Matematica dobanzilor bancare Dobanzile bancare joaci un rol fundamental in activitatile financiare, dar si in activitatile cotidiene ale fieciruia. Calculele legate de dobanzi si interpretarea lor apeleaz& la cunogtinte simple de matematica, care nu depagesc nivelul clasei a X~a. Profesorul de matematic& are prilejul de a prezenta atractiv notiunile de doband& gi amortizare. O poate face dac& are gi cunostinte minimale despre contextul economic care st& la baza stabilirii dobanzilor. De aceea reamintim cAteva notiuni simple despre terminologia utilizatd in sistemul bancar. imprumutul bancar este reglementat prin calcularea dobanzii si regulile de rambursare. Aceast& operatie financiar’ are doua fatete, dup& cum ne plasim in pozitia celui care imprumuta ori a celui care este creditat. ~ S& consider&m cazul clientului A al unei b3nci B,.persoand fizicd sau juridic&. Cele doua fatete sunt: (1) Clientul A imprumut& suma V de la banca B. (2) Clientul A depune o suma V la banca B. in primul caz A este debitor iar B creditor, in al doilea caz rolurile'se inverseaza. Vom discuta primul caz. Creditorul B va avea de recuperat suma V pe care a imprumutat~o debitorului A. Pentru ca aceast& operatic financiara sii fie rentabila pentru bancd, aceasta fixeaz’i o taxa, numita dobdndd. in sistemul bancar, dobanda este uneori numit& taxd de randament. Din punctul de vedere al clientului debitor, aceast&é doband& este pretul plétit pentru imprumut. Dobanda este calculata in functie de mai multi parametri, cum sunt: Riscul imprumutului. e Durata imprumutului. Valuta (de obicei lei, euro sau dolari). * Metoda de calcul a duratelor. © Calendarul platilor dobanzilor gi al rambursarii imprumutului.© Situatia economic’ generalé (de exemplu, dac& creditorul poate plasa capitalul cu o doband& de 5%, nu va accepta si imprumute sub acest nivel). Consideram c& la inceputul perioadei in care se va restitui imprumutul, datoria este in sum& de V unitati monetare gi a fost contractaté cu dobanda unitara i. Pentru rambursarea acestei datorii, debitorul plategte n rate la intervale egale de timp, de exemplu lunar, trimestrial sau anual. Plata faicuta de debitor se numegte anuitate gi este compusd din douad parti, dobdnda si amortizarea care reprezintaé partea imprumutata. Exist& mai multe metode de amortizare a unui imprumut. Acestea se clasificd dupa criteriile de mai jos: « Amortiziri cu anuitdti constante. Clientul achit&’ aceeagi suma la in- tervale constante de timp. « Amortiziri cu emortismente constante. Clientul achita aceeagi dobanda la intervale de timp stabilite eu banca. Fiecare din aceste categorii de amortiziri se va putea face socotind dobanda simpld sau compusd. Dobénda simpld este calculat&é pentru fiecare perioada pe baza sumei im- prumutate initial. Dobanda compus& se deosebeste de cea simpl& prin faptul c& la fiecare etap& dobanda se calculeazi si se adaugi la depozitul initial. in continuare vom prezenta dob4nzile simple, urm&nd ca in numerele urmitoare 8& discutém despre dobanzile compuse. Originile dobanzii simple Unul dintre cele mai vechi exemple, cunoscute si comentate, de calculare a dobanzilor este acela al sistemului de cimatarie praéticat in Anglia in jurul anului 1500 d. Hr. Exemplu: Pentru ficcare lir& sterlin’ imprumutata se percepea, la restituire, © tax& de 2 pence. Ne propunem si determiniim valoarea dobAnzii anuale corespunzatoare unui astfel de imprumut. Pentru aceasta reamintim care erau unit&tile monetare folosite in Anglia acelei vremi: penny-ul (la plural pence), schillingul si lira. O lira valora 20 de schillingi iar un schilling valora 12 pence. Prin urmare dobinda séptéménalé era 2 1 "= 749 = 0 © 0, 0083% . Pe de alt& parte la 1500 in Anglia era in vigoare calendarul julian, deci anul avea gi atunci 52 de sipt&mani. Agadar dobanda anual (simpl&) practicata de cématarii englezi ai vremii era pos La Be i= 52 io = 30 © 8%:Pe la 1600 au aparut primele studii despre dobanzile compuse, dintre care le amintim pe cele ale Ini Simon Stevin (1582, 1585), Jean Trenchant (1602) si Gerard de Malynes (1621). in timpurile moderne dobanda simpla a fost folosit& mai ales in cazurile amor- tismentelor constante si in cel al anuititilor constante. Ea este aplicata gi ast&zi, mai ales in cazul creditelor pe termen scurt. Amortismente constante Fie Vv suma imprumutatd, nm numarul de perioade de rambursare iar ¢ dobanda. In fiecare perioad& se achité 1/n din suma imprunmutata gi dobénda aferent& sumei datorate la inceputul perioadei. Notand prin a; anuitatea perioadei k, avem: a= 24 (1-4) vi. n Reiese ca cele n anuitéiti descresc in progresie aritmetici. Suma final& pe care o va plati debitorul este 1 Vy = ( as i) v. Acest_ mod de amortizare este numit metode olandezé si a fost utilizat si la noi, de exemplu la imprumuturile contractate la Casa de Depuneri gi Consemnatiuni dinainte de 1948 (actualul CEC). Astz&zi, de exemplu, CEC Bank propune imprumuturi cu rate descresc&toare sau egale, ceea ce corespund cazurilor amortismetelor constante, respectiv anuitatilor constante. Exemplu: Clientul A imprumuti de la banca B 9000 euro pentru asi cumpara o magind noua. Cagtigurile sale, de 4000 lei pe luni, ii permit s&i ramburseze aceasta suma intr termen scurt, drept care banca fi propune © dobanda simpla, cu amortizéri constante, de 8.4% pe an, pentru 3 ani, cu rambursari lunare. Prin urmare clientul are de facut 36 de plati. Asadar V = 9000 euro iar dobanda lunar& este i = 0,7%. De exemplu dobanzile platite in primele trei luni vor fi . = 63, dy = 61,25 = 61, ds = 59,25 = 60, jar a treia anuitate va fi in cuantum de 9000 0,7 3 =e (- 3) 9000 - Too = 250 + 59.5 = 250+ 60= 310 euro. Costul total al masinii ar fi de 37 (0,7 ( + z i) 9000 = 10165,5 10166 euro. Daca platile s~ar fi ficut anual, suma final& ar fi fost de 10512 euro.Acest procedeu este aplicat astiizi de CEC Bank. In plus fat de amortis- mente gi dobanzi, CEC Bank mai percepe gi un comision lunar de gestiune de 0.08%. Aceasta duce la majorarea sumei totale cu inc’ 126 euro. in final s-ar ajunge la 10292 euro. Cum dobdnzile lunare sunt rotunjite pot apSrea mici diferente fat&é de suma total&. De exemplu, in situatia precedenta, suma real& final platita pentru magin& prin credit de la CEC Bank va fi de 10296 euro. Anuit&ti constante Fie aj, a2, -.., @ cele n plati ficute de debitor. Se capitalizeaz’ cu dobanda simpla atat datoria V cat si fiecare din pl&tile facute. Atunci soldul S la sfargitul pericadei (anului) n este: 2 S =V(L+ni)— Say (1+ (n—p)i) . qv p=l fn (1) considerim a = ay, = a (platile efectuate de debitor sunt egale) iar soldul $ = 0 (s-a achitat integral datoria) gi se obtine a V(1+né) = natai“(n—p) = S (2+(n—1)i), p=l deci expresia anuit&tii constante este _ _ wW(L+ni) ~ n(2+(n—Di)” Exemplu: Considerim acelasi imprumut pentru cumpirarea unui automobil. Avem n = 36, 1 =0,7% si V = 9000 euro. Se obtine _ 18000-1,252 _ 22536 ~ 36+2,245 80,82 de unde V; = 10044 euro. = 278,841 = 279,