Sunteți pe pagina 1din 8

B1.S1.

Descrieti
structura
convertorului cu circuit intermediar
de tensiune pentru tehnica de
generare MIA(PAM) in 6 pasi. La
acest tip de convertoare reglajul
amplitudinii tensiunii de iesire se face
separat de cel al frecventei. Modificarea
tensiunii se face de redresor sau variator
de tensiune continua, in timp ce
modificarea frecventei se face de catre
invertor. Convertoarele MIA sintetizeaza
sinusoida tensiunii de iesire in trepte.
Invertorul si modul sau de lucru sunt
prezentate in figura.

B1.S2. Definiti notiunea de vector


complex reprezentativ. Determinati
vector complex reprezentativ al
tensiunilor statorice. Vectorul complex
reprezentativ al curentilor statorici este
dat de relatia: i-S= radical din 2/3(i-AS+i2
BS +i-CS)= radical din 2/3(i AS +aiBS+a iCS).
Vectorul complex reprezentativ i-S este
un vector rotitor in planul complex.

B1.S3. Principii de economisre a


energiei electrice in cazul pompelor.
Sistemele de pompare sunt proiectate
pentru a functiona in mod optim la
valorile nominale ale parametrilor. In
figura sunt prezentate curbele tipice ale
randamentului

Curba AB reprezinata capacitatea


pompei, ea fiind proiectata astfel incat sa
intersecteze curba presiunii CB in
punctual B unde se obtine debitul
nominal la presiune nominala. Reglarea
debitului se face prin inchiderea
progresiva a valvei obtinand curbele CP,
CQ, CR si CS ceea ce are ca rezultat
functionarea pompei in punctele P,Q,R si
S pe masura ce debitul se reduce, ceea ce
conduce la doua efecte importante: a)La
un debit redus pompa trebuie sa
functioneze in conditii de presiune
ridicata si ca urmare consumul de
energie va fi considerabil mai mare decat
cel necesar in mod normal pentru
functionarea sistemului. b)Randamentul
de functionare al pompei urmareste o
curba descrescatoare pe masura ce
punctual de functionare se departeaza de
cel nominal si astfel energia consumata
va creste.

Graficul din figura demonstreaza cu


claritate ca daca reglarea valvei se face
de maniera expusa anterior atunci
pierderile de energie sunt substantiale,
lucru care trebuie avut in vedere atunci
cand se evalueaza caracteristicile
instalatiei din care sistemul de pompare
face parte.

Pentru functionarea in regim de motor a


masinii asincrone avem pentru stator
relatiile:
UAS=RSiAS+dAS/dt;
UBS=RSiBS+dBS/dt; UCS=RSiCS+dCS/dt.
U-S=RSi-S+p-S, unde -S reprezinta
fazorul reprezentativ al fluxului statoric,
iar p=d/dt operatorul de derivare.

B5.S1. Efectele lucrului


modificarea frecventei.

la

U/f:

Modificarea
frecventei
statorice
modifica turatia campului magnetic
invartitor statoric si deci influenteaza
direct turatia motorului asincron.
Alunecarea depinde de gradul de
incarcare la axul rotorului. Turatia
rotorului va putea fi stabilita intotdeauna
la valoarea dorita prin intermediul
frecventei
statorice.
Posibilitatea
modificarii frecventei statorice asigura si
alte posibilitati pe langa reglarea turatiei,
ca de exemplu: modificarea cuplului la
ax si franarea regenerative.
B5.S2. Schema bloc de comanda a
convertorului
U/f
cu
unda
MID(PWM).

B5.S3. Acordarea parametrilor la U/f:


Alegerea frecventelor de comutatie si
de rezonanta. Frecventele de rezonanta
reprezinta un efect neplacut in sistemul
CE-ME. Pentru evitarea acestora, exista
posibilitatea parcurgerii prin salt a zonei
de rezonanta. Aceste salturi au loc atat la
pornire cat si la oprire, pentru mai multe
frecvente posibile care urmeaza a fi
identificate si selectate. Cresterea
frecventelor de comutatie are ca efect
benefic pentru circuitul de comanda
simplificarea procedurilor si calculelor.
Cu cat raportul dintre frecventa
sinusoidei de referinta si frecventa
purtatoarei este mai mic, cu atat
marimea armonicilor superioare de
tensiune este mai mica. Nu mai este
nevoie sa se respecte un raport de
numere impare in scopul evitarii
armonicilor pare si nici conditia ca
raportul sa fie de numere intregi in
scopul evitarii problemelor la trecerea
prin zero a undei de curet. Daca raportul
fc/fi>21 aceste probleme se considera
evitate.

B9.S1. Cerinte de reglare a masinii


asincrone
la
turatie
variabila.
( Descrieti zonele de lucru). In functie
de frecventa statorica se pot evidentia
trei zone de lucru: a)Zona de cuplu
constant, care este zona cuprinsa intre
frecventa de pornire si frecventa
nominala fp, in care ca urmare a
mentinerii raportului U/f constant, cuplul
motorului ramane constant. b)Zona de
putere constanta, este zona in care se
asigura scaderea cuplului invers
proportional cu frecventa, aceasta
permitand mentinerea constanta a puterii
livrate de masina asincrona. Tensiunea
statorica nu mai creste odata cu cresterea
frecventei, ea ramanand constanta
datorita faptului ca a fost atinsa valoarea
maxima pe care o poate oferi sursa de
alimentare. Fluxul in masina scade,
curentul de magnetizare scade, iar
curentul rotoric ramane constant.
Alunecarea nu mai scade, cresterea
frecventei asigurand pastrarea constanta
a lui Ir. Cuplul de lucru al masinii scade
invers proportional cu f2. c)Zona in care
cuplul de lucru, devenind egal cu cuplul
critic, in continuare va scadea invers
proportional cu f2. Puterea oferita de
masina electrica incepe sa scada invers
proportional cu frecventa statorica si
toate marimile caracteristice incep sa
scada. Masina electrica va mai putea fi
folosita pana ce cuplul dezvoltat de ea
asigura cuplul cerut de sarcina, uzual
pana in jur de 2fp.

B9.S2.
Comparati
convertoarelor MID si
justificati diferentele.

schemele
MIA si

Schema
convertoarelor
MID:
a)Principiul modularii in durata (PWM)
consta in comutarea multipla in timpul
unei perioade de catre invertor a
tensiunii de alimentare. b)Tehnica MID
nu necesita ca tensiunea din circuitul
intermediar sa se modifice ceea ce
conduce la structura energetica de
convector cea mai simpla. c)Reglajul
amplitudinii tensiunii de iesire se obtine
din micsorarea corespunzatoare a latimii
pulsurilor de conductie.

Schema convertoarelor MIA: a)La acest


tip de convertoare reglajul amplitudinii
tensiunii de iesire se face separat de cel
al frecventei. b)Modificarea tensiunii se
face de redresor sau variator de tensiune
continua, in timp ce modificarea
frecventei se face de catre invertor.
c)Convertoarele
MIA
sintetizeaza
sinusoida tensiunii de iesire in trepte.
Cazul cel mai simplu este cel al sintezei
in sase trepte.

B9.S3. Acordarea parametrilor la


masina lucrind sub control vectorial.
Problema acordarii parametrilor la aceste
sisteme, este legata de introducerea
corecta a valorilor parametrilor fizici ai
motorului.
Determinarea
acestor
parametri se face prin mijloace clasice:
a)Masurarea rezistentei statorice prin
metoda ampermetrului si voltmetrului
sau cu puntea de cc; b)Incercarea de
mers in gol sincronizat a masinii
asincrone; c)Incercarea de scurtcircuit cu
rotorul calat.
Pentru
determinarea
precisa
a
parametrilor se recurge experimental la o
oprire in gol de la turatia nominala.
Oscilografierea
evolutiei
tensiunii
statorice la borne, rezultanta pura a
evolutiei curentului rotoric, permite
determinarea constantei de timp rotorice,
parametrul cel mai sensibil din punct de
vedere al preciziei, in controlul vectorial,
mai ales in cazul schemelor de control
indirect.

Determinarea constantei de timp


rotorice.
Cu aceasta masuratoare parametrii se pot
determina univoc si cu o precizie
ridicata.

B7.S1. Cerinte de reglare a masinii


asincrone
la
turatie
variabila.
( Descrieti zonele de lucru). In functie
de frecventa statorica se pot evidentia
trei zone de lucru: a)Zona de cuplu
constant, care este zona cuprinsa intre
frecventa de pornire si frecventa
nominala fp, in care ca urmare a
mentinerii raportului U/f constant, cuplul
motorului ramane constant. b)Zona de
putere constanta, este zona in care se
asigura scaderea cuplului invers
proportional cu frecventa, aceasta
permitand mentinerea constanta a puterii
livrate de masina asincrona. Tensiunea
statorica nu mai creste odata cu cresterea
frecventei, ea ramanand constanta
datorita faptului ca a fost atinsa valoarea
maxima pe care o poate oferi sursa de
alimentare. Fluxul in masina scade,
curentul de magnetizare scade, iar
curentul rotoric ramane constant.
Alunecarea nu mai scade, cresterea
frecventei asigurand pastrarea constanta
a lui Ir. Cuplul de lucru al masinii scade
invers proportional cu f2. c)Zona in care
cuplul de lucru, devenind egal cu cuplul
critic, in continuare va scadea invers
proportional cu f2. Puterea oferita de
masina electrica incepe sa scada invers
proportional cu frecventa statorica si
toate marimile caracteristice incep sa
scada. Masina electrica va mai putea fi
folosita pana ce cuplul dezvoltat de ea
asigura cuplul cerut de sarcina, uzual
pana in jur de 2fp.

B7.S2. Exemplul de generare a undei


trifazate MID (PWM): Tehnica
sinusoidala. Un exemplu de generare
este generarea pe baza de purtatoare.
Aceasta metoda are 2 variante ce difera
in functie de ce dorim. Tehnica
sinusoidala MID realizeaza o atenuare
esentiala
a
tuturor
armonicilor
superioare, neurmarind anularea lor.
Obtinerea momentelor de comutatie
pentru comanda semiconductoarelor
puntii invertorului se poate face prin
compararea unei purtatoare triunghiulare
de frecventa fc=3n cu sistemul trifazat
simetric de sinusoide de referinta de
frecventa dorita de iesire a invertorului
fi.Relatia de legatura intre frecvente
utilizata: fc=3nf, unde n=1,2,3.

B7.S3. Acordarea parametrilor la


masina lucrind sub control vectorial.
Problema acordarii parametrilor la aceste
sisteme, este legata de introducerea
corecta a valorilor parametrilor fizici ai
motorului.
Determinarea
acestor
parametri se face prin mijloace clasice:
a)Masurarea rezistentei statorice prin
metoda ampermetrului si voltmetrului
sau cu puntea de cc; b)Incercarea de
mers in gol sincronizat a masinii
asincrone; c)Incercarea de scurtcircuit cu
rotorul calat.
Pentru
determinarea
precisa
a
parametrilor se recurge experimental la o
oprire in gol de la turatia nominala.
Oscilografierea
evolutiei
tensiunii
statorice la borne, rezultanta pura a
evolutiei curentului rotoric, permite
determinarea constantei de timp rotorice,
parametrul cel mai sensibil din punct de
vedere al preciziei, in controlul vectorial,
mai ales in cazul schemelor de control
indirect.

Determinarea constantei de timp


rotorice.
Cu aceasta masuratoare parametrii se pot
determina univoc si cu o precizie
ridicata.

B8.S1. Protectii si diagnoza in caz de


defect la convertoarele de frecventa.
Diagnoza defectelor se realizeaza cu
ajutorul elementelor de afisare specifice
solutiei constructive adoptate de
fabricant. Prezenta tensiunii in retea
semnalizeaza cand convertorul este
conectat. In caz de defect, acesta se
elimina prin verificarea prezentei
tensiunii retelei la bornele RST.
Supratemperatura
apare
cand
temperatura a depasit 600C in interiorul
convertorului si se poate datora
functionarii
necorespunzatoare
a
ventilarii. Suprasarcina apare daca
motorul lucreaza la limita superioara a
curentului convertorului; dupa ce
protectia a lucrat se asteapta cateva
minute
si
se
reconecteaza.
Supratemperatura motor apare atunci
cand temperatura motorului a depasit
limitele fixate prin senzori termici;calea
de semnal se conecteaza la pozitiile
indicate de catalog. Defectul exterior
apare in cazul defectarii utilajului de
lucru prin conectarea caii semnalului la
terminalele de pe rigleta convertorului.
Supratensiunea invertorului apare daca
sarcina inertiala a motorului este pera
mare la franare sau schimbari de turatie,
tensiune generata de masina de inductie.

B8.S2. Modelul bifazat al masinii


asincrone: transformarea variabilelor
trifazate in bifazate , utilizind relatia
geometrica intre marimile celor 2
sisteme. Din punct de vedere matem.
sistemul bifazat se poate obine direct
din sistemul trifazat. Relaiile matem. ce
exprim legtura dintre cele 2 sisteme
trebuie privite ca nite relaii matriciale
ce descriu cantitativ dependenele dintre
sistemul trifazat a,b,c i cel bifazat
octogonal , d,q (d-axa direct, q- axa n
cuadratur). Axa q este poziionat fa
de axa a cu un unghi arbitrar iar axa d
se afl la 900 n urma axei q.

B8.S3. Forma de unda a tensiunii de


c.a. la convertorul comanda MIA.
Tensiune de linie.

Uan=Ucn=ixR/2=-2Vs/3;
Ubn=-ixR=-2Vs/3.
B10.S1. Exemplul de generare a undei
trifazate MID (PWM): Tehnica
sinusoidala. Un exemplu de generare
este generarea pe baza de purtatoare.
Aceasta metoda are 2 variante ce difera
in functie de ce dorim. Tehnica
sinusoidala MID realizeaza o atenuare
esentiala
a
tuturor
armonicilor
superioare, neurmarind anularea lor.
Obtinerea momentelor de comutatie
pentru comanda semiconductoarelor
puntii invertorului se poate face prin
compararea unei purtatoare triunghiulare
de frecventa fc=3n cu sistemul trifazat
simetric de sinusoide de referinta de
frecventa dorita de iesire a invertorului
fi.Relatia de legatura intre frecvente
utilizata: fc=3nf, unde n=1,2,3.

B10.S2. Enumerati cele 3 observatii


importante din utilizarea modelului
masinii asincrone orientat dupa fluxul
rotoric.
a)Marimile
fluxului,
inductivitatii si curentii sunt constante in
timp; b)Cuplul masinii asincrone este
determinat de doi curenti: unul pur
inductiv
care
controleaza
fluxul
magnetic, lent variabil sau constant in
cazul fluxului rotoric constant si unul
pur rezistiv, care astfel este rapid
variabil; c)La o turatie data exista o
alunecare unica la un cuplu cerut la
fluxul nominal; functionarea motorului
este unic determinata.

B10.S3. Prezentai schema bloc


dezvoltata a convertorului cu circuit
intermediar de tensiune si aratati rolul
componentelor.

Bloc1-redresor-realizeaza conersia din


c.a
in
c.c.
Bloc2-filtru-circuit
intermediar-atenueaza continutul de
armonici rezultat in urma redresarii.
Bloc3-invertor-face conersia energiei
circuitului intermediar in energie de
curent alternativ de tensiune si frecventa.
Bloc4-filtru-are rolul de a decupla
reteaua de armonicile produse. Bloc5variator de tensiune(chopper)-modifica
tensiunea in circuitul intermediar. Bloc6invertor-cu rolul de a ceda energia retelei
de c.a.

B6.S1. Utilizarea completa a cuplului


masinii asincrone (utilizand modelul
instantaneu). Pornirea motorului se
face la o frecventa minima (0,2-0,6Hz),
careia ii corespunde tensiunea statorica
minima de pornire Vmin, prin care se
asigura tensiunea necesara crearii
fluxului nominal si se acopera caderea
de tensiune pe rezistenta statorica de
unde va rezulta ca motorul furnizeaza la
ax cuplu nominal. Intre Vmin si Vmax
pana la fp motorul asincron are asigurata
functionarea la diferite viteze, la cuplul
nominal. Punctul (Vmax,fp) este
corespunzator puterii nominale a
motorului asincron: Pn=Mxp. Intre fp
si fmax turatia motorului creste dar
tensiunea ramane constanta, de valoare
maxima, motorul lucrand in regim de
slabire de flux si de cuplu. Pentru valori
mai mici ale cuplului cerute de sarcina,
circuitul de comanda trebuie sa asigure
functionarea la caracteristici partiale, sub
caracteristica limita.

B6.S2. Descrieti fenomenele ce au loc


la pornirea masinii asincrone si cum
se stabileste frecventa de pornire.
Tensiunea de pornire trebuie aleasa in
functie de rezistenta statorica pe faza a
motorului, dar si de reactanta de
magnetizare. La pornire frecventa
statorica este mica pentru asigura un
demaraj fara socuri de curent si de cuplu.
Pentru a evita efectele negative care se
traduc prin scaderea cuplului activ este
nevoie de marirea tensiunii statorice pe
zona de frecventa in care efectul este
semnificativ (efect BOOST). Efectul
poate fi exprimat in tensiune sau cuplu.
Cresterea de tensiune este neliniara, mai
mare la frecvente mici. Se recomanda ca
tensiunea nominala sa creasca de la 15% din valoarea acesteia treptat evitand
calarea motorului, pana la o pornire lina
si ferma. Frecventa de pornire este mai
mica dar diferita de zero. Alegerea
acesteia
depinde
de
parametrii
motorului, insa pentru o pornire lina
trebuie sa fie cat mai mica.

B6.S3. Principii de izolare a


Electronicii de comanda. Izolarea
galvanica reprezinta unica solutie de a
preveni propagarea dezastruoasa a
tensiunii inalte in circuitul de comanda si
de a putea furniza acelasi semnal la
diferite potentiale. Rdresorul trifazat
punte reprezinta sursa de alimentare a
circuitului intermediar in multe cazuri la
convertoarele PAM. Transformatoarele
de
impulsuri
au
caracter
de
transformatoare de curent si lucrand in
regim de pulsuri au puteri de cativa VA.
Schemele de tranzistoare si GTO solicita
in general pulsuri de ambele polaritati si
de puteri sensibil mai mari avand o
structura mai complexa. Izolarea
electronicii de comanda, de comanda in
baza se realizeaza cu optocuploare sau
cu transformatoare de impulsuri.

B2.S1.
Descrieti
structura
convertorului cu circuit intermediar
de tensiune pentru tehnica de
generare
MID(PWM).
Principiul
modularii in durata MID(PWM) consta
in comutarea multipla, in timpul unei
perioade, de catre invertor a tensiunii de
alimentare, constanta furnizata de
circuitul intermediar. Latimea pulsurilor
de conductie si a celor de blocare este
astfel stabilita incat sa se modeleze
forma sinusoidala a tensiunii alternative
de iesire din invertor. Curentii rezultati
vor fi aproape sinusoidali la sarcini
rezistiv-inductive, permitand obtinerea
unui camp magnetic invartitor statoric
chiar si la frecvente foarte joase.
Aplicarea tehnicilor de modulare in
durata permite cresterea amplitudinii
fundamentalei curentului si eliminarea
armonicilor care deranjeaza. Tehnica
MID(PWM) nu necesita ca tensiunea din
circuitul intermediar sa se modifice, ceea
ce conduce la cea mai simpla structura
energetica de convector. Reglajul
amplitudinii si frecventei tensiunii se
obtine prin tehnica MID(PWM).

Structura convertorului cu circuit


intermediar de tensiune pentru tehnica
MID(PWM).

Principiul MID(PWM) jumatate de


perioada rezulta din pulsuri de conductie
si de blocare a caror latime este
modificata astfel incat este modulata
sinusoida.

B2.S2. Acordarea parametrilor la U/f:


tensiunea de pornire; frecventa de
pornire. Alegerea tensiunii tensiunii
Vmin de pornire este dependent de
rezistenta statorica pe faza motorului,
precum si de reactanta de magnetizare.
La pornire frecventa statorica este mica,
pentru a se asigura un demaraj fara
socuri de curent si de cuplu. In aceasta
situatie rezistenta statorica nu mai poate
fi neglijata in expresia ecuatiei tensiunii
electromotoare, rezultand o cadere de
tensiune semnificativa cand frecventa
este de aproximativ 0,2Hz. Pentru a evita
efectele negative, care se traduc prin
scaderea cuplului active, este nevoie de
marirea tensiunii statorice pe zona de
frecvente
in
care
efectul
este
semnificativ. Aceasta poarta denumirea
de effect BOOST, care poate fi exprimat
in tensiune sau cuplu. Cresterea tensiunii
este neliniara si mai mare la frecvente
mici. Nu se va putea introduce o valoare
de tensiune de pornire prea mare,
rezultand un circuit staurat de
magnetizare, o crestere necontrolata a
curentilor si activarea protectiilor. Daca
determinarea parametrilor nu este
posibila, se recomanda ca, plecand de la
5% din tensiunea nominal, sa se creasca
treptat tensiunea prescrisa, evitand ca
motorul sa ramana calat, pana se atinge o
pornire lina si ferma. Alegerea frecventei
de pornire depinde de asemenea de
parametrii motorului si se recomanda sa
fie cat mai joasa. In decursul pornirii
variatia raportului U/f are loc in
comformitate cu diagrama din figura in
condiitiile in care se doreste mentinerea
cuplului rotoric constant.

B2.S3. Principii de economisire a


energiei
electrice
in
cazul
ventilatoarelor. In cazul ventilatoarelor,
curbele
corespunzatoare
variatiei
presiunii pleaca din originea axelor
deoarece la turatie nula nu exista nici o
forta rezistenta care sa fie invinsa.
Reglarea prin obturare a debitului de
intrare al aerului sau al celui de iesire al
acestuia presupune folosirea unor sicane
mobile care sa creeze o scadere
aditionala a presiunii. Pentru a reduce
debitul cu 70% din valoarea nominala
este necesar ca sistemul de obturare sa
aduca ventilatorul in punctul de
functionare Q.

Curbele din a doua figura arata pierderile


de energie care apar daca un debit de
valoare redusa este necesar pentru o
perioada lunga de timp.
B3.S1. Forma de unda a tensiunii de
c.a. la convertorul comanda MIA:
tensiunea de faza.

Uan=Ucn=ixR/2=-2Vs/3;
Ubn=-ixR=-2Vs/3.

B3.S2. Efectele modificarii tensiunii


statorice
la
masina
asincrona
(Utilizarea completa a fierului
masinii). Nivelul tensiunii statorice Us
este
echilibrat
de
tensiunea
electromotoare indusa Es. Pentru
utilizarea la parametri nominali de
dimensionare a circuitului magnetic e
necesar
ca
fluxul
magnetic
=Es/fs=Us/fs=ct. Valoarea fluxului
magnetic determina direct proportional
valoarea cuplului motorului asincron.
Nivelul tensiunii statorice Us si a
fluxului magnetic poate fi usor
modificat daca este necesar. O crestere a
fluxului inseamna o crestere a cuplului.
Limitarea superioara este impusa de
aparitia saturatiei circuitului magnetic,
insotita de cresterea curentului de
magnetizare si a pierderilor in fier care
rezulta.

Dependenta de flux

Modificarea frecventei

B3.S3. Acordarea parametrilor la U/f:


Fixarea pantei/rampei; Frinarea.
Fixarea pantei-Apropierea de regimul de
lucru are loc prin parcurgerea in timp a
curbei U/f. Daca sarcina permite
accelerati mari si motorul le poate
asigura, timpii fixati vor fi scurti. Daca
variatia mecanica este mare, iar timpii
scurti atunci rotorul ramane in urma in
timp ce frecventa creste si protectia la
supracurenti va lucra. Daca timpii de
start alesi sunt prea mari, pornirea va fi
mai lenta, dar nu va influenta
functionarea convertorului. La oprire
franarea se face prin trecerea motorului
in regim de generator. Daca timpul de
franare este mic, duce la supraincarcarea
convertorului si activarea protectiilor.
Franarea-Se alege in functie de
necesitatile sarcinii si de valoarea
energiei disipata la franare. Daca energia
mecanica la franare este mare aceasta
poate fi redata retelei prin invertor, astfel
poate fi inmagazinata in conductor sau
disipata. Pentru franare la turatii mici
convertoarele sunt echipate cu facilitatea
de franare prin injectie de curent
continuu, rezultand astfel un regim de
franare dinamic.
B4.S1. Reglarea amplitudinii tensiunii
de c.a. la convertoarele comandate
MID(PWM). Se obine din micorarea
corespunztoare a limii pulsurilor de
conducie.
Creterea
amplitudinii
tensiunii de ieire se obine prin
creterea factorului de umplere a
pulsurilor de tensiune. Armonicele de
curent sunt atenuate de creterea
reactanelor inductive prin scderea nr.
de pulsuri pe perioad, odat cu
creterea frecventei de alimentare a
motorului asincron, fr a influena
esenial amplitudinea armonicelor de
curent.

B4.S2 Schema bloc de control la


convertoarele U/F cu unda MIA.

B4.S3. Analogia motor de c.c. motor


asincron la inlocuirea unui motor de
cc cu unul asincron sub control
vectorial. La masina asincon nu apare
explicit posibilitatea separrii mrimilor
ce produc cuplul: curentul rotoric i
fluxul de magnetizare. Masina asincron,
are n locul unei nfurri rotorice
alimentate prin colector, are o nfurare
nealimentat, de obicei neaccesibil
reglrii. Alimentarea are loc prin
intermediul cmpului electromagnetic
nvrtitor produs de stator, dar fluxul
din ntrefier este produs nu numai de
curentul statoric, ci se datoreaz
efectului comun al statorului i rotorului.
Pentru a putea controla cuplul masinii
asincrone corespunztor controlului
exercitat la masina de c.c. cu excitaie
derivaie trebuie recurs la modelul
vectorial al mainii asincrone. Modelul
rezultat din orientarea sistemului d,q
dup fluxul rotoric, cu axa d n lungul
fluxului, rezultnd o separaie ntre
curentul de magnetizare i curentul de
cuplu al motorului asincron. Curentul
rotoric, necesar realizrii cuplului, apare
n urma fenomenului de inducie i
presupune o variaie a cmpului
magnetic. n rotor se va induce un curent
Iqr, al crui vector spaial este pe
direcia fluxului r. Deoarece suma
vectorial a curenilor d curentul
statoric Iqds, rezult c -Iqr=Iqs=-IsT .
Interaciunea ntre curentul rotoric i
fluxul r produce cuplul electromag. m e
al mainii.