Microdicionar

1.Abulie- deficien a voinei, lips de voin. Subiectul abulic este incapabil s ia o

decizie sau s realizeze un proiect. Ineficacitatea sa, de care este contient, i sporete
starea de indispoziie. n formele cele mai grave bolnavul poate rmne total inactiv.
Abulia se ntlnete ndeosebi n sindroamele care afecteaz dispoziia, cum sunt strile
depresive i melancolia', dar i n nevroze (psihastenie') i toxicomanii".I se recunosc
drept cauze o predispoziie constitutiv, dar i erorile pedagogice din copilrie
(autoritarismul prinilor, solicitudinea excesiv a acestora)
Sursa Larousse, Dicionar de psihologie, 1998
2.Abulie- tulburare grav a voinei caracterizat prin pierderea capacitii de a lua o
hotrre i mai ales prin incapacitatea de a trece de la hotarre la realizare n vederea
atingerii scopului propus; persoana afectat este inert, lipsit de iniiativ, oscileaz timp
ndelungat asupra motivelor i scopurilor, ca i asupra diferitelor mijloace de realizare a
obiectului anume.Trecerea la aciune e dificil, iar aciunea, cu greu declansat, este
abandonat la ntlnirea celor mai nesemnificatie dificulti; i n absena unor dificulti
se produce reacia de abandon din cauza lipsei de energie voluntar. Abulia face
imposibil activitatea normal.
Sursa Paul Popescu Neveanu, Dicionar de psihologie, Editura Albatros,1978

1. ADHD (acronimul locuiunii din englez Attention Deficit Hyperactivity Disorder) este
o tulburare psihiatric, de neuro-dezvoltare, care afecteaz mai ales copiii i se manifest
prin imposibilitatea acestora de a se concentra asupra unui anumit subiect sau unei
anumite aciuni. Netratat poate avea consecine negative pe termen lung (psihologice,
sociale, economice)
Sursa Wikipedia.
2. ADHD- este o tulburare de dezvoltare necomportamentala caracterizata printr-un
debut precoce (de obicei in primii 5 ani de viata) lipsa de persistenta in activitati, care

necesita implicare cognitiva,o tendinta de a trece de la o activitate la alta fara sa o fi

terminat pe prima, comportament dezorganizat si activitate excesiva.
Sursa www.adhd-speranta.ro

1. Afazie -tulburare grav, de nivel central desemnnd pierderea limbajului, consecutiv

unor leziuni cerebrale care afecteaz nelegerea i utilizarea limbajului chiar i n
condiiile integritii anatomo-funcionale a segmentelor periferice (senzorial i motor)
Sursa Alois Ghergu, Sinteze de psihopedagogie special, Editura Polirom, 2007
2. Afazie -sindrom neuropsihic constnd n tulburarea sau pierderea funciilor psihice
limbajului (expresiei sau nelegerea semnalelor orale sau grafice) cu conservarea
aparenelor periferice de execuie sau de recepie ale limbajului, fiind nsoit deseori de
tulburari intelectuale (primare sau secundare) i corespunznd unor regiuni cerebrale
localizate (M.I. Botez, Sen Alexandru, I.Drobota,1971) Forme anatomo-clinice,tulburri
izolate ale realizrii performanelor motorii orale sau scrise precum i ale utilizrii
mesajelor orale sau scrise cum sunt: surditatea verbala pur (n absena unei tulburari de
auz, bolnavul nu nelege limbajul vorbit, nu poate repeta cuvintele i scrie dupa dictare,
putnd ns vorbi, citi i scrie n mod spontan ) determinate de leziuni n prima
circumvoluiune temporal, n vecinatatea circumvoluiunilor Heschl de ambele pri sau
numai de partea stng; afazia motorie pur (imposibilitatea de exprimare voluntara, de
repetare a cuvintelor, de citire cu voce tare, pastrandu-se limbajul interior, posibilitatea
scrisului spontan si dupa dictare, a copierii si intelegerii limbajului oral si scris)
determinata de leziuni nc imprecis localizate; agrafia pura v.) i alexia pur (v.) .
Afazia expresiv, ansamblu de tulburari predominant expresive, n planul pronunrii sau
al scrierii semnelor verbale, determinate de leziuni n portiunea exterioara a ariei Broca (a
3-a circumvolutie frontala a emisferului verbal dominant) si intr-unele zone adiacente.
Afazia senzorial sau de receptie, cu tulburari grave n intelegerea limbajului, in vorbirea
spontana si repetata, in grafie si lexie, ajungandu-se la o proasta vorbire (parafazie) si
chiar la deformarea cuvintelor (jargonofazie), determinate de leziuni in zona Vernicke a
emisferului cerebral dominant (portiunea posterioara a primelor doua circumvolutiuni

temporale, girusul angular si girusul supramarginal).

Afazia central sau de conducere, cuprinznd att tulburri expresive ct i receptive
(tulburari n repetarea cuvintelor, ale scrisului spontan i mai ales dictat, ale lecturii cu
voce tare n forma paralexiilor pentru cuvintele dificile, pstrndu-se ntelegerea verbala)
determinate de leziuni n poriunea posterioar a primei circumvoluii temporale de partea
emisferului cerebral dominant.
Afazii transcorticale, motorii (grava afectare a vorbirii spontane) i senzoriale (tulburarea
nelegerii limbajului) de scurt durat (n cursul regresiei sau agravarii unui sindrom
afazic)i determinate de leziuni n a3-a circumvolutie frontal a emisferului cerebral
dominant si respectiv, n prima circumvolutie temporala: ecolalia (v.) . Afazie de evocare,
amnestica (imposibilitatea de a reproduce numele obiectelor, dar cu posibilitatea
recunoasterii acestor nume intr-o lista prezentata, fiind determinata de leziuni imprecis
localizate sau de procese tumorale) si cea determinata prin termenul de anomie
(imposibilitate de reproducere a numelor proprii, precedand afazia amnestica si fiind
determinata de leziuni in emisferul cerebral dominant); amuzia receptiva imposibilitatea
de recunoastere a melodiilor cunoscute sau de citire a notatiei muzicale) si expresiva
(imposibilitatea de a canta o melodie cunoscuta, cu sau fara instrument), determinate de
leziuni in prima circumvolutie temporala stanga si, respectiv, in pars triangularis al
lobului frontal stang; acalculia (v.). tulburari paroxistice ale vorbirii (vocalizare, baraj
verbal), forme deosebite de afazii (la copil, la poligloti, la surdomuti, inatentia verbala).
Aceste forme de afazii pot fi compensate spontan sau supuse unor actiuni de recuperare
dirijat.
Sursa: Paul Popescu Neveanu, Dictionar de psihologie, Editura Albatross/1978
1.Alexie- inabilitate i incapacitate de a citi i nelege limbajul scris, consecutiv unei
disoluii perceptive vizuale determinate de leziunii ale substanei albe din lobul occipital,
asociat frecvent cu agnozii i afazii, n care subiectul este capabil de a se exprima verbal
sau n scris ,dar nu poate nelege sensul cuvintelor scrise; este o form de agnozie
vizual i este sinonim cu cecitate verbal.
Sursa Alois Ghergu, Sinteze de psihopedagogie special, Editura Polirom, 2007
2. Alexie- pierderea capacitii de a nelege limbajul scris. Subiectul nu prezint de

obicei tulburare de limbaj oral (vorbete normal i nelege ceea ce i se spune), poate
chiar s scrie corect, n mod spontan sau la dictare, dar nu izbutete s citeasc ceea ce a
scris, deoarece a uitat"'sensul cuvintelor scrise. Aceast deficien special a percepiei
este datorat unei leziuni cerebrale situat la nivelul ariilor parastriate care nconjoar
scizura calcarin. Alexia nu trebuie confundat cu dislexia', care este o perturbare a
deprinderii de a citi.
Sursa Larousse, Dictionar de psihologie, 1998
3. Alexie = (gr. a fara, lexis - citire) destructurare a capacitatii de a citi si intelege
limbajul scris, asociata de regula cu agnozii sau afazii. Este o forma de agnozie vizuala si
este sinonima cu cecitatea verbala. Sunt diferite grade de alexie sau cecitate verbala
pornind de la incapacitatea de recunoastere, in lectura, a cuvintelor scrise, pana la
ilizibilitatea silabelor sau a literelor. In cazul in care un copil cu intelect normal se
dovedeste incapabil de a-si insusi cititul se presupune o alexie congenitala. In aceeasi
situatie a relativei incapacitati pentru lectura se recurge la expresia dislexie de evolutie.
Necesita tratarea concomitenta a tuturor cauzelor
Sursa: Paul Popescu Neveanu, Dictionar de psihologie, Editura Albatross/1978
1.Amnezie- slbire sau pierdere a memoriei.A nu se confunda amnezia, fenomen
patologic, cu uitarea, care este un fenomen normal. Schematic, distingem dou forme de
alterare a capacitii mnezice: una, numit amnezie de fixaie"(sau Amnezie
anterogradat), privete reinerea amintirilor, pe cnd cealalt, caracterizat de
imposibilitatea amintirii, este numit amezie de evocare"(sau amnezie retrograd). Ea se
poate datora unor leziuni vasculare ale encefalului, unor traumatisme cerebrale; se poate
observa i n psihoze, ca i n strile nevropatice. n aceste din urm cazuri, cnd bolnavul
poate uita totul, inclusiv identitatea sa, amnezia este de origine emoional (amnezie
afectiv);
Sursa Larousse, Dictionar de psihologie, 1998
2.Amnezie - pierdere parial sau total a memoriei; nsoete numeroase afeciuni sau
urmeaz dup un traumatism fizic sau psihic.
Sursa Dicionar medical, Editura CERES, 1998

1. Apraxie- pierderea capacitii de a executa gesturi sau acte elementare , fr ca aceasta

s se datoreze unei paralizii sau deficiene motorii.Se disting mai multe varieti de
apraxie:
1) apraxia buco-facial (imposibilitate de a executa la comand micri ale gurii
i feei); 2) apraxia mbrcrii; 3) apraxia ideomotoare (imposibilitatea de a face un
gest simbolic,de felul salutului militar); 4) apraxia ideatoare (imposibilitatea de a utiliza
corect un obiect, de exemplu de aprinde o lumnare). Subiectul i imagineaz, descrie
gestul care i se cere a fi executat (i pe care el ar vrea s-l execute), dar fr a izbuti s1fac: auitat"schema dinamic gestual. Apraxia nu este o agnozie, ci mai degrab o
amnezie motorie datorat unor leziuni ale scoarei cerebrale.
Apraxia constructiv este o tulburare privind executarea desenelor i a sarcinilor
constructive (puzzle,cuburi...):bolnavul (desenele din dreapta) este incapabil s reproduc
desenele din stnga.
Sursa Larousse, Dictionar de psihologie, 1998
2. Apraxie- (a =fr, pra1is =aciune) incapacitate de executare a gesturilor adecvate unui
scop, n absena oricrei tulburri neurologice, elementare, paralizii, micri involuntare
sau tulburari de sensibilitate *apraxia este n sfera motorie ceea ce este agnozia n sfera
perceptiei(Ed.Claparede)
Sursa Dictionar logopedic
1. Autism- sindrom patologic, aparut in copilarie, caracterizat printr-o stare de
instrainare /retragere lipsita de raspuns social si/sau interes fata de cei dei din jur,
dificultati de comunicare si de limbaj, imposibiltatea de a dezvolta un ataament normal
i existena unor ci bizare de a rspunde unor stimuli din mediul nconjurator
Sursa Alois Ghergu, Sinteze de psihopedagogie special, Editura Polirom, 2007
2. Autism= (gr. autos - insusi), dupa E.Bleuler, sindrom constand n replierea totala
asupra propriei lumi luntrice, mod de gandire necritic centrata pe subiectivitate si rupt
de realitate, dominata de fantezie si reverii. Subiectul refuza contactul cu persoane si

obiecte externe si se refugiaza in lumea sa launtrica in care isi satisface dorintele in plan
imaginativ, se compenseaza afectiv prin fantasme care in cazuri patologice sunt duse pana
la delir halucinatoriu.A. cunoaste diverse grade de dezvoltare intre normal si patologic si
apare, dupa A. Maslow, in doua forme distincte: de a. agitat, in care subiectul incearca, in
plan imaginar, experiente ce-l terorizeaza sau duc la extaz, si de a. calm, de tip
contemplativ, in care subiectul se complace idilic prin iluzionare sau consolare. A. este un
termen aplicat uneori situatiilor sau cazurilor de intoversiune accentuata, se intalneste
destul de frecvent in momentele critice ale psihogenezei (prima copilarie si inceputul
adolescentei ) dar poate dobandi si forme anormale.
Sursa: Paul Popescu Neveanu/dictionar de psihologie/edit. Albatross/1978
3. Autism - excesiv nchidere n sine, ducnd la o desprindere de realitate i la o
intensificare a vieii imaginative.
L. Kanner a descris, n 1943, sub numele de autism infuiitil precoce,o form de psihoz a
copilului. Acest sindrom, care se observ mai adesea la biei dect la fete (de dou pn
la patru ori mai mult), poate s apar extrem de timpuriu (nainte de vrsta de 1/ 2ani).
Se disting dou trsturi eseniale: nchiderea n sine i nevoia imperioas de a nu
schimba nimic.nchiderea in sine se traduce printr -o totala indiferenta fata de lumea
exterioara. Copilu se manifesta ca si cum ar fi in permanenta singur, se leagana, se
balanseaza de pe un picior pe altul, se joaca cu mainile, sare pe varfurile picioarelor, se
invarsteste de jur imprejur, etc.
Sursa Larousse, Dictionar de psihologie, 1998
4. Autism- sindrom patologic aprut in copilrie caracterizat printr-o stare deinstrinare, o
lips de rspuns social sau interes fa de cei din jur, dificulti decomunicare si de
limbaj, imposibilitatea de a dezvolta un atasament normal si existenaunor ci bizare de a
rspunde la stimulii din mediul in care traieste
pierdere de contact cu lumea exterioara, printr-o repliere in sine insusi, unmod de
gandire detasat de realitate si o predominanta a vietii interioare. Autismul poate
fimanifestarea unei schizofrenii.
Sursa: Dictionar medical, L.Manuila, A.Manuila, M. Nicolim;Edit. CERES, Bucuresti,

1997
1. Cecitate-incapacitate vizuala totala corespunzatoare unei acuitati sub1/6 sau unui camp
visual sub 20 de grade.diminuarea acuitatii vizuale pana la pragul in care v ederea
reziduala poate fi considerata a fi neglijabila.
Sursa Alois Ghergu, Sinteze de psihopedagogie special, Editura Polirom, 2007
2. Cecitate -orbire, lipsa integrala sau partiala a vederii; prin extensiune absenta si a altor
functii senzoriale sau comunicative.cauzele constau in afectarea aparatului ocular, a cailor
aferente sau a centrilor de proiectie corticala.
Sursa Paul Popescu Neveanu -Dictionar de psihologie, Editura Albatross, 1978
1. Deficien- pierderea, anomalia, perturbarea cu caracter temporar sau definitiv a unei
structuri fiziologice, anatomice sau psihologice; desemneaza o stare patologica,
functionala, stabilita sau de lunga durata evidentiata prin metode clinice sau
paraclinice,ireversibila sub actiunea terapeutica si care afecteaza capacitatea de munca,
deregland procesul de adaptare si integrare la locul de munca sau in comunitate a
persoanei in cauza.
Sursa Alois Ghergut, Sinteze de psihopatologie speciala, Editura Polirom , 2007
2. Deficien- consta intr-o anumita pierdere din punct de veere structural (anatomic) sau
functional (fiziologic,psihic) cu referire la anumite parti, sisteme sau subsisteme, organe
ale organismului uman care, in aceste conditii , nu mai functioneaza la parametrii
obisnuiti, constatati la celelalte persoane ,de o maniera cronica si constatnta.
Sursa Clasificare internationala a deficientelor ,incapacitatilor si handicapurilor - OMS,
1980
3. Deficien - insuficienta dezvoltare sau functionare a unui organ, sistem sau organism
in ansamblu. Ex. deficienta mintala, v. debilitate.
Sursa: Dictionar medical, L.Manuila, A.Manuila, M. Nicolim; Edit. CERES, Bucuresti,
1997
1. Deficiena mintal- reducerea semnificativa a capacitatilor psihice care determina o
serie de dereglari ale reactiilor si m ecanismelor de adaptare ale individului la conditiile

in perrmanenta schimbare ale mediului inconjurator si la standardele de convietuire

sociala dintr-un anumit areal cultural .ceea ce plaseaza individul intr-o situatie de
incapacitate si inferioritate, exprimata printr-o stare de handicap in raport cu ceilalti
membri ai comunitai din care face parte.
Sursa Alois Ghergu, Sinteze de psihopedagogie special, Editura Polirom, 2007
2.deficienta mintala- este tipul de deficienta determinata de un complex de factori
etiologici, cu actiune defavorabila asupra creierului in perioada de maturizare a acestuia,
avand doua consecinte principale:
1) oprirea sau incetinirea ritmului de evolutie a functiilor cognitive;
2) diminuarea competentei sociale( S. IONESCU si V. RADU)
3. deficienta mintala- constituie de fapt , o organizare specifica a functiilor
personalitatii, care impca pe o insuficienta globala si un functionament intelectual
semnificativ inferior mediei, care se manifesta printr-o stagnare, incetinire sau o lipsa de
achizitie in dezvoltare determinate de factori etiologici, biologici sau de medii, care
actioneaza din momentul conceptiei pana la incheierea maturizarii si care au consecinte
nefavorabile asupra comportamentului adoptativ(Drutu)
Sursa http://www.rasfoiesc.com/educatie/didactica/DEFICIENTA-MINTALA24.php

1. Dificultate de nvare- reprezint o afectiune care se traduce printr-un set amplu de

caracteristici si simptome care se interpun in calea dezvoltarii normale a copilului
Sursa www.mmssf.ro
2. Dificultate de nvare- problema fondata neurologic, care se manifesta ntr-una sau
mai multe arii de functionare cognitiva, care nu poate fi explicata prin prezenta unei
probleme generale legate de inteligenta, de o tulburare senzoriala, de o tulburare
neurologica, psihiatrica sau de o forma de deprivare sociala sau nefrecventarea scolii,
determinand un deficit in planul invatarii in comparatie cu ceea ce e de asteptat potrivit
potentialului cognitiv al copilului.
Sursa www.scribd.com

1. Disabilitatea/ Disfuncia (Incapacitatea) - reprezinta orice restrangere, diminuare sau

chiar o lipsa a unor abilitati, capacitati actionale pe care ceilalti oameni le detin, prezinta,
fara probleme in mod curent.
Sursa:"Clasificare Internationala a deficientelor, incapacitatilor si handicapurilor"O.M.S.-1980 (GIBB,C.; DONKERSLOOT,P.,1991
2. Disabilitate- incapacitate pasager durabil sau permanent limitat la functie
instrumental (motorie, senzorial, adaptativ, etc) sau asociind mai multe dintre acestea,
care influenteaz negativ viata subiectului aflat n conditii normale de existent si pe care
o poate compensa. Uneori, necompensat de ctre subiecti, ceea ce constituie un
handicap. Toate dificulttile de invatare( deficitul hemiparetic, indiferenta afectiv etc.)
pot aprea dup un accident vascular cerebral constituind disabiliti. Pot fi fizice i
psihice. Este antonimul termenuluiabilitate" consacrat n psihologie
Sursa dictionar logopedic
1. Discalculie- perturbare in mecanismele de intelegere si efectuare a operatiilor de calcul
insotita si de tulbursari ale organizarii spatiale ,la copiii cu inteligenta normal pi
icuinteligen normal.Discalculia este nsoit de tulburri ale organizrii spaiale.
Sursa Paul Popescu Neveanu -Dictionar de psihologie, Editura Albatross, 1978
2. Discalculie- nglobeaz toate dificultile care se refer la achiziia conceptului de
numr, a calculului matematic, precum i a raionamentului matematic
-o tulburarea provenita din dificultatea specifica de invatare a calculului, instadiul
elementar, independenta de nivelul mintal, de metodele pedagogice folosite, de
frecventascolara si de tulburarile afective.
Sursa Ungureanu, D. 1998

1. Disgrafie-

afectarea

semnificativa

calitatii

scrisului

exprimata

in

substituiri,omisiuni,inversari de litere,silabe sau fuziuni de c ubvinte ,neregularitatea

desemului literelor si dispunerea lor anarhica in pagina, fara a implica deficiente
neurologice sau intelectuale care sa conditioneze explicit performanta actului grafic
Sursa Alois Ghergu, Sinteze de psihopedagogie special, Editura Polirom, 2007

2. Disgarfie- perturbarea nvrii scrisului, anomalie a activitii grafice exprimat n

substituiri, omisiuni, inversri de litere i silabe sau fuziuni de cuvinte. Disgrafia se mai
manifest prin neregularitatea desenului literelor i dispunerea lor anarhic n pagin. Se
consider c la baza disgrafiei snt deficiene ale dezvoltrii auzului fonematie i
limbajului oral. deficiente motorii i n unele cazuri perturbari emoionale.se combate
prin terapie logopedic
Sursa Paul Popescu Neveanu -Dictionar de psihologie, Editura Albatross, 1978
1. Dislalie- tulburare a vorbirii ,frecvent intalnita in copilarie ,caracterizata prin deficiente
in pronuntarea unor suneten sau grupe de sunete de tipul imposibilitatea pronuntarii unor
sunete,pronuntarea deformata ,neclara,incorecta a unor sunete,inlocuirea unor sunete care
n u pot fi pronuntate cu alte sunete,rostirea nazonanta, vorbirea in ansamblu fiind normala
Sursa Alois Ghergu, Sinteze de psihopedagogie special, Editura Polirom, 2007
2. Dislalie - tulburare de articulare verbal datorat malformaiilor sau unor leziuni ale
organelor periferice ale fonaiei (limb, dini, buze.vlul palatin...). Subiectul este n
imposibilitatea de a pronuna corect un cuvnt sau un sunet determinat (el va spunee"n
loc dece",sor"n loc de,,or"etc). Corectarea acestor tulburri este posibil prin
reeducare condus de un specialist (ortofonis).
Sursa Larousse, Dictionar de psihologie,1998
1. Dislexie- dificultate specific evidenta in procesul de citire al unui text in care
simbolurile citite nu sunt precis identificate si corect reproduse, fara a implica tulburari
senzoriale sau motorii , insotita frecvent si de alterari fonetice ,afectarea nivelului de
intelegere a c elui mai simplu text .la copii se m anifesta prin dificultati de simbolistica a
orientarii spatiale a semnelor grafice cum ar fi inversiuni de silabe(ra in loc dce ar)
,confuzii de litere simetrice )d si b,p si q,)confuzii de foneme apropiate (*/v si f,c si
g,etc), omisiuni de sunete.
Sursa Alois Ghergu, Sinteze de psihopedagogie special, Editura Polirom, 2007
2.Dislexie- perturbare anormal a mecanismelor citirii <<Se efectueaz cu deformri,
erori, lacune)simbolurile citite nu sunt precis identificate, clar nelese i corect
reproduse. Dac pentru copilul de G7ani astfel de dificulti snt normale, pentru

colarul mai mare ele pun probleme medical-pedagogice.Dislexiile snt de multe ori
nsoite de alte tulburri de limbaj cum snt disgrafia i disortografia,dar pot exista i
izolat. Cauzele dislexiei in de cele mai multe ori de perturbarea orientrii spaiale, de
aritmie, de tulburri afective.Kedrusarea trebuie s porneasc de la identificare acauzelor
i s -procedeze la nlturarea lor.
Sursa Paul Popescu Neveanu -Dictionar de psihologie, Editura Albatross, 1978
1. Handicap -dezavantaj social,rezultat dintr o deficienta sau inc apacitate ,care limiteaz
sau impiedica indeplinirea unui rol intr un context social,c ultural,in functie de
varsta,sexul sau prpfesia persoanei respective.altfel spus,handicapul este o functie a
relatiei dintre persoanele cu incapacitate si mediul lor de viata,fiind evidentiat atunci cand
aceste persoane intalnesc b ariere culturale,fizice sau sociale ,impiedicandu le accesul la
diferite activitati sau servicii sociale care sunt disponibile in conditii n ormale celorlate
persoane din jur.
Sursa: Alois Ghergut/Sinteze psihopedagogie speciala/edit.Polirom/2005
2. Hanicap- dezavantaj, rezultand dintr-o deficienta sau incapacitate, care impiedica sau
pune in imposibilitate pe individ sa-si indeplineasca un rol normal (in raport cu varsta,
sexul, factorii sociali si culturali)
Sursa: Deficienta, incapacitate, handicap ghid fundamental pentru protectia, educatia
speciala, readaptarea si integrarea socio- profesionala a persoanelor in dificultate /
prof. Dr. Constantin Rusu / edit. Pro Humanitate 1997
1. Hipoacuzie- diminuare a c apacitatii auditive care influenteaza negativ insusirea si
folosirea corecta a limbajului
Sursa Alois Ghergut, Sinteze de psihopedagogie speciala, Editura Polirom , 2007
2. Hipoacuzie - scaderea acuitatii auditive, surditate partiala
Sursa L. Titica, Dictionar de termeni pentru asistentii medicali, Editura Viata
romaneasc, 2008
1. Sindromul Down sau trisomnie 21 - afectiune genetic cromozomial caracterizat
prin dismorfie particular ,intrziere indezvoltarea psihic si aberaie cromozomial;
afectiune malformativa datorata unei aberatii cromosomiale (cel mai frecvent trisomia21)

caracterizata prin arierare mentala si anomalii morfologice, din care cea maicaracteristica
este faciesul mongoloid, ochii bridati, radacina nasului aplatizata, buzegroase, gura
cazuta; se pot asocia si alte malformatii ale inimii, oaselor, etc. Sinonimmongolism (Y
John. medic londonez 1828 - 1896)
Sursa: Dictionar medical, L.Manuila, A.Manuila, M. Nicolim; Edit. CERES, Bucuresti,
1997
2. Sindrom Down- afeciune malformativ datorat unei aberaii cromosomiale (cel mai
frecvent trisomia 21) caracterizat prin arierare mentala i anomalii morfologice, din care
cea mai caracteristic este faciesul mongoloid, ochii bridati, radacina nasului aplatizat,
buze groase, gura czut; se pot asocia i alte malformatii ale inimii, oaselor, etc. Sinonim
mongolism (Y John. medic londonez 1828 - 1896)
Sursa:Dictionar medical, L.Manuila, A.Manuila, M. Nicolim; Edit. CERES, Bucuresti,
1997
Trisomia 21 = este responsabila de sindromul DOWN (mongolism)
Sursa:Dictionar medical, L.Manuila, A.Manuila, M. Nicolim; Edit. CERES, Bucuresti,
1997