Protectia juridica a cuplurilor de acelasi sex prin intermediul altor

acte juridice civile decat casatoria

Ghita Vlad-Florin
Facultatea de Drept si Stiinte Administrative
Universitatea din Craiova

Rezumat
Prezentul studiu are in vedere efectelor unor acte juridice civile, unele asemanatoare efectelor
izvorate din casatorie, in scopul garantarii unei protectii juridice cuplurilor de acelasi sex ce
opteaza pentru un trai in comun. Acest articol nu isi propune a fi o apologie politica, ci doar o
vedere stiintifica asupra mijloacelor de ocrotire a unei categorii sociale, avand in vedere decizia
Legiuitorului de a mentine interzicerea incheierii si recunoasterii casatoriilor intre persoane de
acelasi sex si a parteneriatelor civile dintre persoane de sex opus sau de acelasi sex (art. 277 Cod
Civil).

1. Introducere. Principliul libertatii contractuale1

Dupa cum s-a mentionat mai sus, Codul Civil interzice expres incheierea si recunoasterea
casatoriilor si a parteneriatelor civile intre persoane de acelasi sex 2. Izvoarele materiale ale
acestei reglementari nu prezinta importanta pentru analiza de fata.
Dar realitatea sociala din Romania mileniului III ne aduce in discutie existenta cuplurilor
homosexuale. Prin abrogarea articolului 200 din Codul Penal, ce incrimina relatiile homosexuale
savarsite in public, Legislativul permite existenta si manifestarea unor astfel de relatii. Fiind
relatii sociale, acestea prezinta interes pentru domeniul juridic, intrucat aflandu-ne in ipostaza in
care partenerii unui cuplu homosexual consimt sa duca o existenta impreuna, ne putem pune
intrebarea: Poate legislatia romana actuala sa ofere un adapost juridic unui astfel de cuplu,
dupa cum se ofera institutia casatoriei cuplurilor heterosexuale?.

1 Potrivit art. 1169 din Codul Civil Partile sunt libere sa incheie orice contracte si sa determine
continutul acestora, in limitele impuse de lege, de ordinea publica si de bunele moravuri.

2 Art. 277 (3) din Codul Civil interzice si recunoasterea parteneriatelor civile intre persoane de sex
opus.

Aparent, raspunsul este negativ. Nu numai ca nu exista o astfel de reglementare, dar este si
interzisa expres o asemenea unire, sanctiunea fiind nulitatea absoluta (art. 293 din Codul
Civil).
In continuare se va incerca prezentarea sumara a unor solutii oferite de legislatia civila, astfel
incat pe cale contractuala sa se obtina unele din efectele juridice specifice casatoriei, si in cazul
cuplurilor de acelasi sex.

2. Traiul in comun (Pacta sunt servanda)

Intrucat legea nu ofera o reglementare speciala privind traiul in comun al persoanelor
necasatorite, legea partilor poate incerca angajarea acestora intr-o serie de acte juridice civile,
menite sa asigure protectia si stabilitatea domestica. Particularitatea ar fi aceea ca asemenea
raporturi juridice sunt supuse reglemntarilor contractuale, si nu a celor de familie.
Statutul matrimonial include un pachet de drepturi si indatoriri, de natura personala si de
natura patrimoniala, in beneficial, respectiv in sarcina fiecaruia dintre soti 3. In cele ce urmeaza
vom analiza sumar cateva tipuri de acte juridice pe care cei necasatoriti le pot incheia in scopul
unei convietuiri pe termen lung. Se au in vedere in mod special locuinta, intretinerea gospodariei
si obligatia de intretinere.
O prima discutie privind traiul in comun este locuinta cuplului. Dreptul de a locui impreuna
nu pune probleme, partenerii avand posibilitatea sa incheie in nume propriu, sau in calitate de
codebitori contracte de vanzare-cumparare (art. 1650 1762 Cod Civil) sau inchiriere (1777
1835 Cod Civil) a unui imobil, in caz de neexecutare a obligatiilor corelative, oricare din parti
avand la dispozitie dreptul la actiune in instanta in temeiul raspunderii civile contractuale.
Solidaritatea partenerilor-debitori este recomandata pentru a asigura stabilitate aranjamentului
domestic.
In cazul inchirierii (locatiunii), aceasta nu poate fi incheiata pe o durata perpetua, un
aranjament de timp emfiteoza fiind prohibit de lege4. Astfel, art. 1783 C. Civ. dispune
Locatiunile ne se pot incheia pentru o perioada mai mare de 49 de ani. Avand in vedere
dinamica pietei imobiliare contemporane consideram durata maxima impusa de legiuitor
suficienta in ceea ce priveste asigurarea unui camin.

3 Emese Florian, Dreptul Familiei, Editura C. H. Beck, Bucuresti, 2011.

4 Liviu Stanciulescu, Curs de Drept Civil Contracte, Editura Hamangiu, 2012.

In privinta intretinerii gospodariei, partenerul unui cuplu necasatorit se poate gasi in situatia
in care este nevoie sa incheie acte juridice in numele celuilalt partener, in cazul in care acesta se
afla in imposbilitate de a incheia acte singur, si nu numai.
Partenerii pot incheia contracte de mandat cu titlu gratuit, conform reglementarii Codului
Civil (art. 2009-2071) astfel incat sa sa poata reprezenta in raporturi patrimoniale ce privesc
bunuri proprii sau comune.
Avand in vedere caracterul de regula consensual al contractului de mandat, aparent, forma sa
nu pune nicio problema. Insa, pentru a se asigura o mai buna reprezentarea a partilor in
raporturile cu tertii si acoperirea unei varietati cat mai mari de acte in care partenerii se pot
reprezenta, se recomanda forma autentica a contractului, avand in vedere regula impusa de art.
2013 alin. 2 C. Civ5.
In ultimul rand, partenerii, pe parcursul relatiei, pot necesita o asigurare a respectarii
indatoririlor conjugale, o intretinere reciproca. Astfel, in caz de nevoie, unul din parteneri sa
poata privilegia din partea celuilalt de satisfacearea nevoilor de hrana, imbracaminte, menaj,
precum si de folosinta unei locuinte corespunzatoare.
O forma a obligatiei de intretinere, asa cum este reglementata de Codul Civil, in cazul
familiei (art. 513 534)6, poate fi obtinuta prin intermendiul unui contract de intretinere cu titlu
gratuit, avand in vedere regrementarile civile (art. 2254 2263 C. Civ.).
Partile pot opta intre semnarea a doua contracte de intretinere cu titlu gratit, in primul
contract unul dintre parteneri sa aiba calitatea de creditor iar celalalt calitatea de debitor, iar in al
doilea contract calitatea de creditor/debitor a partilor sa se inverseze. De asemenea, partile pot
alege semnarea unui contract bilateral in care obiectul contraprestatiei obligatiei de intretinere sa
fie tot o obligatie de intretinere colaterala.
Caracterul solemn si caracterul viager (prin natura, nu prin esenta sa) al contractului de
intretinere ofera contractantilor securitatea pe termen lung, corespunzatoare unui angajament
marital. De asemenea, caracterul intuitu personae determina si caracterul incesibil si insesizabil
al intretinerii. Astfel, drepturile creditorului nu pot fi cedate sau supuse urmaririi (art. 2258 C.
Civ.)7.
5 Art. 2013 alin. 2 din Codul Civil dispune: Mandatul dat pentru ncheierea unui act juridic supus,
potrivit legii, unei anumite forme trebuie s respecte acea form, sub sanciunea aplicabil actului
nsui. Prevederea nu se aplic atunci cnd forma este necesar doar pentru opozabilitatea actului fa
de teri, dac prin lege nu se prevede altfel.

6 De asemenea, art. 325, alin. 1 prevede ca Sotii sunt obligati sa isi acorde sprijin material reciproc.
7 Liviu Stanciulescu, op. cit, p. 443.

Prezinta interes in cazul de fata si articolul 1390 din Codul Civil, care prevede un drept de
despagubire persoanei indreptatite la intretinere din partea celui decedat.
In incheierea prezentei sectiuni, se poate concluziona ca simpla incheierea a trei contracte
poate oferi un mediu de siguranta si stabilitate cuplului ce nu poate sau poate si nu alege
incheiera unei casatorii.

3. Adoptia
Privita ca fapt social si redusa la finalitatea sa comuna, aceea de a integra in familia
adoptativa un copil lipsit de ocrotire, adoptia este una din cele mai nobile expresii ale
generozitatii prin care facem dovada solidaritatii noastre8.
In pricipiu, orice persoana care implineste conditiile cerute de lege (art. 459-462 C. Civ.)
poate adopta. In privinta adoptiei simultane sau successive, anume cazul in care aceeasi persoana
este adoptata de doua persoane (simultan sau succesiv), art. 462, alin. 1 din Codul Civil prevede
ca acest lucru este permis doar in cazul in care persoanele adoptatoare sunt sot si sotie.
Mai mult, alin 3 al aceluiasi articol prevede expres ca Doua persoane de acelasi sex nu pot
adopta impreuna.
Rezulta ca doar unul din partenerii unui cuplu poate adopta o anumita persoana, iar intre
persoana adoptata si celalalt partener, nu exista raporturi juridice prevazute de lege. Singura
optiune oferita pentru situatia partenerului neadoptator si a persoanei adoptate este aceea ca in
cazul in care partenerul adoptator a decedat, o noua adoptie poate avea loc intre partenerul
supravietitor si persoana adoptata de partenerul decedat. O asemenea situatie ar avea drept
consecinta desfacerea primei adoptii pe data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti de
incuviintarea a adoptiei noi (art. 462, alin. 2, lit. a) ).

4. Mostenirea
Relatiile umane sunt complexe si foarte des ajung sa dureze perioade vaste de timp, uneori
atat de vaste incat se incheie prin decesul uneia din persoanele ce, impreuna cu o alta, formeaza o
prietenie, o colegialitate, un cuplu.

8 Emese Florian, op. cit, p 241.

In cazul casatoriei, existenta institutiei sotului supravietutor (reglementata de art. 970-983 C.

Civ.) in materie succesorala ofera acestuia vocatia succesorala necesara venirii in concurs cu
orice clasa de mostenitori in situatia devolutiunii legale.
In prezenta unor parteneri de viata de acelasi sex si in eventualitatea decesului unuia dintre
acestia, din punct de vedere al mostenirii legale (art. 963 C. Civ.), partenerul supravietuitor nu
este indreptatit pe calea mostenirii legale la niciun drept succesoral. Acesta nu poate face parte
din nicio clasa de mostenitori legali. Insa, exista posibilitatea ca acesta sa fie titularul unor
drepturi patrimoniale izvorate din legat.
In acest caz, apelam la mostenirea testamentara unde transmiterea masei succesorale are loc
in temeiul vointei celui care lasa mostenirea9. In privinta drepturilor succesorale patrimoniale,
membrul unui cuplu de acelasi sex poate desemna prin legat (reglementat de art. 1054-1073 din
Codul Civil) partenerul sau de viata care, la desesul sau, urmeaza sa dobandeasca intregul sau
patrimoniu, o fractiune din acesta sau anumite bunuri determinate.
Perntru o siguranta crescuta, se recomanda includerea legatului intr-un testament autentic10.

5. Concluzii
Din cele prezentate mai sus, se poate afirma ca simpla masura de dezincriminare a relatiilor
intre persoane de acelasi sex a fost suficienta pentru ca prin intermediul dreptului civil, astfel de
persoane sa poate duce un trai impreuna, protejati de prevederile legii. Se mentioneaza ca aceste
prevederi sunt recomandate si cuplurilor heterosexuale ce vor o viata impreuna si care nu sunt
favorizate de prevederile legale privind casatoria11.
De asemenea, masurile prezentate mai sus se recomanda a fi privite cumulativ, pentru o
protectie mai eficienta a drepturilor subiectelor vizate.
Metoda contractuala de protectie a relatiilor ivite intr-o relatie homosexual de termen lung
prezinta avantaje (consensualism, formalitati reduse) dar si mari dezavantaje (o protectie juridica
rezumata doar la raspundere contractuala).

9 Francisc Deak, Tratat de drept succesoral, Editia a II-a actualizata si completata, Editura Universul
Juridic, Bucuresti, 2002.

10 Formele testamentului sunt prevazute de art. 1040-1050 C. Civ.

11 Desi introducerea regimurilor matrimoniale prin Noul Cod Civil (art. 312-372), ofera o mai mare
libertate cuplurilor ce aleg casatoria.

Se considera utila, in viitor, o reglementare speciala a acestor relatii sociale in vederea

simplificarii mijloacelor juridice prin care drepturile partenerilor de viata sa fie ocrotite.

6. Bibliografie
1. Codul Civil 2009;
2. Emese Florian, Dreptul Familiei, Editura C. H. Beck, Bucuresti, 2011.
3. Liviu Stanciulescu, Curs de Drept Civil Contracte, Editura Hamangiu, 2012.
4. Francisc Deak, Tratat de drept succesoral, Editia a II-a actualizata si completata, Editura
Universul Juridic, Bucuresti, 2002.
5. Gabriel Boroi, Carla Alexandra Anghelescu, Curs de Drept civil. Partea Generala, Editura
Hamangiu, Bucuresti, 2012.