Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Fundatiile pe piloi se realizeaza atunci cind nivelul apei subterane este ridicat, straturile
de pamint superficiale sunt slabe pentru fundare, se realiziaza constructii multi-etajate, in
deosebi in caz de actiune a fortelor de intindere.
In domeniul constructiei se desosebesc prin urmatoarele particularitati:
1. Forma sectiunii transversale: patrata, dreptunghiulara (cu sectiune plina sau cu gol centrat),
inelara, profil T si I din metal;
2. Forma sectiunii longitudinale: prismatici, cilindrici, piramida cu evazare. Prin evazare se
majoreaza capacitatea portanta a pilotului;
3. Materialul pilotului: beton simplu (piloti monoliti), beton armat (simplu sau precomprimat),
lemn si metal;
4. Dupa modul de confectionare: piloti prefabricati si piloti forati (confectionati in foraje);
5. Dupa modul de infingere in masivul de pamint: prin batere, vibrare, presare (daca se
realizeaza in apropierea unei constructii) si prin rotire;
6. Dupa caracterul de lucru, adica de transmitere a sarcinii exterioare in masivul de pamint:
piloti flotanti si piloti coloana. Pilotul se considera flotant atunci cind virful se reazema pe un
pamint compresibil, in aceasta conditie el poate sa se deplaseze sub actiunea sarcinii insa este
impiedicat de forta de frecare de la suprafata laterala a pilotului, in cazul dat pilotul transmite
sarcina atit prin intermediul virfului, cit si a partilor laterale.
Pilotii in componenta fundatiei se unesc la cap in partea superioara cu placi din beton armat
numite radiere. Radierul distribuie uniform sarcina asupra grupului de piloti, asigurind lucrul in
comun a acestora, dar totodata permite ansamblarea pilotilor cu suprastructura, cu sistemul
structural si astfel se deosebesc:
fundatii izolate alcatuite din unul sau mai multi piloti;
fundatii continuie alcatuite din siruri de piloti.
La fundatii masive (cosuri de fum) se formeaza cimpuri de piloti.
La fundatii radierul poate fi inalt, ridicat mai sus de nivelul terenului- la poduri, pentru celelalte
tipuri de constructii radierul este amplasat mai jos de nivelul terenului.
2. Constructia pilotilor prefabricati si turnati la fata locului. Avantajul si dezavantajul
lor.
Pilotii din beton armat se confectioneaza din beton de clasa C15-22,5 . Radierul in care se
incastreaza capul pilotului beton C20.
In anumite cazuri se folosesc adaosuri care maresc rezistenta pilotului la coroziune si
inghet. De regula sectiunea pilotului este patrata, lungimea pilotilor poate fi de la 6-25 m.
Procentul de armare se stabileste in functie de sectiunea si lungimea pilotului, dar si de conditiile
de manevra si de transport precum si de metodologia infingerii pilotului in pamint. Armatura
longitudinala consta din 4 sau 8 bare cu -10-16 mm, clasa A-II si A-III.
Partea superioar a pilotului se armeaz cu 3 bare 6 mm puse orizontal la distane de 5
cm una fa de alta. Aceast armatur se plaseaz cu scopul realizrii unei rezistene sporite a
pilotului. n zona unde acesta este supus la eforturi suplimentare in timpul introducerii in teren.
Masuri similare se iau si la virful pilotului unde se prevede crearea unei parti ascutite si
rezistente.
Avantajele pilotilor din beton armat:
Rezistenta in medii umede
Executarea la dimensiuni necesare in scopul propus
Capacitate portanta mare
Dezavantajul:
consumul ridicat de armatura
Fd c ( CR Ap R
U cf l
i f i), kN
i 1
N0 I
Pr m d r
Pr P / (3d ) 2
Ar aria tlpii radierului;
Pr presiunea convenional pe talpa radierului;
P- capacitatea portant pentru proiectare.
m =20, greutatea volumic medie a radierului i a pmntului.
Valoarea obinut se rotungete pn la ntreg.
Numrul de piloi se distribuie n planul fundaiei uniform sau sub form de plase.
Fundaii izolate solicitate excentric
n cazul formulei date numrul de piloi se determin cu aceiai formul apoi lundu-se n calcul
excentricitatea numrul de piloi se nmulete cu 1,1 sau cu 1,3. Distribuia n plan a piloilor
poate fi diferit n funcie de mrimea ei:
1. Daca momentul incovoitor isi schjimba diorectia. Distributia pilotilor poate fi uniforma. In
acest caz pilotii de la marginnea radierului in directia excentricitatii vor fi solicitati la maxim,
cei din partea opusa vor fi subincarcati
2. Daca momentuil actioneaza , piloti vor fi distrinuiti neuniform, astfel lca fiecare sa fie
solicitat si una si aceiasi sarcina. In cazul dat se obtine o economie de material, dar devine
mai complicat modul de imfibgere a pilotilor
3. Momentul nusi schimba directia (ca in cazuul 2) pilotii se
distribuie uniform impreuna cu radierul se deplaseaza la o
distanta egala cu excentricitatea in diorectia actiunii
momentului. In acest caz pilotii vor fi uniform incarcati.
Pentru proiectul de curs se adimte o solutie de distributie a
eforturilor uniforma.
MI
;m
NI
Distribuind piloii n fundaie se verific sarcina N pentru fiecare pilot.
N N rPI M x y
N 0I
n
; kN
n
2
yi
e
i 1
n-numrul de piloi;
y-distana de la axa x pn la axa pilotului la care se determin sarcina N.
n
y
i 1
n
2
i
y
i 1
2
i
P
c np , m
NI
unde: n p - numrul de iruri de piloi determinat cu formula:
N0
np
Fd
Np
k
n care: N 0 sarcina de calcul de la perete pe 1 m lungime a radierului
k 1,4 - coeficient de siguran a sarcinii
N p L q - greutatea proprie a pilotului
unde: L - lungimea pilotului;
q - greutatea proprie a 1 m de lungime a pilotului
N I N 0 I N rI
unde: N rI - greutatea proprie a radierului i a pmntului deasupra lui pe 1 m lungime
determinat cu formula:
N rI f m br hr 1
br 0, 4m; hr 0,3m
N I N 0 I N rPI
N 0 I f N ; 1,1
N rpI f br hr m
P
3d ; np 1
NI
P
3d ,
NI
Mrim numrul de iruri.
Modul de distribuie a piloilor pe fundaie cnd avem prima condiie:
N 0 II N abcd
b l
b- limea radierului ; b
c d q (l1 l5 )tg
4
N abcd f l1 b l d II
C1 ; C2 -distanele de la faa stlpului pn la faa interioar a piloilor, care sunt mai apropae de
stlp.
Aceast schem se verific conform condiiei:
N 1 (bs C2 ) 2 ( as c1 ) Rct
n
N Pi ; kN
i 1
Fd c ( CR Ap R
U cf l
i f i), kN
i 1
Pentru a determina tasarea suplimentara de umezire de pe schema de calcul, unde avem fundatia
amplasata in stratul 2, pamintul il aducem la o stare saturata. Prin urmare trebuie sa determinam
presiunea geologica. Pentru a calcula tasarea suplimentara de umezire, pamintul de sub talpa
fundatiei se imparte in straturi elementare.
zg sar z
Tasarea suplimentara se calculeaza cu formula:
n
S sl Esli hi k sli ; m
i 1
Pi zg zp
In acest caz, este mai economic sa centuram fundatiile la nivelul talpii sau cel putin la nivelul
cotei de inghet. La cladirile usoare, centurarea fundatiilor se poate face pe o singura parte
(asimetric), iar la cladirile cu incarcari mari centurarea se face pe ambele parti.
2.Realizarea de reazeme intermediare
din piloti armati
Aceste solutii se folosesc in special la
cladirile vechi cu incarcari foarte mari; de
obicei pilotii sunt prefabricati din tuburi de
beton armat executati din tronsoane cu
lungimea de 1 m.
Pilotii se introduc in teren prin presare cu
utilaje speciale de mici dimensiuni care pot
sa incapa si in subsolul constructiilor.
Pilotii, in functie de situatia din
amplasament, pot fi dispusi pe o singura
parte a fundatiei sau pe ambele parti.
Consolidarea terenurilor
Exista situatii cand fundatiile existente se afla intr-o stare foarte buna, dar capacitatea portanta a
acestora nu pot prelua noile incarcari. In aceasta situatie se
recurge la consolidarea terenului de fundare, de obicei prin
injectii cu diferite solutii.
Injectiile in terenul de fundare sunt foarte eficiente in cazul
pamanturilor necoezive si in cele semicoezive (prafuri
nisipoase, prafuri argiloase). Nu dau rezultate bune injectiile
in terenuri argiloase. Totusi, la ora actuala s-au dezvoltat
tehnologii care realizeaza injectiile solutiilor la presiuni de
2-3 atmosfere sau mai mari; acestea produc fracturarea
terenurilor argiloase, in anumite conditii controlate putanduse obtine rezultate corespunzatoare.
Injectiile se realizeaza de obicei din lapte de ciment la care
se mai adauga silicat de sodiu.
20. Gradul de intensitate seismica si stabilirea lui in
functie de tipul si starea paminturilor.
Intensitatea seismic pune n eviden prin grade de intensitate seismic efectele pe care le are un
anumit cutremur asupra oamenilor i construciilor de pe o anumit zon geografic bine
delimitat si care variaza de la 1-12 grade. Intensitatea seismic ine seama de condiiile specifice
unui anumit amplasament (adic distana epicentral, condiiile geologice). Ea variaz de la valori
imperceptibile, sesizate doar de aparate foarte sensibile, pn la valori violente cu efecte
dezastruoase asupra oamenilor, construciilor i configuraiei terenului.