9) ASPECTUL

BIOFARMACEUTIC AL CAPSULELOR:

Formularea unui produs in capsule operculate pune doua probleme distincte si

anume:
a)conditionarea pulberii in capsule; b)cedarea ingredientelor in tractul
gastrointestinal cind are loc dezagregarea peretelui capsule sau deschiderea
corpului capsule.
Desi acesti factori st corelati,in cele ce urmeaza vor fi discutati doar factorii care
intervin in formularea produselor ce urmeaza sa fie introduce in capsule operculate
si care afecteaza cedarea lor. Dezagregarea si dizolvarea: Prima faza la
cedarea unei substante active dintr-o capsula este reprezentata de dezagregarea
peretelui ei.Cind capsulele st intrduse intr-un lichid adecvat la temperature
corpului,gelatin incepe sa se dizolve in curs de un minut,peretele incepe sa
crape,de regula la capete,iar in cazul unui produs in mod adecvat continutul incepe
sa se goleasca chiar inainte de dizolvarea gelatinei.Viteza de cedare a subst active
poate varia de la rapid la prelungita cu ajutorul excepientilor care au diferite puncte
de topire.Cu cit baza este mai hidrofoba,cu atit mai lenta va fi viteza de cedare.
Factorii de formulare care influenteaza cedarea subst medicam din
caps operculate:masa de pulbere din capsula ,in majoritate cazurilor un simplu
amestec pulverulent din ingridiente active si excipienti,trebuie sa fie formulate
astfel,incit sa nu interfereze cu dizolvarea peretelui de gelatina.Factorii
caracteristici formularii care controleaza cedarea substantei active din capsule st
reprezentanti de: a)natura subst active; b)natura adjuvantilor;
Subst activa:o formulare corespunz porneste de la cunoasterea propriet fizicochimice ale subst active(punct de topire,solubilitatea,forma cristalina),multe din
prop ingredient active nu st sub controlul celui care face formularea,cu exceptia
marimii particulelor care pot fi modificate.Sa demonst ca pt numeroase subst
medicam introd in capsule,viteza de absorb este dirijata de marimea particulelor.
Substante auxiliare: Diluanti-diluantii au fost denumiti ca subst inerte,acest lucru
nu este permanent valabil,diluantul folosit la formulare va treb ales in raport cu
solubil si proportia de subst active.Subst active insolubile se recomanda de a fi
amesticate cu diluanti solubili(celuloza),pt a face amestecul mai hidrofilic,iar subst
solubile sa fie amestecata cu diluanti insolubili(celuloza microcris,amidon).
Agenti de glisare si lubrifianti:acesti excipienti la fel pot influenta cedarea subst
active.
Umectarea:propr excipient pot infl tehnol material de umplere in capsula,dintre
acestea cele mai import st unele derivate din propr masei de umplere,din propr
particul: a)tendinta de agregare;b)caract de impachet;c)de curgere;d)de
compresibilitate;
Porozitarea masei de pulbere:tipul de masina de umplere folosit poate infl
cedarea subst active,effect tasarii pulb in caps este import pt unele subst active si
fara nesimnicativ pt altele.
Fact de formul care pot influen biodispon medicam din capsule operculate
st:

a)marimea si supraf totala a partic subst medicam ;b)natura si cantitatea

diluantului,lubrifiantului si agentul de umectare; c)tipul si conditiile procesului de
umplere; d)densit de compactere a continutul caps; e)compoz si prop peretelui
caps;
Caps de buna calitate se dizolva practice complet in apa,suc gastric artificial si in
cond fiziologice ale tract gastrointestinal,eliberarea continut in apa sau suc gastric
artificial la 37C,are loc intre 30 sec si 2 min,uneori exista o perioada de latent de
circa 10-20 min.

10)ASPECTUL BIOFARMACEUTIC AL SUPOZITOARELOR:

Ca forma farmaceut supozit st utilizate pe calea rectal apt actiunea sistemica sau
locala.Cavitatea rectala este usor accesibila si permite absorbtia unui mare numar
de subst medicament.Cond fiziolog la nivelul mucoasei rectale,create de pH,cantit
de lichid intrarect,supraf mucoasei,difera considerabil de cele ale tract
gastrointestinal.Sub aspect biofarm,supozit st forme farmac care,fiind administ
pe calea rectala,cedeaza subst medicam pe care le contin fie prin fuziune(topire)la
emper corpului,fie prin dizolvarea in lichid rectal.
Factorii care influent cinetica eliberarii subst medicam din supozitoare:in
special ,cinetica de eliberare cuprinde urmatoarele etape:
a)dezinteg(distrugerea)supozit; b)transferal subst medicam din filmul de excipient
dizolvat sau topit c)dizolv subst medicam in lichidul rectal;c)difuzia subst
medicam catre membrana rectala; d)absorb subst medicam dizolvate prin membr
rectala si trecerea in circ sanguine systemic;
Dezintegr supozit este un process fizic si depinde integral de excipientii care constit
baza de supozit,in cazul excipient hidrofili (masa de gelatina/glicerina)supoz se
dizolva in lichidul rectal,totodata marindui si volumul,excipient lipofili(unt de
cacao,gliceridele semisintetice)se topesc la temp rectala +37C.Difuzia substantei
medicam spre membrane rectala depinde de:
a)starea de agregare fizica a subst medicam:care se paote afla in masa de
supozitor dizolvata,suspendata sau emulsionanta,permanent subst suspendata este
eliberata mai rapid decit cea diz in baza excipient.b)solubilit subst medicam:o
subst hidrosolub si hidrofila va treb sa fie dispersata ca suspensie intro baza de
supoz lipofila si invers. C)coeficient de repartitie a subst medicam intre baza
lipofila de supoz si lichidul rectal care este hidrofil;d)marimea particul de subst
medicam

11)Ionizarea substanelor medicamentaose. Principii de baz.

Majoritatea subst medicam reprez acizi slabi sau baze slabe.Atit acizii cit si bazele pot poseda
sarcina pozitiva(cationic)sarcina negative(anionic)sau fara sarcina(neionizat).Termenul neionizat
poate fi substituit cu alti termini sinonimi:fara sarcina,molecular sau liber.Termenul ,,neutro nu
se foloseste,deoarece prevede lipsa de character acid-baza.
IONIZAREA UNUI ACID SLAB--Conform teoriei Lowry-Bronsted a acizilor si bazelor,un acid
este o substanta capabila sa doneze un proton,iar baza-o substanta capabila sa accepte un
proton. Echilibrul care se stabilete la ionizarea unui acid slab, conduce la formarea unei
perechi conjugate acid-baz.
IONIZAREA UNEI BAZE SLABE--Din aceste ecuaii observm c apa poate aciona fie ca
acid, fie ca baz. Solvenii, inclusiv sucurile tractului gastrointestinal, care pot avea acest dublu
rol, au fost numii solveni amfiprotici.

12. Influena pH-lui asupra ionizrii substanelor

medicamentoase cu caracter de acid slab sau baz
slab.Exemple.
Gradul de ionizare a substantelor medicamentoase este in functie de valoarea pH-ului la locul
de absorbtie.La valorile scazute ale pH-ului,pentru substantele medicamentoase cu caracter
acid echilibrul se deplaseaza in directia cresterii cantitatii forme neionizate,liposolubile si
absorbabile(acid-H).La cresterea valorilor pH-ului,echilibrul se deplaseaza spre majorarea
concentratiei forme ionizate(acid),care se absoarbe mai putin din cauza barierei lipidice
membranare.La substantele medicam cu caracter basic,acest proces este invers.La valorile
ridicate ale pH-ului la locul de absorb se vor afla cantitati mai mari de forme
neionizate(baza)disponibile pt traversarea membrane celulare.Echlibrul reactiei de disociere a
sarurilor se poate deplasa ,in functie de valoarea pH in diferite zone ale tractului
gastrointestinal. BHB+H+
Forma neionizata BH fiind liposolubila,va trece usor in membrane,ceea ce va duce la
deplasarea echilibrului in reactive spre stinga si va duce ,deci,la formarea unei noi cantitati de
compus neionizat care va intra in membrane si asa mai departe.Apoi,o parte din forma BH trece
in interiorul celulelor unde disociaza in ioni.Acest proces va decurge pina la momentul in care
raportul concentratiilor atinge valoarea coef de partitie intre fazele ce vin in contact. In functie de
valorile pKa ale substantelor medicam cu character acid sau bazik procentul de molecule
neionizate va fi diferit.Pentru acidul slab Ka mai este numita si constanta de
aciditate.Logaritmul cu semn schimbat al acestei constant este constut sub denumirea
prescurtata de pKa,la fel cum pH reprez logarit cu semn schimbat al concentr molare a ionilor
de H(pH=-log H+).
Constanta de ionizare Kb se mai numeste si constanta de bazicitate.Astfel,pKb=-log Kb
Valorile pKa si pKb st constant character substantelor cu caracter acid sau bazic:cu cit aceste
const au valori mai mici,cu atit caracterul acid sau basic este mai pronuntat.
Exemple:subst medicam cu character de acid slab.(ampicilina,acid
acetilsalicilic,furosemide,ibuprofen,sulfapiridina,frenobarbital)
Exemple:subst medicam cu character de baza
slaba(cafeina,teofilina,scopolamine,codeine,amfetamina)

13.Absorbia medicamentelor n traiectul gastrointestional. Absorbia

la nivelul mucoasei bucofaringiene.
ABSORBIA LA NIVELUL MUCOASEI BUCOFARINGIENE:
Dup permeabilitate, epiteliul mucoasei cavitii bucale se regsete ntre epiderm i
mucoasa intestinal. Pe mucoas pot fi aplicate comprimate sublinguale, comprimate
mucoadezive, comprimate de mestecat, precum i comprimate orodispersabile cu
absorbie rapid pentru uz systemic, pHul salivei variaz n funcie de viteza de
secreie i se afl n limitele de la 5,5 la 7,0. Secreia cotidian a salivei de glandele
salivare constituie de la 0,5 la 2,0 L. Aceast cantitate de lichid poate influena absobia
bucal. Transportul substanelor medicamentoase prin mucoasa bucal are loc
preponderent datorit difuziei pasive prin cile extracelulare i transcelulare. Calea de
transport n mare msur depinde de: solubilitatea n ap a SM, mrimea moleculelor,
pKa, concentraia moleculelor neionizate (liposolubile) etc.
Un interes deosebit pt absorbtia la nivelul mucoasei bucofaringiene il prezinta
comprimatele orodispersabile,in ultimii ani aceste comprimate cu dezagregare si
dizolvare rapida in cav bucala de la (cteva secunde pn la 2-3 minute), fr a folosi
apa ,fiind aplicate pe limb, comprimatul se desface instantaneu i cedeaz imediat
substana medicamentoas. Aceste compr au fost pe larg apreciate de catre pacienti si
marii producatori de medicam.

Comprimate orodispersabile- Au fost elaborate i implimentate n

practica medical circa 150 de denumiri de comprimate orodispersabile destinate
aciunii sistemice. Din acest numr, circa 40 % l constituie medicamentele pentru
tratamentul maladiilor sistemului nervos central (depresii, migrene, insomnii, boala
Alzheimer i a.), 34 % - pentru tratamentul dereglrilor tractului gastro-intestinal,
circa 10% pentru tratamentul n oncologie i 7% - tratamentul diabetului
zaharat,ZispinSolTab 15 mg, 30 mg, 45 mg, antidepresant
(Mirtazapin),RISPESRIDON Mylan, 0,5; 1,0; 2,0 mg tratamentul schizofreniei.
Absorbia medicamentelor n traiectul gastrointestional-un rol import in
absorb medicam pe cale oral il are prezenta lor in starea dizolvata la nivelul

mucoasei tract gastrointestinal.Pt dizolvarea subst medicam este necesara o cantit

suficienta de lichide biologice(sucuri gastrice,duodenale,intestinale)
Trebuie de reinut c: Majoritatea proceselor tind de a se menine n echilibru;
pH-ul soluiilor substanelor medicamentoase depind de valoarea pKa; Datorit
sistemelor tampon pH-ul lichidelor biologice se menine stabil la anumite valori;
Cantitatea de molecule neionizate din sistem va depinde de valoarea pH-ului n
locul de absorbie i pKa al substanei medicamentoase.