Aparatul cardiovascular

1. Malformatii congenitale:
- comunicarea interatriala
- comunicarea interventriculara
- tetralogia Fallot
- persistenta canalului arterial
- stenoza istmului aortic
2. Leziunile endocardice:
- endocarditele abacteriene: - endocardita verucoasa reumatica
- endocardita verucoasa simpla
- endocardita Libman Sacks
- endocarditele bacteriene:

- bacteriana acuta

- bacteriana subacuta
3. Cardiopatiile valvulare:

- stenoza mitrala

- insuficienta mitrala
- boala mitrala
- stenoza si insuficienta aortica
4. Leziunile miocardice:

- cardiopatie ischemica: - angor pectoris

- IMA
- angina instabila (sindromul

intermediar)
- cardiomiopatia ischemica
5. Cordul in boala hipertensiva
6. Leziunile dismetabolice ale miocardului in cadrul - metabolismului
grasimilor
- metabolismului hidratilor de
carbon

- metabolismului substantelor
minerale
- cardiomiopatia alcoolica
7. Miocardite bacteriene, virale, miocardita reumatismala (in paralel cu
miocardita idiopatica Fiedler)
8. Tumorile cordului: primare si secundare
9. Leziunile pericardice: acute si cronice; acumularea de lichid la niv
pericardului (hidro- si hemopericard)
10. Hipertrofie si dilatare a cordului
11. Patologia vaselor

11. Patologia vaselor

Patologia arterelor
Arterioscleroza:
- este un termen generic prin care sunt descrise ingrosarea si cresterea
marcata a consistentei peretului arterial
- in cadrul ei sunt cuprinse 4 entitati: 1. arterioloscleroza
2. arterioscleroza hipertensiva
3. scleroza calcificata a mediei boala
Mnckenberg
4. ateroscleroza
1. arterioloscleroza cuprinde doua leziuni ale arteriolelor si anume:
arterioloscleroza hialina (hialinoza arteriolara) si arterioloscleroza
hiperplastica sau proliferative;
- cea hialina este caracterizata prin prezenta unor depozite de hialin
omogene, subendoteliale; apare ca fenomen de varsta, apare in boala
diabetica si in unele boli de colegen; debuteaza ca un process segmentar
care ulterior se va intinde pe intreaga circumferinta a vasului; la MO se
gaseste ingrosarea si dedublarea partiala a membrane bazale si depunere
de hialin
- cea hiperplastica sau proliferativa: este leziunea caracteristica din
sindroamele hemolitice, din uremie, din sclerodermie, din toxicoza de sarcina
si din unele tipuri de HTA maligna; este vorba de depunerea succesiva de

celule musculare netede plus ingrosarea mucinoasa a intimei plus ingrosarea

fibroasa cu depunere de hialin cu aspectul de bulb de ceapa aceste leziuni
se imbraca una pe cealalta; lumenul se micsoreaza;
2. arterioloscleroza hipertensiva: indiferent de etiologie, HTA da
arterioscleroza care poate fi benigna sau maligna
- cea benigna este mai ales la arterele mari (cea maligna la arterele
mici), observam o hipertrofie a mediei, rezultand prin cresterea numarului de
CMN si a fibrelor elastice; intima prezinta o sporire a nr de fibre musculare
netede longitudinale, cu timpul la aceste modificari se adauga colagenizarea
straturilor cu ingrosarea lumenului; in cea benigna leziunea majora este cea
hialina;
- cea maligna: intima micilor artere si arteriole este ingrosata prin
leziuni de tip proliferativ; in plus, in arteriolele mici se observa si necroza
fibrinoida
3. scleroza calcifianta a mediei reprezinta un proces degenerativ de
calcificare a mediei la nivelul arterelor mari si mijlocii, cum ar fi femurala,
brahiala, cubitala si uterina
- vasele sunt dure la palpare, apar zone dilatate alternand cu zone de
stenoza, cu zone calcificate situate transversal la nivelul mediei
- uneori la nivelul zonelor calcificate poate apare chiar o metaplazie osoasa
cu elemente de maduva hematogena, de etiologie necunoscuta
- mai intalnim calcificarea mediei si la asa numita calcificare arteriolara
idiopatica a copilului mic; e vorba de calcificari la nivel arterial, intre lamelele
elastice interne si la nivelul mediei, asociata cu ingrosarea si fibrozarea
intimei; daca coronarele sunt afectate apare cord marit, IMA si ICC cu exitus
rapid al copilului;
4. ateroscleroza:
- este o forma specifica de arterioscleroza cu leziunea initiala situata la
nivelul mediei
- termenul deriva din athero = fiertura, facand legatura cu materialul moale,
bogat in lipide din centrul placii de aterom
- sindroamele clinice corelate cu ateroscleroza sunt: ischemie prin ingustarea
lumenului vascular, boala coronariana, bolile vasculare periferice, infarctul
cerebral sau unele alterari ale peretului vascular ducand la anevrism
- ca si morfologie, inca de la nou nascut incep sa fie afectate aceste zone ale
intimei, prin o ingrosare difuza, o dedublare a intimei, prezenta unor striuri

fine si a unor leziuni de tip gelatinos care reprezinta elemente precursoare

ale leziunilor aterosclerotice
- ingrosarea si dedublarea: ingrosare fibromusculara a intimei arterelor, care
progreseaza cu varsta; striurile lipidice sunt alungite, galbui, extrem de putin
reliefate, apar deasupra sigmoidelor aortice, dar in primii zece ani de viata ii
gasim de asemenea pe langa intercostale, pe axul aortei si mai ales pe
peretele posterior al aortei toracice si abdominale
- miscroscopic: sunt lipide dispuse in cuiburi spumoase, localizate imediat
sub intima
- leziunile gelatinoase: sunt niste proeminente gelatinoase ajungand pana la
1 cm, rotunde, circumscrise ori ovale; le gasim pe aorta abdominala (la
persoane adulte)
- placile fibroase sunt leziunea de baza in ateroscleroza; macroscopic este
vorba de zone proeminente, cenusiu-albicioase, situate la nivelul intimei, de
la cativa mm pana la cm, alungite in sensul axului longitudinal al vaselor si
daca acesta se ingroasa si se fac depuneri de colesterol si de calciu peste
ele, se fac asa numitele stenoze (daca sunt alungite), sau stricturi (daca sunt
transversale); daca le intalnim de ex la nivelul carotidelor, lumenul nu mai
este 50% daca este afectat, dar conteaza nu atat gradul de constrictie sau
stenoza, ci mai ales cat de stabila este placa, daca pe ea se depun diverse
elemente figurate si se si calcifica, posibilitatea de a se desprinde din ea un
embol este majora -> riscuri importante.
- ce vedem daca sectionam o astfel de placa? o zona centrala, moale,
galbuie cu un material grunjos numit aterom, acoperita partea dinspre lumen
de un tesut fibros, vedem resturi celulare necrotice, lipide, cristale de
colesterol, proteoglicani, fibrina, calciu, mai putem gasi celule inflamatorii,
macrofage incarcate cu lipide = lipofage; cea mai frecventa si cea mai
periculoasa placa este placa complicata ea rezulta prin calcifierea,
ulceratia, trombozarea dar mai ales hemoragia in placa (daca o placa isi
creste brusc sau isi micsoreaza brusc volumul, dar mai ales aspectul, mai
ales in zona ei centrala stim de ce omul a facut accident vascular).
- calcificarea poate fi absolut benefica in placile mici, pentru ca da o
stabilizare, dar daca placa e mare si daca asociaza si ulceratii si tromboza,
asistam la o tendinta de eliminare a detritusului colesterolului din centru,
determinand embolie
- hemoragiile in placa apar in special la nivelul coronarelor si duc la
desprinderea unor bucatele din aceasta coronara sau din leziune, sau duc la
ruperea capilarelor din vasa vasorum, care iriga zona de aterom
Inflamatiile arteriale = arterite

- pot debuta in lumen, in adventice sau la nivelul vasa vasorum si pot fi in

functie de localizare: endarterite, mezarterite, periarterite, iar daca cuprind
toate elementele panarterite
Arterita acuta:
- apare secundar unei infectii cu punct de plecare in interiorul sau mult mai
frecvent in exteriorul arterei
- arterite cu punct de plecare la nivelul intimei apar consecutiv unor embolii
serice; leziunile inflamatorii ale intimei determina tromboza si modificari ale
peretelui vascular, cu formarea de anevrisme care se pot rupe
- arterite cu punct de plecare la nivelul adventicei se gasesc in meningita
purulenta, in TBC, furunculoza de etiologie stafilococica dar si in ulcerele
mari gastrice; prin erodarea peretelui arterial apar rupturi si hemoragii
Trombangeita obliteranta
- este o boala care duce la tulburari majore de irigatie la nivelul membrelor
inferioare, traduse clinic la inceput prin asa numita claudicatie intermitenta
- la inceput, gasim infiltrate inflamatorii la nivelul intimei si mici tromboze,
dar in stadiile tardive trombii se organizeaza intr-un tesut conjunctiv fibros,
dand obliterari ale lumenului arterial, care nu mai este un lumen real, ci este
practic un fascicol fibros prin care foarte putin prin colaterale poate sa mai
circule sangele
- fumatul si frigul au un rol foarte important, oamenii ajungeau la amputatii,
acum exista posibilitatea tehnica de efectuare a unor neovase
Panarterita nodoasa
- este o leziune la nivelul arterelor mici, mijlocii, in special la nivelul
rinichiului si cordului, dar si pericolecistic si peripancreatic
- in peretele acestor mici artere, se gasesc ingrosari nodulare dispunse ca si
margelele, moniliforme (?)
- microscopic, in stadiile precoce apar necroze ale mediei vasului, un infiltrat
inflamator situat la nivelul intimei si adventicei, cu limfocite, plasmocite si
foarte multe eozinofile; pe zonele inflamate ale intimei se formeaza trombi
ce duc la mici infarcte in functie de teritoriul irigat de artera lezata
- cauzele nu sunt clarificate, este una dintre bolile incadrabile in bolile
colagenului
Arterita temporala = boala Horton

- situata la nivelul arterei temporale, se caracterizeaza printr-o distrugere a

mediei, asociata cu un tesut de granulatie cu celule gigante, limfocite si
plasmocite
- in intima gasim o profilerare marcata, gasim o formatiune pseudotumorala
bogat si ciudat vascularizata cu remaniere conj importanta, confundata cu o
tumora de parti moi
- gasisrea celulelor gigante si cu numeroase lumene serpiginate provenite
din artera temporala plus react granulomatoasa cu celule gigante duce la
diagnosticul cu pricina
- oameni in varsta, fumatori, in special in mediu rural
Boala Takayasu
- o intalnim la aorta femeilor tinere
- debut cu leziuni granulomatoase cu cel gigante, initial la nivelul adventicei
apoi la nivelul medieil; intima este mult ingrosata pe seama fibrozei, leziunile
sunt accentuate la emergenta arterelor mari unilateral; absenta pulsului,
asimetrie importanta cu diferente majore de calibru ce duc la diferente
majore de tensiune
- daca aceasta localizare o intalnim la aorta abdominala deasupra
emergentei arterei iliace => se pot produce macroanevrisme

Leziunile vasculare luetice

- le int frecv art cerebr aorta
- boli rare gratie trat, dar exista insa endarterita vaselor cerebrale =
endarterita Heubner, caract prin prolif marcata a intimei cu scleroza
lumenuluoi
- mezaortita luetica o intalnim in luesul tertiar, dupa 10-15 ani de la afectul
primar; microscopic infiltrat inflamator limfoplasmocitar la nivelul vasa
vasorum adventicei, se extinde in medie, media are zona de necroza, cel
musc netede vasculare sunt distruse si inlocuite prin testut inflamator
granular specific, apar anevrisme, intima prezinta fibroza, aorta are aspect
neregulat ca si coaja de copac, iar leziunile diminua pe masura ce ne
indepatam de cord localizare centripeta
Anevrismul = dilatare arteriala limitata, produsa de modificari ale peretilor
arteriali
- sediu cel mai frecvent: aorta

- morfopatologic se clasifica in anevrisme adevarate, disecante si false, dar

exista si notiunea de ectazie = dilatare de dimensiuni mai mici atat in plan
transversal cat si longitudinal
-> anevrismul adevarat dimensiuni variabile, la aorta abdominala poate
ajunge cat un cap de copil; cilindrice, fuziforme ori sacciforme; produs de o
leziune parietala, ducand treptat la dilatare; produsa de arterioscleroza si
lues; in anevrismele arterelor de la baza creier intalnim leziuni congenitale
ale peretilor arteriali, iar anevrismele de eroziune le intalnim la caverna tbc
prin invadarea procesului inflamator specific din afara peret arterial catre
profunzime
- anevrismul luetic - rar, localizat in aorta toracica, comprima oragnele
vecine traheea, pulmonul, stomacul, esofagul si vasele mari; poate eroda
corpurile verterbrale si sternul
-> anevrismul disecant un anevrism care se modifica, daca un anevrism pe
care il stim la un om de ani de zile are 5 cm/3 cm si constatam ca isi modifica
marcat aspectul, trebuie trimis pacientul de urgenta la arteriografie pt ca
putem constata infiltrarea sangelui la nivelul mediei printr-o fisura a intimei
ca atare sau la nivelul unei placi de aterom, astfel ca tunica medie va fi
disociata intre treimea mijlocie si treimea externa, disociere care poate
antrena intreaga circumferinta, astfel incat respectivul vas apare ca doi
cilindri unul in altul; de obicei aceasta disectie merge pana la bifurcatia in
iliaca, poate duce atunci la deces;
- anevrismul intracranian situat la nivelul arterelor din poligonul Willis, in
principal la sediile de emergenta, cu marimi de la 2-15 mm, dar cu o
presiune importanta a sangelui in interior, apare ca urmare a unui defect de
structura congenitala a peretelui, ruptura duce la hemoragii subarahnoidiene
cu posibilitatea de coma sau exitus
-> anevrismul fals apare prin ruptura peretelui arterial si invazia sangelui in
tesutul periartificial (?), cavitatea formata este delimitata de endoteliu si
inconjurata de tesut conjunctiv
- anevrismul arterio-venos rezulta prin intrarea anevrismului arterial intr-o
vena invecinata gratie unui traumatism care lezeaza si artera si vena

Patologia venelor
Inflamatia venelor = flebite
- pot debuta in afara venelor = periflebita, sau in interior = endoflebita
- flebita acuta este cauzata de coci si apare prin invazia din afara a acestora
in abcese, flegmoane, leptomeningite, pneumonii

- o data cu intrarea inflamatiei la nivelul endoteliului, se constituie un mic

thrombus infectat, dand nastere la o tromboflebita supurata (daca intai se
produce tromboza si apoi inflamatia); daca intai se produce inflamatia si apoi
tromboza este flebotromboza
- flebita cronica rezulta ca o urmare a unei flebite cu evolutie indelungata,
sau printr-un proces inflamator cronic de vecinatate; vena este cu peretele
ingrosat
Tromboflebita migratorie = saltatorie
- cuprinde vene viscerale, dar mult mai frecvent vene superficiale mici; se
caracterizeaza prin tromboza, obstructia lumenului urmata de recanalizarea
acestuia, in corelatie cu carcinoame oculte
- omul trebuie cautat de carcinom in tubul digestiv, in special in pancreas
- este un sindrom paraneoplazic si trebuie sa faciem colangioRMN
- unele neoplasme nu se vad (EXAMEN ceva cu sdr paraneoplazice asocieri?)
Dilatatiile venelor
- pot fi difuze = flebectazii, sau localizate = dilatatii varicoase = varice
Varice = dilatatii venoase cu aspect la palpare nodular, cu marimea de la 2
mm pana la o nuca, pot fi localizate la gamba, in legatura cu vena safena
mare; alte localizari: varicocelul dilatatiile venelor din cordonul spermatic,
varicele esofagiene de tip Downhill treime inf esofag, treimea superioara
stomac, varice Downhill treimea superioara esofag, capul de medusa
dilatatiile venelor peretelui gastric si hemoroizii dilatatii venelor anale
La persoanele cu varicocel: o cant de sange de peste 25% se duce in vene ->
disfunctie erectila -> ejaculare precoce; staza sangelui in varice -> le dilata
-> fenomenul creste o data cu cresterea in varsta; tratamentul in varicocel
este chirurgical
- peretele varicelui este alcatuit din tesut conjunctiv dens, hialinizat;
complicatiile lui sunt hemoragii, tromboze si manifestari locale;
traumatismele mici pot determina aparitia unor ulceratii foarte dificile =
ulcerul varicos

Inflamatia limfaticelor
= limfangita consecutiva raspandirii infectiilor bacteriene, in special cu
Streptococul beta hemolitic; limfaticele sunt dilatate, pline cu un exudat
acut, format din neutrofile si histiocite, inflamatia se extinde prin peretele
limfatic dand celulite si abcese locale; ggl inflamati sunt durerosi

- aspect de dungi rosii, inflamate, sub piele, ce merg spre ggl, care au
tendinta la confluare
- limfangita neoplazica
Limfedemul = consecinta obstruarii vaselor limfatice, plus acumularea de
lichid interstitial in zona afectata; cele mai frecv cauze care oblitereaza
limfaticele sunt: diseminarea metastazica in limfatice, excizia chirurgicala a
ganglionilor limfatici
Chilotoracele, chilopericardul, ascita chiloasa
- sunt rezultatul ale ruperii unor limfatice obstruate si dilatate la nivelul
peritoneului, la pericardului, la cavitatea pleurala
Boala Milroy
= edem limfatic ce a luat nastere prin transmisie ereditara, dezvoltare
imperfect a canalelor limfatice, ducand la dilatarea acestora si trecerea limfei
in tesutul interstitial unde apar edeme importante, care apar mult marite, cu
pielea ingrosata si ulceratii

Tumorile vaselor
TB = hemangioamele, limfangioamele
- sunt considerate cate o data hamartoame, adica tumori de tip malformativ,
care sunt innascute si care cresc pe masura ce creste fatul (?)
- hemangioamele pot fi capilare (la piele, tesut subcutanat, buze, mucoasa
cavitatii bucale) sau cavernoase
- sunt formatiuni punctiforme, rosii, usor reliefate de la cativa mm pana la un
centimetru, epiteliul de suprafata poate prezenta mici ulceratii, in interior
sunt capilare aglomerate plus o stroma conjunctiva fina, membrane bazala in
regula, endoteliul capilarului este normal, in lumenul capilarului gasim sange
sau tromboze
- hemangiomul cavernos = canale vasculare mai mari, cavernoase, pe piele
si mucosae, dar mai ales la nivelul ficatului sau splinei si pancreasului
- hemangioame pe piele plus hemangioame in cerebel plus hemangioame in
trunchiul cerebral plus la pancreas plus la ficat = boala Lindau Hippel
microscopic: spatii vasculare mari, cavernoase, pline cu sange, separate
printr-o stroma conjunctiva in cantitate redusa, a nu se punctiona
- limfangioamele = formatiuni aplatizate, cutanate sau mucoase, situate la
cap, gat si axila; retea de capilare delimitate de un endoteliu, greu de
delimitat de hemangiom, dar nu are culoare, este practice o decolorare a
pielii; intre capilare gasim o stroma conjunctiva laxa cu multe limfocite

- limfangiomul cavernos = fibroza chistica a gatului il intalnim la gat

si axile; microscopic spatii mari, delimitate de celule endoteliale si separate
de o stroma laxa bogata in limfocite; tumora este extreme de recidivanta
- tumora glomica tumora mica, de 1-1,5 cm, roscat-albastruie, dezvoltata
din celulele glomice, situate in portiunea distala a degetului, foarte
dureroasa, alcatuita din doua component: 1) canale vasculare inmugurite,
separate de o zona conjunctiva; 2) celule glomice caracteristice, dispuse in
cuiburi celule rotunde sau cuboidale, au citoplasma extrem de putina,
reprezentand celule mioepiteliale cu functie de baraj situate in anastomozele
arterio-venoase
- hemangiopericitomul formatiune tumorala provenita din pericite (cel
din peretele capilar si venular), o tumora mica, microscopic este alcatuita din
capilare inconjurata de cuiburi de celule fuziforme, ovoide sau rotunde, poate
recidiva frecvent si exista si o forma maligna care are evolutie rapida si da
carcinoma
- hemangiosarcom tumora maligna de origine vasculara, localizata in
piele, ficat, plaman, splina, oase si rareori retroperitoneal, care este identica
cu hemangiomul; este carnoasa, de culoare rosu intens, dar poate avea
tenta de rosu-cenusiu, poate avea aspect encefaloid, poate sa aiba zone
necrotice si hemoragice, iar microscopic formele variaza de la aspecte
vasculare diferentiate cu endoteliu anaplazic care merg bine cu tratament
pana la tumori abslut total nediferentiate in care nu recunoastem nici macar
vasele si care au malignitate comparata cu teratomul malign, numeroase
atipii, celule gigante, mitoze atipice

7. Miocardite
- niciodata la cord nu exista numai miocardita, numai endocardita, sau numai
pericardita, in principiu este o pancardita si in functie de care dintre cele trei
stagii este afectat, ii spunem peri, ii spunem endo sau ii spunem pericardita,
dar intotdeauna gasim mici leziuni si la celelalte
- in miocardite, afectarea este preponderent la nivelul miocardului;
miocarditele se pot vindeca fara urmari, dar pot sa duca si la cicatrici
importante
- pot fi bacteriene sau abacteriene
- miocarditele bacteriene apar dupa infectii precum amigdalita, scarlatina,
TBC, salmoneloze;
- microscopic, observam leziuni degenerative la nivelul structurilor
miocardice si infiltrate inflamatorii interstitiale

- miocardita purulenta poate apare sub forma unor microabcese sau se

poate propaga din aproape in aproape de la o endocardita ulcerata
- abcesele cu localizare subendocardica pot duce la ulceratii ale
endocardului, iar cele subpericardice pot sa duca la pericardita purulenta
- abcesele contin cantitati mari de microbi, in special stafilococi si
streptococi, dar si elemente micotice
- miocarditele virale sunt cele care duc la diverse complicatii cardiace;
microscopic, infiltratele sunt limfo-plasmocitare, exista microzone de necroza
situate intre fibrele musculare; macroscopic, cordul este dilatat, mai gras, de
culoare maroniu galbuie si cu o contractilitate mult redusa
- miocardita reumatismala elementul de pancardita este cel mai
pregnant, caracterizata prin prezenta nodulilor Aschoff, evolueaza in trei
faze: 1) exudativa, unde apar depolimerizari ale substantelor
mucopolizaharidice, edem si necroza, aceste modificari constituie leziunile
de distrofie si necroza fibrinoida; 2) faza granulomatoasa = proliferativa,
caracterizata prin prezenta de celule gigante Aschoff celule cu citoplasma
bazofila, nucleol evident, celule Anitschikov, celule mari de tip histiocitar, cat
si limfocite si plasmocite; 3) faza cicatriceala, unde gasim inlocuirea
procesului inflamator cu fibroza si hialinizare
- miocardita idiopatica cu eozinofile in focare dar mai ales difuza;
microscopic se observa un inflitrat inflamator alcatuit din limfotice,
plasmocite, granulocite si celule gigante multinucleate, plus leziuni
degenerative ale fibrelor musculare si fibroza

8. Tumorile cordului
Mixoamele
- localizate la nivelul atriului stang, au forma polipoida si pediculata; unele
dintre tumori reprezinta trombi de la nivelul acesta care s-au organizat
Rabdomioame
- rare, de obicei la copii, in colaborare cu scleroza tuberoasa,

9. Pericard
Inflamatiile = pericardite
- pot fi cauzate de reumatism, de TBC, de diverse viroze, de diverse virusuri
si de starea de uremie
- se clasifica in pericardite acute sau cronice, cea mai frecventa cea
fibrinoasa

- macroscopic, pericardul este de culoare rosie, acoperit cu depozite

fibrinoase albicioase sau galbui, tartina dezlipita acest aspect il gasim in
pericardita fibrinoasa, clinic intalnim frecatura pericardica la inceput
frecatura, dupa apare lichidul si nu mai e frecatura, dupa ce dispare lichidul
iar e frecatura
- cele cronice au doua elemente distincte: pericardita adeziva urmarea unei
pericardite preexistente supurativa sau TBC, foitele pericardice sunt sudate
si ingrosate, sacul pericardic adera la organele din jur ceea ce solicita in
exces functia cordului deoarece la fiacre sistola sunt tractionate si organele
din jur de care poate adera, activitatea crescuta duce la hipertrofie si
dilatatie; cea constrictiva este urmarea unei pericardite TBC sau supurate,
cavitatea este supurata, foiltele sunt ingrosate si calcificate, in unele cazuri
cordul apare inchis, ca un mulaj, apare IC foarte grava deoarece inima nu se
mai poate dilata in diastola, este mica cu scleroza si calcificarea pericardului,
constrictia venelor duce la impierdicarea intoarcerii venoase in inima dreapta
Hiliopericardul
- acumularea in pericard a unui transudat seros, cu densitate scazuta, peste
50 ml, in mod normal e 10-15 ml
- in bolile cu edeme generalizate sau anasarca, IC, IRC, hipoproteinemii
- macroscopic: pericardul este neted si lucios, lichidul este clar sau galbui
Hemopericardul
- acumularea de sange in pericard, diferentiat clar de pericardita
hemoragica, ce este o inflamatie
- se constituie prin perforarea traumatica a cordului, ruptura peretelui dupa
un IMA, sau rutura unui anevrism de aorta
- sangele invadeaza rapid pericardul si duce la tamponada cardiaca, de la
250 ml sange in sus se produce moartea

2. Endocardite
- leziuni inflamatorii situate la nivelul valvelor endocardice (endocardita
valvulara), cele parietale sunt mult mai rare si frecventa este mai mare in
cordul stang
- sunt abacteriene si bacteriene
- cele abacteriene: - endocardita verucoasa (reumatismala) proces alergic
localizat in valva mitrala si cu afectarea concomitenta a sigmoidelor aortice;
este verucoasa ca dintii de la peste, formatiuni protruzive de 1-3 mm,
culoare cenusie, consistenta dura, aderente, situate pe marginea valvelor,

microscopic - inflamatie seroasa urmata de depunderi de fibrina, histiocite si

distrofie fibrinoida a fibrelor de colagen; prin coalescenta apar defecte
valvulare
- endocardita Lipmann Sacks: apare in LED, dar si alte boli
de colagen, afecteaza in special tricuspida; microscopic: intalnim niste resturi
nucleare aglomerate = corpusculi hematoxifili (?)
- cele bacteriene: - acuta data de stafilococ, streptococ, pneumococ ca atare
sau in cadrul unei septicemii; macroscopic apar vegetatii (mai mari si mai
friabile decat verucozitatile), necroza si ulceratii valvulare; pot apare
perforatii, rupturi si anevrisme valvulare, iar extinderea inflamatiei la
miocard duce la aparitia abceselor miocardice; microscopic numeroase
granulocite, necroza si trombusi, fragmentele de trombi infectati se pot
desprinde, dand embolii septice, cu localizari in creier, rinichi si splina, unde
sau infarcte septice
- subacuta sau lenta: este cauzata in principal de
Streptococul viridans, se localizeaza pe endocardul valvular; macroscopic
aspectul este ulcero-vegetant papilar; zonele de necroza sunt acoperite de
trombusi cenusiu roscati de la 1 la 10 mm, cele mai frecvente localizari sunt
pe valva mitrala si pe aortica, dar infectia se poate extinde la endocard
parietal si la cordajele tendinoase; microscopic, leziunile constau din
trombusi formati din fibrina, trombocite, bacterii si zone de necroza,
fragmentele de tromb rupt devin emboli, care contin bacterii, localizate in
creier, rinichi, piele (noduli Osler) si la nivelul splinei (splenomegalie).