1

DREPT CIVIL CONSPECT

CARACTERIZARE GENERALA A DREPTULUI CIVIL ROMANESC
Cap .I. Noiunea, rolul, principiile si delimitarea dreptului civil romnesc
1 Noiunea dreptului civil romn
1.1 Definiia
Dreptul civil romn este acea ramur de drept ca re reglementeaz raporturile j uridice patrimoniale si
nepatrimoniale stabilite intre persoane fizice si persoane juridice aflate pe poziii de egalitate juridic.
Primul element al definiiei precizeaz ca dreptul civil este o ramur a a dreptului o colecie de norme juridice
grupate la rndul lor in aa numitele instituii ale dreptului civil romn care sunt:
1. Raportul juridic civil;
2. Actul juridic civil;
3. Prescripia extinctiva;
4. Subiectele dreptului civil;
5. Drepturile reale principale;
6. Obligaiile civile;
7. Contractele civile speciale;
8. Drepturile de proprietate intelectual;
9. Succesiunile.
Al doilea element al definiiei precizeaz obiectul dreptului civil : reglementarea raporturilor patrimoniale care sunt
acele raporturi care pot fi evaluate in bani , pecuniar si nepatrimoniale , raporturi care nu pot fi evaluate in bani.
Dreptul civil nu reglementeaz toate raporturile patrimoniala sau nepatrimoniale din societate ; si alte ramur i de
drept au ca obiect reglementar ea de raporturi patrimoniale s au nepatrimoniale precum: dreptul constituion al, dreptul
administrativ, dreptul financiar, dreptul comercial, dreptul muncii, dreptul familiei etc.
Raporturile patrimoniale civile (reglementate de dreptul civil) sunt:
1. raporturile reale acele raporturi care au in co ninutul lor drepturi reale (drept ul de proprietate si
celelalte drepturi reale);
2. raporturi obligaionale acele raporturi care au in coninutul lor drepturi de crean.
Raporturile nepatrimoniale civile sunt:
1. raporturi care privesc existenta si integritatea subiectelor de drept civil raporturi care au in coninutul
lor drepturi nepatrimoniale precum dreptul la viat a, dreptul la ocrotirea sntii, dreptul la reputaie,
etc.
2. raporturi de identificare acele raporturi care au in co ninutul lor drepturi nepatrimoniale care permit
individualizarea subiectelor d e drept civil precum dreptul l a nume,dreptul la domiciliu, d reptul la
denumire in cazul persoanei juridice, etc.;
3. raporturi generate de creaia intelectual - acele raporturi care au in coninutul lor drepturi care au ca
izvor opera literar, tiinific, artistic sau invenia.
Dup felul subiectelor lor, raporturile civile pot fi :
- raporturi intre persoane fizice;
- raporturi intre persoane juridice;
- raporturi mixte.
Al treilea element al definiiei consacra subiectele raporturilor de drept civil care sunt :
- persoana fizic omul privit individual si
- persoana juridic colectiv de oameni care in condiiile legii are calitatea de subiect colectiv de drept civil
Al patrulea element al definiiei stabile te poziia juridica a subiectelor raportului juridic civil care este de egalitate
juridic; egalitatea juridic a prilor este att o metoda de reglementare specifica dre ptului civil cat si o caracteristica a
raportului de drept civil
1.2 Terminologie
Expresia de drept civil este ntrebuinat cu trei nelesuri:
- ramur de drept adic totalitatea normelor ju ridice ; in strnsa legtur cu aceasta reprezentare se afl a
noiunile de drept obiectiv si drept pozitiv;
- drept subiectiv civil adic posibilitatea recunoscuta de legislaia civila s ubiectului activ titularul dreptului
subiectiv civil - in virtutea creia acesta poa te avea o anumita conduita sau poate pretinde o anumita
conduita corespunztoare dreptului sau de la subiectului pasiv iar la neovie poate face apel la fora coercitiva
a statului in vederea proteciei dreptului sau;
- o ramura a tiinei juridice adic acea ramura a tiinei juridice ce are ca obiect stud ierea dreptului civil ca
ramura de drept
2 Rolul dreptului civil romn
2.1 Poziia dreptului civil de drept comun
Poziia dreptului civil de drept comun se regsete in urmtoarea idee : atunci cnd unei alte ramuri de drept ii
lipsescreglementari proprii p entru un anumit aspect al unui raport juridi c, se apeleaz la norma corespunztoare
dreptului civil.
2
Se poate spune ca dreptul civil mprumut din normele sale altor ramuri de drept atunci cnd acestora le lipsesc
normele proprii de reglementare. Acest mprumut se poate face :

- explicit prin formule precum :prezentul cod se completeaz cu prevederile legislaiei civile , formule incluse
in cuprinsul actului normativ sau
- tacit , atunci cnd ramura respectiva nu cuprinde reglementari speciale pentru anumite aspecte se apeleaz
la normele dreptului civil
2.2 Alte aspecte ale rolului dreptului civil
Dreptul civil ocupa un rol imp ortant, chiar central in sistemul dreptului romanesc si aceasta poziie este conferita
de rolul sau in ceea ce privete ocrotirea valorilor att patrimoniale cat si nepatrimoniale ale omului.
3 Principiile dreptului civil romn
3.1 Enunarea categoriilor de principii
Dup vocaia si domeniul de aplicare se disting:
- principii generale ale dreptului roman sunt principii generale ale l egislaiei romne si sunt cons acrate in
special de Constituie:
- principiul democraiei;
- principiul egalitii in fata legii;
- principiul legalitii;
- principiul separaiei puterilor in stat ;
- principii generale ale dreptului civil;
- principiul proprietii;
- principiul egalitii in fata legii civile;
- principiul mbinrii intereselor personale cu cele generale
- principiul ocrotirii - garantrii drepturilor subiective civile .
- principii specifice unei sau unor instituii de drept civil sunt idei de baza care se apli ca fie numai unei
instituii de drept civil fie ctorva dintre instituiile de drept civil (principiul consensualismului, principiul forei
obligatorii (pacta sunt servanta ), principiul irevocabilitii , principiul relativitii , p rincipiul ocrotirii bunei
credine, etc.
3.2 Principiile fundamentale ale dreptului civil
3.2.1 Principiul proprietii
Acest principiu este consacrat in Co nstituie (art.44 si art.136) dar si in normele dreptului ci vil. Astfel
Constituia Romniei prevede in cuprinsul art.44 (Dreptul de proprietate private) urmtoarele:
(1) Dreptul de proprietate, precum i creanele asupra statului, sunt garantate. Coninutul i limitele acestor drepturi sunt
stabilite de lege.
(2) Proprietatea privat este garantat i ocrotit n mod egal de lege, indiferent de titular. Cetenii strini i apatrizii pot
dobndi dreptul de proprietate privat asupra terenurilor numai n condiiile rezultate din aderarea Romniei la Uniunea
European i din alte tratate internaionale la care Romnia este parte, pe baz de reciprocitate, n condiiile prevzute
prin lege organic, precum i prin motenire legal.
(3) Nimeni nu poate fi expropriat dect pentru o cauz de utilitate public, stabilit potrivit legii, cu dreapt i prealabil
despgubire.
(4) Sunt interzise naionalizarea sau orice alte msuri de trecere silit n proprietate public a unor bunuri pe baza
apartenenei sociale, etnice, religioase, politice sau de alt natur discriminatorie a titularilor.
(5) Pentru lucrri de interes general, autoritatea public poate folosi subsolul oricrei proprieti imobiliare, cu obligaia de
a despgubi proprietarul pentru daunele aduse solului, plantaiilor sau construciilor, precum i pentru alte daune
imputabile autoritii.
(6) Despgubirile prevzute n alineatele (3) i (5) se stabilesc de comun acord cu proprietarul sau, n caz de divergen,
prin justiie.
(7) Dreptul de proprietate oblig la respectarea sarcinilor privind protecia mediului i asigurarea bunei vecinti, precum
i la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului.
(8) Averea dobndit licit nu poate fi confiscat. Caracterul licit al dobndirii se prezum.
(9) Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infraciuni ori contravenii pot fi confiscate numai n condiiile legii.
Tot Constituia Romniei in cuprinsul art.136 (Proprietatea) consacra urmtoarele:
(1) Proprietatea este public sau privat.
(2) Proprietatea public este garantat i ocrotit prin lege i aparine statului sau unitilor administrativ-teritoriale.
(3) Bogiile de interes public ale subsolului, spaiul aerian, apele cu potenial energetic valorificabil, de interes naional,
plajele, marea teritorial, resursele naturale ale zonei economice i ale platoului continental, precum i alte bunuri stabilite
de legea organic, fac obiectul exclusiv al proprietii publice.
(4) Bunurile proprietate public sunt inalienabile. n condiiile legii organice, ele pot fi date n administrare regiilor
autonome ori instituiilor publice sau pot fi concesionate ori nchiriate; de asemenea, ele pot fi date n folosin gratuit
instituiilor de utilitate public.
(5) Proprietatea privat este inviolabil, n condiiile legii organice.
3
Codul civil roman dezvolta la rndul sau principiul proprietii (art.480, art.481) ; acelai principiu al
proprietii este dezvoltat si in alte acte normative precum:
- Legea 15/1990 privind reorganizarea unitilor economice de stat ca regii autonome si societi comerciale;
- Legea 18/1991 legea fondului funciar;
- Legea 33/1991 privind exproprierea pentru cauza de utilitate publica;

- Legea 7/1996 a cadastrului si publicitii imobiliare;

- Legea 10 /2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate abuziv in perioada 06 martie 1947 22
decembrie 1989
3.2.2 Principiul egalitii in faa legii civile
Acest principiu este consacrat pentru persoanele f izice de art.4 alin.2 din Decr etul 31/1954 privit or la
persoanele fizice si persoanele juridice astfel:Sexul, rasa, naionalitatea, religia, gradul de cultura sau originea nu au nici
o nrurire asupra capacitaii.Acelai principiu este consfinit si de art.4(2) si art.16 din Constituie.
In privina persoanelor juridice principiul egalitii in fata legii civile se aplica pe categorii de subiecte de drept
civil in funcie de scopul persoanei juridice.
3.2.3 Principiul mbinrii intereselor individuale cu cele generale
Acest principiu este consacrat de Decretul 31/1954 astfel:
- pentru persoanele fizice art.1 alin.1 spune ca Dreptu rile civile ale persoanei fizi ce sunt recunoscute cu
scopul de a se satisface inter esele personale materiale sau culturale in acord cu interesul obtesc, potrivit
legii si regulilor de convieuire
- pentru persoana juridic art.26 lit. e prevede c este persoana juridica acel c olectiv de oameni cu o
organizare de sine stttoare si un patrimoniu afectat realizrii unui anumit scop , in acord cu interesul
obtesc.
Exercitarea drepturilor civile cu nclcarea acestui principiu constituie abuz de drept si se sancioneaz ca atare
3.2.4 Principiul ocrotirii (garantrii) drepturilor subiective civile
Acest principiu este consacrat de Constituia Romniei ( art.1(3) ,18,21,25,26-30,44,46 etc.) precum si in :
- Decretul 31/1954 art. 3 alin.1 :Drepturile civile sunt ocrotite de lege. ;
- Pactul Internaional privind drepturile civile si politice ale omului ratificat de Romnia prin Decretul 212 din
1974
4 Delimitarea dreptului civil
4.1 Necesitatea si criteriile delimitrii
Necesitatea delimitrii dreptului civil de alte ramuri ale dreptului deriva din doua raiuni:
- practic in vederea stabilirii crei ramuri de drept aparine raportul juridic in discuie pentru ca ulterior sa se
poat stabili care norme de drept sunt aplicabile cazului: normele dreptului civil sau normele altei ramuri de
drept;
- teoretic problema delimitrii este impusa datorita existentei multor asemnri (si nu numai deosebiri) intre
raporturile reglementate de diferite ramuri de drept.
In operaiunea de delimitare sunt utilizate criterii; pentru delimitare pot fi ntrebuinate toate aceste criterii sau
numai o parte din ele: :
- obiectul de reglementare = categorie omogen si unitar de relaii sociale crora le corespunde un mnuchi
unitar si uniform de norme juridice de reglementare. Obiectul dreptului civil il constituie doua mari categorii de
raporturi sociale:patrimoniale si nepatrimoniale insa nu toate raporturile patrimoniale sau nepatrimoniale sunt
reglementate de dreptul civil ci doar raporturile reale si obligaionale din categoria celor patrimoniale precum
si cele ce vizeaz: 1) existenta si integritatea persoanelor , 2) individualizarea si identificarea persoanelor si
3) creaia intelectuala din categoria celor nepatrimoniale.
- metoda de reglementare = modalitatea de influenare a relaiilor sociale de ctre stat prin edictarea normelor
juridice. Specific pentru dreptul civil este relaia de egalitate juridica intre subiectele de drept; aceasta regula
este specifica si altor ramuri de drept dar in cazul anumitor ramuri de drept apare o relaie de subordonare a
prilor sau chiar o combinare a celor doua raporturi ( de subordonare si de egalitate)
- calitatea subiectelor = specific dreptu lui civil este faptul ca subie ctelor de drept civil nu li se cere a avea o
calitate speciala ci doar acee a generala de persoana fizica sau persoana juridic. Alte ramuri de drept
solicita subiectului de drept sa ndeplineasc o calitate specifica :comerciant, ruda, cetean etc.
- caracterul normelor = caracteristice dreptului civil ii sunt normele dispozitive ( permisive sau supletive) in timp
ce in cazul altor ramuri de drept sunt predominante normele imperative (onerative sau prohibitive).
- specificul sanciunilor = caracteristica dreptului ci vil este sanciunea de restabilirea a dreptului subiectiv civil
nclcat fie prin repararea prejudiciului in cazul drepturilor patrimoniale nclcate fie prin ncetarea vtmrii
dreptului nepatrimonial nclcat
- principiile = daca intr-un caz determinat pot fi ident ificate principiile :propriet ii, egalitii in fata legii,
mbinrii interesului propriu cu cel obtesc si cel al ocrotirii drepturilor subiective , pana la proba contrarie se
poate considera ca ne aflam in fata unui raport juridic civil
4
4.2 Ramurile de drept fata de care se delimiteaz dreptul civil
4.2.1 Dreptul constituional si dreptul civil
Dreptul constituional este ramura de drept care conine nor me fundamentale pentru existen ta si dinuirea
statului de drept romn; reglementeaz: bazele statului romn , organele statului, dr epturile si ndatoririle fundamentale
ale ceteanului , nsemnele statului romn. Intr-o privire sintetica asemnrile si deosebirile fata de dreptu l civil sunt
urmtoarele:
- in privina obiectului de reglementare daca in dreptul civil majorita re sunt raporturile patrimoniale in dreptul
constituional majoritare sunt raporturile nepatrimoniale;
- in privina metodei de reglementare daca subiectele raportului de drept civil se afla pe picior de egalitate

juridica in cazul dreptului constituional subiectele se afla in relaii de subordonare;

- in privina calitii subiectelor , dreptul constituional impune existenta unei caliti excepionale : organ de
stat, cetean, etc.
- in privina caracterului normelor juridice , majoritare in cazul dreptului constituional sunt normele imperative
in timp ce dreptului civil ii sunt caracteristice normele dispozitive;
- sanciunea este specifica in cazul dreptului constituional (cum ar fi suspendarea din funcie) si nu presupune
un proces pe cnd in dreptul civil restabilirea dreptului subiectiv nclcat ca si sanciune poate fi obinut de
regula prin proces;
- principiile sunt si comune si specifice fiecrei ramuri in parte.
4.2.2 Dreptul administrativ si dreptul civil
Dreptul administrativ este ram ura de drept care reglementeaz raporturile juri dice nscute in interiorul
administraiei publice ; conine normele juridice ce reglementeaz realizarea puter ii executive in stat . Intr-o privire
sintetica asemnrile si deosebirile fata de dreptul civil sunt urmtoarele:
- in privina obiectului de reglementare daca in dreptul civil majoritare sunt raporturile patrimoniale in dreptul
administrativ majoritare sunt raporturile nepatrimoniale;
- in privina metodei de regl ementare daca subiectele rapor tului de drept civil se afla pe picior de egalitate
juridica in cazul dreptului administrativ subiectele se afla in relaii de subordonare;
- in privina calitii subiectelor , dreptul administrativ impune ca mcar un subiect sa aib o calitate specifica
de organ al administraiei publice;
- in privina caracterului normelor juridice , majoritare in cazul dreptului administrativ sunt normele imperative in
timp ce dreptului civil ii sunt caracteristice normele dispozitive;
- sanciunea este specifica in cazul dreptului administrativ cum ar fi amenda contravenional sau confiscarea;
Apropierea dintre dreptul civil si cel administrativ se regsete in practica in situaiile in care ncheierea unui
act civil este condiionat de ncheierea in prealabil a unui act administrativ de autorizare.
4.2.3 Dreptul civil si Dreptul financiar
Dreptul administrativ este ram ura de drept care reglementeaz raporturile juridice nscute in procesul
colectrii si distribuirii sumelor cuprinse in bugetul de stat ; conine normele juridice ce reglementeaz finanele publice.
Intr-o privire sintetica asemnrile si deosebirile fata de dreptul civil sunt urmtoarele:
- in privina obiectului de reglementare in ambele cazuri majoritare sunt raporturile patrimoniale;
- in privina metodei de reglementare daca subiectele raportul ui de drept civil se afla pe picior de egalitate
juridica in cazul dreptului financiar subiectele se afla in relaii de subordonare;
- in privina calitii subiecte lor , dreptul administrat iv impune ca ntotdeauna un subiect sa aib o calitate
specifica de organ cu atribuii fiscale al statului;
- in privina caracterului normelor juridice , majoritare in cazul dreptului fiscal sunt normele imperative in timp
ce dreptului civil ii sunt caracteristice normele dispozitive;
- sanciunea este specifica in cazul dreptului fiscal cum ar fi dobnda penalizatoare aferenta ntrzierii la plata
obligaiilor fiscale;
- principiile sunt si comune si specifice fiecrei ramuri in parte.
4.2.4 Dreptul civil si Dreptul comercial
Dreptul comercial ( diferit de dreptul comerulu i internaional) este ramura de drept care regl ementeaz
raporturile juridice nscute in activitatea comerciala inte rn realizata de ctre comerci ani. Intr-o privire sintetica
asemnrile si deosebirile fata de dreptul civil sunt urmtoarele:
- in privina obiectului de regl ementare in ambele cazuri maj oritare sunt raporturile patrimoniale;in dreptul
comercial raporturile nepatrimoniale sunt mult mai puine dect in cazul dreptului civil;
- in privina metodei de reglementare in ambele cazuri subiectele se afla pe picior de egalitate;
- in privina calitii subiectelor , dreptul comercial impune ca mcar un subiect sa aib o calitate specifica de
comerciant;
- in privina caracterului normelor juridice , sunt caracteristice normele dispozitive in ambele cazuri;
- in ambele ramuri exista sanciunea rspunderii contractuale insa exista diferene in ceea ce privete regimul
juridic al rspunderii civile si cea comerciala;
- principiile sunt si comune si specifice fiecrei ramuri in parte.
5
4.2.5 Dreptul civil si Dreptul familiei
Dreptul familiei este ramura de drept care reglementeaz raporturile pers onale sau patrimoniale care
izvorsc din cstorie, rudenie, adopie si raporturile asimilate. Intr-o privire sintetica asemnrile si deosebirile fata de
dreptul civil sunt urmtoarele:
- in privina obiectului de regl ementare daca in dreptul civil majoritare sunt raporturile patrimoniale in dreptul
familiei majoritare sunt raporturile nepatrimoniale;
- in privina metodei de reglementare in ambele ramuri este utilizata metoda egalitii juridice cu excepiile din
dreptul familiei privitoare la relaia printe copil;;
- in privina calitii subiectelor , dreptul familiei impune existenta unei caliti speciale : printe, so, etc.
- in privina caracterului normelor juridice , majoritare in cazul dreptului familiei sunt normele imperative in timp
ce dreptului civil ii sunt caracteristice normele dispozitive;
- sanciunea este specifica in cazul dreptului familiei (cum ar fi decderea din drepturile printeti);
- principiile sunt si comune si specifice fiecrei ramuri in parte.

4.2.6 Dreptul civil si Dreptul procesual civil

Dreptul procesual civil este r amura de drept care reglemente az modul de judecata si de rezolv are a
pricinilor privitoare la drepturi subiective civile precum si modul de punere in executare a hotrrilor judectoreti sau
a altor titluri executorii. Corelaia dintre dreptul civil si dreptul procesual civil este data de expresia potrivit creia acesta
din urma reprezint latura sancionatoare a dreptului civil.
4.2.7 Dreptul civil si Dreptul internaional privat
Dreptul internaional privat este ramura de drept care reglementeaz raporturi juridice caracteristice dreptului
civil sau dreptului familiei c u deosebirea ca privete acele raporturi care conin un element de extraneit ate: cetenia
strina, naionalitatea strina, situarea in strintate a bunurilor, ncheierea sau executarea in strintate a unui contract
etc.
Metoda specifica de reglementare este cea de indicare prin norma conflictuala sau de trimitere la lege a
aplicabila unui raport juridic cu element de extraneitate.
4.2.8 Dreptul civil si Dreptul penal
Deosebirile intre cele doua ramuri de drept sunt evidente prin aplicarea oricreia dintre criteriile de delimitare
dar trebuie reinut faptul ca dreptul penal ocrotete drepturi subiective civile si utilizeaz concepte si no iuni specifice
dreptului civil precum : dreptul de proprietate, convieuire etc.
4.2.9 Dreptul civil si Dreptul procesual penal
Deosebirile intre cele doua ramuri de drept sunt evidente prin aplicarea oricreia dintre criteriile de delimitare
dar trebuie reinut faptul ca cele doua ramuri de drept mprumut reciproc noiuni si termeni precum : parte civila, parte
responsabila civilmente, capacitate de exerciiu etc.
4.2.10 Dreptul civil si Dreptul ecologic
Dreptul ecologic este ramura d e drept care reglementeaz conduita oamenilor in vederea ocrotirii mediului
nconjurtor; este o ramura de drept cu semnificaie inter naional iar dreptul civil es te beneficiarul reglementarilor
specifice dreptului ecologic.
Cap. II. Teoria legii Civile (Izvoarele dreptului civil)
Seciunea I Legea civila ca izvor al dreptului civil
1 Noiunea de izvor al dreptului civil
1.1 Sensurile expresiei de izvor de drept civil
Expresia de izvor de drept civil capt doua sensuri:
- un sens material = condiiile materiale de existenta care genereaz normele de drept civil ;
- un sens formal = formele specifice de exprimare a normelor juridice de drept civil , mai precis, formele in care
sunt exprimate regulile de conduita generale, abstracte, impersonale si de aplicabilitate repetata care privesc
comportarea subiectelor de drept in raporturile juridice civile.
1.2 Formele de exprimare a izvoarelor de drept civil
Izvoarele dreptului civil mbrac forma generica de acte normativ, adic acte ce emana de la organele de stat
investite cu prerogativa legiferrii astfel:
- art.73 alin.1 din Constituia Romniei prevede :Parlamentul adopta legi constituionale, legi organice si legi
ordinare care potrivit art.78 intra in vi goare la 3 zile de la data publicrii sau la o a lta data ulterioara
prevzut in textul ei. ; noiunea de publicare se refera la publicarea in Monitorul Oficial
- art.26 alin.1 din Legea 90/2001 privind organizarea si funcio narea Guvernului Romniei si a ministerelor
prevede:Guvernul emite hotrri si ordonane . Hotrrile se emit pentru organizarea execut rii legilor.
Ordonanele se emit in baza un ei legi speciale de abilitare sau, in cazuri excepionale, o rdonane de
urgenta
- art.121 123 din Constituie si Legea 215/2001 a administraiei publice locale prevd ca autoritile
administraiei publice locale sunt: consiliile locale, primarii precum si consiliile judeene. Guvernul numete
cate un prefect ca reprezentant al s au in fiecare jude si in Municipiul Bucure ti. Consiliile locale si cele
judeene adopta hotrri iar primarii si prefecii emit dispoziii si ordine
- art.100 alin.1 din Constituie prevede ca In exercitarea atribuiilor Preedintele Romniei emite decrete
6
- ministrul sau un organele administraiei de stat pot emite de asemenea ordine, instruciuni regulamente
In concluzie , principalele izvoare de drept civil sunt legile acte normative adoptate de Parlamentul Romniei si
hotrrile Guvernului Romniei .In msura in care conin reglementari de drept civil si celelalte acte normative enumerate
pot fi izvoare de drept civil .In categoria izvoarelor de drept civil trebuie incluse si :
- reglementrile internaionale la care Romanii a aderat sau pe care le-a ratificat;
- in msura in care nu au fost abrogate , actele normative anterioare Revoluiei din decembrie 1989 care au
reglementar raporturi civile : legi, decrete, ordine, instruciuni
2 Acte normative in vigoare care sunt izvoare de drept civil
2.1 Legile
Principalul izvor de drept civil l constituie Codul civil. Avnd ca model Codul civil francez de la 1804 numit si
Codul Napoleon , Codul civil roman a fost adoptat la 1864 si a intrat in vigoare la 1 decembrie 1865.In decursul celor 145
de ani de la adoptare Codul civil a suferit numeroase abrogri exprese sau implicite precum si modificri.
Potrivit art.73 alin.1 din Constituia Romniei prevede :Parlamentul adopta legi constituionale, legi organice si
legi ordinare astfel:
- Constituia numita si legea fundamentala a statului este principalul izvor de drept constituional dar este in

acelai timp si izvor de drept civil deoarece:1) drepturile fundamentale ale ceteanului sunt in acelai timp si
drepturi subiective civile ce au ca titular persoana fizic, 2) principiile fundamentale a le dreptului civil sunt
consacrate chiar de Constitui e si 3) normele constituionale care reglementeaz organele statului
intereseaz dreptul civil in materia regimului persoanelor juridice.
- Legile organice sunt acte normative care reglementeaz in general raporturi juridice de interes public si
numai prin excepie relaii sociale civile.
- Legile civile sunt acte normative care reglementeaz prin excelenta raporturi juridice civile , sunt adoptate
de Parlament si promulgat e de Preedintele Romniei; din aceasta categori e fac parte in primul rnd
Codurile ( Codul Civil, Codul familiei (Legea 4/1954) , Codul de procedura civila, C odul comercial, Codul
fiscal, etc. Ca legi izvoare de drept civil mai pot fi menionate si : Legea nr.15/1990 privind reorganizarea
unitilor economice de stat in regii autonome si societi comerciale, Legea nr.31/1990 privind societile
comerciale, Legea nr.18/1991- Legea fondului funciar, Legea nr.33/1994 - privind exproprierile pentru cauza
de utilitate publica, Legea nr.7/1996 privind cadastrul si publicitatea imobiliar, Legea nr.85/2003 Legea
minelor, Legea nr.10/2001 privind regimul juridic al un or imobile preluate in mod abu ziv in perioada 6
martie 1947 22 decembrie 1989, Legea nr.85 /2006 privind procedura insolvenei societilor comerciale.
2.2 Decretele
Stricto sensu termenul de lege desemneaz actul normativ care emana de la Parlamentul Romniei insa lato
sensu , acest termen desemneaz toa te actele normative la modul g eneral : decretele, hotrrile guvernului, hotrrile
minitrilor etc.
De lege lata dreptul civil roman are ca izvoare si decrete dintre care cele mai reprezentative sunt:
- Decretul nr.31/1954 privitor la persoanele fizice si persoanele juridice;
- Decretul nr.32/1954 de punere in aplicare a Legii nr.4/1954 (Codul familiei) si a Decretului nr.31/1954;
- Decretul nr.167/1958 privind prescripia extinctiva;
- Decretul nr.212/1974 prin care Romnia a ratificat Tratatul internaional privind drepturile civile si politice ale
omului.
2.3 Hotrrile si Ordonanele Guvernului Romniei
Dup legile adoptate de Parlamentul Romniei , hotrrile Guvernului Romniei sunt de importanta in domeniul
dreptului civil mai ales in materia ce privete persoana juridic ; de exemplu Hotrrea nr.1210/2004 privind organizarea
si funcionarea Ageniei Naionale de Cadastru si Publicitate imobiliar.
Ordonanele adoptate de Guvernul Romniei pot fi de dou feluri : simple ( in temeiul unei legi de abilitare) sau
de urgen ( in lipsa unei legi de abilitare emisa de Parlame ntul Romniei cu prilejul ivirii unor mprejurri excepionale).
Unele din aceste ordonane conin sau pot conine reglementari de drept civil.
2.4 Acte normative emise de conduc torii organelor centrale ale administraiei de stat si acte normative
adoptate de organele locale executive.
In msura in care conin m suri de reglementare a relaiilor sociale ce intr in obiectul dreptului civil si aceste
acte normative pot fi considerate izvoare de drept civil.
2.5 Denumirea specifica a unor acte normative
Anumite acte normative care sunt de fapt legi , hotrrii ale guvernului , ordine sau instruciuni ale minitrilor
poarta denumiri speciale precum: Statut, Norme, Regulament, Contract cadru, etc. fr ca aceste denumiri sa reprezinte
categorii distincte de izvoare de drept civil.
3 Problema altor izvoare de drept
In vederea armonizrii principiilor statului de drept roman problema celorlalte izvoare de drept precum obiceiul,
morala, jurisprudena si doctrina este rezolvata de lege lata in felul urmtor:
3.1 Obiceiul (cutuma) reprezint o regula de conduita in practica vieii sociale, ndelung aplicata si respectata ca
obligatorie. In vederea rezolvrii problemei obiceiului ca izvor de drept se disting doua situaii :
7
- obiceiurile la care norma juridica face trimitere in mod expres nu pot fi considerate izvor de drept civil distinct
fata de norma ; ele fac parte din coninutul normei juridice respective pr in incorporare; este cazul aa
numitelor obiceiuri ale locului la care se face trimitere in cuprinsul diferitelor acte normative
- obiceiurile la care normele juridice nu fac trimitere dar ca re au valoare de izvoare de dr ept pot fi folosite in
interpretarea unor acte juridice ; este cazul aa numitelor uzuri interpretative din dreptul maritim care sunt
un set de practici si norme ale diferitelor porturi care sunt chiar codificate in regulamente ale acelor porturi.
Poziia subiectelor de drept fata de aceste uzuri interpretative poate da natere unor raporturi de drept civil.
3.2 Regulile de convieuire sociala ( morala) urmeaz soluia de la obicei ; nu formeaz izvor de drept civil
distinct dar in msura in care actul normativ face trimitere la ele , sunt incorporate actului normativ respectiv.
3.3 Jurisprudena nu reprezint un izvor de dre pt civil pe baza principiului separaiei puterilor in stat astfel nct
organul de judecata este chema t sa soluioneze pricina pentru care a fost se sizat prin aplicarea normelor de
drept la situaia concreta generatoare de confl ict civil si nu de a edicta ac este norme , sarcina ce revine
organelor statului ndrituite cu sarcini de legiferare.
3.4 Doctrina , care se compune din lucrrile scrise prin care se comenteaz sau interpreteaz normele juridice , nu
constituie izvor de drept dar opiniile formulate pot constituii elemente de perfecionare a normelor de drept.
Seciunea a II-a Aplicarea legii civile
1. Precizri prealabile
Legea civila acioneaz simultan sub trei aspecte 1) o anumita durata si se numete aplicarea legii civile in timp,
2) pe un anumit teritoriu si se numete aplicarea legii civile in spaiu si 3) cu privire la anumite subiecte ceea ce se

numete aplicarea legii civile asupra persoanelor.

Privindu-le global legile civile 1) se succed in timp, 2) coexista in spaiu si 3) au determinate subiectele la care se
aplic.
Legea civila se aplica sub toate cele 3 aspecte att timp cat este in vigoare.
Legea civila intra in vigoare prin publi care in Monitorul Oficial si c onform art.78 din Constituie ... la 3 zile de la
publicare sau la o data ulterioara prevzut un textul ei.
Ieirea din vigoare a legii civile se face prin abrogare ( expresa sau implicita) , soluia desuetudinii nefiind
acceptata.
2. Principii si excepii privind aciunea legii civile in timp
Problemele care privesc aciunea legii civile in timp apar in situaia de succesiune a legii; pentru rezolvarea acestor
probleme in decursul timpului s-au cristalizat doua principii:
- principiul neretroactivitii = regula juridica potrivit creia legea civila se aplica doar situaiilor aprute dup
adoptarea ei si nu si situaiilor anterioare;
- principiul aplicrii imediate a legii civile noi = este regula de drept potrivit creia o data adoptata, legea civila
noua exclude aplicarea legii vechi.
Excepiile de la cele doua principii sunt:
- retroactivitatea legii civile noi = nseamn aplicarea legii civile noi la situaii anterioare a doptrii ei ; aceasta
excepie opereaz numai atunci cnd este prevzuta expres in legea civila noua deoarece excepiile nu se
prezuma ele fiind de stricta i nterpretare si aplicare .Aceasta excepie este caracter istica doar legilor
interpretative, legi care i produc efectele ncepnd cu data intrrii in vigoare a legii interpretate;
- ultraactivitatea legii civile vechi = nseamn aplicarea legii ve chi nc o perioada de timp dup intrarea in
vigoare a legii noi ; fiind tot o excepie si ultraactivitatea trebuie consacrata expres prin lege.
3. Aplicarea legii civile in spaiu. Reguli si excepii privind aciunea legii civile in spaiu
Problematica aplicrii legii c ivile in spaiu mbrac doua aspecte : unul intern ca re vizeaz raporturile civile intre
subiectele de drept civil de cetenie sau naionalitate romana si unul extern care vizeaz raporturile civile ce includ un
element de extraneitate : cetenie, naionalitate , locul ncheierii sau executrii contractului , locul producer ii delictului
civil sau cel al consumrii efectelor sale.
Regula privind aspectul intern este urmtoare: actele normative emise de or ganele centrale de stat se aplica pe
ntregul teritoriu al tarii iar cele care emana de l a organele administrative loca le se aplica doar pe teritoriu l respectivei
uniti administrativ teritoriale: jude , ora , comun etc.
De la aceasta regula exista o singura excepie , cea referitoare la publicitatea imobiliara: in judeele din Transilvania
si nordul Moldovei se aplica prevederile Decretul ui lege nr.115/1938 privind unificarea dispo ziiilor privitoare la crile
funciare ( care conin sistemu l publicitii reale) iar in restul terit oriilor Moldova, Dobrogea, Muntenia si Oltenia) se
aplica prevederile Codului civil si ale Codului de procedura civila (care consacra publicitatea imobiliar personal , prin
registru de inscripiuni si transcripiuni)
Aspectul internaional al problemei est rezolvat de ctre normele conflictuale ale dreptului internaional privat care
presupun aa numitul conflict de legi in spaiu. Prevederile Codului civil in materie sunt cunoscute in doctrina sub forma
urmtoarelor formule:
- imobilele sunt supuse legii tarii pe teritoriul creia se afla;
- starea civila si capacitatea c ivila a persoanei fizice sunt supuse legii ceteniei iar capacitatea persoanei
juridice este supusa legii naionalitii;
- forma actului juridic este ocrmuita de legea locului unde a fost ncheiat.
8
4. Aplicarea legii civile asupra persoanelor .Categorii de legi civile din punctul de vedere al su biectelor de
drept crora se aplica.
Din punctul de vedere al sferei subiectelor asupra crora se aplica legile civile se mpart in trei mari categorii:
- cu vocaie generala de aplicare Codul Civil , Decretul nr.31/ 1954 cu privire la persoanele fizice si
persoanele juridice, Decretul nr.167/1958 privind prescripia extinctiva;
- cu vocaia aplicrii numai asupra persoanelor fizice Legea nr.4/1954 (Codul familiei), Decretul nr.212/1974
de ratificarea a Pactului internaional privind drepturile civile si politice ale omului;
- cu vocaia aplicrii numai asupra persoanelor juridice Legea 85/2006 privind procedura insolvenei, Legea
nr.15/1990
Seciunea a III-a Interpretarea legii civile
1 Noiune Definiia , necesitatea si clasificarea interpretrii legii civile.
1.1 Definiie
Prin interpretarea legii civile se nelege acea operaiune logico operaional de lmurire , explicare a
coninutului si sensului normelor de drept civil , in scopul justei lor aplicri, prin corecta ncadrare a diferitelor situaii din
viata practica in ipotezele ce le conin.
1.2 Necesitatea interpretrii legii civile
Necesitatea interpretrii legii civile deriva din urmtoarele mprejurri:
- orict de buna ar fi o lege la data adoptrii ei , in dinamica vieii sociale ea devine depit aprnd
totdeauna situaii noi pe care legiuitor ul nu le-a avut in vedere ; in acest context interpreta rea legii este
necesar pentru a vedea in ce msur situaiei nou aprute ii sunt aplicabile prevederile unei anumite norme
de drept civil sau alteia;
- in redactarea textelor normati ve , legiuitorul folosete , de regula, exprimri de maxim generalitate din

dorina de a cuprinde spre reglementa re o diversitate cat mai mare de relaii sociale posibile; din aceasta
perspectiva interpretarea legi i civile este necesara in veder ea ncadrrii corecte a fiecrui raport social
normei juridice de reglementare corespunztoare;
- in redactarea textelor actelor normative sunt utilizai ter meni de specialitate cu sens t ehnico-juridic (
rezoluiune, reziliere, mobil , imobil etc.) ceea ce de multe ori presupune in procesul de aplicare a dreptului
transpunerea lor in termenii vorbirii obinuite .
1.3 Clasificarea interpretrii legii civile
In clasificarea interpretrii legii civile se folosesc trei criterii:
- in funcie de fora interpretrii obligatorie sau nu :
- oficial - obligatorie
- neoficiala neobligatorie din punct de vedere juridic
- in funcie de rezultatul interpretrii:
- literal (sau declarativ)
- extensiv
- restrictiv
- in funcie de metoda de interpretare:
- gramatical
- sistematic
- istorico teleologic
- logic
1.3.1 Interpretarea oficial si interpretarea neoficial a normelor de drept civil .
Este oficial interpretarea fcut de organ ele de sta t aparinnd puterii legislati ve, executive sau
judectoreti in exercitarea atribuiilor ce le revin potrivit legii.
Daca interpretarea provine de la chiar organul de stat care a edictat actul normativ , interpretarea se
concretizeaz in aa numitele norme interpretative si avem de-a face cu o interpretare autentica si are un caracter
general si obligatoriu. Prin definiie actul normativ interpretativ este retroactiv in sensul ca face parte din actul normativ pe
care-l interpreteaz; daca sub pretextul interpretrii unui act normativ se realizeaz de fapt - modificarea acelui act
normativ , prevederile sale se vor aplica conform principiului neretroactivitii legii civile adic numai pentru viitor.
Daca interpretarea provine de la organele puterii judectoreti avem de-a face cu o interpretare juridica ; este
obligatorie numai la spea adic numai in cazul soluionat prin hotrre judectoreasc definitiva , intrata sub pute rea
autoritii de lucru judecat. Interpretarea juridica devine interpretare jurisdicional atunci cnd provine de la alte organe
de jurisdicie dect organele puterii judectoreti cum ar fi Curtea de arbitraj comercial internaional de la Bucureti.
Este neoficiala interpretarea legii civile data in literatura de specialitate sau de ctre avocat in fata instanelor
judectoreti; nu este obligatorie dar in msura in care este nsuita de organul de stat sau obtesc cruia i se adreseaz
poate deveni obligatorie.
1.3.2 Interpretarea literala, extensiva sau restrictiva .
Este literal interpretarea data normei juridice in ipoteza in care intre acea sta si situaia concreta la care se
aplica exista concordanta neimpunndu-se necesitatea restrngerii sau a extinderii dispoziiei in cauza; este ntlnit
9
frecvent in practic si este caracterist ica textelor de lege exprimate clar , precis redactate sau a celor care conin
enumerri limitative.
Este extensiv acea interpretare a legii civile care este impusa de concluzia ca intre formularea textului legal
interpretat si cazurile din practica la care se aplica acel text nu exista concordanta si textul trebuie extins si asupra unor
cazuri care nu se ncadreaz in litera textului; este cazul prevederilor art.21 din Decretul 31/1954 cu privire la comorieni
in care litera legii privitoare la formularea aceleai mprejurri a fost extins si la formula in acelai moment fr a se
putea stabili daca o persoana a supravieuit alteia.
Este restrictiv acea interpretare a legii civ ile care este impusa de concluzia ca formularea textului legal
interpretat este prea larga fata de ipotezele cazurilor la care se aplica acel text ; este cazul prevederilor art.1, alin.2 din
Legea nr.31/1990 :Societile comerciale cu sediul in Romnia sunt persoane juridice romane ; sensul reg lementarii
trebuie restrns doar la societile comerciale nfiinate in temeiul acestei legi.
1.3.3 Interpretarea gramatical, sistematic i istorico - teleologic .
Este gramatical acea interpretare a legii civ ile care se face pe bazele reg ulilor gramaticii , innd seama de
morfologia si sintaxa propoziiei sau a frazei, de semnele de punctuaie si de semantica termenilor utilizai.
Interpretarea sistematica consta in lmurirea interesului unei dispoziii legale inndu-se seama de legtura sa cu
alte dispoziii din acelai act normativ sau din acte normative diferite; este frecvent ntlnit in practic mai ales in ceea ce
privete stabilirea domeniului de apli care a unei dispoziii plecnd de la calificarea ei ca norma general sau norma
special situaie care impune respectarea urmtoarelor reguli:
- norma generala nu deroga de la norma speciala;
- norma speciala deroga de la norma general.
Interpretarea istorico - teleologic nseamn stabilirea sensului unei dispoziii legale inndu-se seama de scopul ,
finalitatea urmrit de legiuitor in procesul de adoptare a normei respective; este de importanta in cadrul acestei metode
analizarea expunerii de motive la adoptarea unei legi sau a preambulului unui act normativ.
2 Interpretarea logic a legii civile
2.1 Reguli de interpretare logic a normelor de drept civil
In practica aplicrii legii civile de mare importan ta este interpretarea logica adic pe baza logicii formale , a

raionamentelor logice. Aceasta metoda de interpretare presupune trei reguli :

- excepia este de stricta interpretare si aplicare - in general sunt supuse acestei interpretri 1) textele legale
care conin enumerri limitative, 2) textele legale care instituie prezumii legale, 3) textele care conin o
excepie;
- unde legea nu distinge , nici interpretul nu trebuie sa disting presupune ca unei formulri generale sa-i
corespunda o aplicare tot generala fr distincii pe care legea nu le-a prevzut;
- legea civila trebuie interpretata in sensul aplicrii ei nu in sensul neaplicrii.
2.2 Argumente de interpretare logic a normelor de drept civil
- argumentul per a contrario valorifica regula logicii potrivit creia atunci cnd se afirm ceva se neag
contrariul; argumentul trebuie aplicat cu circumspecie cci atunci cnd nu ne este interzis ceva , nu ne este
permis ntotdeauna.
- argumentul a fortiori (cu att mai mult) pe baza acestui argument se aj unge la extinderea aplicrii unei
norme , edictata pentru o anumita situaie, la un caz nereglementat expres , deoarece raiunile care au fost
avute in vedere la adoptarea a celei norme sunt similare ca zului dat; este cazul tipic al situaiei obinerii
dreptului de proprietate (prin uzucapiune de exemplu) fapt care duce si la obinerea altor drepturi reale
principale, desmembrminte ale acestui drept;
- argumentul de analogie - se bazeaz pe faptul ca acolo unde exista aceleai raiuni trebuie aplicata aceeai
lege , aceeai soluie;acest argument este des folosit in practica pentru rezolvarea aa numitelor lacune ale
legii , rezolvare care const in aplicarea normelor juridice edictate pentru cazuri asemntoare. Pe baza
acestui argument judectorului ii este interzis a refuza sa judece pe baza motivului ca le gea nu prevede ;
fapta sa este culpabila de denegare de dreptate.
- argumentul reducerii la absurd ( reducio ad absurdum) pe baza acestui argument se nvedereaz ca
numai o soluie este admisibila , soluia contrara fiind o absurditate si deci de neacceptat.
10
RAPORTUL JURIDIC CIVIL
Cap. I. Noiunea, caractere si structura raportului juridic civil
1. Noiunea raportului juridic civil
1.1 Definiie
Raportul juridic civil este o relaie sociala patrimoniala sau nepatrimoniala reglementata de norma de drept
civil.
1.2 Caracterele raportului juridic civil enumerare si coninut
- raportul juridic civil are car acter social legea nu poate stabili reguli de condu ita pentru lucruri si ca atare
raportul juridic civil se adreseaz conduitei oamenilor iar prin reglementare, relaia dintre oameni nu-si pierde
caracterul sau primordial de relaie sociala;
- raportul juridic civil are car acter voliional - acest caracter trebuie neles in ideea ca o relaie sociala a
devenit norma de drept civil p entru ca acest lucru a fost vo it de ctre legiuitor , norma juridica cptnd
caracterul fundamental de voin de stat; mai mult raportului juridic civil care izvorte din acte juridice civile
ii este caracteristic caracterul dublu voliional ce apare chiar din definiia de manifestare de voina a actului
juridic civil.
- raportul juridic civil este caracterizat de poziia de egalitate juridica a prilor coninutul acestui caracter se
exprima prin nesubordonarea unei pri fata de cealalt si nu trebuie neles in sensul ca prile treb uie sa
aib patrimonii egale sau ca unui numr de drepturi subiective civile ii corespunde un numr egal de obligaii
corelative.
1.3 Structura elementele raportului juridic civil
- subiectele (prile) sunt persoanele fizice sau pe rsoanele juridice titulare ale drepturilor subiective si
obligaiilor civile
- coninutul este dat de totalitatea drept urilor subiective si obligaiilor civile pe care le au prile raportului
juridic civil;
- obiectul consta in aciunile or inaciunile la care sunt ndrituite sau obligate subiectele raportului juridic civil
sau , altfel spus , conduita pe care o pot avea sau trebuie sa o aib prile.
Cap. II .Noiuni generale privind prile ( subiectele) raportului juridic civil
1. Definiii si categorii de subiecte de drept civil
1.1 Definiii
Persoana fizic este subiectul individual de drept civil adic omul , privit ca titular de drepturi si obligaii civile;
definiia este data de legea de baza in materia subiectelor de drept civil care este Decretul nr.31/1954 privind persoanele
fizice si persoanele juridice
Persoana juridic este subiectul colectiv de dre pt civil , adic un colectiv de oameni care ntrunind condiiile
cerute de lege , este titular de drepturi subiective si obligaii civile; definiia este data de acelai Decret nr.31/1954 care
precizeaz suplimentar ca pentru a fi pe rsoana juridica, un colectiv trebuie sa ntruneasc cumulativ trei condiii : 1) sa
aib o organizare proprie, 2) sa aib un patrimoniu distinct si 3) sa aib un scop determinat in acord cu interesul obtesc.
La modul general prin subiect de drept civil se nelege persoana fizica sau persoana juridica in calitate de
titulari de drepturi subiective si obligaii civile.
1.2 Categorii de subiecte de drept civil
- persoane fizice subiecte individuale de drept civil cu urmtoarele subdiviziuni:

- dup criteriul capacitaii de exerciiu:

- minorul sub 14 ani persoana fizica lipsita de capacitata de exerciiu
- minorul intre 14 si 16 ani cu capacitate restrnsa de exerciiu ( prin excepie
minorul - femeia care se cstorete capt capacitate deplina de exerciiu)
- majorii persoane fizice peste 18 ani cu capacitate deplina de exerciiu
- dup criteriul ceteniei:
- de cetenie romana
- de cetenie strina ( incluznd aici si apatrizii persoane fizice fr cetenie si
cetenii cu dubla cetenie din care nici una nu este romana)
- persoane juridice subiecte colective de drept civil cu urmtoarele subdiviziuni:
- dup forma de proprietate:
- private sau particulare
- cooperatiste sau obteti
- mixte
- de stat
- dup naionalitate
- de naionalitate romana
- de naionalitate strin
11
2 Determinarea, pluralitatea si schimbarea subiectelor raportului juridic civil
2.1 Determinarea subiectelor raportului juridic civil
Prin determinarea subiectelor raportului juridic civil se nelege cunoaterea prilor acestui rapor t; aceasta se
face in mod diferit dup cum raportul juridic conine drepturi absolute ( de regula cele nepatrimo niale si cele reale) sau
relative ( drepturi de creana )astfel:
- in situaia in care raportul civil are in coninutul sau drepturi absolute :
- subiectul activ este determinat si este titularul dreptului absolut
- subiectul pasiv este nedeterminat si este format din toate celelalte subiecte de drept civil
- in situaia in care raportul juridic civi l conine drepturi relative ambele subiecte sunt determin ate si poarta
denumiri specifice :
- subiectul pasiv este creditorul
- subiectul pasiv este debitorul
In situaia in care unui drept absolut i se aduce atingere printr-un fapt ilicit cauzator de prejudicii se nate un
raport obligaional care conine dreptul la repararea prejudic iului cauzat si obligaia corelativa , situaie in care sun t
determinate att subiectul activ creditorul cat si subiectul pasiv debitorul.
2.2 Pluralitatea subiectelor raportului juridic civil
Cazurile majoritare in circuit ul civil sunt cele in care rap ortul juridic este simplu situaie in care raportul se
stabilete intre o persoana ca subiect a ctiv si intre o alta persoana ca subiect pasiv; exista insa si cazuri in care raportul
juridic se stabilete intre mai multe persoan e fie ca subiecte active fie ca subiecte pasive distincia fcndu-se dup
categoria raportului civil astfel:
- in raporturile reale avnd in coninutul lor dreptul de proprietate subiectul pasiv nedeterminat este format
din toate celelalte subiecte de drept civil dar subiectul ac tiv poate fi format dintr-o persoana situaie in care
avem de-a face cu noiunea de proprietate exclusiva sau poate fi format din mai multe persoane , situaie in
care vorbim de proprietatea comuna; de lege lata formele proprietii comune sunt:
- coproprietatea presupune ca mai multe persoa ne (coproprietari) dein in comun un lucru sau
cteva lucruri determinate , fiecare din proprietari avnd o cota parte ideala si abstra cta din
dreptul de proprietate si dreptul fiecruia se ntlnete cu al celorlali in fiecare prticic a
lucrului;este cazul celor care cumpra in comun un imobil.
- indiviziunea presupune ca mai multe persoa ne (coindivizari) dein in comun o masa de lucruri
fiecare avnd o cota parte ideala si abstra ct din dreptul de proprietate dar neavnd fiecare un
lucru sau anumite lucruri din masa respectiva; este cazul motenitorilor unei persoane decedate.
- devlmia este acea forma de proprietat e comuna in care titularii nu au cunoscuta ,
determinata cota parte ce ar reveni fiecruia ; devlmia poate rezulta din nelegerea prilor
sau din lege (cazul proprietii comune a soilor asupra lucrurilor dobndite in timpul cstoriei).
Coproprietatea si indiviziunea sunt studiate mpreun purtn d denumirea si de proprietate comuna pe cote
pi .
Proprietatea comuna in oricare din formele ei nceteaz prin partaj cu excepia proprietii comune pe cote
pri forat si perpetu; aceasta consta in proprietatea comuna asupra unui lucru ne cesar si util a doua imobile ( an,
perete comun , etc.) sau in coproprietatea asupra pri lor de folosin comuna din cl dirile cu doua sau mai multe
apartamente avnd proprietari diferii sau in coproprietatea asupra unor bunuri considerate de fam ilie ( tablouri, lucrri
funerare, etc.)
- in raporturile nepatrimoniale ce decurg din creaia intelectuala pluralitatea activa se nfieaz sub forma
coautoratului , opera comuna a doua sau ma i multor persoane cu contribuia determinata (opera comuna
divizibila) sau nedeterminata ( opera comuna indivizibila).
- In raporturile obligaionale pluralitatea poate fi :
- activa - cnd exista mai muli creditori

- pasiva cnd exista mai muli debitori

- mixta - cnd exista mai muli debitori si mai muli creditori
In caz de pluralitate in raporturi obligaionale regula este cea a divizibilit ii care in caz de pluralitate activa
spune ca fiecare dintre creditori nu poate cere de la debitor dect partea sa iar in caz de plura litate pasive spune ca
fiecare codebitor este inut numai de partea sa din datoria comuna.
Excepiile de la regula divizibilitii sunt solidaritatea si indivizibilitatea. Solidaritatea activa presupu ne ca
fiecare dintre creditor poate pretinde ntreaga datorie de la debitor si debitorul pltitor se libereaz de toi creditorii solidari
iar solidaritatea pasiva presupune ca oricare dintre debitori poate fi obligat la plata ntregii datorii; daca unul dintre debitori
pltete , creana se stinge fata de creditorul iniial , solidaritatea nceteaz dar ii rmne pltitorului dreptul de regres
mpotriva celorlali codebitori.
In caz de indivizibilitate ori care dintre codebitori este inut de ntreaga datorie deosebirea principala fata de
solidaritate fiind dat in prin cipal de natura ( indivizibila ) a bunului ce formeaz obiectul datoriei sau de ntinderea sa
(indivizibilitatea se transmite ctre motenitori)
12
2.3 Schimbarea subiectelor raportului juridic civil
In cazul raporturilor nepatrimoniale nu se pune problema schimbrii subiectelor raportului juridic deoarece subiectul activ
este titularul dreptului , drept inalienabil iar in caz ul subiectului pasiv acesta es te nedeterminat fiind format din toate
celelalte subiecte de drept.
In cazul raporturilor patrimoniale apare distincia intre raporturile reale si cele obligaionale astfel:
- in cazul raporturilor reale schimbarea subiectului activ poate interveni atunci cnd intervine un mod legal de
transmitere a bunului ce face obiectul dreptului real ; este cazul in care proprietarul A vinde comparatorului B
care devine , la rndul sau, proprietar;
- in cazul raporturilor obligaionale poate intervenii att:
- schimbarea subiectului activ prin cesiune de crean (convenie cu titlu oneros sau cu titlu gratuit
prin care creditorul transmite dreptul sau de crean unei t ere persoane), subrogaie personala
(transmiterea dreptului de creana ctre un ter care a pltit pe creditor ul iniial) , novaie prin
schimbare de creditor ( substituirea unui nou creditor celui vechi si obligarea debitorului ctre
noul creditor) ct i a
- subiectului pasiv prin : stipulaia pentru altul (convenia prin care o persoana numita promitent se
obliga fata de o alta persoana numita stipulant sa execute o prestaie in favoare a unei tere
persoane care nu ia parte la ncheierea contractului) , novaia prin schimbare de debitor,
delegaia (convenie prin care debitorul aduce cre ditorul angajamentul unui al d oilea debitor ,
alturi de el sau in locul lui) , sau poprire (executare silita indirecta prin care creditorul urmrete
sumele sau efectele pe care debitorul sau le are de primit de la o ter persoana)
3 Capacitatea civil reprezint aptitudinea generala de a fi titular de drepturi si obligaii civile ; in structura
capacitaii civile intra doua elemente 1) capacitatea de folosin si 2) capacitatea de exerciiu , ambele elemente
fiind distincte pentru persoana fizic si persoana juridic.
3.1 Capacitatea civil a persoanei fizice
3.1.1 Capacitatea de folosina este aptitudinea general si abstracta a omului de a avea drepturi si obligaii civile
(art.5 alin.2 din Decretul nr.31/1954 ).Capacitatea de folosina ncepe la naterea persoanei si nceteaz o
data cu moartea acesteia. Drepturile copilului sunt recunoscute de la concepiun e , insa numai daca el se
nate viu.(art.7 din Decretul nr.31/1954)
3.1.2 Capacitatea de exerciiu este aptitudinea omului de a -si exercita drepturile subiect ive civile si de a -si
ndeplini obligaiile civile, prin ncheierea de acte juridice civile (art.5 alin.3 din Decretul 31/1954).
Nu au capacitate de exerciiu:
- minorul care nu a mplinit vrsta de 14 ani;
- persoana pusa sub interdicie.
Pentru cei care nu au capacitate de exerciiu , actele juridice se fac de reprezentanii si legali.
Minorul care a mplinit vrsta de 14 ani are capacitate de exerciiu restrnsa ; actele juridice se fac de ctre acesta
dup prealabila ncuviinare a prinilor sau tutorelui.
Capacitatea deplina de exerciiu de dobndete cnd persoana devine majora ; pers oana devine majora la
mplinirea vrstei de 18 ani.
Minorul care se cstorete , dobndete, prin aceasta deplina capacitate de exerciiu.
3.2 Capacitatea civil a persoanei juridice
3.2.1 Capacitatea de folosina a persoanei juridice este aptitudinea sub iectului colectiv de drept civ il de a avea
drepturi si obligaii civile. Capacitatea de folosina se d obndete de la data nregistrrii sau la o alta data
dup distinciile date de art. 33 din Decretul nr.31/1954. Persoana juridica se subordoneaz principiului
specialitii capacitaii de folosina in sensul ca nu poate avea dect acele drepturi care corespund scopului
sau.
3.2.2 Capacitatea de exerciiu a persoanei juridice este apt itudinea sa de a avea drepturi civile si de a ndeplini
obligaii civile prin ncheiere de acte juridice , de ctre organele sale de conducere. Actele juridice fcute de
organele persoanei juridice in limitele puterilor care le -au fost conferite - se considera a fi fcute de
persoana juridica nsi.
Cap. III. Coninutul raportului juridic civil
Seciunea I Dreptul subiectiv civil

1 Definiia dreptului civil

Drepturile subiective formeaz latura activa a coninutului raportului juridic in timp ce obligaiile civile formeaz
latura sa pasiv; oricrui drept subiectiv civil ii corespunde o obligaie civila :este un adevr ce nu trebuie demonstrat
Dreptul subiectiv civil este posibilitatea recunoscuta de legea civila subiectului activ persoan fizica sau persoana
juridica in virtutea creia aceasta poate avea , in limitele dreptulu i si moralei, o anumita conduita sau sa pretind o
conduita corespunztoare - sa dea , sa fac sau sa nu fac de la subiectul pasiv, iar in caz de nevoie sa ceara
concursul forei coercitive a statului .
13
2 Clasificarea drepturilor subiective civile
2.1 Criterii de clasificare
- in funcie de opozabilitatea lor:
- absolute
- relative
- in funcie de natura coninutului lor
- patrimoniale
- nepatrimoniale
- in funcie de corelaia dintre ele:
- principale
- accesorii
- in funcie de gradul de certitudine conferit titularilor:
- pure si simple
- afectate de modaliti
2.2 Drepturi subiective civile absolute si relative
Dreptul subiectiv civil absolut este cel drept in virtutea cruia titularul sau poate avea o anumita conduit , fr a
face apel la altcineva pentru a si-l realiza; are urmtoarele caracteristici:
- ii este cunoscut numai titularul ; titularul obligaiei corelative este format din toate celelalte subiecte de drept;
- ii corespunde obligaia generala si negativa de a nu i se aduce atingere ;
- este opozabil tuturor erga omnes.
Sunt drepturi absolute 1) drepturile reale si 2) drepturile nepatrimoniale
Dreptul subiectiv civil relativ este cel drept in virtutea c ruia titularul sau poate preti nde subiectului pasiv o
anumita conduita fr de care dreptul nu se poate realiza; are urmtoarele caracteristici:
- este cunoscut att titularul cat si subiectul pasiv ( titularul obligaiei corelative)
- ii corespunde o obligaie de a da, a face sau a nu face (ceva ce s-ar fi putut face in lipsa obligaiei pe care o
are subiectul pasiv determinat)
- este opozabil numai subiectului pasiv determinat.
Sunt tipic relative drepturile de crean.
2.3 Drepturi subiective civile patrimoniale si nepatrimoniale
Dreptul patrimonial este acel drept al crui coninut poate fi cuantificat in bani, pecuniar; sunt patrimoniale:
- dreptul real - ius in re este acel drept patrimonial in virtutea cruia titularul i poate exercita prerogativele
fr concursul altcuiva ;
- drepturile de creana ius ad personam este acel drept patrimonial in virtutea cruia subiectul activ, numit
si creditor, poate pretinde subiectului pa siv, numit si debitor, sa aib o anumita conduita corespunztoare
dreptului sau , respectiv sa dea , sa fac sau sa nu fac ceva.
Asemnrile intre dreptul real si dreptul de creana sunt:
- ambele sunt patrimoniale;
- ambele au cunoscut subiectul activ
Principalele deosebiri intre dreptul real si dreptul de crean se refera la :
- sub aspectul subiectului pasiv : dreptul real nu are determi nat subiectul pasiv acesta fii nd format din toate
celelalte subiecte de drept civil in timp ce dreptul de crean are determinat subiectul pasiv
- sub aspectul obligaiei corelative: dreptului real ii corespunde obligaia generala si negativa de a nu i se
aduce atingere in timp ce dreptului de crean ii corespunde obligaia de a da , a face sau a nu fac e ceva
(obligaia debitorului de a se abine la a face ceea ce ar fi putut pace in lipsa obligaiei corelative dreptului de
crean)
- ca numr : drepturile reale sunt limitate in timp ce drepturile de crean sunt nelimitate;
- din punct de vedere al preroga tivei de urmrire si a preferinei : doar dreptul real are aceste prerogative;
prerogativa urmririi nseamn posibilitatea titularului dreptului real de a-l urmri in minile oricui s-ar afla iar
prerogativa preferinei nseamn posibi litatea titularului dreptului real de a si -l realiza cu ntietate sau
preferin .
Dreptul nepatrimonial este acel drept al crui con inut nu poate fi cuantificat in bani. Categoriile de drepturi
nepatrimoniale sunt :
- drepturi care privesc existenta sau integritatea (fizica sau morala ) a persoanei dreptul la viata, dreptul la
ocrotirea sntii, dreptul la onoare etc.
- drepturi care privesc identificarea si individualiz area persoanei pentru persoana fizica : drep tul la nume,
dreptul la domiciliu, dreptul la reedina , dreptul la o stare civila e tc. iar pentru persiana juridica : dreptul la
denumire , dreptul al sediu, etc.

- drepturi care izvorsc din creaia intelectual - dreptul la paternitatea operei sau inveniei , etc.
2.4 Drepturi subiective civile principale si accesorii
Este principal acel drept subiectiv civil a crui existenta este de sine stttoare si nu depinde de un alt drept.
Este accesoriu acel drept subiectiv civil a crui soarta depinde de existenta unui alt drept, numit drept principal.
14
Aceasta mprire in drepturi principale si drepturi accesorii este importanta deoarece dreptul accesoriu urmeaz
ntotdeauna soarta dreptului principal.
Drepturile nepatrimoniale sunt prin definiie drepturi princ ipale astfel incit aceasta mprire i are semnificaia
ndeosebi in materia drepturilor patrimoniale .
Principalele drepturi de creana accesorii sunt:
- dobnda aferenta creanei principale,
- fideiusiunea obligaia unei persoane numit fideiusor fata de cre ditorul unei alte persoane de a e xecuta
obligaia acesteia din urma si pentru garanteaz , in cazul cnd acesta nu o va executa;
- clauza penala convenie accesorie prin care prile determina anticipat echivalentul prejudiciului cel va fi
suferit creditorul in cazul in care debitorul nu-si va executa obligaia sau o va executa cu ntrziere sau
necorespunztor;
- arvuna o suma de bani pe care , cu pr ilejul ncheierii unei convenii, o parte se obliga sa i -o plteasc
celeilalte in caz de neexecutare a conveniei respective
Principalul domeniu de aplicar e a clasificare a drepturilor in drepturi principale si drep turi accesorii este cel al
drepturilor reale deosebindu-se astfel 1) drepturi reale principale si 2) drepturi reale accesorii.
Drepturile reale principale sunt:
1. dreptul de proprietate cu ambele sale forme 1) drept ul de proprietate publica si 2 ) dreptul de
proprietate privata
2. drepturile reale principale corespunztoare dreptului de proprietate:
- uzul
- uzufructul dreptul unei persoane de a se bucura de lucrurile aflate in proprietatea
altei persoane , ca nsui proprietarul dar cu obligaia de a conserva substana
- abitaia - dreptul de a locui mpreun cu familia in casa altei persoane
- superficia dreptul de proprietate prezumat pan la proba contrarie al proprietarului
terenului si asupra construciilor ridicate pe terenul sau;
- servitutea o sarcina impusa unui imobil pentru uzul si utilitatea unui mobil cu alt
stpn;
3. dreptul de folosina al regiilor autonome si al instituiilor publice ca drept real corespunztor
dreptului de proprietate publica a statului;
4. dreptul de folosin al cetenilor ce si-au construit locuine pe terenul atribuit de stat ca drept
real principal corespunztor dreptului de proprietate publica a statului ce are ca obiect terenul de
sub locuin si cel aferent locuinei
5. dreptul de folosina gratuita a asociaiilor fr scop lucrativ si a celor de b inefacere asupra
imobilelor proprietate publica sau privata de stat;
6. dreptul de folosin conferit persoanelor juridice cooperatiste sau obteti asupra unor bunuri
proprietate de stat;
7. dreptul de folosin conferit de persoanele juridice cooperatiste, obteti, particulare sau mixte ,
persoanelor juridice anexe
8. dreptul de concesiune;
9. dreptul de preemiune .
Drepturile reale accesorii sunt:
1. ipoteca (garanie reala imobiliara)
2. gajul sau amanetul (garanie reala mobiliara )
3. privilegiile
4. dreptul de retenie
2.5 Drepturi subiective civile pure si simple si drepturi afectate de modaliti
Este pur si simplu acel drept subiectiv civil ca re confer titularului sau un maxim de c ertitudine ntruct nici
existenta si nici exercitarea sa nu este condiionata de o mprejurare viitoare; un asemenea drept p oate fi exercitat
imediat dup naterea sa si in mod necondiionat de exemplu dreptul de proprietate izvort din darul manual
Este afectat de modaliti acel drept civil a crui existent sau exercitare depinde de o mprejurare viitoare ,
certa sau incert. Dup cum modalitile actului juridic sunt termenul , condiia si sarcina nseamn ca este afectat de
modaliti un drept subiectiv civil care este nsoit de o mprejurare viitoare care se subsumeaz acestor modaliti.
3 Recunoaterea, ocrotirea si exercitarea drepturilor subiective civile. Abuzul de drept.
3.1 Recunoaterea drepturilor subiective civile.
Recunoaterea drepturilor subiective civile mbrac doua forme:
- global consacrata de:
- art.1 din Decretul nr.31/1954 pentru persoana fizic :Drepturile civile ale persoanelor fizice sunt
recunoscute in scopul de a sat isface interesele personale, materiale si culturale, in acord cu
interesul obtesc, potrivit legii si regulilor de convieuire
- art. 2 din Decretul 31/1954 pentru persoana juridic :Drepturile civile pe care le au ca persoane

juridice, organizaiilesunt recunoscute in scopul de a asigura creterea nencetat a bunstrii

materiale si a nivelului cultural al oamenilor
15
- special consacrata de diferite alte izvoare de drept civil pe categorii ori specii de asemenea drepturi.
3.2 Ocrotirea drepturilor subiective civile.
Ocrotirea drepturilor subiective civile este consacrata de prevederile art .3 alin.1 din Decretul 31/1954 care
precizeaz Drepturile civile sunt ocrotite de lege.
In cazul nclcrii unui drept subiectiv civil , titularul p oate sa cheme in judecata pers oana rspunztoare in
vederea restabilirii dreptului sau. Aceasta se face de regula pe calea procesului civil ca mijloc de ocrotire a drepturilor
subiective ; acesta este reglementat de dreptul procesual civil.
In cadrul procesului civil, dreptul subiectiv civil poate fi valorificat att pe:
- calea aciunii prin cererea de chemare in ju decata ce declaneaz procesul menit sa
ocroteasc dreptul subiectiv civil nclcat cat si pe
- cale de excepie de aprare - atunci cnd titularul dreptului subiectiv civil este chemat in
judecata urmarea preteniilor unei alte persoane si acesta se apar invocnd tocma i existenta
dreptului subiectiv.
Instana competenta investita cu soluionarea pricinii civile v a emite o hotrre care dup ce rmne
definitiva (intrnd sub puterea lucrului judecat) poate fi pusa in executare silita ajungndu-se astfel la restabilirea
dreptului subiectiv nclcat.
3.3 Principiile exercitrii drepturilor subiective civile.
Dreptul subiectiv civile este o posibilitate juridica ; exercitarea sa nu este obligatorie fiind lsata la indemna
titularului dar in exercitarea drepturilor subiective titularul trebuie sa respecte urmtoarele principii:
- dreptul subiectiv civil trebuie exercitat numai potrivit scopului lui economic si social principiu
instituit expres de art.3 alin.2 din Decretul 31/1954;
- dreptul subiectiv civil trebuie exercitat numai cu respectarea legii si a moralei;
- dreptul subiectiv civil trebuie exercitat cu buna credin ;
- dreptul subiectiv civil trebuie exercitat in limitele sale materiale sau juridice.
3.4 Abuzul de drept reprezint exercitarea drepturilor subie ctive civile cu nclcarea principiilor exercitrii sale
adic :1) cu nesocotirea scopului s au economico social , 2) cu nesocotirea le gii si a moralei , 3) cu rea
credin , 4) cu depirea limitelor sale.
Modul obinuit de sancionare a abuzului de d rept este refuzul concursului forei coercitive a statului ; prin
urmare nu orice abuz de drept atrage rspunderea autorului exerciiului abuziv dar in situaia in care abuzul de drept se
concretizeaz intr-o aciune ilicita cauzatoare de prejudicii (materiale sau morale) va interveni si rspunderea fata de cel
vtmat intr-un drept al sau.
Seciunea a II-a Obligaia civil
1 Definiia obligaiei civile
Obligaia civila este ndatorirea subiectului pasiv al raportului juridic civil de a avea o anumita cond uita
corespunztoare dreptului subiectiv corelativ, conduita care poate consta in a da , a face sau a nu face ceva si care, la
nevoie, poate fi impusa prin forat coercitiv a statului.
Expresia obligaie civila se folosete in mod uzual cu trei nelesuri:
- obligaie civila adic ndatorirea subiectului pasiv de a da , a face sau a nu face ceva;
- raport obligaional adic raportul civil in care subiectul a ctiv poate pretinde subiectului pasiv sa
dea , sa fac sau sa nu fac ceva;
- obligaie ca nscris constatator al unei creane.
2 Clasificarea obligaiei civile
Se folosesc trei criterii de clasificare a obligaiilor civile:
- dup obiectul lor :
- obligaia de a da , obligaia de a face sau obligaia de a nu face ceva;
- obligaii pozitive si negative;
- obligaia de rezultat si obligaia de diligenta.
- dup opozabilitatea lor
- obligaii obinuite;
- opozabile si terilor;
- obligaii reale.
- in funcie de sanciunea ce asigura respectarea obligaiei civile:
- perfecte;
- imperfecte.
2.1 Obligaia de a da , de a face si a nu face.
Obligaia de a da reprezint ndatorirea de a constitui sau a transmit e un drept real de exemplu obligaia
vnztorului de a transmite dreptul de proprietate a lucrului vndut in patrimoniul cumprtorului. Obligaia de a da are in
toate cazurile numai natur patrimoniala.
Obligaia de a face reprezint ndatorirea de a executa o lucrare , de a presta un serviciu sau de a preda un
lucru : de exemplu :obligaia vnztorului de a preda lucrul vndut, obligaia de a presta ntreinerea creditorului in baza
contractului de vnzare cumprare cu clauza de ntreinere sau obligaia de a pune la dispoziie lucrul nchiriat.
Obligaia de a nu face are coninut diferit in funcie de caracterul absolut sau relativ al dreptului corelativ astfel :

17
Seciunea a II-a Bunurile
1 Definiie
Prin bun se nelege acea valoare econ omica destinata satisfacerii unei nevoi materiale sau spirit uale a omului si
care este susceptibil la apropriere sub forma dreptului patrimonial.
2 Terminologie
In practica termenul de bun este folosit sub doua nelesuri:
- stricto sensu este sinonim cu termenul de lucru
- lato sensu termenul de bun desemneaz att lucrul cat i dreptul patrimonial ce are ca obiect
acest lucru.
3 Corelaie dintre noiunile de bun si patrimoniu
Prin patrimoniu se nelege totalitatea drepturilor subiective si a obligaiilor civile avnd ca titular o persoana fizica
sau o persoana juridic.
Pe cale de consecina corelaia dintre bun si patrimoniu este similara corelaiei dintre parte si ntreg astfel nct un
bun poate fi privit att individual cat si ca element activ al patrimoniului.
4 Clasificarea bunurilor
4.1 Criterii de clasificare si categorii de bunuri in funcie de aceste criterii:
1) n funcie de natura lor si calificarea data de lege:
a. Bunuri mobile;
b. Bunuri imobile.
2) dup regimul circulaiei juridice:
a. Bunuri care se afla in circuitul civil;
b. Bunuri scoase din circuitul civil.
3) dup modul in care sunt determinate:
a. individual determinate res certa;
b. determinate generic res genera.
4) dup modul in care pot fi nlocuite in executarea unei obligaii civile:
a. fungibile ;
b. nefungibile.
5) dup cum folosina lor presupune consumarea sau nstrinarea lor:
a. consumptibile;
b. neconsumptibile.
6) dup cum sunt sau nu productoare de fructe:
a. frugifere ;
b. nefrugifere.
7) dup cum pot fi mprite fr s-si schimbe destinaia:
a. divizibile;
b. indivizibile.
8) dup corelaia dintre ele:
a. principale ;
b. accesorii.
9) dup modul lor de percepere:
a. corporale;
b. incorporale.
10) dup cum sunt sau nu supuse urmririi si executrii silite pentru plata datoriilor:
a. sesizabile;
b. insesizabile.
4.2 Bunuri mobile si bunuri imobile
Categoriile de bunuri mobile sunt:
- mobile prin natura lor cele care pot fi mutate prin mijloace proprii sau prin exerciiul unei forte
externe ;
- mobile prin determinarea legii obligaiile si aciunile care au ca obiect sume exigibile sau efecte
mobiliare , aciunile sau interesele in companii financiare, comerciale sau industriale;
- mobile prin anticipare bunurile care prin natura lor sunt imobile dar prile unui act juridic le
considera mobile in considerarea a ceea ce vor deveni fructele sau recoltele neculese nc dar
nstrinate prin act juridic cu anticipaie
Categoriile de bunuri imobile sunt:
- imobile prin natura lor terenuri, cldiri , recoltele ce se in de rdcini si fructele pe ramuri , etc.
- imobile prin obiectul la care se aplica uzufructul lucrurilor imobile, servituile ;
- imobile prin destinaie obiectele pe care proprietarul unui imobil le-a pus pe acel imobil pentru
serviciul si exploatarea sa animalele afectate la cultura , pestele din iaz, tmplria ( geamuri ,
ferestre) unei cldiri , tablouri , ornamente etc.
18
Importanta juridica a clasificrii bunurilor dup natura lor si dup calificarea data de lege se concretizeaz in
regimul juridic diferit sub diferite aspecte astfel :

- efectele posesiei in cazul bunurilor imobile posesia de bu na credin echivaleaz proprietii

iar posesia bunurilor imobile poate duce la obinerea dreptului de proprietate prin uzucapiune;
- in ceea ce privete drepturile reale accesorii - bunurile imobile sunt afectate pentru plata unei
datorii prin ipoteca iar cele mobile prin gaj;
- publicitatea nstrinrilor se aplica de regula numai bunurilor imobile;
- in cazul bunurilor comune ale soilor in timp ce pentru bunurile imo bile este necesar acordul
ambilor soi in vederea nstrinrii, in cazul bunurilor mobile se aplica prezumia mandatului tacit
intre soi , nstrinarea putnd fi fcuta de oricare dintre soi;
- in materia dreptului internai onal bunurile mobile urmeaz legea locului pe cnd bunurile
mobile urmeaz legea tarii proprietarului;
- in ceea ce privete competenta teritorial in cazul bunurilor imobile competenta este instana de
la locul siturii bunului pe cnd in cazul bunurilor mobile com petenta este instana de la
domiciliul prtului.
4.3 Bunuri aflate in circuitul civil si bunuri scoase din circuitul civil
Bunurile aflate in circuitul civil sunt acele bunuri care pot face obiectul actelor juridice, adic acele bunuri care
pot fi nstrinate, dobndite prin act juridic; acestei categorii ii corespund doua subdiviziuni:
- bunuri care pot circula liber , nestingherit;
- bunuri care pot fi dobndite sau nstrinate condiional:
- armele de foc si muniiile,
- materialele explozive,
- plantele, substanele si preparatele stupefiante si psihotrope,
- deeurile toxice,
- metalele si pietrele preioase,
- obiectele de cult
Bunurile care sunt scoase din circuitul civil sunt acele bunuri care nu pot face obiectul actelor juridice civile;
se spune ca aceste bunuri sunt inalienabile de regula bunurile aflate in proprietate publica sunt inalienabile
Importanta juridica a clasificrii bunurilor in bunuri scoase din circuitul civil si bunuri aflate in circuitul civil se
manifesta in materia valabilitii actelor juridice civile sub aspectul obiectului lor.
4.4 Bunuri determinate individual si bunuri generic determinate
Bunurile determinate individual res certa sunt acele bunuri care prin n atura lor sau prin coninutul actului
juridic se individualizeaz prin nsuiri proprii
Bunurile determinate generic res genera sunt acele bunuri care se caracterizeaz prin nsuirile speciei sau
categoriei din care fac parte; individualizarea lor se face prin cntrire, msurare, numrare, etc.
Importanta juridica a clasificrii bunurilor in individual determinate si generic determinate se manifesta cu privire
la:
- momentul transmiterii dreptului real de regula este cel al mplini rii acordului de voin in cazul
res certa si este cel al individualizrii sau predrii in cazul res genera;
- suportarea riscului contractul ui daca res certa piere fortuit naintea predrii debitorul este
liberat de obligaia predrii ; in cazul res genera debitorul este inut sa nlocuiasc bunurile ce a
pierit fortuit cu bunuri de acelai gen pe baza principiului genera non perunt;
- locul predrii bunului in lipsa stipulaiei contrare , res certa trebuie predat la locul contra ctrii
iar res genera trebuie predat la domiciliul sau sediul debitorului potrivit principiului ca plata est
cherabil iar nu portabila.
4.5 Bunuri fungibile si nefungibile
Bunurile fungibile sunt acele bunuri care pot fi nlocuite cu altele in executarea obligaiei de plata fr a afecta
valabilitatea plaii; de regula bunurile determinate generic sunt si fungibile
Bunurile nefungibile sunt acele bunuri care nu pot fi nlocuite cu altele in executarea unei obligaii ; debitorul
nu este liberat dect prin predarea bunului datorat.
Importanta juridica a clasificrii bunurilor in fungibile si nefungibile are semnificaie juridica in materia aprecierii
valabilitii plaii.
4.6 Bunuri consumptibile si neconsumptibile
Bunurile consumptibile sunt acel bunuri in cazul crora o data cu prim a lor ntrebuinare se produce si
nstrinarea lor sau consumarea substanei lor din aceasta categorie fac parte banii, alimentele, combustibilii, etc.
Bunurile neconsumptibile sunt bunurile care pot fi fol osite in mod repetat fr ca prin aceasta sa se produc
consumarea substanei lor din aceasta categorie fac parte terenurile, construciile, mainile, utilajele etc.
Importanta juridica a clasificrii bunurilor in consumptibile si neconsumptibile are aplicabilitate in materia:
- mprumutului mprumutul de folosin ( comodatul) poate avea ca obi ect un bun
neconsumptibil iar mprumutul de consumaie l formeaz bunurile consumptibile;
- uzufructului obiectul uzufructului l const ituie un bun neconsumptibil ; in cazul unui bun
consumptibil intervine noiunea de cvasiuzufruct.
19
4.7 Bunuri frugifere si bunuri nefrugifere
Este frugifer acel bun care p oate produce periodic alte bun uri sau produse numite fructe fr consumarea
substanei sale.
Este nefrugifer bunul care nu are nsuirea de a da natere periodic la alte produse fara consumare a

substanei sale.
Codul civil face distincia asupra a 3 categorii de fructe:
- fructe naturale cele pe care pmntul le produ ce de la sine fr intervenia omului sporul
animalelor;
- fructe industriale cele produse pe cale de cultura deci cu intervenia omului
- fructe civile cele produse urmarea contractelor civile de nchiriere , mprumut, depozit etc.
Fructele se deosebesc de producte prin aceea ca productele duc la consumarea substanei bunului din care
provin iar fructele nu de exemplu piatra din cariera .
Distincia intre cele trei categorii de fructe este data si de faptul ca primele doua se dobndesc periodic prin
culegere in timp ce fructele civile se dobndesc zilnic prin simpla trecere a timpului.
Importanta juridica a mpririi bunurilor in frugifere si nefrugifere este important in materie de:
- uzufruct uzufructuarul are dreptul numai la fructe nu si la producte;
- posesie de buna credin conduce numai la dobndirea fructelor nu si a productelor.
4.8 Bunuri divizibile si bunuri indivizibile
Este divizibil acel bun care poate fi mprit fr a se schimba prin aceasta dest inaia economic a bunurilor
rezultate si este indivizibil acel bun care nu poate fi mprit fr a i se schimba destinaia economica.
Importanta juridica a clasificrii bunurilor in divizibile si indivizibile are utilitate in materiile:
- partajului daca bunul est indivizibil se atribuie unuia dintre prop rietari cu obligarea celorlali
proprietari la plata unei sulte;
- obligaiilor cu mai multe subiecte pasive ce au ca obiect un bun indivi zibil duc la indivizibilitate
naturala.
4.9 Bunuri principale si bunuri accesorii
Bun principal este acel bun care poate fi f olosit independent fr a servi la ntrebuinarea altui bun si este bun
accesoriu acel bun destinat la a servi ntrebuinrii unui alt bun.
Importanta juridica a clasificrii are utilitate in materia executrii obligaiilor civile: astfel, in lipsa de stipulaie
contrar, bunul accesoriu urmeaz soarta bunului principal accesorium sequitur principale
4.10 Bunuri corporale si bunuri incorporale
Este corporal acel bun care are o existenta material fiind uor de perceput de simurile umane.
Este incorporal acel bun care se prezint mai degrab ca o valoare economic si care are o existen ideala,
abstracta putnd fi perceput cu ochii mintii.Bunurile incorporale pot fi , la rndul lor , clasificate in :
- proprieti incorporale bunuri a cror existenta depinde de puterea creatoare a omului sau dintro
activitate in curs de exemplu fondul de comer , drepturile de autor;
- titluri de valoare obligaiuni, aciuni, instrumente financiare sau e fecte de comer ( CEC,
cambie , bilet la ordin);
- creane
Importanta juridica a clasificrii are utilitate in ceea ce privete:
- dobndirea proprietii mobiliare ca efe ct al posesiei de buna credin are efect doar asupra
bunurilor corporale;
- dobndirea proprietii prin tradiiune opereaz numai asupra bunurilor corporale;
- titlurile de valoare se transmit diferit dup cum sunt : la ordin ( prin gir sau and osament) , la
purttor( prin tradiiune) , nominal ( prin cesiune)
4.11 Bunuri sesizabile si insesizabile
Este sesizabil acel bun care poate forma obiectul executrii silite a debitorului si este insesizabil acel bun ce nu
poate fi urmrit silit pentru plata unei datorii.
4.12 Domeniul public si domeniul privat
Aceasta clasificare se aplica nu mai bunurilor aparinnd statu lui sau unitilor administrat iv teritoriale ; in
msura in care aceste bunuri fac obiectul proprietii publice a statului ele sunt :
- inalienabile nu pot fi nstrinate , pot fi doar date in administrare, in concesiune, in nchiriere;
- insesizabile nu pot face obiectul executrii silite si nu pot fi afectate spre constituire de garanii
reale;
- imprescriptibile nu pot fi dobndite ca efect al posesiei de buna credin sau prin uzucapiune.
20
Cap. V. Izvoarele si proba raporturilor juridice civile concrete
Seciunea I Izvoarele raportului juridic civil concret
1 Noiuni generale
1.1 Corelaia dintre norma juridic a, raportul juridic civil abst ract, raportul juridic civil c oncret si izvorul
raportului juridic civil concret.
Existena raportului juridic civil abstr act definit ca fiind relaia social patrimonial sau nepatrimonial
reglementat de norma juridic de drept civil - presupune existenta a doua premise : subiectele de drept civil si norma
juridica.
Existena raportului juridic civil concret incumb si existenta unei a treia premise: o mprejurare (fapt sau act
juridic) de care legea civila leag naterea raportului juridic civil concret.
Astfel, intre noiunile rezultate apar urmtoarele corelaii:
- norma juridic civila este premisa necesara si obligatorie pentru celelalte trei noiuni: raport civil
abstract, raport civil concret si izvor al raportului civil concret;

- raportul juridic civil abstract este matricea in care trebuie sa se ncadreze raportul juridic ci vil
concret;
- raportul juridic civil concret particularizeaz raportul juridic civil abstract;
- izvorul raportului juridic civil concret gen ereaz o situaie juridica det erminata , concreta intre
anumite subiecte de drept civil.
1.2 Definiia izvorului raportului juridic civil concret.
Izvorul raportul juridic civil concret este o mprejurare act sau fapt de care legea civil leag naterea unui
raport juridic concret.
In legtur cu noiunea de izvor al raportului juridic civil concret sunt necesare doua precizri:
- nu toate actele sau faptele din interiorul societii au valoarea de izvor al raport ului juridic civil
concret ; este necesar norma juridic , aceasta fiind cea care confer aceasta valoare;
- actul sau fapta care sunt izvor al raportului civil conc ret sunt , eo ipso , si izvor al drepturilor
subiective si al obligaiilor civile ce formeaz coninutul acelui raport.
2 Clasificarea izvoarelor raporturilor juridice civile concrete
2.1 Criterii de clasificare
Dup legtura lor cu voina umana , izvoarele raportului juridic concret pot fi:
- aciuni omeneti;
- fapte naturale sau evenimente.
Dup sfera lor se disting:
- fapt juridic stricto sensu
- fapt juridic lato sensu.
2.2 Aciuni omeneti si fapte naturale (evenimente)
Sunt aciuni omeneti faptele omului comisive sau omisive svrite cu sau fr intenia de a produce
efecte juridice si care sunt prevzute de legea juridica cu aceasta semnificaie.
Aciunile omeneti pot fui clasificate dup mai multe criterii:
- dup intenia de a produce sau nu efecte juridice:
- acte juridice civile - aciuni svrite cu intenia de a produce efecte juridice de a nate , modifica sau stinge un raport juridic civil;
- fapte juridice - aciuni svrite fr intenia de a produce efecte juridice dar
care efecte se produc in puterea legii
- dup cum sunt sau nu conforme cu legea:
- aciuni licite adic svrite cu respectarea dispoziiilor legale;
- aciuni ilicite adic svrite cu nclcarea dispoziiilor legale; exemplu tipic
dreptului civil de aciune ilicita - comisiva sau omisiv este delictul civil sau
fapta ilicita cauzatoare de prejudicii.
Faptele naturale sau evenimentele sunt mprejurri care se produc independent de voina uman dar de care
legea civil leag naterea de raporturi juridice civile concrete : moartea , cutremurul de pmnt; inundaia etc.
Importanta juridica a acestei clasificri a izvoarelor raporturilor juri dice civile concrete in actiun i umane si
evenimente se manifesta sub mai multe aspecte:
- capacitatea juridica cunoate reguli diferite dup cum e vorba de acte juridice sau fapte juridice;
- reprezentarea opereaz numai in materia actelor juridice;
- prescripia extinctiva se aplica diferit .
2.3 Fapt juridica lato sensu si fapt juridic stricto sensu
In sens larg lato sensu prin fapt juridic se desemneaz att aciunile omeneti svrite cu sau fr intenia
de a produce efecte juridice c at si evenimentele naturale cu alte cuvinte faptul juridi c in sens larg este sinonim cu
noiunea de izvor al raportului juridic civil concret.
In sens restrns stricto sensu faptul juridic desemneaz doar aciunile omeneti svrite fr intenia de a
produce efecte juridice cat si evenimentele naturale.
21
Diferena de sfera este data de actele juridice iar importanta clasificrii din punct de vedere juridic se reflecta
in materia probaiunii : faptele juridice se pot pro ba nengrdit cu orice mijloc de proba admis de lege pe cnd actele
juridice sufere condiii restrictive de probaiune.
Seciunea a II-a Proba raportului juridic civil concret
1 Noiuni generale
1.1 Definiia probei si terminologie
Prin proba(dovad) se nelege mijlocul juridic de stabilire a existentei unui act sau fapt juridic si , prin aceasta ,
a dreptului subiectiv civil si a obligaiei civile.
Sub aspect terminologic termenul de proba este folosit cu trei nelesuri:
- mijloc juridic de stabilire a existentei unui act sau fapt juridic si prin aceasta , a drepturilor
subiective civile si a obligaiilor corelative;
- operaiunea de prezentare in f ata justiiei a mijloa celor de proba : nscrisuri , marturii ,
mrturisire, probe materiale , expertize prin care se tinde a se forma c onvingerea magistratului
in ceea ce privete existenta drepturilor subiective sau a obligaiilor civile:
- desemneaz rezultatul obinut prin folosirea diferitelor mijloace de proba.
1.2 Sediul materiei si importana probelor

Codul Civil reglementeaz admisibilitatea s i fora probant pentru patru mijloace de prob : proba scrisa,
mrturia, mrturisirea si prezumiile precum si sarcina probei.
Codul de procedura civila reglementeaz admisibilitatea si fora prob ant pentru alte trei mijloace de prob:
expertiza, proba materiala si cercetarea la faa locului precum administrarea probelor.
Importana probelor este deosebit in ceea ce privete ocrotirea drepturilor subiective civile si se manifesta
sub urmtoarele forme:
- o proba certa, sigura este de natura a determina res pectarea de buna voie a dreptu rilor
subiective civile si contribuie prin aceasta la prevenirea litigiilor civile:
- o data declanat , procesul civil este un duel al probelor prilor , calitatea si fora lor probanta
contribuind semnificativ la obinerea ctigului de cauz.
1.3 Obiectul si sarcina probei
Obiectul probei l constituie elementul de dovad ce demonstreaz existena unui drept civil sau a unei obligaii
civile ; cu alte cuvinte obiectul probei este format din mprejurrile acte sau fapte juridice care sunt izvoarele raportului
juridic civil concret.
Precizri, particulariti:
- norma de drept civil nu constituie mijloc de proba deoarece se prezuma ca judectorul cunoate
legea;(exista o excepie in materia aplicrii Dreptului internaio nal privat potrivit creia
judectorul poate cere prii s fac dovada existentei si coninutului normei juridice strine)
- faptele notorii se dovedesc prin probarea doar a notorietii lor si nu prin dovedirea faptelor care
au condus la formarea notorieti;
- faptele necontestate fiind mprejurri admise de pri nu trebuie , in principiu , dovedite;
- faptele cunoscute personal de judector din alte mprejurri dect acelea ale dosarului formeaz
obiect al probaiunii judiciare.
Sarcina probei este reglementata de art.1169 C. civ. si presupune urmtoarele reguli:
- cel ce face o propunere naintea judecii trebuie mai nti sa o dovedeasc; cu alte cuvinte
reclamantului ii revine mai nti sarcina probei;
- dup ce reclamantul s-a conformat acestei exigente j uridice, revine prtului sarcina de a-i
dovedi aprrile; cu alte cuvinte dup ce sarcina probei trece la el, prtul devine reclamant;
- in cadrul procesului civil , judectorul trebuie sa aib rol activ i poate s ordone din oficiu
administrarea probelor pe care le consider necesare in vederea stabilirii complete a adevrului .
1.4 Condiiile de admisibilitate a probei
Pentru a putea fi admisa de instan proba trebuie sa ndeplineasc cumulativ urmtoarele condiii:
- sa nu fie oprita de lege;
- sa fie verosimila - sa tinda a demonstra fapte si mprejurri credibile;
- sa fie utila faptele necontestate de pari nu trebuie probate;
- sa fie pertinent - sa aib legtur cu cauza dedusa judecaii;
- sa fie concludent sa fie de natura sa duca la rezolvarea cauzei.
Daca orice proba concludent este si pertinent, nu orice proba pertinent este si concludent.
1.5 Conveniile asupra probei
De lege lata nu exista reglementarea acestei mat erii dar prin aa numitele convenii asupra probelor se
neleg acorduri de voin ale prilor , nainte sau in timpul procesului civil , de abatere de la dispoziiile legale in materia
probaiunii judiciare.
22
2 Mijloace de proba
2.1 nscrisurile
Prin nscris se nelege consemnarea de date despre acte si fapte juridice , cu un mijloc adecvat pe un anumit
suport material ; nscrisurile pot fi consemnri pe hrtie, sticl, banda magnetica , pelicula fotografica etc.
nscrisurile sunt mijloace de prob cu o for probant predomina nta altor mijloace de proba ntruct au
nsuirea de a conserva cel mai bine si fidel in timp datele despre a ctele sau faptele juridice la care se refer in
comparaie cu fragilitatea memoriei unui martor , prin comparaie.
Clasificarea nscrisurilor se face dup mai multe criterii astfel:
- dup scopul urmrit la ntocmirea lor:
- preconstituite ntocmite special pentru a servi drept mijloc de prob;
- nepreconstituite.
- dup efectul lor:
- originare nscrisuri ntocmite pentru a dovedi ncheierea , modificarea sau
ncetarea unui act juridic civil;
- recognitive nscrisuri ntocmite pentru r ecunoaterea existentei nscrisurilor
originare pierdute sau distruse;
- confirmative nscrisuri care nltur anulabilitatea unui act
- dup raportul dintre ele:
- originale;
- copii.
- dup criteriul semnturii:
- semnate;

- nesemnate
Cele mai importante specii de nscrisuri sunt 1) nscrisurile autentice si 2) nscrisurile sub semntur privat.
2.2 nscrisul autentic
nscrisul autentic este acela fcut cu solemnitile cerute de lege , de un funcionar public, care are drept de a
funciona in locul in care s-a fcut.
Categorii de nscrisuri autentice:
- nscrisuri autentice notariale cele ntocmite de notarul public;
- hotrrile organelor jurisdicionale in primul rnd hotrrile judectoreti;
- actele de stare civila .
Puterea doveditoare a nscrisului autentic este stabilit innd cont de urmtoarele considerente:
- meniunile reprezentnd constatri personale ale agentului consemnator fac dovada deplin
neputnd fi combtute dect pe calea aciunii nscrierii in fals;
- meniunile ce privesc declaraiile prilor fcute in fata agentului consemnator fac dovada pana
la proba contrar;
- meniunile strine de obiectul nscrisului pot avea valoare de nceput de dovada scris,
Consecinele juridice ale nscrisului nul ca nscris autentic:
- cnd forma autentic este cerut de lege pentru valabilitatea actului juridic , nulitatea nscrisului
atrage dup sine nulitatea actului juridic;
- cnd nscrisul autentic a fost ntocmit doar pentru proba actului jur idic , nulitatea ca si nscris
autentic nu nltur valabilitatea ca nscris sub semntur privat
2.3 nscrisul sub semntur privat
nscrisul sub semntur privata este acel nscris care este semnat de cel sau de cei de la care provine.
Semntura este cea care este executat de mana autorului nscrisului , nu trebuie sa conin ntregul nume al
persoanei ci poate fi semntura obinuita cunoscuta sub denumirea de semntur olograf ; nu pot fi considerate
semnturi cele litografiate, dactilografiate, cele executate prin parafa sau punere de deget,.
Cnd nscrisul este semnat de doua sau mai multe persoane se mnarea sa se poate face concom itent sau
succesiv, dup mprejurri.
Condiii speciale de valabilitate pentru anumite tipuri de nscrisuri sub semntur privata:
- condiia pluralitii de exemplare :- actele sub semntur privat care cuprind convenii
sinalagmatice nu sunt valabile daca nu se ntocmesc in attea exemplare cate pri sunt cu
interese contrare . Este suficient cate un exempla r original pentru toate persoa nele care au
acelai interes, care formeaz aceeai parte.Fiecare exemplar trebuie sa cuprind meniunea
cu numrul originalelor ce s-au ntocmit ; lipsa acestei meniuni nu poate fi opusa de cel ce a
executat in parte-i convenia constatat prin act.
- condiia scrierii in ntregime ori a punerii formulei bun s i aprobat este reglementata de
art.1180 C. civ. i este impusa actelor sub semntur privata prin care o parte se obliga fata de
alta a-i plti o suma de bani ori o c time oarecare. Condiia nu este aplicabila comercianilor,
meseriailor, vierilor, plugarilor, slugilor si oamenilor care muncesc cu ziua i consta in scrierea
cu mana sa de partea care se oblig a formulei bun si aprobat, a ctimii urmat de semntur.
23
Formula bun si aprobat nu es te o formula sacramental; poa te fi nlocuit de o formula
echivalenta si esenial este c a cel ce se obliga sa scrie pe rsonal suma sau ctimea lucrur ilor
primite. Nerespectarea acestei cerine atrage sanciunea nlturrii puterii probatorii a nscrisul
fr ca aceasta sa afecteze convenia ca act juridic aceasta putnd fi probat cu alte mijloace de
proba chiar cu proba cu martor i sau prezumii pentru ca dei nul ca nscris sub semntur
privata acesta poate constitui nceput de dovad scris.
- condiia ceruta testamentului olograf :s fie scris in ntregime, semnat si datat de m na
testatorului.
Puterea doveditoare a nscrisului sub semntur privat este consacrata de urmtoarele dispoziii ale Codului civil:
- art.1174 actul sub semntur privata are tot efectul intre pri despre drepturile si obligaiile ce
constat precum si despre aceea ce este menionat in act, peste obiectul principal al conveniei,
cnd meniunea are un raport oarecare cu acest obiect;
- art.1176 actul sub semntura privat recunoscut de cel cruia i se opune sau privit , dup lege,
ca recunoscut are acelai efect ca actul autentic , intre aceia care l-au subscris si intre cei care
reprezint drepturile lor;
- art.1177 acel cruia i se opune un act sub semntur privata este dator al recunoate sau
tgdui.
- art.1178 cnd cineva nu recunoate scriptura sau semntura sa sau cnd succesorii declara
ca nu le cunosc , atunci justiia ordon verificarea de scripte;
Puterea doveditoarei a datei nscrisului sub semntur privata:
- intre pri are aceeai valoare ca si celelalte meniuni ale nscrisului
- fa de teri ea face dovada din ziua cnd a devenit data certa - dat certa este dat de notarul
public sau alte persoane autor izate sau aceasta calitate de data certa se ctig atunci cnd
nscrisul a fost nregistrat la o instituie public sau intr-un registru public
Reguli speciale privind fora probanta a registrelor:

- registrele comercianilor nu fac credina cu privire la vnzrile cupri nse-n ele contra persoanelor
necomerciante;
- registrele comercianilor se c red contra lor dar cel ce dorete a profita de aceasta nu poate
desprii cuprinderea lor;
Registrele si nscrisurile domestice nu au credina in favoarea celui ce le-a scris dar fac credin contra sa cnd:
- cuprind curat primirea unei plai;
- cnd cuprind meniunea expres c nota sau scrierea din ele s-a fcut ca sa
tina loc de titlu in favoarea creditorului.
2.4 Mrturia (proba cu martori sau testimonial)
Mrturia este relatarea orala a unei persoane fcuta in faa instanei de judecat, cu pri vire la acte sau fapte
litigioase , svrite in trecut i despre care a luat cunotin personal.
Reguli privind admisibilitatea probei testimoniale:
- regula generala e ca faptele juridice stricto sensu pot fi dovedite nengrdit , cu martori;
- dovada actelor juridice al cror obiect are o valoare mai mare de 250 lei , chiar si pentru
depozitul voluntar, nu se p oate face dect sau prin nscris autentic sau prin nscris sub
semntur privat. (art.1191 alin.1 C. civ.);
- nu se va primi niciodat o dovad prin martori in cont ra sau peste ce cuprinde nscrisul chiar
cnd este vorba despre o suma sau valoare ce este sub 250 lei (art.1191 alin.2 C. civ.);
Excepii privind inadmisibilitatea probei cu martori:
- proba cu martori atunci cnd obiectul actului juridic este constituit de o suma sau o va loare mai
mare de 250 lei se poate face atunci cnd exista un nceput de dovad scris; nceput de
dovad scris este un nscris ntocmit de cel mpotriva cruia s-a fcut cererea de chemare in
judecat sau de cel ce l reprezint si care nscris face a fi crezut faptul pretins;
- este acceptata proba testimonial contrar prevederilor art1191 C. Civ. in situaiile:
- la obligaiile izvorte din cvasicontracte, si din delicte sau cvasidelicte;
- in caz de incendiu, ruina, tumult sau la naufragiu;
- in caz de accidente neprevzut e cnd nu era cu putin pari lor a face
nscrisuri;
- cnd creditorul a pierdut titlul ce-i servea de dovada scris din cauz de for
major .
Puterea doveditoarei a probei testimoniale este lsat la libera apreciere a judect orului , Codul civil
nepreciznd fora probanta a mrturiei.
24
2.5 Mrturisirea (recunoaterea)
Mrturisirea este recunoaterea de ctre o persoan a unui act sau fapt pe care o alt persoana i ntemeiaz
o pretenie si care este de natur sa produc efecte contra autorului ei.
Mrturisirea este act juridic din punctul de vedere al dreptului civil si este mijloc de proba din punctul de
vedere al dreptului procesual civil.
Ca act juridic mrturisirea este irevocabil.
Clasificare :mrturisirea poare fi :
- 1) judiciar si 2) extrajudiciar dup cum este data in fata ins tanei de judecata sau in alta
mprejurare; mrturisirea ex trajudiciara verbala nu poate servi ca dovada cnd obiectul
contestaiei nu poate fi dovedit cu martori
- 1) expresa si 2) tacit dup cum este exprimata
- 1) simpla ( fcuta fr rezerve si consta in recunoaterea preteniilor reclamantului aa cum au
fost formulate de acesta in ntregul lor ex: recunosc ca am primit 500 lei de la reclamant cu
titlul de mprumut) ; 2) calificat ( consta in recunoaterea faptului invocat de reclamant dar si a
altor mprejurri , strns legate si care s-au ntmplat anterior sau concomitent cu faptul pretins
si care schimba semnificaia sa juridica ex: recunosc ca am primit 500 lei de la reclamant dar
nu cu titlu de mprumut ci cu titlul de plata a unor servicii pe care eu i le -am prestat) si 3)
complex ( consta in recunoaterea faptului pretins de reclamant dar si a un or mprejurri
ulterioare care tind sa -l anihileze pe primul ex:recunosc ca am primit 500 lei cu titlu de
mprumut de la reclamant dar, ulterior i-am restituit acestuia in ntregime.
Regula indivizibilitii mrturisirii se pune doar in cazul mrturis irii complexe sau calificata si nu are un
caracter imperativ ; potrivit principiilor procesului civil: al adevrului si al rolului a ctiv al judectorului aceasta regula
trebuie privita doar ca o recomandare data judectorului.
Puterea doveditoare a mrturisirii : mrturisirea a fost consider ata in trecut regina probelor si fora ei
probant preleva altor mijloace de dovada ; era considerata o proba perf ecta .Dup 1950 cnd prin Lege a nr.205 s-a
abrogat pct.3 al art.1200 C. civ care prevedea prezumia absolut a puterii doveditoare a mrturisirii , fora probant a
mrturisirii este lsat la aprecierea judectorului. Desigur aceasta este soluia de drept pentru ca in fapt mrturisirea are
in continuare o for probant incontestabil.
Interogatoriul este mijlocul procesual de ad ministrare a probei mrturisirii ; din acest punct de vedere
mrturisirea poate fi spontan fcut fr interogator sau provocat.
2.6 Prezumiile
Prezumiile sunt consecinele ce legea sau magistratul trag dintr-un fapt cunoscut al un fapt ne cunoscut; in

esen prezumia este o presupunere fcut de legiuitor sau judector.

Clasificarea prezumiilor se face dup mai multe criterii astfel:
- dup autorul lor pot fi:
- prezumii legale - sunt a cele prezumii care sunt deter minate de lege;
prezumia legala dispensa de o rice dovada pe cel in favoare cruia este
fcut. Prezumiile legale sunt limitate numeric si pot fi:
- actele ce legea le declara nul e pentru ca sunt fcute in fra uda
dispoziiilor sale;
- cazurile cnd legea declara ca dobndirea dreptului de
proprietate sau liberarea unui debitor s -a fcut urmarea unor
mprejurri determinate;
- puterea ce legea acorda autoritii lucrului judecat.
- prezumii simple sunt prezumiile stabilite de magi strat; prezumiile sunt
permise magistratului doar in cazurile in care este permisa proba cu martori
cu excepia cazului cnd un ac t este atacat a fi fcut prin frauda, dol sau
violenta. Prezumiile simple sunt nelim itate din punct de vedere al n umrului
lor.
- dup fora lor probanta prezumiile pot fi:
- absolute cele ce nu pot fi rsturnate prin proba contrara ; se mai numesc si
irefragabile ; ex: puterea autoritii lucrului judecat sau interval ul de maxim
300 zile si minim 180 zile dinaintea naterii copilului pe care Codul familiei l
definete ca fiind termenul legal de concepie.
- relative - cele care pot fi rsturnate p rin proba contrara ; majoritatea
prezumiilor legale sunt relat ive. Ex:mandatul este fr plata cnd nu s-a
stipulat in contra;cauza es te prezumata pana la dovada co ntrarie, condiia
rezolutorie se prezuma ntotdeauna in contractele sinalagmatice in cazul cnd
una din prti nu-si ndeplinete obligaiile; buna credin se presupune;
dobndirea licit a averii este prezumat.
25
ACTUL JURIDIC CIVIL
Cap .I. Noiunea si clasificarea actelor juridice civile
Seciunea I Noiunea actului juridic civil
1. Definiia actului juridic civil
Actul juridic civil este o manifestare de voina fcuta cu intenia de a produce efecte juridice adic de a nate,
modifica sau stinge un raport juridic civil concret.
Din definiia actului juridic civil rezulta principalele elemente definitorii ale acestuia:
- este o manifestare de voin;
- manifestarea voinei este fcuta cu intenia de a produce efecte juridice element de difereniere
fata de faptul civil svrit fr intenia de a produce efecte juridice
- efectele juridice urmrite sunt naterea , modificarea sau stingerea u nui raport juridic civil
concret.
2. Terminologie
In doctrin , practic sau legislaie expresia de act juridic civil sau doar act juridic sau doar act se ntrebuineaz cu
doua nelesuri:
- manifestare de voina cu scopul de a produce efecte juridice (negotium)
- nscrisul constatator al manifestrii de voina ( instrumentum probationis)
Seciunea a II a Clasificarea actelor juridice civile
1 Precizri prealabile - enunuri
In literatura de specialitate s-au propus mai multe criterii de clasificare a actelor juridice civile ; cu precizarea ca un
act juridic civil poate fi privit in raport cu mai multe criterii de clasificare , aceste criterii sunt:
1.1 dup numrul prilor:
- unilaterale;
- bilaterale;
- multilaterale.
1.2 dup scopul urmrit la ncheierea lor:
- cu titlu oneros ;
- comutative;
- aleatorii.
- cu titlu gratuit;
- liberaliti;
- acte dezinteresate.
1.3 dup efectul lor:
- constitutive;
- translative;
- declarative.

1.4 dup importana (gravitatea)lor:

- de conservare;
- de administrare;
- de dispoziie.
1.5 dup coninutul lor:
- patrimoniale;
- nepatrimoniale;
1.6 dup modul (forma) de ncheiere:
- consensuale;
- formale sau solemne;
- reale.
1.7 dup momentul producerii efectelor lor:
- intre vii;
- pentru cauza de moarte;
1.8 dup rolul voinei prilor in stabilirea coninutului lor:
- acte subiective;
- acte condiie;
1.9 dup legtura lor cu modalitile termen, condiie , sarcina:
- acte pure si simple;
- acte afectate de modaliti,
1.10 dup raportul dintre ele:
- principale;
- accesorii;
1.11 dup legtura cu cauza (scopul) :
- cauzale;
26
- abstracte;
1.12 dup modalitatea ncheierii lor:
- acte strict personale;
- acte ce pot fi ncheiate prin reprezentare;
1.13 dup reglementarea si denumirea lor legala:
- acte tipice (numite)
- atipice (nenumite);
1.14 dup modul lor de executare:
- cu executare dintr-o data;
- cu executare succesiva;
2 Caracterizarea categoriilor de acte juridice
2.1 Acte juridice unilaterale, bilaterale, multilaterale
Este unilateral acel act ce este rezultatul de voin al unei singure pari testamentul, acceptarea succesiunii,
renunarea la o motenire; denunarea unui contract, oferta, promisiunea publica de recompensa, confirmarea unui act
anulabil , purga (purgarea ipotecii), etc.
Sunt acte juridice bilaterale cele ce conin acordul de voin a doua pai vnzarea - cumprarea, donaia,
mandatul , mprumutul etc.
Sunt acte juridica multilaterale actele juridice ce conin acordul de voin a trei sau mai multe pri contractul
civil de societate .
Importanta clasificrii i gsete utilitatea in :
- aprecierea valabilitii actelor juridice ( este necesara analiza numai unei singure voine in cazul
actelor unilaterale pe cnd in cazul actelor bilaterale este necesara analiza ambelor voine
juridice);
- regimul juridic difereniat al viciilor de consimmnt
2.2 Acte juridice cu titlu oneros si acte cu titlu gratuit
Este cu titlu oneros acel act juridic care in schi mbul folosului patrimonial pro curat de o parte celeilalte, se
urmrete obinerea altui folos patrimonial . Aceast categorie de acte juridice se submparte in :
- acte comutative actele in care prile tiu de la momentul ncheierii lor existena si ntinderea
drepturilor si obligaiilor lor contractul de vnzare cumprare, contractul de locaiune, contractul
de antrepriza, contractul de mprumut cu dobnda etc.
- aleatorii actele la a cror ncheiere prile nu cunosc ntinderea obligaiilor lor existnd ansa
unui ctig sau riscul unei pierderi contractul de renta viagera, p rinsoarea , contractul de
vnzare cumprare cu clauza de ntreinere, etc.
Este cu titlu gratuit acel act juridic care presupune obinerea unui folos patrimonial de ctre o parte alteia , fr
ca prin aceasta sa se urmreasc obinerea unui alt folos patrimonial in schimb. Aceasta categorie de acte juridice se
submparte in :
- liberaliti acte juridice care presupun micorarea patrimoniului celui care dispune
donaia,legatul;
- acte dezinteresate acte juridice prin care dispuntoru l procura un folos pat rimonial fr ai

micora propriul patrimoniu depozitul neremunerat, comodatul, mandatul gratuit etc.

Importana juridic a clasificrii i gsete aplicabilitatea in ceea ce privete:
- aprecierea capacitaii;
- analiza viciilor de consimmnt
2.3 Acte juridice constitutive, translative si declarative
Este constitutiv acel act juridic civil care d natere unui drept subiectiv civil care nu a existat anterior ipoteca
convenionala, amanetul (gajul) , instituirea uzufructului
Este translativ acel act juridic civil care realizeaz strmutarea unui drept subiectiv civil dintr-un patrimoniu in
alt patrimoniu contractul de vnzare cumprare, donaia, darul manual etc.
Este declarativ acel act juridic civil care a re ca efect consolidarea sau d efinitivarea unui drept subiectiv civil
preexistent partajul. O specie aparte de act declarativ este actul confirmativ prin care o parte renuna la dreptul sau de a
ataca cu aciunea in anulare a unui act la a crui ncheiere a fost nclcat o dispoziie legal ce ocrotete un interes
personal, individual ; prin actul confirmativ se nltura cauza de anulabilitate , actul juridic civil devenind valabil.
Importanta juridica a clasificrii se manifesta sub urmtoarele aspecte:
- actul constitutiv si translati v produc efecte nu mai pentru viitor ex nunc in timp ce actul
declarativ produce efecte si pentru trecut ex tunc
- calitatea de avnd - cauza o are numai dobnditoru l dintr-un act translativ nu si dintr -un act
declarativ
- just titlu in cazul uzucapiunii de 10-20 ani poate fi doar un act translativ nu si unu declarativ
- publicitatea imobiliara este aplicabila , in principi, doar actelor constitutive si translative.
27
2.4 Acte juridice de conservare, de administrare si de dispoziie
Este act de conservare acel act juridic prin care se urmrete prentmpinarea unui drept subiectiv civil; este
acel act care printr-o cheltuiala minima permite salvarea unui drept subiectiv civil de valoare mult mai mare ntreruperea
prescripiei prin aciunea in justiie, nscrierea unei ipoteci sau a unui privilegiu, somaia.
Este act de administrare acel act care realizeaz normala punere in valoare a unui bun sau a unui patrimoniu
nchirierea unui bun, culegerea fructelor, executarea reparaiilor de ntreinere, asigurarea unui bun , etc.
Este act de dispoziie acel act juridic civil care are ca rezultat ieirea unui bun sau drept din patrimoniu sau
grevarea unui bun cu o sarcina (ipoteca, gaj) contractul de vnzare cumprare , afectarea unui imobil cu o ipoteca sau
a unui mobil de gaj.
Importanta clasificrii se regsete in :
- materia capacitii de a ncheia acte juridice civile;
- in materie de reprezentare;
- la acceptarea motenirii.
2.5 Acte juridice patrimoniale si nepatrimoniale
Este patrimonial acel act juridic care are un coninut evaluabil in bani; de regula sunt actele ce privesc drepturile
reale si cele de crean contractul de vnzare cumprare, de donaie de mprumut, etc.
Este nepatrimonial acel act juridic civil al crui coninut nu poate fi evaluat in bani convenia prinilor unui
copil din afara cstoriei in sensul ca acesta sa poarte numele unuia, altuia sau numele lor reunite.
Importanta juridica a clasificrii i gsete utilitatea in materia efectelor nulitii si in cea a ocrotirii incapabilului.
2.6 Acte juridice consensuale, solemne (formale) si reale
Este consensual acel act juridic civil care s e ncheie urmarea simplului acord de vo ina a prilor actul
consensual reprezint regula din punct de vedere al formei in care se ncheie actele juridice civile.
Este solemn acel act juridic civil a crui ncheiere presupune pe lng acordul de voin al prilor si o anumita
forma prescrisa de lege ; forma special , cerut de lege, este o condiie de valabilitate a actului ( ad validitatem)
donaia, testamentul, ipoteca convenional.
Este real acel act juridic civil care nu se poate ncheia dect dac acordul de voina al prilor este nsoit i de
remiterea bunului
Importanta juridica a clasificrii este utila in materia aprecierii valabilitii actelor juridice.
2.7 Acte juridice intre vii si pentru cauza de moarte
Actul juridic intre vii este acela care i produce efectele necondiionat de moartea autorului sau auto rilor lui;
majoritatea actelor civile sunt de acest tip.
Este act pentru cauza de moarte acela care-si produce efectele doar la moartea autorului su testamentul
Importana juridica are semnificaie in ceea ce privete:
- forma ad validitatem;
- capacitatea de a fi ncheiate.
2.8 Acte juridice subiective si acte condiie
Este act subiectiv acel act juridic civil al crui coninut este determinat de voina autorului sau autorilor s i
mare majoritate a actelor civile sunt de acest tip.
Este act condiie acel act juridic civil in cazul cruia autorii i exprima acordul de voin doar in ceea ce privete
ncheierea actului, coninutul actului avnd o forma prescrisa de lege cstoria.
Importanta juridica are semnificaie in materia aprecierii valabilitii actului juridic civil.
2.9 Acte juridice pure si simple si acte juridice afectate de modaliti
Este act pur si simplu acel act juridic civil al crui coninut nu cuprinde o modalitate :termen, condiie , sarcin.
Este act afectat de modaliti acel act juridic civil care cuprinde o modalitate contractul de vnzare cumprare

cu clauza de ntreinere, contractul de asigurare, contractul de donaie cu sarcina etc.

Importanta juridic a clasificrii este dat de necesitatea aprecierii
- valabilitii actului juridic civil.
- momentului producerii efectelor actului juridic civil
In funcie de acest criteriu al legturi cu modalitile actele juridice civile se mai pot clasifica si in:
- acte incompatibile cu modalitile acceptarea succesiunii, recunoaterea filiaiei ;
- acte esenialmente afectate de modaliti renta viagera
- acte care pot fi sau nu afectate de modaliti.
2.10 Acte juridice principale si accesorii
Este principal acel act juridic civil care are o existena de sine stttoare , soarta sa nedepinznd de soarta
juridica a altui act - majoritatea actelor juridice civile sunt de sine stttoare.
Este accesoriu acel act juridic civil a crei soart juridic depinde de soarta altui act, principal clauza penala,
fideiusiunea, gajul , ipoteca convenional, arvuna.
Actul juridic accesoriu poate fi ncheiat in acelai timp cu actul principal dar s i la un moment ulterior; de
asemenea poate fi un act separat sau inclus in actul principal sub forma unor clauze.
Aceasta clasificare are utilitate in materia aprecierii valabilitii si eficacitii actelor juridice crora li se aplic
adagiul accesorium sequitur principale; cu alte cuvinte , desfiinarea actului principal atrage dup sine si ncetarea actului
juridic accesoriu.
28
2.11 Acte juridice cauzale si abstracte
Este cauzal acel act juridic care in apre cierea valabilitii sale este necesara analiza cauzei ori scopului sau ;
daca scopul este imoral , ilicit sau lipsete , nsui actul juridic civil este lovit de nulitate.
Este abstract acel act juridic civil a crei valabilitate nu este determinata de elementul cauz ; sunt abstracte
actele juridice constatate pri n titluri de valo are, adic nscrisuri (instrumentum) care incorporeaz operaiuni juridice
(negotium) .
Avantajul practic al titlurilo r de valoare este acela ca nu trebuie analizat scopul lor in aprecierea valabilitii
consecina cea mai importanta fiind fapt ul ca debitorul nu poate cere anularea act ului pe motivul nevalabilitii cauzei
pentru a refuza executare.
Titlurile de valoare sunt la purttor, nominative, si la ordin.
Importanta juridica a clasificrii se manifesta in materia aprecierii valabilitii actelor juridice.
2.12 Acte juridice strict personale si acte juridice ce pot fi ncheiate prin reprezentare
Este strict personal acel act juridic civil care nu poate fi fcut dect p ersonal , care nu poate fi nc heiat prin
reprezentare - este cazul testamentului sau a recunoaterii copilului din afara cstoriei.
Majoritatea actelor juridice pot fi ncheiate att personal cat si prin reprezentant.
Interesul practic al clasificrii se manifesta in materia ap recierii valabilitii actului juridic civil; astfel, actul stric
personal constituind excepia este de strict interpretare si aplicare.
2.13 Acte juridice tipice (numite) si atipice (nenumite)
Este numit sau tipic actul juridic civil care are o denumire si reglem entare proprie stabilita de le gea civila
marea majoritate a actelor juridice civile sunt de acest tip.
Este nenumit sau atipic actul juridic care nu are o denumire si reglementare proprie; in practica asemenea acte
se ntlnesc sub denumirea de prestri servicii.
Importanta practica a clasificrii se manifesta in materia actelor juridice civile nenumite in sensul ca in cazul lor
nu se aplica reglementrile celui mai apropiat act juridic tipic ci regulile generale de drept civil.
2.14 Acte juridice cu executare dintr-o data si acte juridice cu executare succesiv
Este cu executare dintr-o dat actul juridic civil care presupune o singura prestaie din partea debitorului - de
ex. darul manual
Este cu executare succesiv actul juridic presupune din partea debitorului mai multe prestaii ealonate in timp:
contractul de nchiriere sau contractul de renta viagera .
Importanta practica a clasificrii se manifesta in ceea ce privete:
- consecinele neexecutrii culpabile - rezoluiuna se aplica actelor cu executar e dintr-o data iar
rezilierea celor cu executare succesiva;
- efectele nulitii celor cu executare succesiva se aplica doar pentru viitor ex nunc;
- prescripia extinctiva.
Cap. II. Condiiile actului civil
Seciunea I Generaliti
Prin condiiile actului juridic civil se neleg elementele din care este alctuit un asemenea act; acestea sunt:
- capacitatea de a contracta;
- consimmntul valabil al parii ce se oblig;
- un obiect determinat;
- o cauza licit.
Exista trei criterii de clasificare a condiiilor actului juridic civil:
1. in funcie la aspectul la care se refera
- de fond = cele care privesc coninutul actului juridic;
- de forma = cele care privesc modul de exteriorizare a voinei
2. in funcie de caracterul obligatoriu sau neobligatoriu :

- eseniale = cele cerute pentru chiar valabilitatea actului;

- neeseniale = pot fi prezente sau pot lipsi fr a afecta valabilitatea actului
3. dup sanciunea nerespectrii lor:
- de validitate = a cror nerespectare atrage nulitatea actului;
- de eficacitate = a cror nerespectare nu atrag nulitatea actului dar restrnge efectele sale ( de
exemplu inopozabilitatea)
Seciunea a II a Capacitatea de a ncheia actul juridic civil
1 Noiune
Prin capacitatea de a ncheia actul juridic civil se nelege acea condiie de fond si eseniala care consta in
aptitudinea subiectului de drept civil de a deveni titular de drepturi si obligaii civile prin ncheierea actelor de drept civil.
Reglementarea materiei capacitaii de a ncheia actul juridic civil este disparata in legislaia civil; Codul civil
reglementeaz aceasta condiie de fond si esenial pe categorii de acte juridice civile si principalele dispoziii sunt:
- art.949 poate contracta orice persoana ce nu este declarata necapabila de lege
29
- art.950 necapabili de a contracta sunt:
- minorii
- interziii
- in general toi cei crora legea le-a prohibit oarecare contracte.
Dispoziii privind capacitatea de a ncheia acte juridice se gsesc si in Decretul nr.31/1954 precum si in alte
izvoare de drept civil
2 Principiul capacitii si excepia de la acest principiu
In legtura cu aceasta condiie de fond si eseniala a actului juridic civil regula este capacitatea de a ncheia
acte juridice civile iar excepia este incapacitatea.
Cu caracter general acest principiu se desprinde din art.6 alin.1 din Decretul nr.31/1954 nimeni nu poate fi
ngrdit in capacitatea de folosina si nici lipsit in tot sau in parte , de capacitatea de exerciiu, dect in cazurile s i in
condiiile stabilite de lege
In cazul persoanelor juridice aceasta regula se supune principiului specialitii capacitaii consacrat de art.34
din Decretul nr.31/1954 : persoana juridica nu poate avea dect acele drepturi care corespund scopului ei, stabilit prin
lege, actul de nfiinare sau statut.
In concluzie principiul capacitii de a ncheia acte juridice desemneaz regula potrivit creia persoana fizica
poate ncheia personal sau prin reprezentant orice acte juridice , cu excepia celor oprite de lege , iar pe rsoana juridic
poate ncheia numai acele acte care corespuns scopului ei , stabilit prin lege, actul de nfiinare sau statut.
Excepia de a ncheia acte juridice ci vile trebuie sa fie expres prevzut de lege iar textele de excepie sunt
de stricat interpretare si aplicare.
Seciunea a III a Consimmntul
1 Corelaia dintre consimmnt si voina juridica. Formarea si principiile voinei juridice in dreptul civil
Din procesul complex al formarii voinei , dreptul civil reine doar dou elemente :
1) hotrrea exteriorizata (consimmntul) si
2) motivul determinant (cauza) actului juridic civil.
In dreptul civil , principiile voinei juridice sunt:
- principiul libertii actelor juridice civile care, analitic, poate fi exprimat astfel :
- subiectele de drept civil sunt libere sa ncheie sau nu un act juridic civil;
- prile sunt libere sa stabileasc , aa cum doresc , coninutul clauzele actului
juridic civil;
- prile sunt libere ca prin acordul lor sa modifice sau sa pun capt actului juridic pe
care l-au ncheiat.
- principiul voinei reale principiu care da ntietate voinei interne sau reale in d auna
voinei sociale exteriorizate; acest principiu este consacrat de art.977 C. civ. care spune
ca: Interpretarea contractelor se face dup intenia comuna a prilor contractante, iar nu
dup sensul literal al termenului.
2 Definiia consimmntului si condiiile pe care trebuie sa le ndeplineasc pentru a fi valabil.
Prin consimmnt se nelege acea condiie esenial de fond si genera l a actului juridic civil care consta in
hotrrea exteriorizat de a ncheia un act juridic civil .
Condiiile de valabilitate a consimmntului sunt:
- sa provin de la o persoana cu discernmnt. Capacitatea de a ncheia acte juridice civile este o stare de
drept pe cnd existenta sau lipsa discernmntului este o stare de fapt; pornind de la aceste considerente
rezulta urmtoarele concluzii:
- persoana fizica cu deplina capacitate de exerciiu se prezum a avea discernmnt;
- persoana fizic lipsita de capacitatea de exer ciiu minorul sub 14 ani si persoan a pusa sub
interdicie judectoreasc se prezuma a nu avea discernmnt fie datorita vrstei fragede fie
datorita precaritii strii de sntate mintala;
- minorul intre 14 si 18 ani are discernmntul in curs de formare
- problema discernmntului persoanei juridice nu se pune deoarece reprezentantul ei le gal este
ntotdeauna o persoana fizica cu deplina capacitate de exerciiu
- in afara incapacitii legale - cazurile cnd legea prezuma persoana ca lip sita de discernmnt

exista si cazuri de lipsa de discernmnt din cauze naturale (dei de drept persoana are
discernmnt , in fapt acesta lipsete ) sun cazurile de beie, somnam bulism , mnie puternic,
hipnoz , etc.
- s fie exprimat cu intenia de a produce efecte juridice; aceasta condiie de valabilitate a consimmntului
nu este ndeplinit atunci cnd:
- manifestarea de voin a fost fcuta in gluma, din prietenie, curtoazie sau pura complezen
- cnd s-a fcut sub condiie pur potestativ , din partea celui care se obliga m oblig dac vreau
- cnd manifestarea de voina este prea vag;
- cnd manifestarea de voina s-a fcut sub o rezerva mintal
30
- sa fie exteriorizat. Aceasta condiie este impus de chiar definiia consimm ntului iar principiul aplicabi l
exteriorizrii consimmntului este acela al consensualismu lui care nseamn ca prile sunt libere sa
aleag forma de exteriorizare a voinei lor. In ali termeni simpla manifestare de voina este necesara si
suficienta pentru ca actul jur idic sa se nasc valabil din p unctul de vedere al formei sal e ; de la acest
principiu exista si excepii c um ar fi cel al formei solemne impusa de lege anumitor acte civile. Apar
urmtoarele situaii posibile:
- manifestarea de voina poate fi explicita sau tacita ; pentru anumite acte manifes tarea de voina
trebuie sa fie explicita ( cum e cazul actelor solemne) i ar alte acte pot fi fcute prin m anifestarea
tacita a voinei (cum e cazul acceptrii tacite a motenirii);
- exteriorizarea consimmntului se poate face verbal , in scris sau prin fapte si gesturi concludente,
neechivoce;
- tcerea nu are valoare de consimmnt cu excepiile:
- cnd legea prevede expres aceasta
- cnd prin voina expresa a prilor se atribuie o anumita semnificaie juridica tcerii;
- cnd tcerea are valoare de consimmnt potrivit obiceiului.
- sa nu fie afectat de vicii de consimmnt. Aceasta condiie negativa este impusa de caracterul
contient, liber al actului juridic civil. Spe cific viciilor de consimmnt ( eroarea, dolul sau viclenia,
violena si leziunea) este faptul ca dei exist acesta este alterat :
- in caracterul sau intelectual , contient cum este cazul erorii sau dolului;
- in caracterul sau liber , asumat cum e cazul violentei sau leziunii
3 Viciile de consimmnt
3.1 Eroarea
Eroarea este falsa reprezentare a realitii la ncheierea unui act civil.
Principalele criterii de clasificare ale erorii:
- dup criteriul consecinelor :
- eroarea obstacol = este cea mai grava forma a erorii , falsa reprezentarea a realitii caznd att
asupra naturii actului ce se ncheie (error in negotio) o parte crede ca ncheie un a numit act iar
cealalt parte are credina greita ca ncheie un alt act juridic - cat si asupra identiti obiectului (error
in corpore) o parte crede ca trateaz cu privire la un bun in timp ce cealalt parte are in vedere un alt
bun. Sanciunea care intervine in acest caz este nulitatea absoluta a actului juridic civil.
- eroarea viciu de consimmnt = este eroarea care const in alterarea consimmntul de natura sa
atrag nevalabilitatea actului juridic; mbrac doua forme ambele atrgnd sanciunea nulitii relative:
- (error in substantiam) - eroarea asupra calitilor substaniale ale obiectului actului juridic
civil ;
- (error in personam) - eroarea asupra calitii si n suirilor eseniale ale persoa nei
contractante sau beneficiare a actului juridic civil
- eroarea indiferent = este falsa reprezentare a realitii cu privire la mprejurri mai puin eseniale de
natura sa nu atrag nevalabilitatea actului juridic civil.
- dup criteriul naturii realitii fals reprezentate
- eroarea de fapt = este falsa reprezentarea a une i situaii faptice la ncheierea unui act juridic civil
privete obiectul , valoarea contractului;
- eroarea de drept = este falsa reprezentare cu privire la existenta sau coni nutul normei juridice de
drept civil
In structura erorii viciu de consimmnt apare u n singur element de natura ps ihologica falsa
reprezentare a realitii , din acest fapt rezulta si dificultatea probrii sale.
Condiiile cerute pentru ca eroarea s fie viciu de consimmnt:
- elementul asupra cruia cade f alsa reprezentare sa fi fost h otrtor, determinant pentru ncheierea
actului adic daca ar fi fost cunoscuta realitatea actul nu s-ar fi ncheiat; de reinut ca falsa
reprezentare cu privirea la va loarea economica a contraprestaiei nu este eroare ca viciu de
consimmnt ci este vorba de o eroare lezionar, care este supusa regulilor de la l eziune viciu de
consimmnt.
- n cazul actelor bilaterale , cu titlu oneros, este necesar ca si cocontractantul sa cunoasc caracterul
determinant al elementului asupra cruia cade falsa reprezentare; in cazul actelor unilaterale cu titlu
oneros nici nu se pune aceasta problema datorita lipsei cocontractantului.
- nu este necesar ca fiecare par te sa se afle in stare de eroa re pentru a fi in prezenta unui viciu de

consimmnt, este suficient ca doar o parte sa se afle in aceasta stare.

3.2 Dolul sau viclenia
Dolul, numit si viclenie, este inducerea in eroare a unei persoa ne prin mijloace viclene sau dolosive pentru a o
determina sa ncheie un act juridic civil; in esen dolul este o eroare provocata si nu spontana ca eroarea propriu zis.
31
Dup consecinele grave sau mai puin grave pe care le induce asupra valabilitii actului juridic , dolul poate
fi de doua feluri:
- dolul principal dolul care cade asupra unor e lemente principale , determinante la ncheierea actului
juridic si care atrage anularea actului;
- dolul incident dolul care cade asupra unor mprejurri mai puin important e la ncheierea unui act
juridic neatrgnd nevalabilitatea actului dar putnd da dreptul la cererea reducerii contraprestaiei
Structura dolului ca viciu de consimmnt presupune existenta a doua elemente:
- un element obiectiv , material format din mijloac ele viclene, mainaiunile , metodele dolosive folosite
pentru a induce in eroare ; acest element poate fi :
comisiv de exemplu , in materia liberalitilor, dolul comisiv se mai numete si sugestie
sau captaie si const in specularea pasiunii sau afeciunii unei persoane cu scopul de a o
determina sa dispun liberalitatea sub forma donaiei sau legatului;
omisiv numit si dol prin reticen se concretizeaz prin ascundere a sau necomunicarea
celeilalte pri a unei mprejurri determinante pentru ncheierea acului juridic civil.
- un element subiectiv constnd in intenia de a induce in eroare o persoana cu scopul de a ncheia un
act juridic civil; cu privire la acest element in practica judiciara s -au cristalizat urmtoarele precizri
importante:
lipsa de discernmnt si dolul sub forma captaiei se exclud;
nu exista dol dac cocontractantul cunotea mprejurarea pretins ascuns;
provocarea unei erori din simpla neglijena , cu buna credin nu constituie dol dar partea
indusa in eroare poate preti nde despgubiri sau chiar anul area actului pentru eroare
viciu de consimmnt.
Condiiile cumulative pentru ca dolul sa fie viciu de consimmnt sunt:
- sa fie determinant pentru ncheierea actului juridic civil;aria elementelor determinante la dol este mai
estinsa dect in cazul erorii viciu de consimmnt care se refera doar la error in substantiam si error
in personam
- sa provin de la cealalt parte acest lucru nensemnnd ca do lul poate fi aplicabil doar ac telor
bilaterale ci si celor unilaterale pentru c ,de exemplu dolul ,ca sugestie sau captaie este ntlnit in
cazul testamentului sau donaiei. In cazul actelor bilaterale doctrina admite ca aceasta a doua condiie
este ndeplinit si dac :
provine de la un ter , dar co contractantul are cunotina d e acesta mprejurare ( aa
numita complicitate la dol );
provine de la reprezentantul ( mandatarul) cocontractantului.
Nu este necesar ca dolul sa fie comun ; daca totui exist reciprocitate la dol ,fiecare parte este in drept sa
ceara anularea actului pentru dolul a crei victima este.
Proba dolului , spre deosebire de proba erorii , este mai uor de fcut datorit prezentei elementului, material
, obiectiv. Dolul nu se presupune, trebuie dovedit si fiind un fapt juridic poate fi dovedit cu orice mijloc de proba inclusiv cu
martori sau prezumii simple.
3.3 Violena
Violena este acel viciu de consimmnt care consta in ameninarea unei persoane cu un ru care ii produce o
temere de natura sa o determine sa ncheie un act juridic pe care altfel nu l-ar fi ncheiat.
Violenta poate fi clasificat dup urmtoarele criterii:
- dup natura rului cu care se amenin violena poate fi:
fizic cea care privete integritatea fizica sau bunurile persoanei;
moral cea care privete vtmarea onoarei sau sentimentelor persoanei.
- dup caracterul ameninaii:
legitima - nu este viciu de consimmnt de exemplu ameninarea credit orului cu
chemarea in judecata a debitorului aflat in ntrzierea ndeplinirii obligaiilor;
nelegitima doar aceasta este viciu de co nsimmnt si poate atrage anu larea actului
ncheiat urmarea insuflrii unei temeri
Structura violentei ca viciu de consimmnt , ca si dolul, presupune existenta a doua elemente:
- un element obiectiv , exterior care const in ameninarea cu un ru ; ameninarea poate s se
priveasc :
un ru de natur patrimonial de exemplu , distrugerea unui bun;
un ru de natura fizic de exemplu vtmarea integritii corporale;
un ru de natura moral - de exemplu compromiterea reputaiei persoanei.
- un element subiectiv constnd in insuflarea unei temeri persoanei de natura sa o determine sa ncheie
actul juridic si care altfel nu l-ar fi ncheiat; temerea trebuie sa fie considerabil si sa existe la naterea
actului civil dar rul poate fi si viitor.
Condiiile cumulative pentru ca violena sa fie viciu de consimmnt sunt:

- sa fie determinant pentru ncheierea actului jur idic civil. In aprecierea cara cterului determinant al
violenei, criteriul este subiectiv si tr ebuie sa se in cont de vrst a, sexul , condiia persoane i
32
ameninate. In afara persoanei ameninate rul poate privi si pe so, soie, descendent copil nepot sau ascendent printe , bunic precum si o alta persoa na de care cel ameninat este legat printr-o
puternica afeciune.
- sa fie injust (nelegitima, ilici t) . Aceasta condiie presupune c nu orice ameninare prin ea nsi
constituie violenta viciu de consimmnt ; trebu ie ca ameninarea sa reprezinte o nclcare a legii,
simpla temere revereniar , f r violen nu poate constitu i motiv de anulare a actului j uridic civil.
Ameninarea poate proveni si de la o tera persoana nu numai de la cocontractant
Starea de necesitate , in care se gsete o persoan si care o determina sa ncheie un act juridic pe care
altfel nu l-ar fi ncheiat este asimilata violentei - viciu de consimmnt.
3.4 Leziunea
Leziunea este acel viciu de consimm nt care const intr -un prejudiciu material sufe rit de una din pri ca
urmare a disproporiei vdite intre contraprestaii , ce exista in chiar momentul ncheierii actului .
Structura leziunii ca viciu de consimmnt difer in funcie de concepia ce st la baza reglementarii ei :
- concepia subiectiva ce are in vedre doua elemente : unu obiectiv , disproporia vdita dintre
contraprestaii si unu l subiectiv ce consta in profit area de starea de nevoie in ca re se gsete o
persoana;
- concepia obiectiv potrivit creia leziunea are doar un element : paguba egal cu disproporia dintre
contraprestaii.
Legislaia civila actuala consacr concepia obiectiva despre leziune si in consecina cel ce invoca leziunea
prin aciunea in resciziune - trebuie sa aib in vedere doar disproporia vdita dintre contraprestaii ; cnd o parte profit
de starea de nevoie in care se afla cealalt parte la moment ul ncheierii actului juridic , acesta poate fi anulat pentr u
cauza imoral.
Condiiile cumulative de anulare a unui act juridic civil pentru leziune sunt:
- leziunea sa fie o consecina directa a actului respectiv ; aciunea in resciziune nu p oate fi acceptata
cnd leziunea rezulta dintr-o mprejurare neateptat;
- leziunea sa se manifeste la momentul ncheierii actului;
- disproporia de valoare intre contraprestaii sa fie vdit.
Domeniul de aplicare a leziunii este restrns de l egislaia civila actuala att din punct de vedere al
persoanelor ce o pot invoca cat si al actelor anulabile urmarea acestui viciu de consimmnt astfel:
- din punct de vedere al persoanelor ce o pot invoca , leziunea se refera doar la minorii intre 14 si 18 ani
care ncheie acte juridice fr acordul prinilor sau reprezentanilor legali ;
- din punct de vedere al actelor anulabile pentru leziune aceasta categorie este restrns doar la actele
juridice civile care ndeplinesc cumulativ urmtoarele condiii:
sunt acte de administrare;
au fost ncheiate de minorul cu capacitate de exerciiu restrnsa singur , fr ncuviinarea
ocrotitorului legal;
sunt lezionare pentru minor
sunt comutative.
Seciunea a IV a Obiectul actului juridic civil
1 Noiune
Obiectul actului juridic civil se definete ca fiind conduit a prilor stabilita stabilit prin acel act civil, respecti v
aciunile sau inaciunile la care prile sunt ndreptite sau de care sunt inute.
Obiectul actului juridic civil este tocmai obiectul raportul ui juridic civil ce ia natere ca urmarea ncheierii actului
juridic civil adic aciunile sau inaciunile la care prile sunt ndrituite sau la care sunt obligate.
Corelaia intre obiectul si coninutul actului juridic civil este aceeai care exista intre obiectul si coninutul raportului
juridic civil ; cu alte cuvinte :
- obiectul actului juridic civil sunt aciunile ori inaciunile la care sunt ndrituite sau obligate prile actului ;
- coninutul actului juridic civil sau efectele sunt drepturile sub iective sau obligaiile civile le la care da
natere actul juridic civil.
Cnd conduita prilor se refera la lucruri sau bunuri acestea sunt privite ca obiect derivat al actului juridic civil.
2 Condiii de valabilitate
Pentru a fi valabil obiectul actului juridic civil trebuie sa ndeplineasc :
- condiii generale :
sa existe ;
sa se afle in circuitul civil ;
sa fie determinat sau determinabil;
sa fie posibil ;
sa fie licit si moral
- condiii speciale cerute numai pentru anumite acte juridice civile:
cel ce se obliga sa fie titularul dreptului subiectiv;
33
sa existe autorizaie administrativa prevzut de lege

 obiectul sa constea intr-un fapt personal al debitorului.

2.1 Obiectul actului juridic civil trebuie s existe.
Aceasta condiie este primordi ala in determinarea valabilit ii obiectului actului juridic civil , nendeplinirea
acestei condiii exclude problema ndeplinirii celorlalte condiii.
Daca obiectul actului juridic este un bun sau lucru obiect derivat al actului juridi c civil se disting
urmtoarele situaii:
- daca bunul a existat , dar nu mai exista la data ncheierii actului juridic civil , condiia de valabilitate nu
este ndeplinit;
- bunul prezent la locul si in momentul ncheierii actului juridic se prezuma ca exista
- un bun viitor poate forma obie ctul actului juridic civil cu o singura excepie : succesiunea nedeschisa
nc.
2.2 Obiectul actului juridic civil trebuie s fie in circuitul civil.
Sintagma circuit civil mbrac doua semnificaii:
- lato sensu prin circuit civil se neleg e totalitatea actelor si fapte lor civile in virtutea crora se nasc
raporturi de drept civil ;
- stricto sensu prin circuit civil se neleg e totalitatea actelor si fapte lor juridice susceptibile a d uce
doar la nstrinarea sau dobn direa valabil unui drept sau bun; doar acest sens se are in vedere la
aprecierea valabilitii actului juridic civil.
Prin bunuri aflate in circuitul civil se neleg acele bunuri susceptibile la a face obiectul uno r acte translative
sau constitutive , cu alte cuv inte , acele bunuri care pot f i dobndite sau nstrinate pr in acte juridice sau bunurile
alienabile.
Din acest punct de vedere regula o reprezint bunurile alienab ile iar excepia este constituita din bunurile
inalienabile; ca orice excepie textele cu referire la bunurile inalienabile sunt de strict interpretare si aplicare si ca atare in
lipsa unei interdicii exprese trebuie a fi considerate in circuitul civil toate bunurile susceptibile la apropriere privat .
Bunurile aflate in circuitul civil in sens restrns pot fi:
- bunuri care pot circula liber , nestingherit;
- bunuri care pot fi dobndite sau nstrinate condiional: 1)armele de foc si muniiile, 2)materialele
explozive,3)plantele, substanele si prepa ratele stupefiante si psihotrope, 4)deeurile toxice,
5)metalele si pietrele preioase, 6)obiectele de cult
2.3 Obiectul actului juridic civil trebuie s fie determinat sau determinabil
Aceast condiie trebuie respe ctata in toate cazurile sub sa nciunea nulitii abs olute a actului juridic civil ,
indiferent in ce ar consta obiectul conduitei prilor : aciune ori absteniune, bun sau lucru.
In situaia in care obiectul a ctului juridic este format din tr-un bun individual determinat res certa aceasta
condiie de valabilitate se prezuma a fi ndeplinit dar in cazul bunurilor generic determinate res genera - este necesara
stabilirea precisa a cantitii, calitii, valorii (situaie in care se spune ca obiectul este determinat) sau trebuie stabilite
criteriile de determinare la momentul exec utrii actului juridic ( situa ie in care se spune ca obiect ul actului juridic este
determinabil).
2.4 Obiectul actului juridic civil trebuie s fie posibil
Aceasta condiie de aprecierea a valabilitii actului jurid ic este impusa de regula de drept potrivit creia
nimeni nu poate fi obligat la imposibil .
Obiectul este imposibil doar a tunci cnd imposibilitatea este absoluta pentru oricine; daca imposibilitatea
este relativa adic numai pentru un anumit debitor atunci obiectul actului juridic civil este valabil si in caz de
neexecutare culpabila din partea debitorului se poate atrage rspunderea sa civila.
Imposibilitatea poate fi de ordin material sau de ordin juridic .
Aceasta condiie trebuie apreciata in mod dina mic in funcie de condiiile date de p rogresul tehnico
tiinifice potrivit adagiului : ceea ce azi nu este posibil ,poate fi posibil mine.
2.5 Obiectul actului juridic civil trebuie s fie licit si moral
Condiia nu este ndeplinit si actul juridic este declarat nul daca obiectul sau este in contradicie cu legea sau
morala
2.6 Condiiile speciale de valabilitate
Condiiile speciale de valabilitate au aplicare numai in cazul anumitor acte juridice astfel:
- cel ce se obliga trebuie sa fi e titularul dreptului subiectiv este o condiie de valabilita te
impus doar actelor juridice constitutive sau translative de drepturi si pornete de la principiul ca
nimeni nu se poate obliga la ceea ce nu are sau la mai mult dect are;
- obiectul sa constea intr -un fapt personal al debi torului este o condiie de valabilita te
impusa actelor strict personale tocmai datorita faptului c nsuirile personale ale debitorului sunt
avute in vedere de ctre cocontractant la momentul ncheierii actului juridic civil;
- cnd legea prevede, este necesara autorizaia administrativ este cazul actelor juridice ale
cror valabilitate este condiionat de autorizaia administ rativa de exemplu comercializarea
armelor de foc se poate face n umai prin intermediul armurier ilor autorizai sa comercializ eze
astfel de arme.
34
Seciunea a V a Cauza (scopul) actului juridic civil
1 Noiune i elemente
Cauza sau scopul actului juridic civil se definete ca fiind obiectivul urmrit de pri la ncheierea sa.

In literatura de specialitate se admite ca scopul actului juridic mbrac doua forme : copul imediat (causa
proxima) si scopul mediat (casa remota)
Scopul imediat - causa proxima este stabilit pe categorii de acte juridice astfel:
- in contractele sinalagmatice este reprezentat de prefigurarea mintala a contraprestaiei
- in actele cu titlu gratuit este reprezentat de intenia de a gratifica
- in actele reale este reprezentat de prefigurarea mintala a tradiiunii bunului;
- in actele aleatorii este reprezentat de prefigurarea mintala a riscului asumat ca o condiie a unui
viitor ctig
Scopul imediat este abstract si invariabil .
Scopul mediat causa remota numit si scopul actului juridic reprezint motivul determinant al ncheierii
actului juridic care poate fi fie nsuirile unei prestaii fie nsuirile unei persoane. Scopul mediat este concret si variabil si
el este analizat in aprecierea condiiilor de valabilitate a cauzei actului juridic.
2 Condiiile de valabilitate a cauzei actului juridic civil
Pentru a fi valabila , cauza actului juridic civil trebuie sa ndeplineasc cumulativ urmtoarele condiii:
- sa existe,
- sa fie real ,
- sa fie licit si moral.
Prima condiie de valabilitate a cauzei actului juridic civil s existe este consacrata de art.966 C. civ. care
precizeaz :Obligaia fr cauz nu poate avea nici un efect.
Problema lipsei cauzei implic analiza a dou aspecte : distincia dintre scopul imediat si cel mediat precum
si analiza aa numitelor cauze ale lipsei de cauz, astfel:
- in situaia lipsei de discernmnt ca si cauza a lipsei de cauza , att scopul imediat ct si scopul
mediat lipsesc , si actul juridic este lovit de nulitate relativa aceasta fiind si sanciunea lipsei de
discernmnt (adic a puterii de reprezentarea a consecinelor juridice ale manifestrii de voin)
- in situaia in care lipsa cauzei de datoreaz : 1) lipsei contraprestaiei in actele sinalagmatice , 2)
lipsei inteniei de a gratifica in actele cu titlu gratuit 3) lipsei predrii bunului in a ctele reale si 4)
lipsei riscului in actele alea torii , lipsete un elem ent esenial al actului juridi c civil si lipsa
scopului imediat induce si ine xistenta scopului mediat iar s anciunea este atragerea nulit ii
absolute
Cea de-a doua condiie de valabilitate a cauzei s fie real este consacrat de acelai articol 966 din C.
civ. care precizeaz Obligaiafondata pe o cauza falsa nu poate avea nici un efect
Cauza este falsa atunci cnd exist eroare asupra motivului determinant , asupra scopului mediat; falsitatea
cauzei atrage sanciunea nulitii relative.
A treia condiie a valabilitii cauzei s fie licit si moral este consacrat tot de art.966 C. civ. :Obligaia
nelicit, nu poate avea nici un efect. Ilicit poate fi doar scopul mediat.
3 Rolul si proba cauzei
Rolul cauzei este dat de impor tanta practica a acestei condiii eseniale a actului juridic civil si ca re se
manifesta prin urmtoarele aspecte:
- actul juridic civil ar rmne nensemnat , nu ar avea relevan juridic in lipsa cauzei;
- constituie instrumentul juridic prin care jurisprudena asig ur concordanta actelor juridice civile
cu ordinea public
Proba cauzei este reglementata de art.967 C. Civ. ; acest articol instituie doua prezumii:
- prezumia de valabilitate a cauzei;
- prezumia de existenta a cauzei
Prin urmare cel ce invoca lips a sau nevalabilitatea cauzei trebuie s o dovedeasc si in consecin s
rstoarne prezumia.
Seciunea a VI-a Forma actului juridic civil
1 Definiie si terminologie. Principiul consensualismului. Clasificare.
Prin forma actului juridic civil se nelege modalitatea de exteriorizare a manifestrii de voina cu intenia de a crea,
a modifica sau a stinge un raport juridic civil concret.
Sub aspect terminologic expresia forma a actului juridic civil desemneaz:
- stricto sensu modalitatea de exteriorizare a voinei juridice , substana actului juridic civil;
- lato sensu - desemneaz cele trei cerine de forma :
- ad validitatem forma ceruta pentru nsi valabilitatea actului
- ad probationem forma ceruta pentru probarea actului
- forma cerut pentru opozabilitate fata de teri.
35
Forma actului juridic civil se supune principiului consensualismului care nseamn ca simplul acor d de
voina a prilor este necesar si suficient pentru ca actul juridic civil sa ia natere in mod valabil din punct de vede re al
formei ; altfel spus principiul consensualismului este regula potrivit creia manifestarea de voina , pentru a produce
efecte juridice, nu trebuie sa mbrace o forma deosebita.
Excepiile de la principiul consensualismului sunt de fapt cele trei condiii de form ale actului juridic civil :
- forma ceruta ad validitatem forma ceruta pentru valabilitatea actului nerespectarea ei atrage
nulitatea actului (negotium)
- forma ceruta ad probationem forma ceruta pentru probarea actului nerespectarea ei nu

implica nulitatea actului dar atrage imposibilitatea dovedirii cu alt mijloc de proba
- forma ceruta pentru opozabilit ate fata de teri nerespectarea ei atrage sanct iunea
neopozabilitii fa de teri.
O alta clasificare a formei ac tului juridic se face dup sur sa sau izvorul sau ; dup acest criteriu actele
juridice pot avea :
- forma legal forma este impusa prin lege sau
- form convenional.
2 Forma ceruta ad validitatem
Justificarea formei cerute pentru nsi valabilitatea actului este data de :
- importanta actelor juridice ce cad sub incidenta acestei forme pentru patrimoniul celui sau celor
care le fac;
- garania libertii si certitudinii consimmntului prilor
- controlul statului asupra actelor juridice ce depesc ca im portanta interesele prilor cazul
nstrinrilor de terenuri sau cel al constituirii societilor comerciale.
Caracterele juridice ale formei cerute ad validitatem :
- este un element constitutiv , esenial al actului juridic s i nerespectarea lui atrage san ciunea
nulitii absolute ,
- este incompatibil cu manifestarea tacita de voin,
- este exclusiva - pentru un anumit act juridic civil se impune o anumita forma solemna.
Condiiile ce trebuie respectate pentru asigurarea formei ad validitatem:
- ntregul act , toate clauzele sale, trebuie sa mbra ce aceasta forma si in princip iu nu este
permisa facerea de trimiteri la o sursa externa ;
- actul aflat in interdependenta trebuie sa mbrace aceeai forma speciala,
- actul care tinde a anula un act solemn trebuie sa mbrace aceeai form solemna aa numitul
principiu al simetriei actelor juridice.
Aplicaii ale formei ad validitatem :donaia, ipoteca convenional, testamentul , recunoaterea paternitii
copilului din afara cstoriei, actele juridice de nstrinare a imobilelor inclusiv ale con struciilor, renunarea expres la
succesiune, contractul de cons tituire de garanii reale mobi liare, actele constitutive si statutele asociaiilor si fundaiilor
fr scop patrimonial, actele de constituire si statutele societilor comerciale.
3 Forma ceruta ad probationem
Aceasta forma consta in ntocmirea in forma scrisa a actului juridic civil in scopul probrii acestuia.
Justificarea formei cerute pentru probarea actului juridic civil este data de :
- importanta actelor juridice altele dect cele solemne;
- asigura avantajul redrii fidele a con inutului actului juridic civil si contribuie astfel la prev enirea
litigiilor sau la uurina stabilirii strii de fapt de ctre organul jurisdicional.
Caracteristicile formei cerute ad probationem sunt:
- este obligatorie ,
- nerespectarea ei atrage sanciunea inadmisibilitii dovedirii actului cu alte mijloace de proba,
- este o excepie de la principiul consensualismului .
Aplicaii ale formei ad probationem :conform art.1191 C. civ. toate situaiile in care se cere a se face dovada
actelor juridice ce au ca obie ct o suma sau valoare mai mere de 250 lei, depozitul volunta r, tranzacia, contractul de
asigurare, contractul de sponsorizare , etc.
4 Forma ceruta pentru opozabilitate fa de teri
Forma ceruta pentru opozabilitate fa de teri nseamn ndeplini rea acelor formaliti cerute de lege pentru a
face opozabil actul juridic civil si persoanelor care nu au participat la ncheierea lui in scopul ocrotirii intereselor acestora.
Justificarea formei cerute pentru opozabilitate fa de teri este data de nec esitatea protectie terilor fata de
efectele anumitor acte juridice civile expres prevzute de lege.
Caracterele juridice ale formei cerute ad validitatem :
- este un element constitutiv es enial al actului juridic si n erespectarea lui atrage sanciunea
nulitii absolute ,
- este incompatibil cu manifestarea tacita de voin,
- este exclusiva - pentru un anumit act juridic civil se impune o anumita forma solemna.
Caracteristicile formei cerute pentru opozabilitate fa de teri sunt:__
36
- este obligatorie si are la baz ndeplinirea unor formaliti prin care actul civil devine cunoscut si
prin urmare opozabil terilor,
- nerespectarea ei atrage sanciunea inopozabilitii, adic posibilitatea terului de a ign ora actul
juridic efectele sale producndu-se numai intre prti, pri care sunt in imposibilitatea de a se
prevala de drepturile izvorte din acel act fata de teri.
- este o excepie de la principiul consensualismului .
Aplicaii ale formei cerute pentru opozabilitate faa de teri: publicitatea imobiliara prin cri funciare conform
legii nr.7/1996 , publicitatea constituirii gajului prin nscrierea in Arhiva Electronica de Garanii Reale Mobiliare, darea de
data certa nscrisului sub semntur privat, nregistrrile si publicitatea prevzute de Legea nr.31/1991 privind societile
comerciale etc.
Seciunea a VII a Modalitile actului juridic civil

1) Termenul
Termenul dies - este un eveniment viitor si s igur ca realizare, pn la car e este amnat fie nceperea f ie
ncetarea exerciiului drepturilor subiective si executrii obligaiilor civile
In mod obinuit termenul este indicat printr-o data calendaristica .
Clasificarea termenului se face dup mai multe criterii, astfel:
- dup efectul sau:
- suspensiv acel termen care amna n ceputul exerciiului dreptului subiectiv
sau a obligaiei civile ex:termenul de restituire a mprumutului,
- extinctiv acel termen care amna stinge rea exerciiului dreptului sub iectiv
sau a obligaiei civile ex: data morii credirentieru lui in contractul de renta
viagera.
- dup titularul beneficiarului termenului: ( clasificarea este importanta deoarece numai cel ce are
de parte sa beneficiul termenului poate renuna la acest beneficiu)
- in favoarea debitorului reprezint regula in materie,
- in favoarea creditorului - ex:termenul depozitului este d e regula in favoarea
deponentului,
- in favoarea att a debitorului cat si a creditorului ex:termenul in contractul de
asigurare
- dup izvorul sau:
- voluntar (convenional) cel stabilit prin actul juridic civil marea majoritate a
termenelor sunt de acest tip,
- legal stabilit prin lege si face parte, de drept , din actul juridic civil
- judiciar cel dat de instana de judecat debitorului
- dup criteriul cunoaterii sau nu a datei mplinirii sale:
- cert a crei mplinire este cunoscuta,
- incert mplinirea nu este cunoscuta ca data calendaristica.
Efectele termenului se subordoneaz principiului dominant potrivit cruia terme nul nu afecteaz existenta
actului juridic civil ci doar executarea sa. Apar astfel urmtoarele situaii particulare:
- in ceea ce privete termenul suspensiv :
- daca debitorul pltete nainte de mplinirea sa , plata se considera valabil
echivalenta cu renunarea la beneficiul termenului
- in interiorul termenului suspensiv titularul dreptului subiectiv poate lua masuri
de conservare a dreptului sau,
- in actele translative de drept uri reale asupra bunului indiv idual determinat
termenul nu amn transferul drepturilor cu excepia stipulaiei contrare,
- pana la mplinirea sa creditorul nu poate pretinde plata,
- pana la mplinirea sa creditor ul nu poate opune debitorului compensaia
legala,
- nainte de mplinirea sa creditorul nu poate intenta aciunea oblica prin care
creditorul poate exercita drepturile debitorului sau - sau cea pauliana de a
ataca actele fcute de debitor in sarcina creditorului sau,
- prescripia dreptului la aciune ncepe sa curg de la data mplinirii termenului
suspensiv.
- In ceea ce privete termenul extinctiv :
- moartea credirentierului march eaz sfritul dreptului de a pretinde si a
obligaiei de a plti renta viagera,
- mplinirea termenului nchirie rii marcheaz sfritul dreptu lui de folosina a
bunului ce formeaz obiectul obligaiei de a asigura linitita folosin.
37
2) Condiia
Condiia ca modalitate a actului juridic civil - este un eveniment viitor si n esigur ca realizare, de care depinde
existena , naterea sau desfiinarea actului juridic civil.
Clasificarea condiiei se face dup mai multe criterii, astfel:
- dup efectul sau:
- suspensiv acea condiie de a crei nd eplinire depinde naterea actu lui
juridic ex:prile convin sa vnd cumpere daca vnztorul se va muta
intr-o alta localitate,
- rezolutorie acea condiie de a crei nde plinire depinde desfiinarea actului
juridic ex: desfiinarea contractului de vnzare cumprare daca vnztorului
i se nate un copil in doi ani de la ncheierea contractului.
- dup legtura cu voina prilor:
- cauzal depinde de hazard ex:prezentul contract privind perechea de
schiuri se va rezolva daca pan a la plecarea vnztorului in concediu 15.12
a.c. va ninge,
- mixt depinde de voina uneia dintre pri si de voina unei alte persoane

determinate - ex:ii vnd autoturismul daca m voi cstorii cu X,

- potestativ cu formele sale
- potestativa pur - condiia care depinde voina exclusiva a uneia
din pari este nul daca vine din parte a debitorului ( m oblig
dac vreau)
- potestativa simpl - condiia care depinde de voin a uneia din
pri si de un fapt exterior s au voin a unei persoane
nedeterminate; este valabila s i din partea creditorului si a
debitorului cu excepia donai ei: este nula daca vine din pa rtea
donatorului
- dup modul de formulare :
- pozitiv ,
- negativ .
- dup criteriul legalitii si al moralei:
- licit i moral,
- ilicit i imoral .
Efectele condiiei se subordoneaz urmtoarelor doua principii:
- condiia afecteaz nsi existenta actului juridic civil;
- condiia i produce efectele retroactiv ex tunc.
Din aceste motive nfiarea efectelor condiiei trebuie fcuta separat din punct de vedere al condiiei
suspensive si al celei rezolut orii dar si din punct de veder e al perioadei analizate: nainte de ndeplinirea
condiiei (pendente condicione) sau dup ndeplinirea condiiei (eveniente condicione)
Efectele condiiei suspensive:
- pendente condicione :actul juridic nu-si produce efectele, existenta acestuia fiind pusa sub
semnul ntrebrii si decurg astfel urmtoarele consecine.
- creditorul nu poate cere executarea nici unei obligaii,
- debitorul nu datoreaz nimic daca totui pltete poate pr etinde restituirea
plii,
- nu poate opera compensaia,
- prescripia dreptului la aciune nu ncepe sa curg,
- n actele translative nu se produce efectul ,
- creditorul poate lua totui masuri de conservare a dreptului sau
- creditorul poate ceda dreptul sau dar ca drept condiional.
- eveniente condicione:condiia s-a realizat si actul este consi derat , retroactiv , ca fiind pur si
simplu; de aici decurg urmtoarele consecine:
- plata fcuta de debitor rmne valabil,
- transmisiunile de drepturi rea le fcute de titularul dreptului condiional se
consolideaz.
Excepiile de la retroactivitatea condiiei suspensive eveniente condicione:
- prescripia extinctiva curge numai de la mplinirea condiiei,
- fructele culese de nstrintor rmn ale sale,
- actele de administrare rmn neatinse,
- riscurile sunt in sarcina nstrintorului.
Daca nu se ndeplinete condiia suspensiva prile sunt in situaia in care ar fi fost daca nu ar fi ncheiat niciodat
actul iar efectele sunt urmtoarele:
- prestaiile executate trebuie restituite,
38
- garaniile constituite se desfiineaz,
- drepturile constituite de debitor se consolideaz.
Efectele condiiei rezolutorii:
- pendente condicione :condiia rezolutorie nu-si produce efectele astfel nct actul se comporta
ca un act pur si simplu; de aici decurg urmtoarele consecine
- creditorul poate cere executar ea obligaiei iar debitorul este inut de
ndeplinirea acesteia,,
- debitorul sub condiie rezolutorie suport riscul pieirii fortuite a bunului ntruct
a dobndit proprietatea asupra lui,
- dreptul dobndit sub condiie rezolutorie se poate transmite.
- eveniente condicione:daca condiia rezolutorie s-a realizat efectul sau este desfiinarea,
retroactiv , a actului juridic civil; in consecina:
- nstrintorul va restitui preul iar dobnditorul va restitui bunul,
- drepturile constituite de dobnditor se desfiineaz.
Excepiile de la retroactivitatea condiiei executorii eveniente condicione:
- in actul cu executare succesiv efectele se produc numai pentru viitor ex nunc,
- fructele culese de dobnditor rmn ale sale,
- actele de administrare rmn neatinse,

- riscurile sunt suportate de dobnditor

Daca nu se ndeplinete condiia rezolutorie efectul care se produce este consolidarea (retroactiva) a actului.
3) Sarcina ca modalitate a actului juridic civil
Sarcina ca modalitate a actului jurid ic civil - este obligaia de a da , a fa ce sau a nu face ceva , impusa de
dispuntor gratificatului in actele cu titlu gratuit liberaliti.
Clasificarea sarcinii se face in funcie de persoana beneficiarului , astfel:
- sarcina in favoarea dispuntorului
- in favoarea beneficiarului
- in favoarea unei tere persoane
In doctrina se mai opereaz cu clasificarea in :
- sarcina posibila, licita si mora si
- sarcina imposibila, ilicita si imoral.
Efectele sarcinii constau in aceea ca neexecutarea sarcinii nu afec teaz valabilitatea actului ju ridic ;
neexecutarea sarcinii atrage ca sanciune rezoluiuna actului juridic cu titlu gratuit prin care a fost instituit.
Cu toate acestea dispuntorul poate opta in caz de neexecutare a sarcinii in actele juridice cu titlu gratuit la:
rezoluiuna actului sau la a cere obligarea debitorului la executarea in natur a sarcinii.
Cap. III. Efectele actului juridic civil
Seciunea I Noiunea si determinarea efectelor actului juridic civil
Prin efectele actului juridic civil se neleg drepturile subiective si obligaiile civile la care d natere, pe care
le modifica sau pe care le stinge
Ceea ce pentru raportul juridic civil reprezint coninutul sau pentru actul juridic civil reprezint efectele sale.
In esena efectele actului juridic civil reprezint tocmai coninutul sau iar a stabili efectele actului nseamn a
cunoate coninutul sau , adic a-i cunoate clauzele prin care se precizeaz drepturile si obligaiile civile nscute,
modificate sau stinse.
Prin determinarea efectelor actului juridic civil se nelege operaiunea de stabilire a drepturilor subiective si a
obligaiilor civile pe care actul le-a nscut modificat sau stins.
Operaiunea juridica de determinare a efectelor actului juridic civil este necesar pentru ca , de regul , actul
juridic civil nu are o exprimare clara, fr echivoc datorita unor mprejurri precum : neconsemnarea in scris a manifestrii
de voin a prilor, greita exprimare a prilor la ncheierea actului, folosirea unor termeni nepotrivii etc.
Regulile de determinare a efectelor actului juridic civil cuprind urmtoarele faze:
- faza prealabil si obligatorie aceea a dovedirii actului (negotium) : presupune aplicarea regulilor
privind proba actului juridic civil; importana fazei deriva din faptul ca nedovedirea existent ei
actului nu mai presupune analiza efectelor sale;
- a doua faza este cea a interpretrii clauzelor actului: presupune calificarea juridi ca a actului ,
respectiv stabilirea nelesul ui clauzelor sa le in vederea stabilirii drept urilor si obligaiilor .;
urmarea acestei calificri juridice a actului se poate a junge la concluzia ca actul fa ce parte din
categoria celor numite tipice situaie care impune aplicarea regulil or specifice sau din
categoria celor nenumite atipice urmnd a se aplica regulile generale privitoare la contracte
si convenii iar nu regulile specifice actului numit cel mai apropiat .
Principalele reguli de interpretare a actelor de drept civil sunt cuprinse de Codul civil :
- interpretarea contractelor se face dup intenia comuna a pri lor iar nu dup nelesul literal al
termenilor art.977;
39
- cnd o clauza este primitoare de d oua nelesuri , ea se interpreteaz in sensul ce poate avea
efect iar nu in cel ce nu ar produce nici unul art. 978;
- termenii susceptibili de doua nelesuri se interpreteaz in nelesul ce se potrivete mai mult cu
natura contractului art.979;
- dispoziiile ndoioase se interpreteaz dup obiceiul locului unde s -a ncheiat contractul
art.980;
- clauzele obinuite intr-un contract se subneleg art.981;
- toate clauzele conveniilor se interpreteaz unele prin alte le, dndu-se fiecreia nelesul ce
rezulta din actul ntreg art.982;
- cnd este ndoial convenia se interpreteaz in favoarea celui ce se obliga art.983;
- convenia nu cuprinde dect lu crurile asupra crora prile si-au propus a contracta orict d e
generali ar fi termenii in care s-au ncheiat art.984;
- conveniile obliga nu numai la ceea ce este expres intr-insele ci si la toate urmrile ce echitatea,
obiceiul sau legea da obligaiei dup natura sa art.970.
Seciunea a II-a Principiile efectelor actului juridic civil si excepiile lor
1. Definiie, enumerare reglementare
Principiile efectelor actului juridic civil sunt reguli de drep t civil crea arat cum i fa de cine se produc
aceste efecte.
Sunt trei principii care crmuiesc efectele actului juridic civil:
- principiul forei obligatorii ( pacta sunt servanta),
- principiul irevocabilitii,
- principiul relativitii.

2. Principiul forei obligatorii pacta sunt servanta

Principiul este consacrat de ar t.969 alin.1 C. Civ. :Conveniile legal fcute a u putere de lege intre prile
contractante.
Se poate defini principi ul forei obligatorii ca fiind acea regula a efectelor actulu i juridic civil
potrivit creia actul juridic civil legal ncheiat se poate impune autorului sau autorilor si ntocmai ca legea.
Pentru actele bilaterale principiul se exprima si sub forma, larg rspndita :contractul este legea prilor ;
fundamentul principiului este dat de:
- necesitatea asigurrii stabilitii si siguranei raporturilor juridice generate de acte juridice civile,
- imperativul moral al respectrii cuvntului dat.
Excepiile de la principiul pacta sunt servanta sunt acele situaii in care efectele nu se produc aa cum prile
au dorit la ncheierea lui si efectele se produc mai restrns sau mai ntins independent de voina prilor sau a unei pri;
excepiile sunt cazuri de restrngere a forei obligatorii sau de prelungire a acesteia, astfel:
- cazuri de restrngere a forei obligatorii:
- ncetarea contractului de mandat urmarea morii, interdiciei, insolvabilitii si
falimentului mandantului sau mandatarului;
- ncetarea contractului de locaiune atunci cnd bunul afectat a pierit in
totalitate sau s-a fcut netrebnic pentru obinuita lui ntrebuinare.
- cazuri de extindere a forei obligatorii:
- prorogarea (prelungirea) efectului contractului prin efectul legii peste termenul
stipulat de pri;
- prelungirea efectelor contract ului cu executare succesiva ca urmarea a
suspendrii temporare a executrii lui pe tot timpul cat dureaz suspendarea
lui (pentru un caz de fora major , de exemplu);
- revizuirea efectelor actului j uridic civil urmarea ruperii e chilibrului contractual
prin schimbarea mprejurrilor avute in vedere la data ncheierii sale asa
numita teorie a imprevizibilitii.
3. Principiul irevocabilitii actului juridic civil
Principiul este consacrat de art.969 alin.2 C. Civ:conveniile nu pot fi revocate prin voina unei pri ci numai
prin acordul prilor.
Se poate defini principiul irevocabilitii actului juridic civil ca fiind acea regula a efectelor actului
juridic civil potrivit creia actul bilateral nu poate fi revocat prin voina numai a unei singure pri iar actului
unilateral nu i se poate pune capt prin manifestarea de voina in sens contrar din partea autorului actului.
Fundamentul principiului irevocabilitii pornete de la faptul ca irevocabilitatea este o consecina si in acelai
timp o garanie a principiului forei obligatorii a efectelor actului juridic civil..
40
Excepiile de la principiul irevocabilitii sunt acele situaii in care actelor bilaterale li se pune capt doar ca
urmare a manifestrii de voina a unei pri, actelor multil aterale li se pune capt in ba za voinei a doua sau mai multe
pri iar actului unilateral i se pune capt prin manifestarea de voin in sens contrar a autorului actului; astfel apar:
- excepii de la irevocabilitate in cazul actelor bilaterale:
- donaia intre soi in timpul cstoriei este revocabila,
- in cazul contractelor de locaiune fr termen , denunarea sa se poate face
potrivit termenelor defipte de obiceiul locului,
- desfacerea societii civile se poate face cnd durata ei este nemrginit prin
voina numai a unei pri cu notificarea celorlalte pri cu buna credin si la
timp,
- depozitul trebuie sa fie resti tuit deponentului de ndat ce l-a reclamat chiar
daca la constituire s-a stipulat un anumit termen pentru restituirea lui,
- mandatul se stinge prin revocarea mandatului si prin renunarea mandatarului
la mandat,
- denunarea contractului de nchiriere a unei locuine la cererea ch iriaului cu
condiia notificrii prealabil e intr-un termen de minimum 60 de zil e, sau la
cererea proprietarului,
- excepii de la irevocabilitate in cazul actelor unilaterale:
- testamentul este esenialmente revocabil;
- retractarea renunrii la motenire pana la mplinirea termenului de prescripie
in ceea ce privete acceptarea motenirii,
- oferta pana la momentul ajungerii sale la destinatar,
- revocarea mrturisirii pentru eroare de fapt,
- consimmntul printelui firesc sau dup caz a tutorelui cu ocazia adopiei
copilului poate fi revocat in termen de 30 de zile de la data exprimrii sale,
- revenirea asupra consimmntului exprimat de o persoana in sensul de a i se
preleva organe sau esuturi umane in scop terapeutic
4. Principiul relativitii efectelor actului juridic civil
Principiul este consacrat de art.973 C. Civ. :Conveniile nu au efect dect intre prile contractante
Se poate defini principiul relativitii efectelor actului juridic civil ca fiind acea regula de drept civil

potrivit creia actul civil produce efecte numai asupra autorului sau autorilor si si nu poate sa profite sau sa
duneze unei alte persoane.
Fundamentul principiului relativitii pornete de la doua idei de baz:
- caracterul voliional al actului juridic civil aa cum cineva poate deveni debit or sau creditor in
cadrul unui raport civil pentru ca aa a dorit , tot aa cineva nu poate deveni debitor sau creditor
pentru ca altcineva a dorit acest lucru in locul sau, fr voia sa.
- in caz contrar s-ar aduce atingere libertilor fundamentale ale persoanei.
4.1 Noiunile de parte, avnd - cauza si ter
In raport cu un anumit act jur idic civil toate subiectele de drept se pot gsi , la un mom ent dat , intr-una din
aceste trei ipostaze, noiuni : parte, avnd cauz sau ter.
Parte este persoana care ncheie actul juridic civil, fie personal fie prin reprezentant si in patrimoniul
sau persoana creia se produc efectele actului juridic ntruct si-a exprimat un interes personal in acel act.
In legtur cu noiunea de parte a actului juridic civil se impun urmtoarele precizri:
- termenul de parte desemneaz att pe una din prile actului juridic bilateral sau multilateral cat
si pe autorul actului juridic unilateral;in raport c u natura actului juridic pri le poarta diferite
denumiri :cumprtor, vnztor, fidejusor, societar, testator, etc.;
- in sens juridic noiunea de parte nu desemneaz doar persoana care a ncheiat in mod direct si
personal actul ci si persoana care si -a manifestat acordul de voin prin reprezentant legal sau
convenional;
- din punct de vedere juridic o parte poate fi formata din una sau mai multe persoana fizice sau
juridice care promoveaz un interes comun;
Avnd - cauz este persoana care nu a participat la ncheierea actului juridic civil dar care suporta
efectele acestuia urmarea legturii sale juridice cu prile actului.
Exista trei categorii de avnzi cauz:
- succesorii universali si succesorii cu titlu universal,
- succesorii cu titlu particular
- creditorii chirografari
Succesorii universali sunt persoanele care dobndes c un patrimoniu in universalit atea sa precum :
motenitorul legal unic, legat arul universal, persoana jurid ica dobnditoare a unui patrim oniu ca efect al c omasrii
fuziunii;
41
Succesorii cu titlu universal sunt persoanele care dobndes c o fraciune dintr -un patrimoniu precum :
motenitorul legal, legatarii cu titlu universal, persoana j uridica dobnditoare a unui patrimoniu ca efect al divizrii altei
persoane juridice.
Att succesorul universal cat si succesorul cu titlu universal , din punct de vedere jurid ic, sunt continuatorii
personalitii predecesorului lor si ca atare calitatea lor de avnzi cauza se manifesta prin aceea ca actul juridic ncheiat
de predecesorul lor i produce efectele asupra lor i n sensul ca acetia preiau toate sau doar o parte din drepturile
subiective si obligaiile civile aceluia de la care au dobndit patrimoniul.
Succesorii cu titlu personal sunt persoanele care dobndes c un an umit drept , privit individual precum
:cumprtorul, legatarul cu ti tlu particular , persoana juri dica dobnditoare a activului net ca efect al dizolvrii alt ei
persoane juridice, etc.
Succesorii cu titlu personal a u calitatea de avnzi cauz nu ca urmar ea a poziiei lor de dobndito ri in
cadrul actului prin care se dobndete un bun ci urmarea dobndirii bunului , faa de drepturile dobndite si a obligaiilor
asumate de cel de la care au d obndit respectivul bun , urma rea unor acte juridice civile anterioare ncheiate de acesta
din urma.
Dobnditorul unui anumit bun succesorul cu titlu particular are calitatea de avnd cauz numai dac
sunt ndeplinite cumulativ urmtoarele condiii:
- sa fie vorba de drepturi si obligaii in strnsa legtur cu bunul dobndit,
- actele care au ca efecte respe ctivele drepturi si obligaii s fie cu dat anterioar actu lui de
dobndire a bunului ; anterioritatea datei se stabilete cu ajutorul datei certe,
- in situaia in care actul , in raport cu care se pune proble ma calitii de avnd - cauz a
succesorului cu titlu particular , era afectat de obligaia legala a publicitii , se ce re sa fi fost
ndeplinite formele de publicitate ( sau, alte condiii cerute de lege).
Creditorii chirografari, a treia categorie de avnzi cauz, sunt acei creditori ca re nu au constituite garanii
reale de tipul ipotecii sau gajului care sa le asigure realizarea creanei ce o au in contra debitorului lor.
Creditorii chirografari au un drept de gaj general , adic asupra tut uror bunurilor prezente si viitoare ale
debitorului lor. Dei la prima vedere au o situaie mai bun dect a creditorilor cu drept de preferin ( cei care au
garantata creana prin ipoteca , gaj sau privilegiu) in rea litate situaia lor este mult mai precara deoare ce nu-si pot
valorifica creana dect daca aceasta a ajuns la scadent mo ment la care debitorul se poat e afla in stare de
insolvabilitate, sufer concursul altor creditori chirografari si se pot afla chiar in situaia de a nu-si putea valorifica creana
din patrimoniul debitorului datorita unui eventual caracter insesizabil al bunurilor acestuia.
Calitatea de avnzi cauz a creditorilor chirogra fari deriva din faptul ca ei s ufer in mod direct efectele
actelor juridice anterioare ale debitorului lor intru-ct acestea pot duce la micor area sau creterea patrimoniului sau cu
consecine in valorificarea sa u nu a creanei iar creditorul chirografar este inut sa respecte aceste acte neavnd
posibilitatea sa se amestece in ele.

Calitatea de creditor chirografar poate sa nceteze in situaia in care debitorul face acte cu tere persoane in
frauda intereselor creditorilor si ; in acest caz creditorul chirografar devine ter si poate ataca aceste acte cu aciunea
pauliana (revocatorie).
Terii sunt persoane strine de actul juridic civil.
4.2 Excepiile de la principiul relativitii.
Excepiile de la principiul relativitii sunt acele situaii juridice in care efectele ac telor juridice se rsfrng si
asupra persoanelor care nu au participat la ncheierea actului , nici personal si nici prin reprezentant.
Problema admisibilitii acestor excepii se pune dup cum e vorba de naterea de drepturi subiective civile
fata de tere persoane sau naterea de obligaii civile fata de tere persoane ; in primul caz situaia este admisibil iar al
doilea caz este inadmisibil cu o singura excepie :stipulaia pentru altul.
Opozabilitatea fa de teri a actului juridic civil nu cons tituie o excepie de la princi piul relativitii efectelor
actului juridic civil din doua motive : in primul rnd actul nu pr oduce obligaii fata de teri si in al doilea rnd o situai
contrar ar institui haosul in circuitul civil si ar aduce grave atingeri libertilor personale ale subiectelor de drept civil.
Apar in practica cteva excepii aparente de la principiul relativitii:
- situaia avnzilor cauz nu este o excepie deoarece succesorii universali si succesorii cu titlu
universal sunt continuatori ai predecesorilor lor iar credi torii chirografari sunt inui a respecta
actele debitorului lor dar acestea nu produc efecte pentru ei.
- promisiunea faptei altuia - consta in convenia prin care promitentul se obliga fata de creditorul
promisiunii sa determine o a t reia persoana , ter, s ratif ice actul ncheiat in absena sa nu
este o excepie deoarece persoana ter devine parte prin manifestarea voinei sale de a ratifica
sau nu actul,
- simulaia - este operaiunea juridica prin care printr-un act juridic public dar mincinos se creeaz
o alta situaie juridica dect cea stabilit printr -un act secret dar adevrat (de ex, donaia
mascata de vnzare cumprare sau interpunerea de persoane) nu este o excepie deoarece
de si intre pri produce efecte actul real dar deghizat , doar actul public poate produce efecte
faa de terul de bun credin iar opiunea alegerii intre actul real si cel simulat este data de lege
nu de convenia prilor.
42
- reprezentarea - este procedeul juridic prin care o parte numita reprezentant ncheie acte juridice
in numele si pentru o alta parte numita reprezentat fie ca e legala sau convenional nu este o
excepie deoarece fie izvort e din lege nu din voina pri lor fie reprezentantul intra i n chiar
definiia noiunii de parte a actului juridic civil.
- aciunea directa - este dreptul la aciune confe rit uneori prin lege creditorului de a se ndrepta
direct mpotriva unui debitor al debitorului sau nu este o excepie deoarece dreptul la aciune
izvorte prin lege nu prin voina prilor.
Singura excepie veritabila de la principiul relativitii efectelor actului juridic civil este stipulaia pentru altul :
actul bilateral prin care promitentul se obliga fata de stip ulant sa efectueze o prestaie in beneficiul unei tere pers oane
care nu participa la ncheiere a actului nici personal , nici prin rep rezentare.; stipulaia pentru altul are aplicabilita te in
materia asigurrilor.
Cap. IV. Nulitatea actului juridic civil
Seciunea I Noiunea i delimitare
1. Noiunea nulitii actului juridic civil
Nulitatea este acea sanciune de drept civil care lipsete actul juridic civil de efectele sale contrare
normelor juridice edictate pentru ncheierea sa valabil.
Nulitatea actului juridic civil poate realiza urmtoarele funcii:
- funcia preventiva consta in efectul inhibitoriu pe care l are in ceea ce pri vete tendina
subiectelor de drept de a ncheia acte juridice civile cu nclcarea condiiilor sale de valabilitate;
- funcia sancionatorie daca prima funcie nu-si produce efectele aceasta a doua funcie nltur
efectele contrare legii,
- funcia de mijloc de garan ie a principiului legalitii - nulitatea apare ca mijloc jur idic de
asigurare a respectrii ordinii publice si bunelor moravuri.
2. Delimitarea nulitii
Delimitarea nulitii , ca mijloc juridic de nltur are a efectelor actului juridi c civil se impune a se face faa de
celelalte cauze ce duc la inef iciena efectelor actului juridic ci vil: rezoluiuna, rezilierea, caducitatea,revo carea si
inopozabilitatea. Fiecare dintre aceste noiuni reprezint un concept juridic distinct afectat de proprii de aplicare.
Nulitate rezoluiune. Rezoluiuna reprezint desfiinarea unui contract sinalagmatic cu executare dintr-o data din
cauza neexecutrii culpabile a obligaiilor de ctre una din pri. Ca atare apar urmtoarele asemnri si deosebiri fata de
nulitate:
- asemnri :
- ambele sunt cauze de ineficacitate a actului juridic civil,
- ambele produc efecte juridice retroactiv
- ambele sunt de natura judiciar a si presupun o hotrre a org anului
jurisdicional competent
- deosebiri:
- de ipoteza: rezoluiunea presupune un ac t valabil ncheiat pe cnd nulita tea

presupune un act nevalabil,

- de data a cauzelor : nulitatea este contemporana cu momentul ncheierii
actului in timp ce rezoluiunea este posterioara acestui moment,
- de domeniul de aplicare : este general, se aplica tuturor actelor juridice civile,
in cazul nulitii pe cnd rezoluiunea se aplica numai actelor sinalagmatice cu
executare uno ictu,
- prescripia extinctiva este supusa unor reguli difer ite in ceea ce privete
nceputul ei.
Nulitate reziliere. Rezilierea reprezint desfiinarea unui contract sinalagmatic cu executare succesiva. In
acest caz apar aceleai asemnri si deosebiri ca si in cazul rezoluiunii cu excepia faptului ca rezilierea i produce
efectele numai pentru viitor - ex nunc.
Nulitate caducitate. Caducitatea este o cauza de i neficacitate a efectelor actul ui juridic civil datorita
intervenirii unor cauze ulterioare ncheierii sale , indepen dente de voina prilor - de ex neacceptarea ofertei de ctre
destinatar, sau pieirea bunului ce formeaz obiectul legatului cu titlu particular. Asemnarea dintre cele doua noiuni este
dat de faptul ca ambele sunt cauze de ineficacitate a efectelor actului juridic civil iar deosebirile constau in deosebiri:
- de ipoteza : caducitatea presupune un act valabil , nulitatea presupune un act nevalabil,
- de data a cauzelor : caducitatea intervine dup data ncheierii actului, nulit atea este
contemporana cu data ncheierii actului,
- de mod de producere a efectelor : caducitatea i produce efectele numai pentru viitor , nulitatea
retroactiveaz
Nulitate revocare. Revocarea reprezint lipsirea de efecte a actului juridic ci vil cu titlu gratuit (liberal iti)
urmarea ingratitudinii sau nendeplinirii condiiei de ctre gratificat. Asemnarea dintre cele doua noiuni este dat de
faptul ca ambele sunt cauze de ineficacitate a efectelor actului juridic civil iar deosebirile constau in :
43
- ipoteza este diferit : revocarea se aplic unui act valabil in timp ce nulitatea presupune un act
nevalabil
- data cauzelor : este posterioa ra ncheierii actului in cazul revocrii in timp ce cauzele nulitii
sunt contemporane cu momentul ncheierii actului,
- domeniul de aplicare este diferit , in cazul revocrii aceasta se aplica numai liberalitilor
- prescripia extinctiva se aplica in mod diferit
Nulitate impozabilitate. Inopozabilitatea reprezint lipsirea de efecte a actului juridic fata de teri in situaia
in care actul juridic este afectat de cerina publicitii fa de acetia sau sanciunea aplicabil in cazul depirii puterii de a
reprezenta .Deosebirile sunt:
- de ipoteza neopozabilitatea presupune un act valabil,
- de efecte : neopozabilitatea isi produce efectele doar fata de teri , nulitatea si fata de pri,
- de data a cauzelor : inopozabilitatea presupune ndeplinire unor formaliti ulterioare ncheierii
actului,
- modalitile de remediere nulitatea relativa poate fi c onfirmata iar actul neopozabil poate fi
ratificat si devine opozabil.
Seciunea a II-a Clasificare, cauze , regim juridic
1. Clasificarea nulitii actului juridic civil
Exista mai multe criterii de clasificare a nulitii actului juridic civil astfel;
- in funcie de natura interesului ocrotit:
- absolut sancioneaz nerespectarea , la ncheierea actului juridic civil , a
unei norme ce ocrotete un interes general, obtesc
- relativ sancioneaz nerespectarea , la ncheierea actului juridic civil , a
unei norme ce ocrotete un interes particular, individual sau personal.
- n funcie de ntinderea efectelor sale
- parial care desfiineaz doar o part e a efectelor a ctului juridic, efectele
care nu contravin normelor juridice se produc; nu se confunda cu
- nulitatea dintre doua acte juridice care duce la desfiinarea numai
a unuia dintre ele,
- dei nevalabil ca anumit act juridic , manifestarea de voin poate
fi valabila ca alt tip de act juridic in virtutea conversiunii,
- actul anulabil este validat prin confirmare,
- nulitatea ce privete actul in ntregime fie ca negotium iuris fie ca
instrumentum probationis.
- total desfiineaz actul juridic in ntregime
- in funcie de modul de consacrare din punct de vedere legislativ
- expres numita si explicit sau textua l este acea nulitate care este
prevzut ca atare intr-o dispoziie legal,
- virtual numita si implicit sau tacit este acea nulitate care nu es te
expres prevzuta de lege dar rezulta din modul in care este reglem entata o
anumita condiie de validitate a actului juridic civil
- in funcie de condiia de validitate nerespectat:

- de fond intervine in cazul apariiei unei situaii de invaliditate a unei condiii

de fond a actului juridic civil:capacitate, consimmnt, obiect cauza.
- de forma intervine in cazul nerespectrii condiiei ad validitatem
- dup modul de valorificare:
- judiciar - marea lor majoritate
- amiabil sau extrajudiciar foarte rara
2. Cauze de nulitate absoluta:
1) nerespectarea prevederilor legate de capacitatea civila a persoanelor
- nerespectarea unei incapaciti speciale , impus pentru ocrotirea unui interes
obtesc (cum e cea impusa de art.1309 C.civ.
- lipsa capacitaii de folosin si nerespectarea principiului specialitii in ceea
ce privete capacitatea de exerciiu a persoanei juridice
2) lipsa totala a consimmntului , cum este si in cazul erorii obstacol
3) nevalabilitatea obiectului actului juridic civil
4) cnd lipsete cauza actului juridic civil sau ea este ilicita sau imoral,
5) nerespectarea formei cerute ad validitatem,
6) lipsa sau nevalabilitatea autorizaiei administrative ,
7) nclcarea ordinii publice,
8) frauda legii folosirea anumitor dispoziii legale cu scopul de a nclca alte dispoziii legale,
9) nclcarea dreptului de preemiune al statului.
44
3. Cauze de nulitate relativ:
1) viciile de consimmnt:eroarea, dolul, violena , leziunea
2) lipsa discernmntului in momentul ncheierii actului juridic civil cu situaiile:
- actul este ncheiat de persoana lipsita de capacitate de exerciiu
- minorul sun 14 ani,
- interzisul judectoresc,
- actul s-a ncheiat fr prealabila nc uviinare a ocrotitorului lega l si este
lezionar pentru minorul cu vrsta cuprins intre 14 si 18 ani,
- actul s-a ncheiat fr ncuviinarea autoritii tutelare,
- actul s-a ncheiat in lipsa sau cu dep irea puterilor pentru persoana juridic
sau cu nerespectarea unor incapaciti instituite pentru ocrotirea unor interese
personale ( de ex, interdicia vnzrii cumprrii intre soi) ,
3) nerespectarea dreptului de preemiune .
4. Regimul juridic al nulitii
Regimul juridic al nulitii privete , in esena, trei aspecte:
- cine poate invoca nulitatea,
- cat timp poate fi invocata nulitatea,
- daca poate fi sau nu acoperit nulitatea prin confirmare.
Regimul juridic al nulitii este rezolvat in mod diferit dup cum e vorba de nulitate absolut sau relativ .
Regimul juridic al nulitii absolute:
a) nulitatea absolut poate fi in vocata de oricine are interes :prile, avnzii-cauz , procurorul, instana
din oficiu , primarul , prefectul etc.;
b) aciunea in nulitate absolut este imprescriptibil poate fi intentat oricnd , indiferent de timpul scurs
de la data ncheierii actului;
c) nulitatea absolut nu poate fi acoperit prin confirmare nici expresa , nici tacit ; nu se confund cu
validarea actului prin ndeplinirea ulterioar a cerinei legale.
Regimul juridic al nulitii relative:
a) nulitatea relativa poate fi i nvocata doar de persoana al c rei interes a fost nesocotit l a momentul
ncheierii actului;
b) aciunea in anulabilitate este prescriptibila nulitatea relativa trebuie in vocata in termenul de
prescripie extinctiv, nceput ul prescripiei acestei aciun i este reglementat de art.9 di n Decretul
nr.167.1958
c) nulitatea relativ poate fi acoperit prin confirmare expres sau tacit ( prin executarea actului anulabil
sau neinvocarea anulabilitii in interiorul termenului de prescripie extinctiv) .
Seciunea a III-a Efectele nulitii
1 Noiunea efectelor nulitii actului juridic civil
Efectele nulitii sunt consecinele juridice ale aplicrii sanciunii nulitii
Esena efectelor nulitii este data de chiar definiia sa, adic lipsirea de efecte juri dice a actelor juridice civile
ntocmite cu nclcarea normelor edictate pentru ncheierea sa valabil.
Generic nulitatea actului juridic civil duce la desfiinarea raportului juridic civil gene rat de actul juridic civil lov it de
nulitate si , prin aceasta, restabilirea legalitii.
Efectele nulitii sunt mai restrnse sau mai ntinse dup cum este vorba de nulitate parial sau total insa difer
foarte mult si in funcie de ceea ce s-a ntmplat de la ncheierea actului juridic civil pana la aplicarea nulitii existnd in
acest sens trei ipoteze:

a) actul nu a fost executat nc : in acest caz aplicarea nulitii duce la desfiinarea actului , el nu mai poate fi
executat si prile se afla in situaia egal celei n care nu ar fi ncheiat niciodat actul.
b) actul a fost executat total sau parial : efectele vor consta in
- desfiinarea retroactiv a actului,
- restituirea prestaiilor executate in temeiul actului anulat.
a) actul a fost executat iar dobnditorul drepturilor le-a transmis la rndul sau unor subdobnditori : in aceasta
situaie efectele nulitii vor consta in :
- desfiinarea retroactiv a actului,
- restituirea prestaiilor executate in temeiul actului anulat.
- desfiinarea si a actului subsecvent
In esen efectele nulitii a ctului juridic civil se exprim a prin adagiul : quod nullum est , nullum produ cit
effectum ; pentru a opera, aceast regul necesit aplicarea principiilor efectelor nulitii actului juridic civil , si anume:
- retroactivitatea nulitii,
- restabilirea situaiei anterioare restitutio in integrum
- anularea nu numai actului iniial ci si a actului subsecvent
2 Principiile efectelor nulitii actului juridic civil
2.1 Principiul retroactivitii. Excepii
45
Acest principiu nseamn regula potrivit creia nulitatea i produce efectele att pentru viitor ex nunc - cat si
pentru trecut ex tunc.
Acest principiu pune prile in situaia egala celei in care nu ar fi ncheiat actul si este fundamentat de principiul
legalitii : restabilirea legalitii nclcate cu ocazia ncheierii actului presupune nlturarea efectelor produse in temeiul
actului anulat.
Excepiile de la acest principiu sunt :
- meninerea efectelor produse d e contractele cu executare suc cesiva datorita imposibilitii resti tuirii prestaiilor in asemene a cazuri ( de ex. nu
poate fi restituita folosin bunului ce s -a produs pana la anularea unui
contract de nchiriere );
- fructele culese anterior anularii rmn posesorului de bun credin .
2.2 Principiul repunerii in situaia anterioar restitutio in integrum. Excepii
Principiul repunerii in situaia anterioara este regula de d rept civil potrivit creia ceea ce s-a executat in baza
unui act anulat trebuie restituit astfel nct prile raportului juridic sa ajung in situaia anterioar ncheierii actului.
Acest principiu este o conseci n a primului principiu, cel al retroactivitii si se manifes ta ca un mijloc de
asigurare a eficienei practice a principiului retroactivitii.
Sub aspect procesual exista doua aciuni (doua capete de cerere) si anume : 1) o aciune in anularea actului
(dup caz , imprescriptibil sau prescriptibil) si 2) o aci une in restituirea prestaiilor efectuate in temeiul actului anulat
(prescriptibil) .
Excepiile principiului restitutio in integrum sunt acele situaii in care , pentru anumite rai uni, prestaiile
efectuate in temeiul ac tului anulat nu sunt supuse re stituirii si deci se menin ; excepiile de la principiul repunerii in
situaia anterioar sunt excepii si de la principiul retroactivitii. Acestea sunt :
- in cazul incapabilului ( minor ul sub 14 ani sau interziii ) care este in ut s
restituie prestaiile numai in msura mbogirii sale ; excepia este justificat
de interesul ocrotirii in primul rnd al minorului in considerarea lipsei sale de
experiena de via;
- in cazul aplicrii principului potrivit cruia nimeni nu se poate prevala de
propria turpitudine in scopul ocrotirii unui drept; acest principiu este o garanie
a moralei si bunelor moravuri
2.3 Principiul anularii actului subsecvent ca urmarea anularii actului iniial. Excepii
Principiul resoluto iure dantis , resolvitur ius accipientis este regula de drept civil potrivit creia anularea actului
iniial atrage si anularea actului subsecvent dator legturii sale cu primul. Principiul privete efectele nulitii faa de teri
si este o consecina directa a primelor doua principii : cel al retroactivitii si cel al repunerii in situaia anterioara.
In practica acest principiu are doua aplicaii concrete:
- anularea autorizaiei administrative duce si la anu larea actului ntemeiat pe
acea autorizaie;
- in cazul a doua acte , unu principal si unul accesoriu , anularea celui principal
duce la desfiinarea celui acc esoriu potrivit principiului accesorium sequitur
principale
Excepiile de la principiul resoluto iure dantis resolvitu r ius accipientis i gsete justificarea prin doua
principii de drept: 1) ocrotir ea bunei credine si 2) asigurarea stabilitii circuitului civil .Aceste excepii se regsesc in
situaiile:
- posesorul de buna credina a unui bun mobil ;
- subdobnditorul de buna credin si cu titlu oneros al unui bun imobil ;daca
terul achizitor cu titlu oneros a tiut sau ar fi putut sa afle cu diligene minime
despre nevalabilitatea titlului de proprietate al nstrintorului este considerat
de rea credin si nu se aplic excepia;

- cel declarat mort si care este in viaa poate cere anularea hotrrii prin care i
s-a declarat moartea si poate cere napoierea bunurilor sale ; cu toate acestea
dobnditorul cu titlu oneros nu este obligat sa le napoieze dect daca la data
dobndirii a tiut c persoana declarat moart este in via.
3 Principiile de drept care nltura regula quod nullum est, nullum producit effectum
Principiile de drept care in concurs cu regula quod nullum est, nullum produci effectum o nltur sunt:
- principiul conversiunii actului juridic;
- principiul aparentei situaiei de fapt error communis facit ius
- principiul rspunderii civile delictuale
Principiul conversiunii actului juridic ( nlocuirea unui act nul , c u un alt act juridic valabil) civile este acea
regula de drept potrivit creia manifestarea de voina in cadrul unui act poate valora , indiferent de soarta acelui act, ca alt
act juridic. Pentru a opera conversiunea este necesar ntrunirea urmtoarelor condiii:
- sa existe un element de diferen intre actul nul si cel valabil,
- unul din acte sa fie anulat efectiv si total,
46
- actul socotit valabil s ntruneasc condiiile de valabilitate si aceste condiii
sa se regseasc in cuprinsul su
- sa existe manifestarea de voin a prilor in sensul conversiunii.
Din analiza acestor condiii rezulta ca , nu va fi conversiune in situaiile:
- sunt anulate doar anumite clauze si ne aflam in situaia de nulitate parial,
- actul nu este anulat nc si se bucura de prezumia de valabilitate,
- actul apare ca nul datorita denumirii greite dat de pri,
- cazul novaiei,
- refacerea actului,
- validarea actului prin confirmare sau pr in ndeplinirea ulterioar a cerinei
legale
Aplicaii practice: contractul de vnzare cumprare declarat nul poate valora ca antecontract de vnzare
cumprare, cnd motenitorul nstrineaz din masa succesorala ; dei actul de nstrinare este nul , manifestarea sa de
voin valoreaz ca acceptare a succesiunii, etc.
Principiul validitii aparenei de fapt (error communis facit ius) nltura efectele nulitii unui act ncheiat intro
situaie de eroare comuna , obteasca.
Caz practic : actele de stare civila sunt valabile chiar dac sunt perfectate de o persoana care dei nu are
calitatea de ofier de stare civila dar exercita in mod public si cu respectarea prevederilor legale aceste atribuii.
Principiul rspunderii civile delictuale l privete pe incapabilul minor .Intre principiul ocrotirii minorului potrivit
cruia minorul care face o simpla declaraie ca e major are aciunea in resciziune si principiul rspunderii civile delictuale
are ctig de cauz al doilea principiu cu meninerea actului anulabil ; astfel :minorul nu are aciunea in resciziune contra
obligaiilor ce rezult urmarea propriilor sale delicte sau cvasi delicte.