TEHNOLOGIA

RECOLTARII LAPTELUI
IN SISTEM ECOLOGIC
Paraschiv Gabriel

IMPORTANTA LAPTELUI ECOLOGIC

BOGAT N VITAMINE I PROTEINE, LAPTELE ECOLOGIC ASIGUR NECESARUL DE
VITAMINE AL UNEI ZILE I ESTE CUTAT DIN CE N CE MAI MULT N RILE
OCCIDENTALE. N ROMNIA, LIPSETE DE PEPIA PENTRU C ESTE FOARTE
SCUMP. LAPTELE NU TREBUIE SA LIPSEASCA DINTR-O ALIMENTATIE SANATOASA.
ESTE BOGAT INPROTEINE, CALCIU, FOSFOR, VITAMINE DIN GRUPUL B, VITAMINELE
A, D I E, ARE POTASIU, SODIU SI CANTITI MICI DE ZINC, FIER, SELENIU,
MAGNEZIU, CUPRU I VITAMINA C. IAR LAPTELE OBTINUT DE LA ANIMALE
CRESCUTE N SISTEM ECOLOGIC, FR ANTIBIOTICE I CHIMICALE DE SINTEZA
PERICULOASE, ESTE MULT MAI SANATOS DECT CEL CONVENIONAL, FIIND MAI
BOGAT N ACIZI GRAI BENEFICI, ANTIOXIDANI I VITAMINE.
NUTRIIONITII SUSIN C LAPTELE PRODUS N CONDIII ECOLOGICE CONINE
NIVELURI MAI MARI DE NUTRIENI I VITAMINE FA DE CEL NONORGANIC. E
FOARTE BOGAT N ACIZII GRAI ESENIALI OMEGA 3 IVITAMINA E. BENEFICIILE
LAPTELUI BIO POT FI EXPLICATE PRINMODUL N CARE SUNT HRNITE ANIMALELE.
ACESTEA AU O DIET NATURAL NTR-O MSUR MAI MARE, FIIND HRNITE CU
IARB PROASPT SAU FURAJE
ECOLOGITII AFIRM C PRODUCEREA
LAPTELUI ORGANIC E BENEFIC PENTRU MEDIU. PENTRU A HRNI ANIMALELE,
FERMIERII ECO NU FOLOSESC PESTICIDELE I ERBICIDELE CARE RMN N AER,
SOL I AP MULT TIMP DUP CE SUNT FOLOSITE. PENTRU A FI CERTIFICATE
PENTRU PRODUCIA DE LAPTE ORGANIC, ANIMALELE TREBUIE S FIE HRNITE CU
CEL PUIN 80% NUTREURI ORGANICE PE O PERIOAD DE MINIMUM 9 LUNI
NAINTEA CERTIFICRII, APOI PENTRU NC 3 LUNI CU 100% NUTREURI
ORGANICE.

ADAPOSTIREA SI HRANIREA
VACILOR IN SISTEM ECOLOGIC

Vacile trebuie s provin din gospodrii care practic agricultura ecologic. Introducerea
animalelor (vaci i juninci) din fermele neconvenionale nu trebuie s depeasc 10% din
efectivul total. Taurii de reproducie pot fi procurai din gospodriile convenionale dac
dup cumprare sunt furajai conform regulilor ecologice.
Hrnirea
Hrnirea se face pe baza furajelor obinute n ferm sau cu furaje concentrate. Furajele
trebuie s fie din producia ecologic. Dac furajele nu sunt ecologice, pot fi
achiziionate maxim 5% furaje convenionale (fr influena ingineriei genetice), pe baza
unui certificat de scutire, n cazul n care a fost obinut permisiunea de la autoritatea de
reglementare.
O hrnire variat i echilibrat este garania sntii animalelor. Astfel, pentru vacile de
lapte cel puin 60% din cantitatea zilnic a ratiei const din furaje proaspete, uscate sau
nsilozate.Numai pentru vacile de lapte cu o producie mare de lapte, n primele trei luni
de lactatie pentru o perioad limitat de timp este permis o cot de 50%, astfel nct s
nu se ajung la un deficit de aprovizionare. Vieii trebuie s fie hrnii timp de trei luni cu
lapte integral, de preferin cu lapte matern. Aceasta nseamn c vieii trebuie alptai
de vac saus fie hrnii cu lapte integral.
Nu este permis folosirea aditivilor furajeri sintetizai chimic pentru stimularea creterii
animalelor, manipularea proceselor metabolice de digestive sau tratamentele de
prevenire a bolilor. Acetia ditivi interzii sunt antibioticele, factorii de performan i de
cretere, vitaminele sintetice i aminoacizii, organismele modificate genetic i derivatele
lor.

ntreinerea
Punatul n timpul perioadei de vegetaie este un obiectiv
n creterea ecologic a animalelor. Pentru vacile de lapte
sunt necesari cel puin ase metri ptrai de spaiu n grajd
pe cap de animal. Podeaua din adpostul animalelor poate
consta din podea perforat sau podea grtar, cel puin 50%.
Podeaua trebuies fie antiderapant, boxele de odihn s
fie prevzute cu aternut natural. Accesul la furaje i la ap
trebuies se fac uor pentrufiecare animal.
n agricultura ecologic este interzis ntreinerea legat a
animalelor pe tot timpul anului. Adposturile moderne,
sunt n mod frecvent prevzute cu padoc sau cu deschidere
parial.Ecornarea sistematic a vacilor nu este permis.
Creterea vieilor singuri nboxe este interzis, fiind
necesar contactul social ntre animale.
n scopul de a organiza adposturile pentru animale n
conformitate cu regulamentele UE, mai multe obiective
trebuie s fie luate n considerare i unele cerine trebuie
s fie ndeplinite.

Adpostirea i confortul animalelor. Principiul de baz n zootehnia

ecologic este apropierea animalelor de mediul natural, aplicarea de
metode i tehnici care respect tehnologia normal a animalelor.
Adposturile trebuie s corespund cerinelor fiziologice, igienice i de
producie. Se vor respecta normele de suprafa i de volum: 6 metri
ptrai/cap de vac; 10 metri ptrai/cap de taur; 1,5-5 metri ptrai/cap
de tineret; 25 metri cubi/cap (volum).
Animalele trebuie s aib acces la padoc. Se prefer ntreinerea nelegat.
Priponitul animalelor pe pune este interzis. Pardoseala trebuie s fie
ntreag cu aternut bogat. Se admite i grtar pe zone limitate de
depunere a dejeciilor.
Microclimatul adpostului. Acesta trebuie s ofere confort astfel:
temperatura 5-25 grade C;
umiditate 55-75%;
cureni de aer 0,1- 0,5m/s;
gazele nocive n limitele admise; lumina 60 - 70 de luci, cu o durat
maxim de 16 ore/zi;
aeromicroflora redus;
ventilaia natural trebuie s asigure schimbul de aer curat, cca 120250 mc/cap de vac i ora;
la pune animalele trebuie ferite de insolaii, ploi reci cu vnt
puternic i grindina.

Ingrijirea adaposturilor
Un adapost pentru animale oricat de bine ar fi construit in scopul
respectarii normelor zootehnice si sanitar-veterinare nu poate
asigura conditii optime de cazare pentru animale decat daca
este bine intretinut. In primul rand asternutul trebuie scos de 23 ori pe zi, pe aleea de serviciu se va pastra zilnic var nestins, in
amestec cu rumegus din lemn, care are rolul de a micsora
umiditatea in adapost, acest amestec se va schimba ori de cate
ori este nevoie dar nu se va duce la platforma de gunoi. Pe
platforma de gunoi se va depozita numai balegarul si asternutul
murdar. Gunoiul se va folosi dupa fermentare in agricultura,
legumicultura, pomicultura. Pentru o mai buna luminozitate la
fiecare doua saptamani se vor spala geamurile, iar saptamanal se
va curata praful. Nutreturile nu se vor depozita in podurile
adaposturilor, pentru evitarea incendiilor si deprecierea furajului
prin aparitia mucegaiului. Furajele vor fi depozitate separat in
adaposturi special amenajate. Vara se vor face reparatii,
igienizare prin varuirea peretilor cu var alb care va asigura o
lumina corespunzatoare in adaposturi. Adaposturile neangrijite
influenteaza negativ starea de sanatate a animalelor prin:
aparitia imbolnavirilor, scaderea rezistentei la boli si sporuri
scazute in greutate.

Ventilatia adaposturilor
Ca urmare a proceselor metabolice ale animalelor, a fermentarii sau uscarii
dejectiilor si a activitatii tehnologice aerul isi modifica proprietatile.
Schimburile de aer dintre adapost si mediu se realizeaza prin intermediul
amenajarilor si instalatiilor pentru ventilatie. Schimburile de aer viciat din
adapost si mediu se poate realiza simplu si consta din guri deasupra fiecarei
ferestre sau la o distanta de 2-4 m una de alta, cu dimensiuni de 25/25 cm la
partea superioara a peretilor sau prin cosuri de aerisire ce pornesc din tavan si
ies deasupra coamei cu 0,5 m, confectionate din doua randuri de scandura in
care se pune un izolant rumegus de lemn cu dimensiunea deschiderii de 50/50
cm. Pentru a asigura ventilatia optima este necesar sa se cunoasca volumul de
ventilatie, cubajul adapostului si coeficientul de schimb.
Volumul de ventilatie reprezinta cantitatea de aer care trebuie introdusa
permanent in adaposturi, se exprima in m3/ora/animal.
Temperatura in adapost
Bovinele sunt animale care isi asigura temperatura optima din adapost.
Nerealizarea temperaturilor optime in adaposturi influenteaza sanatatea
animalelor prin producerea de boli, duce la scadereaproductiilor si intarzie
reproductia la animale. Temperatura se poate determina in adapost de 3 ori pe
zi: dimineata, la pranz si seara.
Umiditatea relativa a aerului in adapost
Dintre conditiile de microclimat pe care trebuie sa la indeplineasca
adaposturile de animale se numara si realizarea unei umiditati normale in
interiorul acestora.

Iluminarea adaposturilor
Lumina este un factor deosebit de important in
cresterea anumalelor. Lipsa luminii influenteaza
functionarea normala a glandei tiroide care duce la
depunerea excesiva a grasimii. Lumina care o primeste
un adapost se exprima intr-un coeficient de luminozitate
care de fapt reprezinta raportul dintre suprafata
geamului si suprafata interioara a adapostului. De
exemplu 1 m2 de geam asigura lumina pentru 20 m2 de
pardoseala. Iluminarea adaposturilor se face natural prin
folosirea radiatiilor solare sau artificial prin folosirea
lampilor incandescente, fluorescente sau mixt.

RECOLTAREA LAPTELUI
ECOLOGIC(MULSUL)

Igiena personala a mulgatorului Mulgatorul trebuie sa se spele pe maini, inclusiv pe antebrate, cu apa
calda si sapun, pentru a indeparta toate particulele de mizerie din piele. Mulgatorul trebuie sa evite
contactul intre mainile sale si lapte si totodata trebuie sa aiba grija ca laptele sa nu atinga
echipamentele de muls.
Ustensilele folosite la mulsul manual Laptele care paraseste ugerul vine in contact cu ustensilele de
muls si poate fi astfel contaminat. In general, laptele care provine de la un animal sanatos si curat, muls
in mod corespunzator cu ustensile curate, contine sub 280 bacterii/ml. Mulgerea necorespunzatoare si
folosirea unor ustensile murdare creste considerabil numarul bacteriilor din lapte, neacceptat de UE si cu
efecte negative asupra procesului de fabricare a produselor lactate. Bidoanele de lapte trebuie sa fie
curatate corespunzator si pastrate in locuri uscate, ferite de praf. Folosirea unui filtru de tifon poate
contamina laptele, daca nu este spalat si pastrat in conditii corecte. Temperatura laptelui (aproximativ
36 de grade Celsius) este propice multiplicarii germenilor, iar bacteriile ramase pe filtru se multiplica si
contamineaza laptele filtrat ulterior. Filtrul trebuie schimbat cel putin o data pe luna.
Echipamentul de muls In cazul folosirii echipamentului mecanic de muls, se impune un sistem adecvat
de igienizare si curatare. Daca nu se indeparteaza in totalitate, in timpul spalarii, urmele de lapte sau
daca pe conducte ramane apa, aceste situatii devin surse de contaminare cu bacterii. Toate imbinarile
trebuie deschise in timpul spalarii saptamanale sau daca apar scurgeri imediat dupa muls. Ciorapii de
muls trebuie spalati si verificati zilnic, in vederea indepartarii urmelor de lapte. O atentie speciala
trebuie acordata partilor flexibile; in timp, apar crapaturi in care raman urme de lapte ce cauzeaza
contaminarea. Dupa spalare, se urmareste eliminarea totala a apei si dezinfectantilor din sistem.
Bidoanele si tancul de racire Laptele din tancul de racire trebuie sa ajunga la temperatura de 4 grade
Celsius, in decurs de 2 ore de la muls si trebuie sa ramana la aceasta temperatura pana cand este
receptionat de fabrica procesatoare. Prin pastrarea la rece, viteza cresterii numarului de bacterii este
redusa.

 Tancurile

de racire trebuie curatate si dezinfectate corespunzator, inainte de stocarea laptelui muls. In timpul spalarii, se acorda
o atentie deosebita agitatorului. La spalarea automata a tancului (CIP), agitatorul va functiona in timpul ciclurilor de spalare. De
asemenea, o atentie speciala se acorda valvei prin care iese laptele, zona ce trebuie verificata riguros dupa spalare, datorita
urmelor de lapte ce raman in acel spatiu.
Se va acorda o atenie deosebit condiiilor de microclimat (ventilaie,iluminat etc.) i de igien din adpost precum i igienei
mulsului. Materialele i ustensilele de muls trebuiesc s fie adecvate i meninute
n condiii optime de funcionare. Curirea materialelor i ustensilelor de muls se va realiza prin utilizarea unor substane
bazice (sod ori potasiu caustic) sau acide (acid ortofosforic ori nitric), n concentraiile prescrise de productor. Curirea
ustensilelor va fi urmat n mod obligatoriu de o cltire insistent cu ap.
Controlul periodic al pH-lui apei de cltiteste indispensabil. Dup splatul complet al materialelor i ustensilelor se impune o
dezinfecie att a materialelor ct i a spaiului destinat depozitrii acestora, de preferat cu ap oxigenat, proces urmat de
asemenea de o cltire intens cu ap.O atenie deosebit se va acorda igienei ugerului naintea executrii
mulsului propriu-zis.
Depozitareai conservarea laptelui n ferme
Laptele proaspt muls se va depozita n vase ori bidoane
Individualizate i va fi refrigerat la temperaturimaimici de + 40C.
Laptele poate fi depozitat i n cisterne izoterme.Laptele crud destinat prelucrrii, ca atare, nu poate fi depozitat n unitate mai
mult de 24 de ore, n astfel de cazuri se va efectuan mod regulat contolul temperaturii de depozitare a laptelui.n situaiile n
care laptele se prelucreaz proaspt i intr imediat n procesul de fabricaie (la cel mult 4 ore de
la ncheierea mulsului), n ateptarea colectrii, laptele poate fi rcit numaipn la temperatura de + 80C, + 100C.
n cazuln care laptele urmeaz a fi prelucrat n cadrul fermei, se admite aplicarea uneiperioade de maturare a laptelui, prin
meninerea acestuia la o temperatur mai mic de + 140C, n primele 12 ore de la ncheierea mulsului.n aceast situaie
laptele poate fi pstrat maximum 48 de ore dup efectuarea
primului muls.Colectarea laptelui ecologic se va efectua cu vehicule destinate n exclusivitate acestui scop. Acestea nu pot
efectua colectarea n paralel a produciei de lapte provenit de la animale exploatate n sistem convenional.Splareai
dezinfectarea cisternelor se va efectua regulat comform reglementrilor.
Igiena transferului,stocrii i procesrii laptelui n unitile de
prelucrare
Laptele provenit din sistemul de producie ecologic trebuie s poat fi identificat icontrolat n orice clip i n orice faz
tehnologic, din momentul intrrii n unitatea de prelucrare.

RASE DE VACI CRESCUTE IN SISTEM

ECOLOGIC
Cele mai raspandite rase care se cresc in prezent in Romania sunt:
-Rasa Baltata cu Negru Romaneasca raspandita in special in zona de sud si sud-est a tarii.
-Rasa Baltata Romaneasca raspandita in Transilvania, Banat si Bucovina.
-Rasa Bruna de Maramures raspandita in zona Subcarpatica.
-Rasa Pinzgau de Transilvania are o arie mica de raspandire in zona muntilor Apuseni, in
partea de sud a Transilvaniei.
Principalele caracteristici ale raselor de taurine din Romania:
RASA BALTATA ROMANEASCA
- tip mixt lapte carne, talie mai redusa fata de Simmental
- constitutie robusta
- precocitate scazuta (prima fatare la 32-33 luni)
- potential genetic ridicat pentru lapte (4.000-5.000 litri)
- productie de lapte variabila in functie de zona (2.700-2.800 litri in gospodariile populatiei)
- aptitudini deosebite pentru productia de carne foarte buna (randament 54-58%)
RASA BRUNA DE MARAMURES
- precocitate medie prima fatare la 33 luni
- capacitate buna de valorificare a furajelor
- lapte 2.700 2.800 l in gospodarii (potential 4.000 4.500 l)
- randament la taiere 54-55%

RASA BALTATA CU NEGRU RAMANEASCA

-omologata in 1987
- mai robusta, precoce
- tip mixt lapte carne
- conformatie tipica de lapte
- potential 5.500 6.000 lit
- in gospodarii 3.500-4.000 l
RASA PINZGAU DE TRANSILVANIA
- se poate creste la altitudine
- valorifica furajele din zona de munte
- rezistenta la boli
- lapte, carne, munca
- culoare rosie cu dunga alba pe spinare

MASURI DE PROTECTIE A MUNCII

Se va respecta distantele de protectie sanitararecomandate fata de locuinte, cantine, birouri, pentru a preveni
transmiterea bolilor si a evita mirosul produs de balegar;

efectuarea instructajelor de protectia munciilegate de abordarea si contentia animalelor, instruirea asupra modului
de transmitere a bolilor infectioase, virotice si parazitare de la animale si asupra principalelor lor caracteristici;

purtarea de halatesi echipamente speciale;

existenta,organizarea si functionarea corespunzatoare acamerelor-filtru;

asigurarea unui microclimat corespunzator(umiditate, temperatura, concentratie gaze, praf), nu numai pentru
animale si pasari ci si pentru om prin: functionarea corespunzatoare a instalatiilor speciale, evacuarea permanenta a
dejectiilor si a animalelor moarte, repararea usilor si si ferestrelor;

interzicerea venirii in stare de ebrietate, a consumarii bauturilor alcoolice si a alimentelor in timpul lucrului;

iluminarea corespunzatoarea spatiului de lucru;

luarea tuturor masurilor pentru evitarea pericolelor de accidentarela lucrarile executate cu mijloacele mecanice;

interzicerea accesului persoanelor strainesi a copiilor in adaposturile si padocurile de animale;

efectuarea controlului medicalperiodic al oamenilor si respectarea vaccinarilor;

amenajarea pentru ingrijitori a unor locuri specialepentru odihna si servirea meselor, cu: instalatii de spalare a
mainilor, recipiente cu solutii dezinfectante, trusa medicala de prim ajutor;

utilizarea in mod judicios a pauzelorsi a orelor de odihna;

executarea sistematica a actiunilor de dezinfectie, dezinsectie si deratizarein adaposturi, folosind echipamentul de

protectie specific;

stabilirea unor norme corespunzatoare de muncapentruca personalul sa lucreze cu intensitate si ritm normal;

precizarea unui program zilnic de lucrucare sa aibe in vedere aplicarea corespunzatoare a tehnologiilor de crestere a
animalelor, pauze corespunzatoare pentru odihna si servirea meselor de catre lucratori, folosirea integrala a timpului
de lucru realizand astfel si un nivel ridicat al productivitatii muncii;

camerele-filtru reprezinta o componenta obligatoriea oricarei unitati zootehnice, organizarea si functionarea

corespunzatoare a acestora impiedica transmiterea de boli la animale si oameni (pesta, febra aftoasa, pseudoturbare,
etc);

la intrarea in fiecare adapost de animale trebuie amplasate dezinfectoarepentru picioare, iar la intrarea in unitatea
zootehnica un dezinfector tip sant, prin care in mod obligatoriu trebuie sa treaca orice mijloc de transport care intra
sau iese.

CONCLUZII
Produsele

bio, considerate un lux din cauza preurilor mari, sunt recomandate

de nutriioniti pentru c nu conin substane chimice care atac organismul.
Alimentele bio sau organice sunt produse de origine animal sau vegetal care au
fost obinute fr utilizarea substanelor chimice sintetice sau a componentelor
modificate genetic, nu au fost expuse iradierii, iar n urma producerii lor mediul
nconjurtor nu a avut de suferit.
Chiar dac au un pre ce ndeprteaz muli clieni din faa rafturilor, produsele bio
sunt mult mai sntoase dect cele pe care le consumm n mod curent. In Romnia
lipsete ns o cultur a consumului sntos, ceea ce face ca nici cei cu bani suficieni
s nu fie atrai de alimente bio.
Ar trebui ca oamenii sa fie mai informai n legatura cu aceste produse care sunt
extrem de sntoase i atunci probabil populaia ar consuma mai multe produse bio.
Sunt muli oameni care nu se uit la calitatea produselor, doar la diferena de pre
dintre produse i majoritatea le aleg pe cele mai ieftine,dar cteodat nici produsele
mai scumpe nu au calitatea conform preului.