doze reduse
b. Bronhodilatatori cu actiune prelungita
c. Antileucotriene
d. Corticoterapie orala pe termen scurt - 0,4-1 mg/kg/zi timp de 8-10 zile
e. Omalizumab
33. Sunt factori favorizanti/agravanti pentru astm:
a. Mucegaiuri
b. Tutun
c. Betablocante
d. IEC
e. Sinuzita
Raspunsuri:
Complement simplu:
1 D. 2 A. 3 D. 4 E.5 B. 6 C. 7 D. 8 C. 9 B. 10 A. 11 D.
12 C. 13 B. 14 E.
Complement multiplu:
15 A, B, D. 16 A, C, E. 17 B, D, E. 18 A, B. 19 A, E. 20 A, D.
21 A, B, C. 22 B, D, E. 23 A, C, D. 24 B, C. 25 A, B, E. 26 A,
B, D. 27 A, C, D. 28 A, B. 29 A, D, E. 30 B, D. 31 A, E. 32 A,
D. 33 A, B, C, E.

1. Este adevarat despre diagnosticul BPOC:

a. Diagnosticul bronsitei cronice se face numai prin anamneza
b. Emfizemul este o largire permanenta a spatiilor aeriene dincolo
de bronhii
c. Testul de reversibilitate bronsica nu este necesar pentru
diagnosticul BPOC
d. In termenul de BPOC se gasesc mai multe boli caracterizate de
limitare acuta a debitelor aeriene
e. Existenta unei tuse cronice productive 3 luni pe an cel putin 2
ani consecutivi sugereaza emfizem
2. Caracterizeaza bronsita cronica obstructiva
a. Bronsita cu obstructie persistenta asociata unei hipoxemii de
repaus inafara exacerbarilor
b. Dispnee de efort
c. PaO2 <60 mmHg
d. PaO2 < 8 kPa
e. Tuse si expectoratie cronica fara dispnee
3. Sunt elemente clinice ale emfizemului panlobular CU
EXCEPTIA:
a. Corpolenta slaba
b. Fara ronchusuri
c. Barbat tanar
d. Tuse si expectoratie precoce
e. Fara IVD
4. NU caracterizeaza PFR in emfizemul centrolobular:
a. VEMS/CV scazut
b. CPT foarte crescut
c. DLCO normal sau putin scazut
d. PaO2 scazuta
e. PaCO2 crescuta
5. Sunt semne de distensie toracica:
a. Punerea in miscare a muschilor respiratori accesorii
b. Ventilatie cu buze tuguiate
c. Semnul Hoover
d. Hipocratism digital
e. Semne de IVD
6. Disfunctia ventilatorie obstructiva se poate afirma atunci
cand VEMS/CV este:
a. < 0,79
b. <0,70
c. <80%
d. <79%
e. <0,80
7. NU este caracteristic stadiului IV de BPOC:
a. PaO2 < 60 mmHg
b. VEMS < 50% din valorile prezise in prezenta insuficientei
respiratorii
c. VEMS < 40% din cel teoretic
d. VEMS/CV < 0,70
e. Semne de IVD
8. Este semn care impune ventilatie mecanica in BPOC:
a. PaCO2 > 70 mmHg
b. PaO2 < 60 mmHg
c. SaO2 < 90%
d. FR > 25/min
e. FC > 110/min

9. In cadrul managementului exacerbarilor acute ale BPOC

fara criterii de gravitate se recomanda spitalizare abia atunci
cand nu exista ameliorare dupa:
a. Instituirea sau cresterea bronhodilatatorilor beta-2-agonisti
b. Antibioterapie
c. Corticoterapie orala
d. Kinetoterapie
e. Instituirea sau cresterea anticolinergicelor
10. In managementul exacerbarilor acute ale BPOC cu criterii
de gravitate se recomanda urmatoarele atata timp cat nu sunt
semne de amenintare a prognosticului vital CU EXCEPTIA:
a. Corticoterapie i.v.
b. Kinetoterapie
c. Inotrope
d. O2
e. Tratamentul factorului declansator
11. Antibioterapia pentru un pacient BPOC cu VEMS <30% in
timpul unei exacerbari acute este:
a. Telitromicina
b. Ceftriaxona
c. Macrolide
d. Amoxicilina
e. Pristinamicina
12. Sunt bronhodilatatori cu actiune scurta utilizati in
tratamentul BPOC:
a. Salmeterol
b. Bromura de ipratropium
c. Bromura de tiotropium
d. Formoterol
e. Fluticazona
13. Se recomanda oxigenoterapie daca PaO2 <de 60 mmHg si
exista unul din urmatoarele criterii CU EXCEPTIA:
a. HTA
b. Poliglobulie importanta
c. Semne de IVD
d. Desaturari nocturne
e. Desaturari la efort
14. Sunt principii de monitorizare de lunga durata in BPOC
CU EXCEPTIA:
a. Tratarea simptomeleor
b. Ameliorarea tolerantei la efort
c. Tratarea factorilor de risc
d. Verificarea eficacitatii tratamentului
e. Diminuarea mortalitatii
Complement multiplu
15. Fac parte din BPOC:
a. Bronsita cronica simpla
b. Bronsita cronica obstructiva
c. Emfizemul paracicatricial
d. Emfizemul panlobular
e. Emfizemul centrolobular
16. Caracterizeaza bronsita cronica obstructiva:
a. Obstructie persistenta a cailor aeriene mari
b. Dispnee de efort
c. VEMS < 35%
d. PaO2 < 8 kPa
e. Absenta hipoxemiei de repaus
17. Sunt caracteristici clinice ale pink puffer:

a. Corpolenta obeza
b. Barbat tanar
c. Tuse rara si tardiva
d. Sibilante
e. Cianoza
18. NU caracterizeaza PFR la blue bloater:
a. CPT subnormal
b. DLCO scazut
c. PaO2 scazuta
d. PaCO2 normala
e. VEMS/CV scazut
19. Caracterizeaza radiografia toracica in emfizemul panlobular:
a. Distensie
b. Hiperclaritate a varfurilor
c. Inima in picatura
d. Cardiomegalie
e. Dimensiunea arterelor pulmonare crescuta
20. Este adevarat despre DVO in BPOC:
a. Existenta DVO se poate afirma daca exista semne de distensie
toracica
b. Este DVO daca VEMS/CV < 70%
c. Este DVO daca VEMS/CV < 0,70
d. Severitatea DVO se defineste doar prim VEMS
e. Severitatea DVO se defineste doar prin VEMS/CV
21. Caracterizeaza tratamentul in functie de stadiul BPOC:
a. Stadiul I - Corticoizi inflamatori in prezenta simptomelor
semnificative
b. Stadiul III - Corticoizi inhalatori in caz de exacerbari repetate
c. Stadiul II - Bronhodilatatori cu scurta durata de actiune la cerere
d. Stadiul III - Tratament regulat cu unul sau mai multe
bronhodilatatoare si corticoizi inhalatori in prezenta simptomelor
semnificative
e. Stadiul IV - Se va discuta un tratament chirurgical
22. Caracterizeaza PFR in functie de stadiile BPOC:
a. VEMS/CV < 0,70 in stadiul I
b. VEMS intre 50-80% in stadiul II
c. VEMS < 30% din cel teoretic in stadiul IV
d. VEMS < 50% din cel teoretic in stadiul IV
e. PaO2 > 60 mmHg
23. Sunt indicatii de gazometrie in BPOC:
a. Dispnee
b. Distensie toracica
c. SaO2 &lt; 92%
d. PaO2 &lt; 8 kPa
e. Discordanta clinico-functionala
24. Sunt indici pentru situatie de urgenta in cazul BPOC:
a. Temperatura > 38.5
b. FR > 20/min
c. FC > 110/min
d. PaO2 < 60 mmHg
e. SaO2 < 92%
25. Sunt semne care impun ventilatie mecanica in BPOC:
a. PaO2 < 60 mmHg
b. PaCO2 > 70 mmHg
c. pH < 7,30
d. Confuzie
e. FR > 25/min

26. Conform schemei de management al BPOC fara criterii de

gravitate, se va administra corticoterapie orala in lispa
ameliorarii dupa:
a. Instituirea sau cresterea bronhodilatatorilor beta-2-agonisti
b. Educarea pentru autodezobstructie
c. Tratamentul factorului agravant
d. Kinetoterapie
e. Informarea asupra semnelor de gravitate
27. Conform schemei de management al BPOC cu criterii de
gravitate, fac parte din reanimarea spontana:
a. Inotrope
b. Tratamentul factorului declansator
c. Umplere
d. Antibioterapie
e. Intubare
28. Sunt antibiotice recomandate in exacerbarile BPOC daca
exista dispnee de efort si expectoratie franca purulenta
verzuie:
a. Levofloxacina
b. Amoxicilina
c. Ceftriaxona
d. Cofotaxim
e. Telitromicina
29. Sunt bronhodilatatori cu actiune scurta utilizati in
tratamentul BPOC:
a. Fenoterol
b. Salmeterol
c. Bromura de tiotropium
d. Bromura de ipratoripium
e. Formoterol
30. Sunt indicatii de oxigenoterapie la BPOC daca PaO2 &lt;
60 mmHg:
a. HTAP
b. Hematocrit > 50%
c. SaO2<92% mai mult de 30% din timpul de inregistrare,nocturna
d. Semne de IVD
e. Desaturari la efort
31. Se recomanda chirurgia la pacientii cu BPOC care:
a. Au emfizem centrolobular cu bule compresive
b. Au emfizem panlobular cu multiple bule la nivelul pleurei
c. Pacienti cu CPT > 125% din cel teoretic, nesecretanti
d. Pacienti cu PCO2> 60 mmHg
e. Pacienti cu HTAP
32. Se recomanda la BPOC cu obstructie bronsica moderat
severa la severa fara oxigenoterapie pe termen lung:
a. PFR/1-2 ani
b. PFR o data pe an
c. Radiografie toracica /1-2 ani
d. Radiografie toracica o data pe an
e. Gazometrie arteriala la 3-6 luni
Raspunsuri:
Complement simplu:
1 A. 2 B. 3 D. 4 B. 5 C. 6 B. 7 C. 8 A. 9 C. 10 C.
11 B. 12 B. 13 A. 14 D.
Complement multiplu:
15 B, D, E. 16 B, E. 17 B, C. 18 B, D. 19 A, C. 20 B, C,
D. 21 B, E. 22 A, B, C. 23 A, C, E. 24 A, C, D. 25 B, C,
D. 26 A, B, D, E. 27 A, C, D, E. 28 B, E. 29 A, D. 30 A,
D, E. 31 A, C. 32 B, D.

Detresa respiratorie acuta la adult

1. In depresia respiratorie acuta, hipoxemia si absenta
opacitatii radiologice poate sugera:
a. Dispnee laringiana
b. Acutizarea de insuficienta respiratorie restrictiva
c. Acutizare de insuficienta respiratorie obstructiva
d. Astm acut grav
e. EPA
2. In depresia respiratorie acuta, hipoxemia si prezenta
opacitatii radiologice poate sugera:
a. Dispnee laringiana
b. SDRA
c. Embolie pulmonara
d. Astm acut grav
e. Pneumotorace bilateral sau compresiv
3. NU este cauza de SDRA prin agresiune pulmonara toxica:
a. Sindromul Mendelson
b. Transfuzii masive
c. Bleomicina
d. Embolia grasoasa
e. Embolia amniotica
4. Este traumatism toracic cauzator de SDRA:
a. Contuzia pulmonara
b. Politraumatism
c. Arsuri intinse
d. Fracturi ale oaselor lungi
e. Zdrobire de membre
5. NU este necesar in diagnosticul etiologic al SDRA:
a. Eliminarea pancreatitei prin ecografie abdominala
b. Eliminarea peritonitei prin radiografie abdominala pe gol
c. Eliminarea pneumotoracelui prin CT
d. Un bilant infectios extrarespirator complet
e. LBA si recoltare distala protejata
6. Este adevarat despre SDRA:
a. Perturbarea principala in SDRA este hipercapnia
b. Hipercapnia apare cand cavitatile sunt ventilate dar slab
perfuzate
c. In faza precoce de vasoconstrictie HTP nu are nici un rol
d. Capacitatea reziduala functionala este crescuta
e. Volumul de inchidere al alveolelor este redus
7. NU este adevarat despre managementul SDRA:
a. Amitrina determina vasodilatatia zonelor neventilate
b. Poate fi necesara hemodiafiltrare pentru limitarea inflatiei
hidrosodate
c. Ventilatia in decubitul ventral determina redistribuirea
perfuziei spre zonele cel mai bine ventilate
d. Utilizarea de furosemid poate determina alcaloza
hipokaliemica crescand hipercapnia
e. NO este vasodilatator arterial pulmonar selectiv

Complement multiplu
8. In cazul detresei respiratorii acute la adult pot fi cauze de
hipercapnie cu absenta opacitatii radiologice pulmonare:
a. Acutizarea insuficienteleor respiratorii cronice obstructive
b. Acutizarea insuficientelor respiratorii cronice restrictive
c. Embolia pulmonara
d. Astm acut grav
e. Pneumotoracele bilateral sau compresiv
9. In cazul detresei respiratorii acute la adult pot fi cauze de
hipoxie cu prezenta opacitatii radiologice pulmonare:
a. Embolia pulmonara
b. Astmul acut grav
c. Pneumotoracele bilateral
d. EPA
e. SDRA
10.Caracterizeaza SDRA:
a. PaO2/FiO2
b. PAPO > 18 mmHg
c. Exista o crestere a presiunii hidrostatice microvasculare
d. Exista o crestere a permeabilitatii alveolocapilare
e. Mortalitate de 50%
11.Sunt etiologii SDRA prin agresiune pulmonara toxica generala:
a. Embolia amniotica
b. Embolia grasoasa
c. Bleomicina
d. Sindromul Mendelson
e. Pancreatita acuta necrotica
12.Sunt etiologii infectioase respiratorii ale SDRA:
a. Penumopatie bacteriana
b. Pneumopatie virala
c. Soc septic
d. Embolia grasoasa
e. Embolia amniotica
13.Este FALS despre SDRA:
a. Tulburarea principala este hipoxemia
b. Hipoxemia este secundara unui dezechilibru
ventilatie/perfuzie
c. Hipercapnia apare datorita cavitatilor bine perfuzate dar slab
ventilate

d. Capacitatea reziduala functionala este crescuta

e. Proprietatile elastice ale plamanului sunt afectate
14.Este adevarat despre managementul SDRA:
a. Pacientul va fi ventilat mecanic cu presiune expiratorie pozitiva
b. Ventilatia in decubitul ventral determina redistribuirea
perfuziei spre zonele cele mai bine ventilate
c. NO determina vasoconstrictia zonelor ventilate
d. Almitrina determina vasodilatatia zonelor neventilate
e. Se vor evita vasodilatatorii
Raspunsuri:
Complement simplu:
1 D. 2 B. 3 D. 4 A. 5 C. 6 B. 7 A.
Complement multiplu:
8 A, B. 9 D, E. 10 A, D, E. 11 A, C, E. 12 A, B. 13
C, D. 14 A, B, E.

Dispneea acuta si cronica

1. Corespunde diagnosticului dispneei acute
a. Hipoxie + hipercapnie - Criza de astm
b. Hipoxie + hipocapnie - Pneumopatie acuta
c. Hipoxie + hipocapnie - Decompensare BPOC
d. Hipoxie + hipercapnie - Embolie pulmonara
e. Hipoxie + hipercapnie EPA
2. NU este semn de insuficienta respiratorie acuta:
a. Cianoza
b. Asterixis
c. Polipnee
d. Tiraj intercostal
e. Respiratie abdominala paradoxala
3. Corespunzator conduitei de urgenta in dispneea acuta se va face
gazometrie sanguina in caz de, CU EXCEPTIA:
a. Cianoza
b. Transpiratii
c. Obstacol pe caile superioare
d. Tulburari de constienta
e. Miscari respiratorii anormale
4. NU sunt examene complementare de etapa a treia in
diagnosticul dispneei acute:
a. Masurarea FEV
b. Ecografia cardiaca
c. Scintigrafie de ventilatie/perfuzie
d. Gazometrie sanguina
e. Cateterism cardiac drept
5. Sunt cauze de dispnee expiratorie cu wheezing:
a. Epiglotita infectioasa
b. Compresie traheala data de o tumora mediastinala
c. Astm paroxistic
d. Edem Quincke
e. Pneumopatie acuta infectioasa
6. Este cauza de dispnee acuta fara zgomote anormale:
a. Embolia pulmonara
b. EPA
c. Pneumopatia de hipersensibilitate
d. Pleurezie masiva
e. Atelectazie completa
7. Caracterizeaza platipneea:
a. Dispnee cu imposibilitatea mentinerii decubitului dorsal
b. Apare in insuficienta cardiaca stanga
c. Apare doar in ortostatism
d. Apare doar in clinostatism
e. Dispnee cu imposibilitatea mentinerii decubitului lateral pe partea
cu plamanul afectat
Complement multiplu:
8. Corespunde diagnosticului dispneei acute
a. Hipoxie + hipercapnie - Criza de astm
b. Hipoxie + hipocapnie - Pneumopatie acuta
c. Hipoxie + hipocapnie - Embolie pulmonara
d. Hipoxie + hipercapnie - Decompensare BPOC
e. Hipoxie + hipercapnie EPA
9. Sunt semne de insuficienta respiratorie acuta in diagnosticul
dispneei:
a. Cianoza
b. Colaps
c. Asterixis
d. Coma
e. Respiratie abdominala paradoxala

10. Sunt manevre in conduita de urgenta in prezenta dispneei

acute dupa descoperirea unui obstacol pe caile aeriene superioare:
a. Laringoscopie
b. Deschiderea gurii
c. Retragere la deget
d. Drenaj
e. Heimlich
11. Sunt examene comlpementare de etapa a treia in diagnosticul dispneei:
a. Ecografia cardiaca
b. Laringoscopie
c. Fibroscopie bronsica
d. Cateterism cardiac drept
e. Radiografie toracica
12. Sunt etiologii pentru dispneea inspiratorie zgomotoasa:
a. Epiglotita infectioasa
b. Pneumopatia de hipersensibilitate
c. EPA
d. Pneumotorace spontan
e. Cancer laringian
13. NU sunt etiologii ale dispneei expiratorii cu wheezing:
a. Decompensare acuta a BPOC
b. Astm paroxistic
c. Pneumopatia de hipersensibilitate
d. Edemul Quincke
e. EPA
14. Sunt etiologii ale dispneei cu raluri crepitante:
a. Pneumopatia de hipersensibilitate
b. Pneumopatia acuta infectioasa
c. Pneumotorace spontan
d. Edem Quincke
e. Epiglotita infectioasa
15. Sunt etiologii ale dispneei cu asimetrie sau liniste auscultatorie:
a. Pneumotorace spontan
b. EPA
c. Edem Quincke
d. Compresie traheala prin tumora mediastinala
e. Pleurezie masiva
16. Sunt etiologii ale dispneei acute fara zgomote anormale:
a. Embolia pulmonara
b. EPA
c. Anemia acuta
d. Edem Quincke
e. Boli neuromusculare
17. Sunt cauze ale dispneei cronice:
a. Boli neuromusculare
b. Pericardita cronica constrictiva
c. BPOC
d. Dispneea psihogena
e. Anemia cronica
18. Caracterizeaza platipneea:
a. Dispnee cu imposibilitatea mentinerii decubitului dorsal
b. Dispnee cu imposibilitatea mentinerii decubitului lateral de partea
plamanului afectat
c. Dispnee doar in pozitie ortostatica
d. Apare in caz de sunt dreapta-stanga
e. Apare in caz de sunt stanga-dreapta
Raspunsuri:
Complement simplu:1 B. 2 B. 3 C. 4 D. 5 C. 6 A. 7 C.
Complement multiplu:

8 B, C, D. 9 A, E. 10 A, B, C, E. 11 A, C, D. 12 A, E. 13 C,
D. 14 A, B. 15 A, E. 16 A, C, E. 17 A, B, C, E. 18 C, D.

Hemoptizia
1.Este adevarat despre hemoptizie:
a. Hemoptizia masiva - intre 50-200 ml/24h
b.Hemoptizia fudroaianta - peste 300-500 ml/24h
c. Hemoptizia masiva - > 200 ml odata
d.Hemoptizia in cantitate mica - 200 ml/24h
e. Hemoptizia in cantitate medie - < 50 ml/24h ;
2.Sunt examinari de prima intentie in hemoptizie CU
EXCEPTIA:
a. Radiografie toracica
b.Fibroscopie bronsica
c. Hemoleucograma
d.CT toracic
e. LBA
3.Sunt cauze de hemoragie alveolara CU EXCEPTIA:
a. Sindrom Churg-Strauss
b.Hemosideroza pulmonara
c. Lupus
d.Sarcoidoza
e. Sindrom Goodpasture
4.NU sunt cauze cardiovasculare de hemoptizie:
a. Fisura bronsica
b.Tulburari de hemostaza
c. EPA cardiogenic
d.Embolie pulmonara
e. Anevrismul aortei toracice
5.Sunt cauze de hemoptizie la un subiect silicotic CU
EXCEPTIA:
a. Micobacterioza atipica
b.Grefa aspergilara
c. Bronholitiaza
d.Dilatare a bronhiilor
e. Necroza aseptica a maselor pseudotumorale
6.NU caracterizeaza managementul hemoptiziei
medii:
a. Spitalizare sistematica
b.Oxigenoterapie in functie de gazometrie
c. Tratarea cauzei
d.Firboscopia poate fi facuta a doua zi
e. Pozitia Trendelenburg
Complement multiplu
7.Sunt afirmatii adevarate despre hemoptizie
a. Sangele provine doar din caile subglotice
b.Nu orice hemoptizie necesita internare
c. O hemoptizie masiva e deseori precedatat de hemoptizii
santinela
d.Hemoptizia ucide prin spolierea sanguina
e. Semnele de anemie acuta indica gravitate extrema

8.Sunt examinari sistematice, de prima intentie in

hemoptizie:
a. Gazometrie
b.Grupa sanguina
c. Rh
d.Firboscopie bronsica
e. Biopsie bronsica
9.Sunt cauze de hemoragie alveolara:
a. Sindrom Goodpasture
b.Boala Wegener
c. Sindrom Rendu-Osler
d.Sindrom Churg-Strauss
e. Lupus
10. Sunt cauze clasice de hemoptizie la un fost pacient
tuberculos:
a. Recidiva BK
b.Asperligiom
c. Micobacterioza atipica
d.Necroza aseptica pe cicatrice
e. Bronholitiaza
11. Sunt cauze de hemoptizie la un subiect silicotic:
a. Micobacterioza atipica
b.Bronholitiaza
c. Cancer pulmonar
d.Grefa aspergilara
e. BK
12. Caracterizeaza managementul hemoptiziei de
mare abundenta:
a. Perfuzarea de solutii macromoleculare
b.Terlipresina 1 mg i.v.
c. Arteriorgrafie bronsica selectiva cu embolizare
d.Oxigenoterapie in functie de rezultatele gazometriei
e. Chirurgia hemostazei
Raspunsuri:
Complement simplu:
1 C. 2 E. 3 D. 4 B. 5 C. 6 E.
Complement multiplu:
7 A, C, E. 8 A, B, C, D. 9 A, B, D, E. 10 A, B, E.
11 A, D, E. 12 A, C, E.

Infectiile bronhopulmonare la adult

1. Diagnosticul de pneumopatie este suspectat daca exista
urmatoarele elemente CU EXCEPTIA:
a. Expectoratie
b. Temperatura > 37,5
c. Dureri toracice
d. Tahicardie > 100/min
e. Dispnee
2. NU este imagine evocatoare de pneumopatie pe radiografia
toracica:
a. Opacitate parenchimatoasa unica
b. Opacitate parenchimatoasa difuza
c. Opacitati in focare multiple
d. Opacitati interstitiale
e. Opacitati interstitiale difuze
3. NU este factor de risc de mortalitate in infectiile
bronhopulmonare:
a. Diabet zaharat
b. Varsta > 65 ani
c. BPOC
d. Drepanocitoza homozigota
e. Boala renala
4. In infectiile bronhopulmonare sunt semne de gravitate
imediata ce impun internarea CU EXCEPTIA:
a. Frecventa cardiaca > 125/min
b. Temperatura < 35 grade
c. Cianoza
d. TA > 140/90
e. Confuzie
5. Reprezinta indicatie de spitalizare in sectia de terapie
intensiva:
a. PaO2 < 60 mmHg
b. PaCO2 > 50 mmHg
c. PaO2/FiO2 < 250 mmHg
d. Hemoglobina < 9 g/dl
e. Leucopenie < 4000 GB/ml
6. Sunt criterii biologice de spitalizare in infectiile
bronhopulmonare:
a. Temperatura < 35 grade
b. Leucocite > 18000 GB/ml
c. Uree > 7mmol/l
d. TA < 90/60 mmHg
e. Frecventa respiratorie > 30/min
7. Sunt elemente in favoarea pneumococului in infectiile
bronhopulmonare CU EXCEPTIA:
a. Debut brutal
b. Junghi toracic
c. Hiperleucocitoza cu polinucleare neutrofile
d. Afectare bilaterala
e. Febra crescuta inca din prima zi
8. NU sunt bacterii frecvente in cazul infectiilor
bronhopulmonare la spital:
a. S. pneumoniae
b. M. pneumoniae
c. Haemofilus influenzae
d. Chlamidia pneumoniae

e. Moraxella catarrhalis
9. In infectiile bronhopulmonare tratamentul cazului
particular de abces pulmonar se face cu:
a. Amoxicilina 1g/8h + acid clavulanic
b. Rifampicina 600mg/12h
c. Ceftriaxona 1g/24h
d. Ofloxacina
e. Eritromicina 1g/6h
10. Caracterizeaza tabloul tipic de pneumopatie franca lobara
acuta cu pneumococ:
a. Debut rapid progresiv
b. Tuse seaca
c. Opacitate alveolara sistematizata pe Rx
d. Semne extrarespiratorii digestive si neurologice
e. Tratament cu macrolide
11. NU caracterizeaza tabloul tipic de pneumopatie cu
Mycoplasma pneumoniae:
a. Debut progresiv
b. Rinofaringita
c. Opacitati interstitiale bilaterale pe Rx
d. Test Coombs direct pozitiv
e. Tratament cu penicilina G i.v.
12. Caracterizeza tabloul tipic al penumopatiei cu anaerobi:
a. Opacitati alveolare confluente pe Rx
b. Halena fetida
c. Anemie hemolitica
d. Diagnostic prin imunofluorescenta directa din expectoratii
e. Tratament cu macrolide
13. In ceea ce priveste conduita din bronhopneumopatiile
prezente in infectia cu HIV, NU se recomanda Fund de ochi in
suspiciunea de:
a. Toxoplasmoza
b. Pneumocistoza
c. Criptococ
d. CMV
e. MAI
14. NU caracterizeaza pneumopatia nosocomiala cu stafilococ:
a. Debut subacut
b. Sputa ruginoasa
c. Evolutie posibila cu piopneumotorace
d. Terapie cu exacilina + fluorochinolona pentru stafilococ
meticilin sensibil
e. Terapie cu vancomicina si fosfomicina pentru stafilococ
meticilin rezistent
15. Caracterizeaza pneumopatia nosocomiala cu BGN:
a. Debut brutal
b. Opacitati interstitiale bilaterale
c. Opacitate alveolara sistematizata
d. Tuse seaca
e. Semne extrarespiratorii digestive: greata
16. Sunt elemente caracteristice examenului clinic in bronsita
acuta la adult CU EXCEPTIA:
a. Febra 38-39
b. Raluri ronflante in prima faza

c. Raluri umede in a doua faza

d. Tuse productiva in prima faza

e. Tuse nedureroasa in a doua faza

17. Este adevarat referitor la exacerbarile bronsitei

cronice la un pacient cu BPOC:
a. Radiografia toracica nu este necesara in formele febrile
b. Poate asocia rinoree
c. Intensitatea crescuta indica origine bacteriana
d. Indicatia de antibioterapie depinde de febrilitate
e. Prezenta a cel putin un criteriu Anthoinisen indica o
origine bacteriana
18. In cazul exacerbarilor BPOC sunt antibiotice
recomandate daca VEMS > 50% si expectoratia este
verzuie CU EXCEPTIA:
a. Amoxicilina
b. Macrolide
c. Pristinamicina
d. Cefotaxime
e. Cefotiam-hexetil
Complement multiplu
19. Pneumopatia este suspectata daca se constata
urmatoarele semne:
a. Tuse
b. Temperatura > 37,5
c. Opacitate parenchimatoasa unica, cu bronhograma aerica
d. Opacitati interstitiale
e. Istoric recent de infectie a cailor respiratorii superioare
20. Sunt factori de risc de motralitate in infectiile
bronhopulmonare la adult:
a. Varsta > 60 de ani
b. BPOC
c. Splenectomia
d. Drepanocitoza homozigota
e. Diabetul zaharat echilibrat
21. Sunt spitalizati urmatorii pacienti cu
pneumopatie:
a. Varsta < 65 ani + Nici un factor de risc
b. Varsta < 65 ani + 1 factor de risc
c. Varsta < 65 ani + 2 factor de risc
d. Varsta > 65 ani + 1 factor de risc
e. Varsta > 65 ani + 2 factori de risc
22. Urmatoarele conditii fac ingrijirea la domiciliu a
bolnavilor cu pneumopatie imposibila:
a. Greata
b. Varsaturi
c. Tulburari ale functiilor superioare
d. Temperatura > 38
e. Risc de nerespectare a tratamentului
23. Sunt criterii biologice de spitalizare in infectiile
bronhopulmonare:
a. Hb < 10g/dl

b. Leu < 4000/ml

c. PaO2 < 60 mmHg
d. Leu > 20000/ml
e. Cresterea timpului de protrombina
24. Sunt elemente ale scorului CRB65:
a. Confuzie
b. Frecventa cardiaca > 100/min
c. Frecventa respiratorie > 30/min
d. Presiunea arteriala sistolica < 90 mmHg
e. Presiunea arteriala diastolica < 60 mmHg
25. Sunt indicatii de spitalizare in sectia de terapie
intensiva a pacientilor cu pneumopatie:
a. Polipnee > 30/min
b. PaO2 < 60 mmHg
c. PaCO2 > 50 mmHg
d. PaO2/FiO2 < 250 mmg
e. CIVD
26. Sunt elemente in favoarea pneumococului in
infectiile bronhopulmonare:
a. Junghi toracic
b. Opacitate alveolara sistematizata
c. Hiperleucocitoza cu polinucleare neutrofile
d. Stare generala de rau
e. Debut insidios
27. Sunt elemente in favoare legionelozei in infectiile
bronhopulmonare:
a. Comorbiditati frecvente
b. Dureri abdominale, varsaturi, diaree
c. Semne ORL asociate
d. Afectarea unilaterala
e. Esec al betalactaminelor active pe pneuomococ
28. Sunt germeni responsabili de pneumopatii frecvent
intalniti la domiciliu:
a. Legionela pneumofila
b. S. pneumoniae
c. M pneumoniae
d. Moraxella catarrhalis
e. S. aureus
29. Urmatoarele durate corespund tratamentului
antibiotic in infectiile bronhopulmonare la adult:
a. 7-14 zile pentru pneumoniile necomplicate
b. 7-14 zile pentru penumonia cu M. pneumoniae
c. 10-14 zile pentru pneumonia cu Legionella
pneuomofila
d. 10-14 zile pnetru pneumonia cu C. pneumoniae
e. 21 de zile pentru pneumonia cu S. aureus
30. Caracterizeaza tabloul tipic de pneumopatie
franca lobara acuta cu pneumococ:
a. Opacitate alveolara sistematizata pe Rx
b. Semne extrarespiratorii digestive
c. Tuse seaca

d. Debut progresiv
e. Herpes nazolabial

c. Febra ridicata dupa a 4-a zi evoca etiologia bacteriana

d. Radiografia toracica este recomandata sistematic
e. In caz de pneumopatie se va trata cu antibiotice

31. NU caracterizeaza legioneloza pulmonara:

a. Debut rapid progresiv
b. Halena fetida
c. Rinofaringita
d. Dureri abdominale
e. Opacitati alveolare vagi, confluente pe Rx

38. Fac parte din triada lui Anthonisen:

a. Cresterea volumului expectoratiei
b. Cresterea intensitatii tusei
c. Persistenta febrei
d. Cresterea purulentei expectoratiei
e. Accentuarea dispneei

32. Caracterizeaza tabloul tipic de pneumopatie cu M.

Pneumoniae:
a. Absenta frisoanelor
b. Testul Coombs indirect pozitiv
c. Tratament cu macrolide timp de 10-14 zile
d. Opacitati alveolare bilaterale pe Rx
e. Expectoratie ruginoasa

39. In cazul bronsitei acute la astmatici se recomanda:

a. Corticoterapie orala timp de 7-10 zile
b. Antibioterapie timp de 7-10 zile
c. Antibioterapie timp de 10-14 zile
d. Intensificarea tratamentului de fond
e. Reducerea corticosteroizilor inhalatori

33. NU caracterizeaza tabloul tipic de pnumopatie cu

anaerobi:
a. Halena fetida
b. Opacitate alveolara sistematizata
c. Semne extrarespiratorii digestive
d. Favorizata de alcoolism
e. Tratament cu penicilina G i.v.
34. Conform conduitei in infectiile bronhopulmonare
la pacientii cu HIV, se recomanda biopsie bronsica in
suspiciunea de:
a. Nocardia
b. CMV
c. Kaposi
d. Pneumocistoza
e. MAI
35. Este adevarat despre pneumopatia nosocomiala cu
stafilococ:
a. Favorizata de corticoterapie
b. Sputa purulenta uneori hemoptoica
c. Opacitati extensive bilaterale
d. S. meticilin rezistent este tratat cu oxacilina +
aminozida
e. S. meticiln sensibil este tratat cu vancomicina +
fosfomicina
36. Caracterizeaza bronsita acuta la adult:
a. Tuse neproductiva in prima faza
b. Raluri sibilante in prima faza
c. Raluri sibilante umede in a doua faza
d. A doua faza dureaza 4-5 zile
e. Prima faza se prezinta cu febra 38-39
37. Este adevarat despre exacerbarea bronsitei cronice
la un pacient cu BPOC:
a. Intensitatea febrei este evocatoare pentru etiologia
bacteriana
b. Semnele ORL asociate indica spre infectie virala

Raspunsuri:
Complement simplu:
1 B. 2 B. 3 A. 4 D. 5 C. 6 C, 7 D. 8 E. 9
A. 10 C. 11 E. 12 B. 13 B. 14 B. 15 A. 16 D.
17 B. 18 D.
Complement multiplu:
19 A, C, D. 20 B, C, D. 21 C, D, E. 22 B, C, E. 23
B, C, D. 24 A, C, D, E. 25 A, D, E. 26 A, B, C, D.
27 A, B, E. 28 B, C. 29 A, D, E. 30 A, E. 31 B,
C. 32 A, C. 33 B, C. 34 A, C, E. 35 A, B. 36 A,
D, E. 37 B, C, E. 38 A, D, E. 39 A, D.

Insuficienta respiratorie cronica

1.Sunt etiologii neuromusculare de IRC restrictiva CU
EXCEPTIA:
a. Sindrom Guillain-Barre
b.Spondilartrita anchilozanta
c. Poliomielita anterioara acuta
d.Porfirie acuta intermitenta
e. Miastenie
2.Sunt etiologii mecanice de IRC restrictiva cu
afectare parenchimatoasa CU EXCEPTIA
a. Sarcoidoza
b.Traumatism toracic
c. Contruzie pulmonara
d.Exereza pulmonara
e. Pectus excavatum
3.NU caracterizeaza PFR in diagnosticul IRC
restrictive:
a. Diminuarea CPT
b.Diminuarea compliantei pulmonare si/sau parietale
c. Diminuarea DLCO/VA in caz de patologie interstitiala
d.VEMS/CV scazut
e. Crestere a VR/CPT in obezitate
4.Sunt mecanisme de actiune a asistentei ventilatorii
mecanice in tratamentul IRC restrcitive CU
EXCEPTIA:
a. Cresterea ventilatiei alveolare
b.Punerea in repaus a muschilor respiratori
c. Stimularea centrilor respiratori
d.Normalizarea comenzii respiratorii secundare corectiei
alterarilor nocturne ale schimburilor gazoase
e. Cresterea compliantei pulmonare si toracice secundare
utilizarii de volume curente importante in timpul noptii
5.NU este tratament etiologic al IRC restrictive:
a. Chirurgia corectoare a unei scolioze
b.Metastazectomia in caz de tumora secundara
voluminoasa
c. Decorticarea pleurala
d.Pierdere in greutate semnificativa in caz de obezitate
e. Stimularea diafragmei prin pacemaker diafragmatic in
afectiuni neurologice
Complement multiplu
6.Sunt IRC restrictive prin afectare neurologica de
origine cerebrala sau medulara:
a. Sindrom Guillian-Barre
b.Tetanos
c. Porfirie acuta intermitenta
d.Scleroza laterala amiotrofica
e. Poliomielita anterioara acuta

7. Determina IRC restrictive de origine mecanica prin

afectare parietala:
a. Spondilartrita anchilozanta
b.Pleurezia
c. Traumatismul toracic
d.Contuzia pulmonara
e. Exereza pulmonara
8.Corespunde PFR in diagnosticul IRC restrictive:
a.Diminuarea CPT
b.VEMS/CV crescut
c. Uneori diminuarea compliantei pulmonare si parietale
d.Cresterea raportului DLCO/VA
e. Cresterea raportului VR/CPT in spondilartrita
anchilozanta
9. Sunt metode pentru ameliorarea oxigenarii in IRC
restrictive:
a. Kinetoterapia respiratorie
b.Oxigenoterapia de lunga durata
c. Ventilatie spontana cu presiune negativa expiratorie
d.Ventilatie asistata
e. Tratament etiologic
10. Sunt mecanisme de actiune a asistentei ventilatorii
mecanice in tratamentul IRC restrcitive:
a. Cresterea ventilatiei alveolare
b.Punerea in repaus a muschilor respiratori
c. Cresterea comenzii respiratorii
d.Scaderea compliantei pulmonare
e. Stimularea diafragmei
11. Caracterizeaza tratamentul etiologic al IRC
restrictive:
a. Chirurgia corectoare a unei scolioze
b.Toracotomia
c. Decorticarea pleurala
d.Pierdere in greutate semnificativa in caz de obezitate
e. Chirurgia diafragmei in afectiuni neurologice
Raspunsuri:
Complement simplu:
1 B. 2 E. 3 D. 4 C. 5 B.
Complement multiplu:
6 D, E. 7 A, B. 8 A, C, E. 9 A, B, D, E. 10 A, B.
11 A, C, D.

Pneumopatia interstitiala difuza

1. Sunt elemente caracteristice examenului clinic in
pneumopatiile interstitiale difuze:
a. Tuse productiva
b. Dispnee in repaus
c. Raluri sibilante
d. Raluri ronflante
e. Hipocratism digital
2. Sunt posibile etiologii de pneumopatie interstitiala
difuza pe teren imunodeprimat CU EXCEPTIA:
a. Infectia cu mycoplasma pneumoniae
b. Infectia TBC
c. Pneumopatie cu CMV
d. Toxoplasmoza
e. LIP
3. Este caractristic examenului CT in histiocitoza X:
a. Imagini reticulonodulare, triangulare
b. Imagini chistice care predomina in lobii superiori
c. Opacitati lineare care deseneaza o retea cu ochiuri mici,
predominant la baze
d. Distributie peribronsica predominanta, asociat afectare
interstitiala si adenopatii hilare bilaterale si simetrice
e. Imagini micronodulare predominant in regiunea medie si
superioara
4. NU caracterizeaza examenul CT in Sarcoidoza:
a. Adenopatii mediastinale
b. Micronoduli
c. Noduli
d. Calcificari pleurale
e. Condensare alveolara
5. Caracterizeaza examenul CT in silicoza:
a. Noduli
b. Sticla mata
c. Linii septale de atenuare
d. Condensare alveolara
e. Calcificari pleurale
6. Este adevarat despre probele functionale in
pneumopatiile interstitiale difuze:
a. PaO2 + PaCO2 < 140 mmHg
b. CPT < 80%
c. VEMS/CV este marit
d. DLCO/VA este marit
e. Exista o crestere a compliantei la CRF
7. Sunt etiologii posibile in caz de pneumopatie
interstitiala difuza cu crestere a limfocitelor CU
EXCEPTIA:
a. Sarcoidoza
b. Pneumopatie de hipersensibilitate
c. Limfom
d. Lupus
e. Boala Steinert

8. Poate fi etiologie a alveolitei cu hipercelularitate majora:

a. Sarcoidoza
b. Pneumopatia de hipersensibilitate
c. Histiocitoza X
d. Fibroza pulmonara primitiva
e. Azbestoza
9. Caracterizeaza fibroza pulmonara primitiva CU EXCEPTIA:
a. Hipocratism digital in 40-50% din cazuri
b. Debut insidios cu tuse seaca chintoasa
c. Leziunile predomina in partile anterioare si superioare ale
celor doua campuri pulmonare
d. Aspect de plamani mici
e. Linii de atenuare septale si nonseptale
10. Caracterizeaza histiocitoza X:
a. Afecteaza pacientii peste 50 de ani
b. Este o granulomatoza constituita prin proliferarea si
infiltrarea tesuturilor de catre celule Langerhans
c. Cavitati chistice parenchimatoase predominant in baze
d. Nu prezinta tuse
e. Apare in general la nefumatori
11. NU sunt medicmente ce pot induce pneumopatii
interstitiale difuze:
a. Amiodarona
b. Nitrofurantoina
c. Saruri de aur
d. D-penicilamina
e. Eritromicina
Complement multiplu
12. Sunt caracteristici ale examenului clinic in pneumopatiile
interstitiale difuze:
a. Raluri creptiatnte velcro;
b. Raluri ronflante
c. Hipocratism digital
d. Dispnee in repaus
e. Tuse seaca
13. Caracterizeaza radiografia toracica in pneumopatia
interstitiala difuza:
a. Lisa bronhogramei aerice
b. Opacitati interstitiale nesistematizate
c. Lipsa infiltratelor
d. Aspect de plamani mici
e. Aspect de sticla mata sau de opacitati lineare sau de
micronoduli
14. Este adevarat despre examenul CT in pneuomopatiile
interstitiale difuze:
a. Opacitati lineare care deseneaza o retea cu ochiuri mici
predominant la baze in fibroza pulmonara primitiva
b. Imagini chistice care predomina in lobii superiori in
histiocitoza X

c. Imagini reticulonodulare, triunghiulare asociate unor

adenopatii mediastinale tumorale in sarcoidoza
d. Distributie peribronsica predominanta, asociat afectare
interstitiala si adenopatii hilare bilaterale si simetrice in
limfangita carcinomatoasa
e. Micronoduli predominant in regiunea medie si superioara in
azbestoza

22. Alveolita cu neutrofile poate apare in:

a. Fibroza pulmonara primitiva
b. Sclerodermie
c. Poliartrita reumatoida
d. Sindrom Sjogren
e. Lupus

15. Caracterizeaza examenul CT in sarcoidoza:

a. Micronoduli
b. Noduli
c. Imagini chistice
d. Linii septale de atenuare
e. Adenopatii mediastinale

23. Alveolita cu polinucleare eozinofile poate apare in:

a. Fibroza pulmonara primitiva
b. Histiocitoza X
c. Silicoza
d. Sarcoidoza
e. Pneumopatia medicamentoasa

16. Caracterizeaza examenul CT in pneumopatia de

hipersensibilitate:
a. Micronoduli
b. Noduli
c. Sticla mata
d. Condensare alveolara
e. Calcificari pleurale

24. Caracterizeaza fibroza pulmonara primitiva:

a. Varsta medie > 60 ani
b. Exista rar semne extrarespiratorii
c. Leziunile predomina in partile inferioare si posterioare ale
celor doua campuri pulmonare
d. Frecvent alveolita cu eozinofile
e. Frecvent adenopatie mediastinala

17. Caracterizeaza examenul CT in fibroza pulmonara

primitiva:
a. Micronoduli
b. Noduli
c. Sticla mata
d. Linii septale de atenuare
e. Fagure de miere

25. Caracterizeaza histiocitoza X:

a. Descoperita prin pneumotorace in 10% din cazuri
b. Diagnostic prin LBA
c. Rareori asociata cu fumatul
d. Nodulii si apoi cavitatile chistice sunt predominant in
baze
e. Confirmarea diagnosticului se face prin biopsie pulmonara

18. Caracterizeaza examenul CT in azbestoza:

a. Imagini chistice
b. Condensare alveolara
c. Linii septale de atenuare
d. Fagure de miere
e. Calcificari pleurale

26. Caracterizeaza pneumoconiozele CU EXCEPTIA:

a. Opacitati nodulare bilaterale predominant in jumatatile
superioare ale campurilor pulmonare
b. Opacitatile nu sunt niciodata confluente
c. Hiperclaritati in baze
d. Nu prezinta adenopatii hilare
e. Nu exista tratament specific pentru silicoza cronica
necomplicata

19. Caracterizeaza examenul CT in Histiocitoza X:

a. Micronoduli
b. Noduli
c. Imagini chistice
d. Sticla mata
e. Condensare alveolara
20. Caracterizeaza examenul CT in silicoza:
a. Micronoduli
b. Linii septale de atenuare
c. Fagure de miere
d. Adenopatii mediastinale
e. Calcificari pleurale
21. Este adevarat despre probele functionale in
pneumopatiile interstitiale difuze:
a. Apare un efect de sunt cu PaO2 + PaCO2 &lt; 120 mmHg
b. La administrare de oxigen pur PO2 &lt; 500 mmHg sub o
FiO2 de 100%
c. Apare o disfunctie ventilatorie restrictiva cu CPT &lt;
80%
d. Raportul Tiffeneau este marit
e. DLCO/VA este scazut

27. Urmatoarele medicamente determina pneumopatii

medicamentoase fara hipocratism digital:
a. Amiodarona
b. Bleomicina
c. Saruri de argint
d. Nitrofurantoina
e. Pirazinamida
Raspunsuri:
Complement simplu:
1 E. 2 A. 3 B. 4 D. 5 C. 6 B. 7 E. 8 C. 9 C.
10 B. 11 E.
Complement multiplu:
12 A, C, E. 13 A, B, D, E. 14 A, B. 15 A, B, E. 16
A, B, C, D. 17 B, C, D, E. 18 C, D, E. 19 B, C, D. 20
A, B, C, D. 21 A, C, E. 22 A, B, C. 23 A, B, E. 24 B,
C, D. 25 &#8211; A, B, E. 26 B, D. 27 A, B, D.

Pneumotoracele
1. Sunt semne functionale in pneumotorace CU
EXCEPTIA:
a. Durere brutala, lancinanta
b. Durere aparuta in repaus
c. Dispnee
d. Expectoratie spumoasa
e. Chinte dureroase de tuse
2. NU apare in examenul clinic al pacientului cu
pneumotorace:
a. Timpanism la percutie
b. Diminuarea transmisiei vibratiilor vocale
c. Frecatura pleurala datorita epansamentului gazos al pleurei
d. Murmur vezicular diminuat
e. Daca apare matitate bazala franca se poate suspecta un
hemopneumotorace
3. Este adevarat despre pneumotoracele spontan primitiv:
a. Fumatul nu este factor favorizant
b. 25% din pacienti recidiveaza in 2 ani
c. Apare frecvent la femeile cu BPOC
d. Complica frecvent un traumatism toracic
e. Apare uneori dupa ventilatia mecanica
4. Sunt semne de deglobulinizare in pneumotorace CU
EXCEPTIA:
a. Sete
b. Tahicardie
c. Hipotensiune arteriala
d. Puls filant
e. Cianoza
5. NU este semn radiologic de gravitate in pneumotorace:
a. Nivel hidroaeric
b. Anomalie subiacenta a parenchimului
c. Pneumotorace unilateral
d. Brida pleurala
e. Pneumotorace compresiv
6. NU este complicatie a pneumotoracelui:
a. Pleurezia purulenta
b. Atelectazia
c. Edem pulmonar a vacuo
d. Hemotorace
e. Complicatii de decubit
7. Caracterizeaza managementul pneumotoracelui CU
EXCEPTIA:
a. Calatoria cu avionul nepermisa timp de o luna
b. Evitarea suflatului in trompeta
c. Scufundarile submarine interzise timp de o luna
d. Rezectia chirurgicala a zonelor buloase in caz de recidiva
e. Exxamen serologic HIV la tineri
Complement multiplu
8. Sunt semne functionale in pneumotorace:
a. Dispnee

b. Chinte dureroase de tuse

c. Timpanism
d. Matitate bazala
e. Diminuarea murmurului vezicular
9. Caracterizeaza examenul clinic in pneumotorace:
a. Timpanism la percutie
b. Diminuarea transmisiei vibratiilor vocale
c. Diminuarea murmurului vezicular
d. Expectoratie spumoasa
e. Sibilante pe partea afectata
10. Caracterizeaza pneumotoracele spontan primitiv:
a. Apare mai frecvent la adulti tineri, longilini
b. Fumatul nu este factor favorizant
c. Frecventa recidivelor este de 25% in urmatorii 6 ani
d. Deseori complica un BPOC
e. Apare prin ruptura unei bule sau unui bleb
11. Caracterizeaza pneumotoracele spontan secundar:
a. 60% din cazuri complica un BPOC
b. Apare in endometrioza subpleurala
c. Frecvent la adulti tineri
d. Frecvent la masculi
e. Complica deseori un traumatism toracic
12. Sunt semne de insuficienta respiratorie acuta in
pneumotorace:
a. Dispnee majora
b. Hipotensiune arteriala
c. Cianoza
d. Paloare
e. Desaturare
13. Fac parte din cele 5 semne radiologice de gravitate ale
pneumotoracelui:
a. Pneumotorace cu supapa
b. Brida pleurala
c. Nivel hidroaeric
d. Pneumotorace bilateral
e. Anomalie a parenchimului pulmonar subiacent
14. Caracterizeaza managementul pneumotoracelui:
a. Colabare partiala sub 1 cm - Exsuflare cu acul sub anestezie
locala
b. Colabare intre 1-3 cm - Repaus la pat, analgezice si
oxigenoterapie nazala
c. Colabare completa sau peste 2 cm - Implantarea unui drenaj
toracic la -20 cmH2O
d. Daca pneumotoacele e bilateral drenajul incepe pe partea mai
mult colabata pentru a creste rapid toleranta
e. Aspiratia se mentine pana la oprirea pierderilor aerice
15. Este FALS despre managementul pneumotoracelui:
a. Interzicerea calatoriei cu avionul pe termen lung
b. Interzicerea eforturilor cu glota inchisa
c. Interzicerea scufundarilor timp de o luna
d. Indicatie de simfiza pleurala la prima recidiva contralaterala

e. Indicatie de chirurgie a bulelor la prima recidiva

homolaterala
Raspunsuri:
Complement simplu:

1 D. 2 C. 3 B. 4 E. 5 C. 6 D. 7 C.
Complement multiplu:
8 A, B. 9 A, B, C. 10 A, E. 11 A, B. 12 A, C, E. 13
B, C, D, E. 14 B, C, E. 15 A, C, E.

Revarsatul pleural
1. Este adevarat despre revarsatul pleural:
a. 10 ml de lichid pleural sunt considerati normali
b. Transsudatul apare prin cresterea permeabilitatii vaselor
c. Exsudatul apare prin cresterea gradientului de presiune hidrostatica
d. Nu toate revarsatele de etiologie necunoscuta se punctioneaza
e. In cazul unui revarsat in context febril se va urmari scaderea febrei
si abia apoi punctionarea
2. Este adevarat despre pleurezia purulenta CU EXCEPTIA:
a. Drenaj pleural in urgenta
b. Antibioterapie i.v. cu amoxicilna + acid clavulanic 4-6g/24h
c. Durata totala a tratamentului este de 2-4 saptamani
d. pH < 7,20
e. Se pot administra fibrinolitice intrapleurale
3. NU caracterizeaza examenul clinic in revarsatul pleural:
a. Abolirea murmurului vezicular
b. Suflu pleuretic
c. Cresterea transmiterii vibratiilor vocale
d. Matitate decliva cu exceptia revarsatelor localizate sau inchistate
e. Percutie dureroasa in revarsatele purulente
4. Urmatoarele detalii corespund aspectului de revarsat pleural
CU EXCEPTIA:
a. Opacitate densa
b. Opacitate omogena
c. Plaman alb in caz de ravarsat abundent
d. Linia Damoiseau care reprezinta limita superioara este convexa in
sus
e. In caz de atelectazie completa mediastinul se deplaseaza de partea
opacitatii
5. Un lichid pleural este exsudat daca:
a. Raportul LDH lichid / LDH in sange > 0,5
b. LDH in lichid >o treime din limita superioara normala a LDH in
sange
c. Raportul proteine din sange / proteine din lichid > 0,5
d. LDH in lichid > 2/3 din limita superioara normala a LDH din sange
e. Raportul LDH in sange / LDH in lichid > 0,6
6. NU este cauza de transsudat:
a. TBC
b. Ciroza
c. Mixedem
d. Embolie pulmonara
e. Urinotorace
7. Urmatoarele boli sistemice sunt etiologii ale revarsatului pleural
CU EXCEPTIA:
a. Boala Wegener
b. Sindromul Churg-Strauss
c. Sindromul Sjogren
d. Sindromul Elher-Danlos
e. Sarcoidoza
8. Urmatoarele patologii gastrointestinale pot fi etiologii ale
revarsatului pleural CU EXCEPTIA:
a. Hepatita
b. Pancreatita
c. Ruptura esofagiana
d. Chirurgia abdominala
e. Scleroza de varice

Complement multiplu
9. Caracterizeaza revarsatul pleural:
a. Lichidul normal pleural este de 7-14 ml
b. Crestera volumului de lichid pleural apare cand fluxul de iesire
depaseste fluxul de intrare
c. Transsudatul apare datorita cresterii permeabilitatii vaselor pleurale
d. Exsudatul apare datorita cresterii gradientului de presiune
hidrostatica
e. Orice revarsat lichidian pleural in context febril trebuie punctionat
de urgenta
10. Sunt semne functionale in revarsatul pleural:
a. Durere bazitoracica accentuata in inspir profund
b. Tuse expectoranta
c. Dispnee variabila
d. Cresterea vibratiilor vocale
e. Inasprirea murmurului
11. Urmatoarele semne si simptome fac parte din sindromul de
revarsat lichidian pleural:
a. Suflu pleuretic
b. Dispnee
c. Absenta transmiterii vibratiilor vocale
d. Cianoza
e. Matitate decliva cu exceptia revarsatelor localizate sau inchistate
12. Sunt cauze posibile de plaman alb:
a. Pleurezie de mare abundenta
b. Tumora gigantica
c. Pneumotorax unilateral cu supapa
d. Atelectazie completa prin obstructia unei bronhii susa
e. Pneumectomia
13. Reprezinta conditii pentru ca revarsatul pleural sa fie exsudat:
a. Raportul proteine in sange / proteine in lichid > 0,6
b. Raportul LDH in sange / LDH in lichid > 0,5
c. LDH in lichid > 2/3 din limita superioara normala a LDH din sange
d. Raport LDH in lichid / LDH in sange > 0,6
e. Raport proteine in lichid / proteine in sange > 0,5
14. Sunt investigatii care se pot face in evaluarea unui exsudat
daca etiologia este incerta:
a. LBA
b. Bronhoscopie
c. Biopsie pleurala cu ac
d. Toracoscopie
e. CT
15. Fac parte din patologia tumorala care poate determina pleurezie:
a. Cancerul bronhopulmonar stadiul III
b. Metastaze de la un cancer de ovar
c. Mezoteliomul malign
d. Adenomul alveolar
e. Paragangliomul pulmonar
16. Urmatoarele boli sistemice sunt etiologii ale revarsatului
pleural:
a. Sindromul Marfan

b. Sindromul Churg-Strauss
c. Sindromul Sjogren
d. Sindromul Elher-Danlos
e. Sindromul Wegener

Complement simplu:
1 A. 2 C. 3 C. 4 D. 5 D. 6 A. 7 D. 8 A.
Complement multiplu:
9 A, E. 10 A, C. 11 A, C, E. 12 A, D, E. 13 C, D, E. 14 B,
C, D, E. 15 B, C. 16 B, C, E.

Raspunsuri:

Tuberculoza
1. Sunt elemente clinice caracteristice
tuberculozei pulmonare comune CU EXCEPTIA:
a. Subfebrilitate
b. Raluri
c. Transpiratii nocturne
d. Tuse prelungita
e. Hemoptizie
2. NU caracterizeaza manifestarile clinice ale
tuberculozei miliare:
a. Febra
b. Alterare rapida a starii generale
c. Dispnee
d. Stare grava
e. Tuse prelungita
3. Sunt localizari de retinut ale tuberculozei
extrapulmonare CU EXCEPTIA:
a. TBC ganglionara
b. TBC intestinala
c. TBC osoasa
d. TBC renala
e. TBC hepatosplenica
4. NU este adevarat despre IDR:
a. Se injecteaza pe fata anterioara a bratului
b. Este pozitiv daca e &gt; 5mm
c. Se considera viraj daca primul diametru este de 7
mm si al doilea de 11 mm
d. Se considera viraj daca primul diametru este de 4
mm si al doilea de 10 mm
e. Nu se considera viraj daca primul diametru este de
6 mm si al doilea de 10 mm
5. Fac parte din bilantul biologic inainte de
instituirea tratamentului pentru tuberculoza CU
EXCEPTIA:
a. Gamma GT
b. Serologie HIV
c. Serologie HVB si HVC
d. LDH
e. Bilirubina
6. Urmatoarea substante sunt prescrise in
tratamentul tuberculozei la pacientii cu HIV sub
tratament antiretroviral CU EXCEPTIA:

a. Isoniazida
b. Rifampicina
c. Etambutol
d. Rifabutina
e. Pirazinamida
7. Vindecarea TBC se verifica in functie de
urmatoarele criterii CU EXCEPTIA:
a. BK sensibil
b. Tratament corect de 6 luni
c. Disparitia semnelor clinice
d. Regresia semnelor radiologice reversibile
e. Absenta complicatiilor TBC
8. In caz de crestere a transaminazelor &gt; 6 ori
decat normal in timpul tratamentului anti TBC
urmatoarele masuri pot fi luate in functie de caz
CU EXCEPTIA:
a. Se va opri isoniazida si pirazinamida pana la
normalizare
b. Se va opri tot tratamentul pana la normalizare
c. Se vor cauta alte cauze de hepatita
d. Se va reintrodce izoniazida in doza mai mica dupa
normalizare
e. Se va reintroduce pirazinamida in doza mai mica
dupa normalizare
Complement multiplu:
9. Tuberculoza pulmonara se manifesta prin
infiltrate, noduli si caverne la nivelul:
a. Lobilor superiori
b. Lobilor medii
c. Segmentelor apicale ale lobilor inferiori
d. Segmentelor bazale ale lobilor inferiori
e. Segmentelor apicale ale lobilor superiori
10. Caracterizeaza radiografia toracica in
tuberculoza miliara:
a. Infiltrate
b. Nodului &lt; 3 mm
c. Sindrom interstitial micronodular difuz si intens
d. Caverne
e. Revarsat pleural
11. Este adevarat despre formele extrapulmonare
de TBC:

a. In tuberculoza ganglionara nu pot fi afectate toate

ariile ganglionare
b. Toate organele pot fi afectate
c. Pleurezia serofibrinoasa se manifesta cu
granuloame epitoloide si gigantocelulare cu necroza
cazeoasa
d. Boala Pott poate afecta toate oasele
e. In tuberculoza renala se intalnesc BAAR in urina
12. Este adevarat in ceea ce priveste IDR:
a. Se considera viraj daca prima masuratoare este 3
mm si a doua este 11 mm
b. Se considera viraj daca prima masuratoare este 9
mm si a doua este 11 mm
c. Testul se realizeaza cu 5 unitati de tuberculuina
d. 10 mm este pragul de pozitivitate
e. Testul se va realiza prin injectie intradermica
stricta pe fata anterioara a bratului
13. Sunt elemente ale bilantului biologic inainte
de instituirea tratamentului TBC:
a. Bilirubina
b. Gamma GT
c. LDH
d. Natriemie
e. Kaliemie
14. Pacientul cu TBC trebuie plasat in izolare
respiratorie in caz de afectare:
a. Pleuretica
b. Pulmonara
c. Bronsica
d. Laringiana
e. Meningeala
15. Constituie triterapia pentru femeia
insarcinata diagnosticata cu TBC:
a. Isoniazida
b. Rifampicina
c. Rifabutina
d. Etambutol
e. Pirazinamida
16. Caracterizeaza bilantul hepatic din cadrul
tratamentului TBC:
a. Se face la 15 zile dupa initierea tratamentului
b. In caz de crestere a transaminazelor &gt; 6 ori
normalul se poate opri isoniazida si pirazinamida
pana la normalizare
c. In caz de crestere a transaminazelor &gt; 6 ori
normalul se poate opri tot tratamentul pana la
normalizare

d. Reintroducerea isoniazidei se va face la aceeasi

doza
e. Reintroducerea pirazinamidei se va face la doza
mai mica

17. Este adevarat despre monitorizarea

bacteriologica in tratamentul TBC:
a. Nu este necesara pentru a confirma sterilizarea
leziunilor
b. Se face intre a 10-a si 15-a zi de tratament
c. Se face la 2 luni
d. Se face la 6 luni
e. Este indicat la bolnavii cu examen microscopic
negativ
Raspunsuri:
Complement simplu:
1 B. 2 E. 3 B. 4 A. 5 D. 6 B. 7 E. 8 E.
Complement multiplu:
9 A, C, E. 10 B, C. 11 B, C, E. 12 A, B, C. 13
A, B, D. 14 B, C, D. 15 A, B, D. 16 A, B, C.
17 B, C, D.

Tumori ale plamanului primitive si secundare

1. In diagnosticul tumorilor pulmonare sunt semne de
extensie locogregionala CU EXCEPTIA:
a. Adenopatie
b. Disfonie
c. Wheezing
d. SIndrom de cava superioara
e. Disfagie
2. Face parte din bilantul initial al cancerului
bronhopulmonar cu celule mici dar nu si al celui fara
celule mici:
a. Ecografia abdominala
b. CT cerebral
c. Fibroscopie bronsica
d. Biopsie medulara
e. PFR
3. Sunt factori profesionali de risc pentru cancerul
bronhopulmonar fara celule mici CU EXCEPTIA:
a. Crom
b. Fier
c. Nichel
d. Azbest
e. Plumb
4. Chirurgia este modalitatea terapeutica de referinta
pentru cancerele fara celule mici in urmatoarele stadii:

a. T3 N1
b. T1-3 N2
c. T4 N0-1
d. Toate T N3
e. Toate T, N M1
5. Monoterapia pentru cancerul de stadiu IV cu
mutatie EGFR este:
a. Cisplatina
b. Decetaxel
c. Gefitinib
d. Gemcitabina
e. Vinorelbina
6. NU face parte din tratamentul sindromului de cava
superioara:
a. Anticoagulante
b. Corticoizi
c. Radioterapie
d. Oxigenoterapie
e. Chimioterapie

7. Urmatoarele forme de cancer determina cel mai

frecvent miliara metastazica CU EXCEPTIA:
a. Cancer gastric
b. Cancer renal
c. Cancer ovarian
d. Melanom malign
e. Carcinom medular al tiroidei
8. NU este una din etiologiile frecvente ale limfangitei
carcinomatoase:
a. Cancerul de san
b. Cancerul de stomac
c. Cancerul intestinal
d. Cancerul uterin
e. Cancerul prostatei
9. Este adevarat despre abordarea diagnostica in
tumorile pulmonare secundare in care cancerul
primitiv este cunoscut:
a. Radiografia toracica nu este necesara
b. In caz de simptomatologie respiratorii se recomanda
fibroscopie bronsica cu biopsii etajate
c. Cancerul de stomac evolueaza cu precadere cu noduli
pulmonari
d. Cancerul de colon evolueaza frecvent cu limfangita
carcinomatoasa
e. La un bolnav cu cancer de colon descoperirea unui
nodul pulmonar inseamna metastaza in 100% din cazuri
10. Sunt conditii pentru chirurgia tumorilor
pulmonare secundare CU EXCEPTIA:
a. Cancerul primitiv identificat si controlat
b. Prezenta a cel mult 3 alte localizari metastatice
c. Functie pulmonara compatibila
d. Risc anestezic acceptabil
e. Rezecabilitatea posibila a tuturor metastazelor
11. In ceea ce priveste arborele diagnostic in
suspiciunea de CBP secundar, daca in urma PET
exista imagini evocatoare de leziuni pulmonare
secundare ale unui cancer cunsocut se recomanda
urmatoarele CU EXCEPTIA:
a. Monitorizare
b. Citologia sputei
c. Biopsie prin fibroscopie
d. Punctie transcutanata
e. Chirurgie
Complement multiplu
12. Fac parte din sindromul paraneoplazic al tumorii
primitive a plamanului:

a. Disfonie
b. Hipocratism digital
c. Sindrom de cava superioara
d. Ginecomastie
e. Pierdere in greutate
14. Sunt factori de risc profesionali pentru cancerul
bronhopulmonar fara celule mici:
a. Azbest
b. Plumb
c. Crom
d. Cupru
e. Nichel
15. Se recomanda chirurgia ca modalitate terapeutica
e referinta la urmatoarele stadii de cancer
bronhopulmonar fara celule mici:
a. T2 N0
b. T1-2 N1
c. Toate T N3
d. T3 N1
e. T1-3 N2
16. Se recomanda radioterapia ca tratament ce poate
fi avut in vedere in asociere cu tratamentul de
referinta pentru urmatoarele stadii de CBP fara celule
mici:
a. T3 N0
b. T3 N1
c. T1-3 N2
d. Toate T N3
e. T4 N2
17. Se recomanda chimioterapia ca modalitate
terapeutica de referinta in urmatoarele stadii de CBP
fara celule mici:
a. T2 N0
b. T3 N0
c. T3 N1
d. T1-3 N2
e. T4 N0-1
18. Sunt medicamente acceptate in terapiile CBP de
stadiul IV in absenta mutatiei EGFR:
a. Cisplatina
b. Gemcitabina
c. Gefitinib
d. Paclitaxel
e. Pemetrexed
19. Sunt posibile cauze de sindrom de cava superioara:
a. Timom malign
b. Limfom
c. CBP secundar
d. Gusa exotoracica
e. Corp strain
20. Sunt cauze frecvente de noduli pulmonari:

13. Fac parte din bilantul initial ce trebuie realizat in

diagnosticul unui CBP fara celule mici:
a. Fibroscopie bronsica
b. CT toracic si suprarenal
c. CT cerebral
d. Biopsie medulara
e. Markeri tumorali
a. Melanomul malign
b. Cancerul gastric
c. Cancerul de prostata
d. Cancerul de pancreas
e. Cancerul ovarian
21. Sunt cauze frecvente de limfangita
carcinomatoasa:
a. Cancerul de san
b. Cancerul de stomac
c. Cancerul de colon
d. Cancerul renal
e. Melanomul malign
22. Metastazele endobronsice apar frecvent in caz de:
a. Cancer in sfera ORL
b. Cancer testicular
c. Cancer gastric
d. Cancer esofagian
e. Cancer bronhopulmonar
23. Este adevarat referitor la abordarea tumorii
pulmonare secundare de la un cancer primitiv
cunoscut:
a. Pentru orice bolnav de cancer se va efectua o
radiografie toracica
b. In caz de simptomatologie respiratorii se recomanda
fibroscopie bronsica cu biopsii etajate
c. Cancerul de stomac evolueaza cu precadere cu noduli
pulmonari
d. Cancerul de colon evolueaza frecvent cu limfangita
carcinomatoasa
e. La un bolnav cu cancer de colon descoperirea unui
nodul pulmonar inseamna metastaza in 100% din cazuri
24. Tratamentul cu laser al localizarilor endobronsice
al tumorilor pulmonare secundare se practica in caz
de:
a. Dispnee
b. Pneumopatii repetate
c. Atelectazii
d. Revarsat pleural bilateral
e. Pneumotorax
Raspunsuri:
Complement simplu:
1 A. 2 D. 3 E. 4 A. 5 C. 6 C. 7 A. 8 C. 9
B. 10 B. 11 A.
Complement multiplu:

12 B, D. 13 A, B, C. 14 A, C, E. 15 A, B, D. 16
A, B, C. 17 B, E. 18 A, B, D, E. 19 A, B, C. 20 A,
E. 21 A, B. 22 A, D, E. 23 A, B. 24 B, C.

Tusea la adult
1. NU face parte din principalele cauze ale tusei
acute:
a.Pneumopatia acuta infectioasa
b. Embolia pulmonara
c.Edemul pulmonar
d. Astmul bronsic
e.Tuberculoza pulmonara

6. In algoritmul de diagnostic al tusei in caz de

radiografie toracica anormala urmatorul pas este:
a.Examenul expectoratiei
b. Radiografie a sinusurilor
c.Bilant alergologic
d. Test de provocare bronsica
e.pH-metrie

2. Este cauza de tuse cronica cu radiografie

toracica anormala:
a.Cancer bronsic
b. Tuberculoza bronsica
c.Astmul hipersecretant
d. Pneumopatie infectioasa subacuta
e.Pneumopatie infiltranata difuza infraradiologica

7. Este adevarat despre tratamentul al tusei:

a.Cel simptomatic se prescrie cand tratamentul
etiologic este imposibil
b. Moleculele antitusive sunt contraindicate in caz
de hiposecretie bronsica
c.Codeina determina cresterea motilitatii intestinale
d. Nu necesita precautie la copii
e.Se recomanda codetilina pentru ca spre deosebire
de codeina nu prezinta efecte adverse

3. NU este cauza de tuse cronica cu radiografie

toracica normala:
a.Tuberculoza bronsica
b. Astmul hipersecretant
c.Mucoviscidoza
d. Cancer bronsic
e.Reflux gastroesofagian
4. Este adevarat despre caracteristicile tusei:
a.Tusea la inceputul noptii sugereaza o bronsita
cronica
b. Tusea exclusiv diurna sugereaza o tuse psihogena
c.Tusea la mijlocul sau sfarsitul noptii sugereaza o
tuse de origine cardiaca
d. Tusea in timpul schimbarilor de pozitie sugereaza
o tuse de origine cardiaca
e.Tusea in cursul deglutitiei sugereaza un reflux
gastroesofagian
5. Sunt complicatii ale tusei CU EXCEPTIA:
a.Lipotimie
b. Sincopa
c.Pneumoperitoneu
d. Fractura de coaste
e.Depresie

8. Sunt agenti care cresc pragul sau latenta de

reactivitate a centrilor nervosi CU EXCEPTIA:
a.Dextrometerfan
b. Caramifen
c.Iodopropiliden
d. Levomepropazina
e.Viminol
Complement multiplu:
9. Sunt cauze de tuse acuta:
a.Astmul bronsic
b. Infectia cailor traheobronsice
c.Pneumopatie infectioasa subacuta
d. Pneumocistoza
e.Tratament cu IEC
10. Sunt cauze de tuse cronica cu radiografie
toracica anormala:
a.Mucoviscidoza
b. Cancer bronhopulmonar
c.Cancer bronsic
d. Tuberculoza bronsica
e.Sarcoidoza

11. NU sunt cauze de tuse cronica cu radiografie

toracica normala:
a.Cancer bronsic
b. Tuberculoza bronsica
c.Pneumocistoza
d. Pneumopatide de hipersensibilitate
e.Mucoviscidoza
12. Caracterizeaza diagnosticul tusei:
a. O tuse la primo-decubit sugereaza un reflux
gastroesofagian
b.O tuse in timpul schimbarilor de pozitie sugereaza o
aspiratie in caile aeriene
c. O tuse la mijlocul noptii sugereaza o origine cardiaca a
tusei
d.O tuse la sfarsitul noptii sugereaza astm
e. O tuse la trezire sugereaza o origine psihogena a tusei

13. Sunt complicatii neurologice ale tusei:

a.Sincopa
b. Incontinenta urinara
c.Hernie de disc
d. Embolie gazoasa cerebrala
e.Depresie
14. In cadrul algoritmului de diagnostic al tusei
daca radiografia toracica e normala si pacientul
prezinta rinoree posterioara urmatorii pasi sunt:
a.Test de provocare bronsica cu metacolina
b. Radiografie a sinusurilor
c.Bilant alergologic
d. Examenul expectoratiei
e.Endoscopie bronsica
15. In prescrierea tratamentului antitusiv
simptomatic se va tine seama de:
a.Tratament antialergic
b. Inlaturarea unui corp strain
c.Sevraj alcoolic
d. Tratament antiinfectios
e.Tratament ORL local
16. Urmatoarele antitusive determina depresie
respiratorie:
a.Codeina
b. Codetilina
c.Folcodina
d. Pseudoefedrina
e.Curare
17. Urmatoarele NU reduc contractia muschilor
scheletici implicati in tuse
a.Curare
b. Caramifen
c.Guaimesal

d. Lidocaina
e.Bromura de ipratropium
18. Cresc pragul sau latenta de reactivitate a
centrilor nervosi
a.Bromura de ipratropium
b. Dextrometorfan
c.Caramifen
d. Viminol
e.Dexbromfeniramina

19. Sunt agenti care NU cresc pragul sau latenta

de reactivitate a cailor aferente:
a.Bromura de ipratropium
b. Lidocaina
c.Guaimesal
d. Curare
e.Caramifen
20. Sunt agenti care reduc stimularile receptorilor
tusei:
a.Bromura de ipratropium
b. Difenihidramina
c.Levomepropazina
d. Dexbromfeniramina
e.Iodopropiliden glicerol
Raspunsuri:
Complement simplu:
1 E. 2 D. 3 C. 4 B. 5 A. 6 A. 7 A. 8 C.
Complement multiplu:
9 A, B. 10 A, B, E. 11 D, E. 12 A, D. 13 A,
D. 14 B, C. 15 A, B, D, E. 16 A, B, C. 17 B,
C, D, E. 18 B, C, D. 19 A, C, D, E. 20 A, D, E.