CAPITOLULI
METODOLOGIA INVESTIGARITI INFRACTIUNILOR
DE OMUCIDERE
Sectiunea I
Aspecte introductive
§1. Consideratii preliminare
1.1. Importanta si rolul inyestigatiel criminalistice a omuciderii, Viata omului,
existenta sa, in egali misuri individual’ si sociala, a stat in centrul actiunilor, al
transformirilor proprii tuturor etapelor parcurse de umanitate in dezvoltarea sa, desigur cu
specificul fieeirei epoci istorice, cu partile sale mai bune sau mai rele.
‘Apararea celei mai importante valori sociale, ea insisi creatoare de yalori, are o
semnificatie cu totul deosebiti. A pune in pericol viata unui om reprezinta un act care
primejduieste nu numai existenfa individului, ci insusi ansamblul relatiilor sociale, omul
reprezentand esenta acestor relafii.
‘A ucide inseamna a suprima pe fiuritorul de istorie, pe beneficiarul bunurilor create
impreund cu semenii sii. Prin apararea acestei valori inestimabile, este ocrotité nu numai
fiinfa umand, dar si imensa masa a relatiilor sociale’. Printre multiplele mijloace de aparare a
vietii omului, se aflé si mijloacele juridice, iar dintre acestea, un loc bine definit il ocupa cele
proprii Dreptului penal”.
Precizm ca am apelat la termenul INVESTIGARE, in acceptiunea sa larga de cercetare,
de anchet’ a unor fapte penale, astfel cum este consacrat in activitatea noastra de unmairire
penal, in primul rand, pentru a-i sublinia complexitatea $i dificultatle, dar si pentru a ne
apropia, far exagerare, de o terminologie devenita tot mai frecventa (a se vedea de
exemplu terminologia anglo-saxond de crime investigation’). Subliniem, de asemenea, c&
am intitulat acest capitol "Metodologia investigarii omuciderii” - desi, mai exact, trebuia
intituiat metodologia investigénii morfi violente - in incercarea de subliniere a semnificatiei, a
greuttii pe care o reprezint& urmarirea penala in cazul acesior infractiuni.
1 V.Dongoroz, in introducerea la lucrarca colectivi, Explicatif teoretice ale Codului penal romén, voll,
Ed. Academiei Romane, Bucuresti, 1971, p.7.
? © Bulai, A.Filipas, C.Mitrache, Institufii de Drept penal, Ed, Trei, Bucuresti, 2001, p.280-281.
* Th acest sens, a se vedea ASwenson, O.Wendel, Metode moderne ce investigatie eriminald, Stockholm,
1954; M.J.Palmiotto, Criminal investigation, Nelson-Hall Publishers, Chicago, S.U.A., 1994 Le Moyne
Snyder, Homicide investigation, Ed. Charles Thomas, California, S.U.A., 1958. ‘TRATAT DE CRIMINALISTICA
Aceast modalitate specifica de aparare a existentei persoanei nu poate fi conceputii decat
in cadrul unui sistem organizat de ancheta destinata aflarii adevarului, intre care activititile
tehnico-tactice criminalistice ocupa o pozitie cu totul deosebiti.
Rolul si importanta investigatiei criminalistice in solufionarea infracyiunilor impotriva
viefii- ca si in solutionarea celorlalte fapte penale - rezultai din aceea ca stiinfa Criminalisticii
pune la indeména organelor judiciare metodele si mijloacele tehnico-stiinjifice necesare
descoperirii, fixarii, ridic&rii si examintrii umelor omuciderii, a identificérii autorului gi
eventual a victimei. Prin regulile tactice de efectuare a actelot de urmarire penal, precum si
prin metodologia cercetirii morfii violente, este posibili. stringerea probelor necesare
stabilirii adevarului,
Criminalistica ofera, in esenti, instrumentele stiintifice destinate conturdrii elementelor
constitutive ale infractiunii, identificarii faptuitorului si a celorlalti participanti la sivarsirca
faptei gi aplicarii unci pedepse potrivit vinovatici lor.
1.2. Consideratii referitoare la aparitia si stingerea dreptului la viat
definirea cadrului metodologic al investigarii criminalistice a omuciderii, considerim c& nu
este lipsit de interes si reamintim, pe scurt, cdteva aspecte referitoare la problematica
inceputului si sfarsitului viel, in acceptiunea dreptului penal, data find rezonanfa sa in
practica judiciara, deoarece, nu rareori, instantele juridice sunt puse in situatia de a incadra 0
anumita fapti dupa cum o persoana este sau nu in viata.
In doctrina penala mai veche, se admite c& o persoana este sau nu in viati din momentul
in care, dupa nastere, are © existen{i extrauterin’ independent’, incepand sa respire!,
Progresele realizate in domeniul stiinfelor medicale, ca si in domeniul stiinfelor juridice, au
impus, ins’, o opinie net superioara, potrivit cAreia aparifia dreptului la viata se situeaza in
momentul declansdrii procesului biologic al nasterii*.
in sprijinul acestei teze, imbritisate de majoritatea penalistilor nostri, vin argumentele
medicilor anatomopatologi, care sustin ci moartea violent a nou-niscutului se poate
produce intrauterin (antepartum), deci inainte de nastere, in timpul nasterii (perinatal) si
dupa nastere (postpartum)’.
Astazi nu se poate vorbi de un moment fix al aparitiei vietii, decis teoretic (separarea
copilului de corpul mamei, inspirarea aerului in plimani s.a.), precizarea ctapei in care a
suryenit moartea, a cauzei si mecanismelor ei ficindu-se numai cu ajutorul expertizei
medico-legale, indeoscbi in cazul delimitarii infractiunii de pruncucidere de infractiunea de
avort.
Moartea este, la randul ci, un proces complex, caracterizat prin mai multe stiti terminale:
agonie, moarte clinica, moarte biologica, ultima fiind considerati ca moarte ireversibila, spre
deosebire de primele dou’, in care procesul tanatologic poate fi intrerupt, fara consecinte
morfo-functionale
! SIRDifaleo, Nuovo Codice Penal Comentato, VoLIV, U.T-E‘T, Torino, 1940, p232.
? CBulai, Curs de drept penal. Partea special edtia @ 1a, LUB., 1976, p96; G.Antoniu, in luerarca
olectival Cod! penal al Romdiniei, comentat $i adnotat. Partea special, vol.1, Ed, Stinifica si Enciclopedia,
Bucuresti, 1975, p.70; RM.Stinoiu, Explicatit teoretice ale codului penal roman, volill, supra cit, p.181;
O.AStoica; Drept penal. Partea special, Ed. Didactic si Pedagogies, Bucuresti, 1976, p.64
* GhScripcaru si M-Terbaneea, Medicind legald, Ed. Didacticd si Pedagogic2, Bucuresti, 1970, p.163:
VLRelis, Mediciné legal edifa a Ia, Editura Juridis, Bucuresti, 2001, p224-225, ”
METODOLOGIA CRIMINALISTICA
SI
Moartea definitiva, biologicd, se instaleaz’ in momentul incetarii activitatii creierului si a
trunchiului cerebral. Din acest moment, denumit si moarte cerebrala, refacerea celulelor
nervoase este practic imposibili, cel putin in condifiile actuale ale dezvoltarii stiintelor
medicale!,
Stabilirea criteriilor morfii are incident asupra solutionaii unei serii de probleme cu
adanci implicafii social-juridice, alaturi de cele propriu-zis penale, cum at fi, de exemplu,
transplantul de organe, incetarea procedurilor terapeutice de reanimate, admisibile numai
dupa ce a intervenit moartea cerebral’
Fireste cA nu poate fi pusd in discutie problema incetarii ingrijirii unui bolnav, al e&rei
singur efect ar fi numai prelungirea unor suferinfe (ortonasia), sau problema suprimarii vietii
uni persoane suferinde de 0 boald incurabila (eutanasia) incompatibila cu dreptul universal
ta viata al fiinfei umane.
§2. Principalele probleme, obiect al probatiunii, eare trebuie clarificate
prin investigarea mortii violente
Inyestigarea omorului - una dintre formele mortii violente - se particularizeaza, fai de
cercetarea altor categorii de infractiuni, prin problematica sa specifica, concentrata in cateva,
directii principale, respectiv: stabilirea cauzei si naturii morfii, a citcumstantelor de timp si de
mod in care a fost sivarsita fapta, descoperirea mijloacelor sau instrumentelor folosite la
suprimarea vietii victimei, identificarea eutorului, a eventualilor participanti la comiterea
omorului, precizarea scopului sau a mobilului infractiunii’.
Obiectul probajiunii il constituie tocmai aceste probleme sus-mentionate, dar part
cularizate la ficcare caz in parte, cu tot ce are el mai deosebit. Indiferent de particularitatile
omorului, organul judiciar va trebui sd-si orienteze cercetarile potrivit formulei “eclor 7
intrebari”, amintita: ce fapt s-a comis si care este natura ei? unde s-a comis fapta? cand a
fost sivarsita? cine este autorul? cum si in ce mod a savirsit-o? cu ajutorul cui? in ce scop?.
La aceste intrebatri se mai adauga, uneori, incd una foarte important&: cine este vietima?.
Numai pe baza raspunsului la aceste intrebari este posibil sd se alcituiascé un probatoriu
de natura sé reflecte realitatea si, astfel, 84 permita stabilirea adevarului
' ViLBelis, V.Panaiteseu, G.Eugen, Medicina legala, EdTeora, Bucuresti, 1992, p.18; M.Kernbach,
Medicina judiciar®, EdMedicals, Bucuresti, 1958, p.433; LMoraru, Medicina legald, EdMedicals, 1967,
Bucuresti, p.62-66.
? Referitor la reanimare, Gh.Scripcaru si M.Terbancea, supra cit, p54, precizcaza c@, in cazal readucerii la
‘viata prin mijloace de reanimare, doar a unor automatisme primare si a evolutiei unui individ. spre un
comportament penal uneori foarte periculos, se pune problema responsabilititit acestuia fat’ de faptele sale,
problema care se rezolvi dup’ regulile expertizei medico-legale psiiatrice.
® Referitor la aceste probleme, a se vedea Le Moyne Snyder, Homicide investigation, supra cit, p3-13;
RiLechat, La technique de Venguete criminelle, vol, Editions Moderna, Bruxelles, 1959, p.181; M.Le Clere,
Manuel de police technique, ed. a 2-a, Ed Police-Revue, Paris, 1974 C.Suciu, Criminalistica, Ed. Didactica si
Pedagogicd, Bucuresti, 1972, p.601; L.Coman, Aspecte privind cercetarea la fata locului a infractiunilor de
‘omor, Serv. cultural, presi si editorial al Ministerului de Interne, Bucuresti, 1975, p35; C.Aioanitoaie, Curs de
criminalisticd, vol. Ill, Metodica criminalisticd, parteaT, ed. de Scoala militard de ofiteri a Ministerului de Interne,
Bucuresti, 1977, p.l si um; M.l.Palmiotto, Criminal investigation, supra cit, p280 si um, LMireea,
Criminalistica, Ed,Lumina Lex, Bucuresti, 1998, p18; A.Ciopraga si Llacobuti,
Iasi, 1997, p.363;
p77 sium,
Criminalistica, Ed,Chemarea,
“Berchesan, Metodologia investigdrii criminalistice a omorului, Ed Paralela 45, Pitesti, 1988, 552 ‘TRATAT DE CRIMINALISTICS
2.1, Stabilirea cauzei si naturii morfii, Identificarea cauzei morfii este o problems ls =
e&rei rezolvare isi dau concursul, deopotriva, medicul legist si organul de urmirire penal. ie
funetie de cauza ei, moartea poate fi consecinta unui omor, a unci sinucideri sau a uns
accident, “diagnosticul juridic” al decesului stabilindu-se din coroborarea interprets
atelor obtinute prin investigatile stiintifice criminalistice si cele anatomopatologice. Fireste
cA investigatiile medico-legale au prioritate,
2.2, Identificarea locului in eare a fost sivarsit omorul. Stabilirea locului in care a fost
ivarsit omorul este o alti problema important’ pentru solutionarea cazului, acesta flind, de
regul, cel mai bogat in urme si date cu privire la imprejurarile in care s-a comis fapta. Cx:
atat mai mult se impune gisirea locului crimei, cu eat in practic& se intdlnese frecvent cazus
de transportare a vietimei in alte parte, ori de imprastiere a fragmentelor de cadavra a
diverse loouri,
Desigur ci, pe ling locul propriu-zis al faptei, nu trebuie si excludem si celelalte locurs
sau zone in care au fost descoperite urme, mijloace materiale de proba etc.
2.3, Stabilirea momentului comiterii infractiunii. Momentul suprimarii vielii vietime:
constituie 0 problema cu semnificatii multiple. Astfel, rezultatele cercetirilor trebuic <=
conduc’, pe de o parte, la stabilirea momentului exact la care a survenit moartea, iar pe de
alti parte, la ineadratea in timp a activitdgii infractionale desfisurate de autor.
Multe date pot conduce la delimitarea unei perioade de timp in care autorul a efectuse
diverse acte de pregatire, aspect de natura sa permit incadrarea faptei in categoria morula:
‘cu premeditare, cu toate consecintele juridice care decurg din aceasta imprejurare.
Stabilirea exacta a datei serveste nu numai la clarificarea modului in care autorul sie
petrecut timpul inaintea comiterii infractiunii, ci si la precizarea intervalului in care acesta =
aflat in cdmpul infractional si a activititilor desfasurate dupa finalizarea actului, aceasta si im
scopul contracararii unor false alibiuri
2.4, Determinarea modului in care a fost sivarsit omorul. Stabilirea modului de
suprimare a Vietii victimei este posibila pe baza interpretarii unui complex de date, de urme.
cu privire la intreaga activitate desfasurata de infractor. $i aici ne intélnim cu investigats
‘complexe, la care participa criminalistii $i medicii legisti
Se va determina, astfel, modul concret de operare, interesand o serie de circumstanje de
naturd sd serveasci la tneadrarea corecta a faptei, cum ar fi, de exemplu, omorul prin cruzime
ori pentru a inlesni savarsirea unei alte infractiuni (art.176 lita sau 175 lit, C.pen.).
De asemenea, pe aceasti cale, se stabilese evolutia raportului dinamic victima-agreson
natura eventualelor relatii dintre cei doi, posibilele incercari de simulare sau mascare a faptes.
respectiv disimularea omorului prin sinucidere ori accident ete.
25. Identificarea faptuitorului si a celorlalti participanfi. Identificarea autorulu, =
‘eventualilor pgrticipanti‘la savarsirea infactiunii (complici, instigatori, tainuitori), este uns
dintre problemele centrale ale cercetirii, de ea depinzind atat desfasurarea normal =
procesului penal, cat si incadrarea corecti a faptei. Avem in vedere situatia in care autorul. 2
putea fi, de exemplu, sot, ruda apropiata a victimei, o persoand care a mai sAvarsit un omor,
‘imprejurare in care ne-am putea afla, de exemplu, in prezenta unei forme calificate de
‘omucidere (art.175, 176 C.pen.) METODOLOGIA CRIMINALISTICA, 553
Fai de importania pe care 0 prezinté identificarea autorului unui omor, trebuie precizat
ca, in practic’, 0 bund parte din activitatea de anchetd, de investigare a unui omor, este
destinata tocmai rezolvarii acestei probleme, de ea fiind legata rezolvarea cazului sub toate
aspectele sale. A se vedea, de exemplu, binecunoscutele cazuri ,.Mihalea” sau ,Precupetii
vechi", ale omorurilor ,,la comanda” din anii 1999-2002 sau omuciderile savarsite de grecul
Passaris
2.6. Identificarea vietimei. Identificarea victimei are, la randul ei, o important’
Particulara pentru ancheti, intrucat, o dati stabilita identitatea, este posibilé determinarea
cercului de suspecti, ca si a incadrarii faptei in functie de calitatea subiectului pasiv al
infractiun
In ipoteza disparitiei unei persoane, cdnd exist indicii cA aceasta ar fi putut fi victima
unui omor, una dintre problemele importante ramne descoperirea cadavrului. in cazul
nedescoperirii acestuia, organului judiciar ii revine sarcina s& probeze cét mai temeinic
vinovatia autorului faptei, si cerceteze cu maxima atenfie cazul, pentru a evita sivarsirea
unei erori judiciare.
2.7. Identificarea instrumentelor sau mijloacelor care au servit la sivarsirea
infractiunii. Identificarea acestor instrumente vizeaz’ atit agentul vulnerant, care a cauzat
moartea victimei, cat si celelalte mijloace destinate pregatirii sivarsirii faptei, patrunderii la
fala locului, imobilizarii victimei etc. Aceasti identificare isi giseste utilitatea si in
Incadrarea juridica a faptei
De exemplu, in ipoteza uciderii unei persoane, prin aruncarea in aer a autoturismului
acesteia, ne aflam in fafa unor mijloace care pun in pericol viata mai multor persoane, cea
ce conduce la incadrarea faptei in prevederile art. 175 lite C.pen. Este o situatie similara
ivarsiri de acte teroriste, care pot fi sAvarsite nu numai prin explozii
2.8. Stabilirea mobilului sau scopului infractiunii. Stabilirea mobilului omorului este
problema cheie, ca prezenténd importan{a atat in stabilirea faptelor si imprejurérilor cauzei, a
identificarii autorului, cat si in incadrarea juridicd a faptei, De pilda, omorul comis din uri
sau gelozie serveste descori la alcituirea rapida a cercului de banuifi. Totodata, interesul
material, incercarea de a se sustrage de la urmirirea penal s.a., reprezint& elemente de
circumstantiere a omorului calificat.
Referitor la problemele enuntate, tinem si facem precizarea ci, desi, in linii mari, ele sunt
comune majorititii infractiunilor impotriva vietii, sdvarsite cu intenfie, acestea difera in
functie de particularitatile fiectrui caz in parte, ele fiind de o nebanuiti diversitate, ceea ce
obliga organul judiciar la o permanenti adaptare la situatia de fapt.
Multitudinea modurilor de operare sia condifiilor in care sunt comise infractiunile
impotriva vietii, ne determin& si sustinem cA, in inyestigarea criminalistica a omorului,
rareori se recurge la scheme fixe. Desigur, nu avem in vedere regulile procesual penale sau 554 ‘TRATAT DE CRIMINALISTICA
cele metodologice generale privind urmarirea penal. Din aceasti cauzd, nu se poate pretinde
c& anumite tchnici, procedee sau metode criminalistice sunt proprii investigarii formelor
simple de omor, in timp ce altele sunt specifice formelor calificate, deosebit de grave,
pruncuciderii, uciderii din culpa s.a.
Precizim cA, in capitolul de fafa, avem in vedere cercetarea omorului prevaizut de art.174-
176 C. pen. deoarece acesta insumeazA cvasi-totalitatea problemelor ce se cer rezolvate in
cazul oricarei infractiuni indreptate impotriva vietii. Fireste, avem in vedere inclusiv
infractiunile de pruncucidere (art.17 C.pen.), ca si uciderea din culpa (art.178 C.pen.),
determinarea sau inlesnirea sinuciderii(art.179 C.pen.).
§3. Modalititi de probare a infractiunilor de omucidere
Pentru clarificarea cauzelor de suprimare a vietii unei persoane, sub toate aspectele sale gi
pentru a fi in misuri si rezolve toate problemele care fac obiectul probatiunii in cazul
omuciderii, organul de urmarire penala va trebui sa apeleze la intreaga gama de mijloace de
proba tehnico-stiintifice, tactice si metodologice criminalistice. Astfel'
3.1. Mijloace de proba previizute de Codul de procedur& penal. Mijloacele de
proba utilizate frecvent in aceste cazuri sunt rezultatul unor acte procedurale, dintre care se
disting:
Q Cercetarea la faja locului, in acceptia cea mai larg’, prin aceasta intelegind nu
numai locul propriu-zis al omorului, ci si alte zone in care au fost descoperite urme,
instrumente etc.
a Efectuarea de constatari tehnico-stiinyifice, de expertize criminalistice si medico-
Jegale, alte examinari complexe cu caracter tehnic.
a Ascultarea martorilor, a invimuitilor sau inculpatilor si eventual, a persoanei
imate, dacd fapta a rimas in faza de tentativa.
a Efectuarea de prezentari pentru recunoasterea de persoane sau obiccte, inclusiv
recunoasterea victimei sau a obiectelor care i-au apartinut.
a Efectuarea de perchezitii, de ridicari de obiecte sau inscrisuri
Q Efectuarea de reconstituiri, atdt pentru verificarea unor sustineri ale invinuitilor, cat
si ale martorilor.
a Efectuarea de confruntéri, in ipoteza existenjei de contradictii in declaratiile celor
audiati
3.2, Mijloace tehnico-tactice criminalistice si medico-legale. Mijloacele tehnice, tactice
si metodologice criminalistice aflate la indemana organelor judiciare sunt, in principal,
urmatoarele”:
Q Mijloacele tehnico-stiinjifice de examinare a urmetor infractiunii, a corpurilor
delicte descoperite si ridicate cu ocazia cercetirii locului faptei, a locului in care a
fost descoperit cadavrul, precum si cu prilejul perchezitiei.
' V.Greblea, Prelegeri la cursurile de specializare a procurorilor eriminalisi, manuseris, din fondul
docurmentar al Parchetului General de pe lang fnalta Curte de Casati si Justiie
? Y.Berchesan, supra cit, p.174-176. METODOLOGIA CRIMINALISTICA 555
Q Mijloacele de identificare a persoanelor si cadavrelor, altele decat cele pe baza
urmelor descoperite in cémpul infractional: identificari dup’ semnalmente
exterioare, reconstituiri de fizionomii 5.a
a Procedeele tactice de efectuare a actelor de urmérire penal, aplicate frecvent in
aceste cazuri, cum sunt cele destinate ascultarii, confruntarii, perchezitici,
reconstituirii etc
2 Regulile metododogice aplicate potrivit particularitajilor ficcarui caz in. parte,
incepand cu cele metodologice generale.
Q Mijloacele proprit Medicine’ legale, stiinta al cérei aport in solutionarea cazurilor de
‘omucidere este deosebit de important, interesiind mecanismele de producere a
‘mortii, momentul survenirii acesteia, identificarea autorului prin examene biologice.
Sectiunea a Il-a
Cadrul metodologic general si primele
misuri luate in investigarea omuciderit
§1. Reguli generale metodologice aplicate in investigarea omorului
in investigarea oricarei infractiuni, organul de urmirire penali trebuie sa respecte, alaturi
de prevederile legale, o serie de reguli metodologice, atat cu caracter general, cat si
Particular, potrivit specificului fiectirei categorii de infractiuni. Cu att mai important se
dovedeste mecesitatea respectirii unor reguli generale metodologice de cercetare a
omuciderii, cu cat aceste infractiuni se distanjeazii de alte categorii de fapte penale printr-un
pericol social cu totul deosebit, ca si prin circumstangele in care sunt comise, aspect care nu
‘maj poate fi negat in prezent,
Sunt bine cunoscute eforturile concertate, cel putin in acest domeniu, ale Ministerului
Public si Inspectoratului General al Poliici pentru stivilirea actelor criminale, printr-o
actiune ferma si calificats; de aici si cforturile specialistilor in directia imbundtatirii
metodologice a cercetarii omorului, la care stiinta Criminalisticii are, dupa cum am mai
subliniat, un aport special, desi este, uneori, trecut cu vederea.
Fata de cerinfele impuse de practica judiciard, rezulta ci regulile generale metodologice
sunt, in esentd, urmatoarele:
a. Efectuarea cercetarii omoruhti de cétre 0 echipé complexd, formata din procuror,
medic legist si lucratori de politic, conducerea acesteia fiind asigurata de c&tre procuror,
potrivit prevederilor art.209 C.prpen,, in scopul desfisurarii activitatii de urmarire penala
intr-un mod unitar, bine coordonat,
b. Asigurarea operativitefii, printr-o organizare eficienté a cercetdrii, acordandu-se
prioritate activititilor care reclami o maxima urgent, cum sunt:
A Cercetarea la fata locului.
@ Ascultarea imediata a persoanelor care au cunostint& despre fapta sivarsitd, despre
victima sau agresor.
Q Dispunerea constatarilor tehnico-stiintifice si a expertizelor judiciare.
Q Urmérirea fara intérziere a persoanei suspecte. 556 ‘TRATAT DE CRIMINALISTICA
in legatura cu necesitatea deplasarii urgente Ja fata locului, este semnificativa concluzia
desprins& din practiced, potrivit cZreia cca. 20 la suta din dosarele cu autori necunoscuti sunt
datorate intarzierii deplasirii procurorului la locul omorului!
c. Cercetarea atenti, completa $i calificatd a locului faptei, data fiind rezonanta sa in
stabilirea precisti a faptelor si a imprejurarilor cauzei, precum si in identificarea autorului
‘omorului, a instrumentelor sau mijloacelor vulnerante, aspecte asupra cArora vom reveni.
d. Planificarea judicioast a intregii activitéti de urmérire penald, in functie de
particularitafile fiecdrui caz, in elaborarea versiunilor urmand si se tink scama de datele
reale, bine verificate, ale cazului, astfel incat sa fie posibila administrarea la timp a probelor,
evitndu-se actiunile de natura si tergiverseze solutionarea cauzei,
@. Stabilirea cu exactitate a elementelor constitutive ale infractiunii, ancheta tebuind s&
pomeasca de la fapta la autor si nu invers, cerin{& subordonaté direct principiului aflarii
adevarului si prezumtiei de nevinovatie, prin care se previn, in primul rand, 0 posibilé eroare
judiciard, ca si efectuarea unor acte de urmatrire penal inutile.
f. Asigurarea continuitayii desftisurdirii urméririi penale, find indicat ca echipa de
investigare si, in primul rand, procurorul care a efectuat actele premergétoare, si desfaigoare
Intreaga cercetare pani la finalizarea cazului, ceea ce presupune ca, inca de la cercetarea la
fafa locului, sa participe procurorul competent.
g. Efectuarea cercetarii in stricta conformitate cu prevederile legit procesual penale si cu
aplicarea consecventi a celor mai adecvate metode tehnico-stiintifice si reguli metodologice
criminalistice pe intceaga durati a desfgurarii procesului penal.
Regulile enuntate, pe care le considerim perfectibile, atdt in forma cét si in continut, pot
oferi un model suficient de exact al cadrului metodologic in care se desfisoara cercetarea
mori violente,
§2. Cercetarea in echip a omuciderii; rolul si importanta sa
Regula metodologicd privind cercetarea in echip’ a omorului, prin importanta ei in
ansamblul preocuparilor destinate solutionarii infractiunilor impotriva viefii, impune cateva
sublinieri”.
a. Cercetarea in echipa permite concentrarea cunostintelor, a priceperii si a formarii unor
specialisti in valorificarea completa si operativa a datelor despre fapta comisd, in directia
aflarii adevirului. Or, in conditiile in care factorii antrenafi in clarificarea problemelor
specifice unei anumite omucideri actioneaz disparat, necoordonat, solufionatea cazului ar
intarzia.
b. Din cauza naturii sale, cercetarea omorului impune desfigurarea de activititi, de
investigatii judiciare si stiintifice complexe, sub coordonarea procurorului. Acesta, sprijinit
de ofiferii de politie din serviciul judiciar si criminalistic, efectueaz& actele de urmarire
penal destinate stabilirii elementelor constitutive ale infractiunii si identificarii subiectilor
acesteia, apeland la metodele criminalistice.
} ONastase, Unele aspecte teoretice si practice privind cercetarea infractiunilor de omor, studiu realizat in
‘cat directici de urmarite penala si criminalistica, a Parchetului General de pe lang’ Curtea Suprema de Justiti,
in PCC. ar2/ 1992, p36.
7 V.Greblea, O.Petreseu si LLArgeseanu, Cercetarea omorilul de cdire 0 echipa complexd, in rev. PCC,
nr 3-4/ 1982, p.22.29, METODOLOGIA CRIMINALISTICA 587
¢. Medicul legist cerceteaza aspectele medicale, concluzionand asupra cauzei si naturii
morfii, asupra legaturii cauzale dintre actiune si consecinfele sale ete.
Ne aflam, prin urmare, in fafa unei evidente interdependenfe impuse obiectiv de
necesitatea stabilirii adevarului, la care concurs doua stiinje de grani{& - criminalistica si
medicina legala - imprejurare care a facut s4 se afirme, pe bund dreptate c&, in cercetarea
infractiunilor impotriva vietii, medicul legist are o dubla calitate: una de expert si una de
consilier”™!
Calitatea de consilier ar reiesi din numeroasele probleme noi ce apar pe parcursul
urmatirii penale, altele decat cele existente la inceputul cercetirii si care isi gsesc 0
rezolvare medico-legala, conducénd la completarea expertizelor initial.
De altfel, in literatura de specialitate, este deseori subliniat’ importan(a cercetiii unor
infracfiuni grave, mai dificil de solutionat, printre care si omorul, de cAtre © echipa sau
comisie de ancheta’
§3. Primele masuri luate de organele de urmarire penaki
‘in cercetarea omorului
Onganele de urmarire penal pot lua cunostinfa despre savarsirea unui omor, potrivit
prevederilor art.221 C.pr-pen. prin plingere, denunt, ori sesizéndu-se din oficiu cénd afl pe
orice cale despre stvaryirea unei omucideri sau a unei morfi suspecte. in practic’, aceasta
Presupune fie descoperirea unui cadavru, prezentind semne de moarte violent’, fic
descoperirea unor fragmente sau resturi de cadavru, inclusiv parti de schelet.
De asemenea, sesizarea poate privi disparitia unei persoane in legiturd cu care exist
motive intemeiate si se creadi cd a fost ucisi, imprejurare in care este necesara
intreprinderea unor misuri serioase de verificare a datelor, de investigatii si de supraveghere
operativa, pentru a se stabili daca intr-adevar ne aflim in fata unei omucideri
3.1. Misuri uate de eadrul de politic sosit primul Ia fafa locului. La fata locului
soseste primul polifistul sesizat, in conditiile ardtate, sau alt organ judiciar care, indiferent de
competenta, informeazai dispeceratul de politic, de aici parchetul si serviciul medico-legal’
Tot el este obligat ca, pana la sosirea echipei de cercetare si intreprinda cu maxima
urgen{& urmatoarele:
2 Stabilirea faptului dace vietima mai este sau mu in viafa, pentru un eventual prim-
ajutor si transportarea sa imediata la spital.
Q Determinarea locului sdvarsirii faptei, punerea lui sub paza si protejarea urmelor,
inclusiy a zonelor adiacente.
2 Fixarea tuturor imprejurérilor care, pe parcurs, se pot modifica sau dispairea, chiar
sia acelora care trebuie inlaturate, intrucat prezinta pericol
“1. Quai, Aprecieri privind cercetarea omorului de edie o echipad complexd, tn rev. PCC. ne4/1981, p34 si
lum. Autorul, sustindnd importanta acestei echipe, aminteste c& in criminalistica clasicd cca mai mare eroare este
8 pul pe acecasi pist mai mule politi,
= BMalmer, in rev. Kriminalistt, voll, p208, Hamburg, 1954, din fondul documentar, supra cit
V.LTerebilov vorbeste de metoda colectivelor de anchetd. O.Piun, S.R.Gheorghe, Fyicienta cercetari in echipas
presupune conlucrarea efectiva a procurorului cu organele de milijie in efectuarea investigafilor, in rev. P.C.C.
nr3-4/1987, p.19-21
*L-Prevost, Enguéte criminele eitiaa Ta, Ed. Module, Quebec, Canada, 2000, p50 si urm. 558 TRATAT DE CRIMINALISTICA
Q Identificarea martorilor si retinerea eventualelor persoane suspecte, a oricarei
persoane care poate oferi informatii despre victims.
3.2, Activitafi pregatitoare intreprinse de echipa de cercetare propriu-zisa. in cadral
activitatilor pregdtitoare, potrivit regulilor generale metodologice, organele de urmarire
penala - preferabil find ca ingisi membrii echipei de cercetare si faci acest Iucru - vor
proceda la’
@ Identificarea vietimei $i a celorlalte persoane implicate in sivarsirea faptei, in primul
rand @ auiorului, dacd acesta nu a putut fi stabilit de la inceputul cercetarii
@ Ffectuarea examemilui medico-legal de citre medicul anatomopatolog din echipa,
pentru stabilirea decesului si desprinderea primelor conchuzii cu privire la cauza si
natura morfii, la mecanismele care au provocat-o si la agentii vulnerant
2 Prevenirea contamindrii scenei crimei cu produse biologice, in contextul obligatiet
de conservare a tuturor urmelor’.
Q Ascultarea imediaté a martorilor oculari sau a persoanclor care au cunostin{a despre
fapta, despre victima sau despre persoana agresata
& Urméirirea operativa a persoanei suspecte, efectuarea de perchezitii domiciliare si
corporale pentru descoperirea urmelor, a instrumentelor folosite, eventual chiar a
unor fragmente de cadavru, daca initial au fost descoperite numai parti din acesta,
aruncate in diverse locuri
In esenta, este important si retinem c& trebuie actionat cu deosebiti operativitate, in
conformitate cu regulile generale metodologice mentionate anterior, atat in luarea primelor
misutri, cdt si in pregitirea echipei, ceca ce reclami mobilizarea urgenti a organclor judiciare
competente si efectueze investigarea.
Sectiunea a Ill-a
Particularititile cercetarii la fata locului in caz de omor
SL. Aspecte generale privind cercetarea la fata locului in caz de omor
Activitatea de cervetare a locului in care s-a sivarsit omorul sau a locului in care a fost
descoperit cadavrul se desfagoari potrivit regulilor generale ale cercetarii la fata locului,
mentionate in capitolul II din partea a Il-a a lucratii, De aceea, in cele ce urmeaza, ne vom
limita la sublinierea aspectclor mai importante, proprii acestei cercetati, care parcurge fazele
cunoscute (statica si dinamica)*.
1.1, Cercetarea in faza statici. Cercetarea locului omorului va ineepe cu luarea unor
mdsuri pregatitoare de catre procurorul care conduce echipa de cercetare. Pregatirea vizeazi,
" A se vedea C:Suciu, op.cit, p.602-603; C-Atonifoaie, op cit, p4-5; V-Berchesan, Merodologia investigarié
eriminalistice a omorului, Ed.Paralela 45, Pitesti, 1998, p.165.
4 ViBelis sicolab,, Tratat de mediciné legald, Ed. Teora, Bucuresti, 1995, p.673.
* O.Nastase, Unele aspecte teoretce si practice privind cercetarea infractunilor de omor, supra clt, 37s
LArgeseanu, Criminalistica si €riminologia in actiune, EdLumina Lex, Bucuresti, 2001, p.121 si um, vezt
aspectele practice. i
METODOLOGIA CRIMINALISTICA 559:
—_—_——a_—_—AE eT sssesesSsSsSSS
Printre altele, completarea sau verificarea masurilor initiale luate de catre organul de urmarire
penala sosit primul la fata locului, activitate ce se circumscric primelor masuri intreprinse in
asemenea cazuri'.
Investigarea ca atare a locului faptei, in ipoteza unei morfi violente, va debuta cu
Q Constatarea mortii victimei, efectuati de citre medicul legist, in prezenta
procurorului,
Q Examinarea generalé a locului faptei pentru ca procurorul si-si formeze o imagine
de ansamblu asupra campului infractional
A Objinerea unor date referitoare la victima, la fapt& si la persoanele care au
cunostint& despre omor si autorul acestuia, interesand mai ales martorii oculari.
Q Stabilirea eventualefor modificari survenite la fata locului dupa savarsirea omorului
Q Determinarea punctului din care va incepe cercetarea, de reguld plecandu-se de la
victima spre marginea locului faptei.
1 Selectionarea martorilor asisteni la efectuarea cercettri locului faptei
fn aceasti faz preliminara, pentru reusita anchetei, reamintim una dintre regulile
importante ale cercetarii la fafa locului, potrivit ctireia la inceput, in cdmpul infractional vor
intra numai procurorul si medicul legist. Se evita, astfel, posibilitatea distrugerii umor urme
si modificarea pozitiei obiectelor din preajma cadavrului. Insistim asupra acestui ultim
aspect, plecind de la faptul ci asa-numitele urme pozifionale (mese sau scaune ristumate,
sertare deschise, microreceptorul telefomului cézut din fre’ etc.) au o mare importants in
clarificarea modului de savarsire a infractiunii
Orice modificare, provocati chiar accidental de cétre numirul mare de persoane ce
patrund adeseori la locul omorului, conduce la coneluzii gresite cu privire la imprejuraile in
care a fost comist fapta. Patrunderea unui numir mare de persoane in zona cetcetati, mai
poate determina serioase dificulta{i in exploatarea urmelor olfactive cu ajutorul eairielui de
urmérire.
Insistim, totodati, asupra respectirii cerinfelor de prevenire a contamindrii scenei crimei
cu produse biologice ale investigatorilor, sau ,curiosilor”, pentru a mu fi anulate sansele
expertizelor genetice.
Referitor la pitrunderea altor persoane decat cele competente si efectueze cerectarea,
avem in vedere chiar si pitrunderea unor ziaristi sau reporteri care, desi de bund-credinti
Pot prejudicia mersul anchetei. Prin urmare, si ei trebuie sa se conformeze acelorasi reguli.
Cercetarea in faza static® se finalizeaza prin fixarea pozifiei tn care a fost gait cadavrul,
@ celorlalte obiecte din cmpul infractional. Fixarea se realizeaza prin fotografiere, conform
procedeelor specifice fotografiei judiciare operative, ori inregistrare pe banda video.
Subliniem utilitatea fixarii cu ajutorul aparaturii video, pentru operativitatea sa si pentru
posibilitatea retinerii complete a imaginii intregului loc al faptei, aga cum se gaseste el in
momentul sosirii echipei de cercetare. In practica de specialitate, se intilnesc cazuri in care
inregistrarea pe banda magneticd serveste direct la studierea minutioas& a locului faptei gi la
claborarea unor versiuni realiste privind autorul infractiunii. De exemplu, pe baza vizionarii
inregistrarilor pe band’ videomagnetica a locului in care a fost descoperit cadavrul unei
' Referitor la cereetarea la fata locului, a se vedea si A.Swenson, O.Wendel, Metode moderne de investigarie
criminala, Stokholm, 1954; M.J.Palmiotto, Criminal investigation, supra cit. p.165; G.A.Alexandrov, Cer-
L_Argeyeamu, op.cit, p8I-118; V.Berchesan, op.cit, p.253 si urm. 586 TRATAT DE CRIMINALK
-2. Date rezultate din ascultarea martorilor, a rudelor ori din investiga
privitoare la victim. Astfel, pot fi cunoscute obiceiurile, pasiunile, viciile, natura relatiilor
intrefinute cu membrii familiei, cu colegii de servicia sau eu ale persoane, mediile
frecventate, starea sanatatii, activitatea profesionalai g.a.
Evident ¢& este absolut necesar si se stabileasca cat mai exact unc, cand, cu cine si ince
mod siva petrecut timpul victima inaintea survenirii decesului sau a disparitici, daca a fost
Yazutd In Compania unei persoane strdine sau cunostinte intamplatoare, duet cineva a cfutat-
© sau s-a inferesat de ea, dacd i-a lisat vreun mesaj etc
Elaborarea versiunilor devine, cfteodata, in practica, 0 operatic deosebit de dificila in
Spectattate, ry bizar: marea majoritate sivarsite, dup eum se afinma Ge auton dn
specialitate, de bolnavi psihic sau de elemente huliganice aflate sub influenta bauturilor
alcoolice',
Aceleasidificultatiapar si in ipoteza unor intalniri ecazionale, la jocurile de noroe, la un
Pahar de bauturd, la diverse intdlniri sportive, baluri, discoteci deplasiri diverse in grupuri
$2; Clnd se produc altercatii care pot degenera ugor in conflict soldate ve morti sau
itamari.
Formularea unei ipoteze potivitcAreia un omor a fost stvarsit de extre un bolnerv psihic
fat (etemninata de multitudinea si gravitatea leziunilor, de ucideren mai multor persoane,
fteevent fiind vizati membriifamilii, copii, in practicd tmalnindis co un psihopat care gi.
ucis tofi cei cinci copii pe care fi avea, Aceasti categorie de ucigasi se caracterizeaza prin
efectuarea de actiuni strani, prin lipsa elementelor de prudent, prin atacarea deodati a mai
multor persoane,
Un bolnay de schizofrenie a atacat pe un teren viran trei petsoane, reusind si ucida una si
Sf Binease® pe alta. Desi nu s-a conturat nici un mobil plauzibil, inifal « tex banuita de
fivatyirea omorului persoana rinita din grupul celor tre, Ulterior, a fost inclus in cercul
Dénuiilor si un bolnav psihic 1a loouinja céruia organele de unre penal au gisit, pe
micuja din dormitor, cutitul si hainele pitate de sange, precum si un jumal in care, printre
altele, erau ficute mentiuni de genul ,tvipla tentativa eu dubld crim, eu sunt agresor, 19 oct
ora 1,30”, mentiuni terminate cu o pata de sange simbolici,
3.2.3. Verificarea versiunilor, este o activitate obligatorie care fine de esenta cercetarii
omorului, ca, de altfel, a oricarei infractiuni, in cadrul fiecrei versiuni, se procedeaza la
clarificarea problemelor sale specifice, prin efectuarea activitatilor de urmarire penala
aera, iPoteza respectiva (ascultirii de manor reconstituire ete), potrivit termenelor
stabilite in planul de urmarire penala,
Versiunile sunt verificate concomiten, indiferent de gradul lor de verosimilitate, pana la
climinarea celor neconforme cu realitatea, Fireste o& o anita Prioritate va fi data martorilor
oe prezinté o credibilitate mai mare sau in legatura cu care exist mai multe date
$4 Evaludrile de tip profiling privind personalitatea faptuitorului
4.1. Importanta evaluarilor de tip profiling pentru investigatiile penale, fn statele cu
Sune judiciare moderne, in primul rand in Statele Unite, a deverrt freeventi, pentru
Solutionarea multor cauze penale, in special omucideri, investigatic realizata de specialisti
denumiti profiler, pentru determinarea profilului Personalititii sau psihologiei infractorilor
ee
P.Ceacaniea, Partcularitjile comportamentult bolnavlorpsihe infractnnile conta vieti si aspecte
ale practiciiprivind cercetarea, in ev. PCC. nt:31 1981, p87-98 : METODOLOGIA CRIMINALISTICA 587
Cercetatrile modeme din domeniul Criminalisticii iau in considerare folosirea pe scara tot
‘mai larga a asa-numifilor ,profiler”. Acestia sunt profesionisti, de foarte multe ori psihologi,
care formeazaio opinie despre caracterul unui infractor ind neidentificat. Unii dintre profileri
nu au pregatire strict in psihologie, find oameni de stiinta din domeniul criminalistici
Regociatori in probleme de ostatici, sau profesori; oricum tofi acestia au studiat si studiazt
psihologie, criminalistica, criminologie sau sociologie.
Orice infractiune presupune, asa cum s-a vazut, clasificarea multor intrebiri. Unele dintre
acestea, cum ar fi acelea de céind, unde, isi gisesc cu usurinti rspuns. Altele, cum at fi: cum
side ce, tind sa fie mai complexe, dar toate aceste intrebari converg spre intrebarea cea mai
important: cine a scivdryit infractiunea?
Rolul profiler-ilor criminalisti este acela de a-i ajuta pe investigatori s& rispunda la
aceasti intrebare. Profilerii criminalisti examineaza detaliile unci infiactiuni, si aplica
Cunostintele lor din domenii diverse, in special cel al psihologiei si sociologici pentru a
dezvolta o descriere generala a posibilului infractor
Spre deosebire de procurorii sau politistii criminalisti (vezi judiciaristii), profiler-ii nu se
concentreaz asupra unei persoane, asupra unui posibil infractor, rolul lor fiind acela de a
contura poriretul general al unei personatitayi si nu portretul unei persoane, in acceptiunea
unui portret vorbit,
{in ciuda faptului cd profiling-ul este privit ca 0 evaluare spectaculoasa, care acorda celui
care © efectueazi chiar un statut de celebritate, aceasti specialitate nu este considerata in
ctiminalisticd 0 ocupatie ,,de carier8”. Majoritatea profiler-ilor sunt angajati in activitii care
‘nu au un statut permanent in raport cu institutiile judiciare,
De regulé, profiler-ul igi foloseste abilitatile pentru a infelege natura umani si posibilele
Probleme patologice ale inffactorului, asa incat poate contura un altfel de portret robot,
extrem de fidel al acestuia. Observand scena crime, profiler-ul poate desctie caracteristicile
existenfiale ale individului care a savarsit-o.
Pentru un profiler este evident faptul ci tofi indivizii sunt sclavii propriului profil
psihologic, ceea ce conduce la moduri de operare care se constituie in adevarate semndtuti
ale indivizilor care au comis infractiunea.
Pe baza descifitirii profilului psihologic al unui infractor, se poate contura si modelul sau
de actiune pe viitor, fapt decisiv in identificarea infractorilor in serie sau a recidivistilor.
Profiler-ii sunt folositi nu numai in operatiuni ale politiei, care tind si determine unul sau
mai multi suspecti, dar si in tribunale, unde acestia sunt solicitati pentru diverse evaluari. In
aceste cazuri, rolul lor este acela de a rispunde unei probleme deosebit de importante si
anume discerndméntul infractorului in momentul comiterii faptei penale.
Un alt rol al profiler-ului in curtile cu juri, americane, este legat de alegerea membrilor
Juriului, uni dintee jurati putand fi indepariagi din cauza afinitatilor de personalitate pe care le
au cu cel judecat.
4.2. Profiling-ul geografic. O nou tendint& in domeniul profiling-ului este dezvoltarea
asa-numitului profiling geografic. In cadrul acestuia sunt folosite fotografii aeriene, numere
de inmatriculare a autovehiculelor, date referitoare la plata impocitelor si alte tipuri de dovezi
care incearc& si localizeze infractorul intr-o anumit’ zond (locatie) geografica si strict de
personalitatea sa. 588 ‘TRATAT DE CRIMINALISTICA
Profiler-ul criminalist este solicitat, de reguli, pentru infiactiunile care au elemente de
violenta sau tentative de violenti. ins, profiling-ul geografic poate fi utilizat pentru toate
tipurile de infractiuni,
in profiling-ul geografic sunt folosite din ce in ce mai mult datele obtinute pe baza
studiilor ADN, care pot plasa indivizii in grupuri de populatie distincte, cu localizare
geografica certi.
fn Statele Unite si Canada a fost deja creat ,, The Profiler Plus Calculations Site”, care
poate fi folosit pentru a calcula apartenenta unui individ la un anumit grup rasial $i
geografic!, Totusi, oarecum surprinztor, pana in prezent, nu s-a realizat un studiu aprofundat
privind eficacitatea reald a acestui tip de investigatic.
Un criminolog de la Charles Sturt University, Richard Kocsis, a efectuat primul studiu
comparativ, prezentand datele de ta locul unei crime pentru care investigatia fusese finalizata
la cinci grupuri de persoane: profiler-i, detectivi, psihologi, studenti si medici, pentru a
observa care dintre acestia vor oferi date corecte sau gresite, Rezultatul a fost acela c&
studenfii si psihologii au fost foarte aproape de profiler-ii profesionisti in conch
depasindu-i pe detectivii profesionisti.”
in legatura cu investigatia de tip profiling se impun cAteva precizari:
Mai intai, ea isi dovedeste utilitatea in solutionarea multor cauze penale, mai ales in
infractiuni impotriva persoanei, svarsite cu violenta (omoruri, talharii, violuri, sechestrari de
persoane $.2.), inclusiv in acte de terorism.
Utilitatea este determinata de orientarea investigatiilor spre un anumit tip de suspect, de
aici si elaborarea unor versiuni de urmérire penald, privind persoana faptuitorului, mai
aproape de realitate.
fn al doilea rind, in fara noastra nu s-a apelat, oficial, Ja astfel de specialisti, desi, in
practicd, s-au luat in calcul si opiniile unor psihologi in legaturi cu autorii unor fapte
svarsite cu yiolenfa, nu firg rezultate’,
Este, insé, normal s se procedeze la formarea unor specialisti profiler, care si fie
antrenati pentru solutionarea faptelor de mare violenta. Precizez, totusi, cX multi profesionisti
romani ai investigatiilor penale au avut si au aceste calitafi; un exemplu de referinta in
materie poate fi Dumitru Ceacanica,
' Borys S., Iwamoto R., Miyakoshi J., Carmody G. si Fourney R., Allele Frequency Distribution for Nine
STR Loci in the Japanese Population in Journal of Forensic Science, noiembtie 1999, vol.44, nr.6, p.1319; Borys
's,, Vanstone H., Carmody G. si Fourney R., Allele Frequencies for the COPILER™STR Loci in the Canadian
Caucasian and Canadian First Nations Popufations, in Journal of Forensic Seiences, iulie, 2000, vol.45, nr:4,
9445-946; RCMP Biology Section Methods Guide, 1998.
? Quantum — Profiler, abc Television, 4 mai 2002 (hitp://www.abc.au/quantumy/stories). Pentru cercetatile
‘efectuate, R-Kocsis a primit ,Premiul Eureka pentni gindire criti
in acest sens, a se vedea ,, Revista de psihocriminalistca’”, in care sunt publicate cercetirileintreprinse de
‘MZamfirescu, Magdalena Voines alti colaboratori. Revista apare sub egida Inspectoratului General al Poliie,
Directia Politci Judiciare, METODOLOGIA CRIMINALISTICA 589
§5. Efectuarea unor acte de urmirire penal
Pentru stabilirea tuturor faptclor si imprejurarilor unei morti violente, pentru verificarea
temeinicd a versiunilor elaborate in caz, organul de urmérire penala nu se poate limita la
cercetarea locului faptei, la constatarea medico-legala sau la expertizele criminalistice, chiar
dacd acestea au o anumité greutate si rezonanti in stabilirea adevarului si identificarea
autorului
‘Acestor prime acte de investigare, li se adauga:
5.1, Ascultarea martorilor. Ascultarea martorilor, a persoanelor care au descoperit
cadavrul si a rudelor victimei, este 0 activitate care se cere realizaté cu maxima urgent’.
Persoanele care au descoperit cadavrul, precum si martorii oculari, pot fi ascultati ined din
momentul cercetarii locului faptei.
Problemele ce trebuie clarificare ori verificate prin depozitiile acestor persoane, difera de
la caz la caz, dar, in linii mari, martorii sunt intrebafi despre tot ce cunose in legatura cu
victima, autorul omorului, raporturile dintre ei, si modul in care s-a sivarsit infractiunea.
Da exemplu, in legatur’ cu victima se vor cere date cu privire la modul in care a fost
descoperita si daca in apropierea ei se afla vreo persoana care ulterior a disparut. Este foarte
important ca martorul si fie intrebat ce a facut victima inaintea infractiunii, ew cine si cum si-
a petrecut timpul, in ce stare se gisea, era sau nu agitati, speriata, in stare de ebrietate, in ce
directie s-a deplasat, ce avea asupra sa ete. Orice amdnunt, chiar fara semnificatie, la prima
vedere, putindu-se dovedi deosebit de util in elucidarea cazului
Rudele si prietenii mai apropiasi ai victimei pot oferi date privind pasiunile, viciile,
Jegiturile extraconjugale, relatiile cu membrii familiei, sau despre eventualii dusmani pe care
Giavea victima, inclusiv despre persoane care au ameninfat-o ori aveau interes s-o ucida.
in legaturd cu autorul infractiunii, martorilor oculari li se vor cere date referitoare la
identitatea ori la semnalmentele exterioare ale acestuia. Ceilalfi martori pot fi intrebati daca
cunose cova in legitura cu intentia unei anumite persoane de a sAvarsi omorul, sau dac& au
auzit pe cineva afirmand, de exemplu, c& a scipat de dusmanul séu. Despre persoanele
anuite se mai pot pune intrebari privitoare la faptul dact au fost vazute tulburate, murdare
de singe, incerednd s evite contactul cu alte persoane satt si ascunda ceva sau avand un
comportament nefiresc.
Referitor la ascultarea persoanelor, indiferent de calitatea lor procesuald, dup cum
rezult& dintr-o bogat’ practic in materie, aceasta trebuie si fie efectuati, in totalitate, de
aceiasi membri ai echipei de cercetare, de la inceputul anchetei pana la finalizarca cazului,
reaudieri efectuate de noi anchetatori generand dificult, neintelegeri.
52. Ascultarea invinuitului sau a inculpatului. Ascultarea invinuitului saw a
inculpatului - dupa identificarea lor din cercul suspectilor - permite cunoasterea pozitici sale
fata de fapta svarsiti si a motivelor care I-au determinat s comité omorul. Pentru aceasta va
fi intrebat despre natura relafiilor cu victima, daca i-a fost dusman si din ce cauzi, daca a
urmarit un interes material ori de alt& naturd, cum a pregatit sia comis fapta.
intrucat unele omoruri se produc in stare de provocare, ori in conditiile depdgirii limitelor
legitimei aparari, se va insista pe clarificarea aeestor imprejurar
in ipoteza in care, cel interogat, neag® invinuirea adusa, i se va cere si explice, de
exemplu, ce a cdutat la locul infractiunii, cum si-a petrecut timpul inaintea si dupa comiterea 590 ‘TRATAT DE CRIMINALISTICA
crimei, cum se explicd prezenta urmelor sale 1a locul faptei, sau a unor obiecte ale victimei la
domiciliul sau, care a fost natura contactului cu victima cu putin timp inainte de survenirea
decesului, contact observat de unii martori sa
Declaratiile invinuitului sau ale inculpatului, indiferent c& acesta neag’ sau recunoaste
faptele imputate, vor trebui verificate cu atentie si coroborate cu celelalte probe administrate
in cauz4. Subliniem acest aspect pentru ci nu trebuie exclusd niciodati sinceritatea
declaratiilor unui suspect sau invinuit.
5.3. Efectuarea de confruntiri. Confruntarile vor fi efectuate pentru inkiturarea
contradictiilor existente intre declaratiile celor ascultati (martori, invinuiti sau inculpati). Pot
fimartori care se tem de autorul omorului, sau care incearcd si-I acopere, imprejurare ce face
necesaré confruntarea lot cu martorii de bunf-credint& sau cu insusi invinuitul, in aceast&
ultima ipotez’ impunandu-se o pregatire deosebit de atenta a actului procedural preconizat.
Procedeul tactic al confruntirii se dovedeste deosebit de eficient in cazurile existentei mai
multor invinuiti sau inculpati in cauz, dintre care unii sunt sinceri. in cazul rentativelor de
‘mor, confruntarea se poate face inclusiv cu victima, daca aceasta nu este in stare de soc sau
traumatizata psihic.
5.4, Efectuarea de perchezitii, Perchezifia este necesari in multe dintre cazurile de
omor, obiectivele ei find multiple, incepand cu insisi cAutarea cadavrului, a mijloacelor
materiale de proba, la domiciliul persoanei banuite, a altor dovezi care si ateste natura
relatiilor dintre victima gi agresor, a interesului celui din urma de a suprima viafa celuilalt,
Desigur, dac& la locuinta victimei se descoperi cadavrul victimei sau un fragment
cadaveric, perchezitia se transforma intr-o cercetare a locului faptei. Pe lang’ perchezitia
domiciliara, va fi efectuata, in primele momente, si 0 perchezitie corporalé pentru
descoperirea la agresor a unor corpuri delicte, a urmelor biologice provenite de la victima, a
lunor escoriatii, muscaturi acute de vietima,
5.5. Efectuarea de reconstituiri. Reconstituirea serveste la precizarea afirmatiilor
invinuitului sau inculpatului, cu privire la posibilitatea sAvarsirii unor anumite activitati, in
anumite conditii concrete de timp si de loc, ira ajutorul altor persoane, cum ar fi, de pild,
spanzurarea victimei la o indltime la care aceasta nu putea fi ridicatd decét cu ajutorul unui
complice
De asemenea, reconstituirea poate avea drept obiectiv verificarea imprejuririlorin care un
omor sau anumite episoade ale acestuia, au fost realmente percepute in conditiile indicate de
martor.
In ipoteza omorurilor savarsite in locuri deschise sau in situafiile in care autorul a aruncat
victima ori pésti ale acesteia pe camp, in piduri, in lacuri se recurge si la procedeul denumit
conducere in teren, pe baza declaratiilor inculpatului,
§6. Particularititi ale cercetirii omoruh
sau al cadavrelor nedescoperite
in cazul cadavrelor dezmembrate
6.1. Investigatii specifice im cazul_cadavrelor dezmembrate. Descoperirea unor
cadavre dezmembrate ori a unor fragmente de cadavre determina dificultiji serioase in
cercetare, Una dintre problemele centrale ramane identificarea victimei, rezultat la care se METODOLOGIA CRIMINALISTICA 591
ajunge relatiy greu, depesajul criminal fiind facut tocmai in acest scop. in ipoteza cereesics
omorurilor in care cadavrele au fost gasite dezmembrate, sau nu au fost descoperite, existand
indicii despre disparitia lor, organul de urmarire penala se va conduce dupa aceleas: rezuli
generale, raportndu-se, insd, la particularititile acestor cazuri'.
Un tol particular in clarificarea unor probleme legate de identificarea victimei o aduce
expertiza medico-legald. De pilda, la descoperirea unor fragmente de cadavru se cere Si se
stabilease% daca ele apartin aceluiasi corp, care sunt sexul, varsta si talia aproximativa a
victimei, care este cauza posibild a morfii si data la care a survenit
Daca se giseste un craniu, in functie de starea lui, se poate proceda fie la identificarea
prin efectuarea toaletei acestuia pentru fotografiere, ipotezi rar intalnita in practic’, fie la o
Teconstituire a fizionomiei dupa cranju, sau la o identificare prin supraproiectia craniului
peste fotografia persoanei disparute.
Nu trebuie exclusd nici alterativa identifi
i pe baza desenelor papilare, numai daca
starea de putrefactie mai ingiduie aceasti operatie, ori dact infractorul nu a distrus
amprentele, pentru a face imposibila identificarea.
In vederea identificirii va trebui examinat cu maxima atentie fiecare fragment de cadavru,
pentru descoperitea unor eventuale semne particulare (cicatrice, negi, tatuaje, malformati).
Practica judiciara recent demonstreaza valabilitatea unor procedee criminalistice si medico-
legale de identificare a cadavrului dupa particularitati ale scheletului ori dupa interventii
ortopedice”.
Din punet de vedere criminalistic, vor fi cervetate ambalajele in care au fost gisite
fragmentele, interesind eventualele urme sau caracteristici care s& le ateste provenienta. Se
Vor stabili, de asemenea, modul in care au fost aduse, camuflate sau ingropate, distanta si
locurile la care au fost impristiate. Nu vor fi neglijate urmele pe care acestea le pot confine.
Pentru obtinerea de informatii privitoare la identitatea cadavrului, este foarte important
ascultarea persoanelor care locuiesc sau muncesc in apropicrea locului faptei, acestea putnd
oferi relafii cu privire la prezenja unor persoane straine in zona, a comportirii lor nefirestis.2.
Cadaviele neidentificate vor fi Iuate in evidenga pe baza figelor speciale, demumite fisele
»C", care contin date amanunfite obtinute prin examene medico-legale, antropologice, din
investigatii
Pentru exemplificare prezentém un caz preluat din practica judiciara’:
Ih primavara anului 1991, th incinta unei unitati industriale, situate pe malul unui rau, a fost
escoperit un picior uman, secfionat de sub genunchi. in urma corcetéri zonei, la 0 distanta de
aproximativ 1 Km, in aval de podul aflat in apropierea acelei unitai, s-a gasit in apa raului trunchiul de
cadavru. Pana la Tnceputul veril, Ia diverse intervale de timp, s-au mai gasit si alte fragmente de
‘cadavru, printre care si craniul. Desi s-au intreprins cercetari pe spati larg, in aval si in amonte de pod,
nu s-au gaisit toate partile in care fusese tdiat cadavnul. Din cauza stari avansate de putrefactic a
cadavrului, nu a fost posibil s& i se stabileascé in mod operativ identitatea, cercetarile urmarind. tn
primul rand acest scop.
Expertiza medico-legala efectuaté pe segmente de cadavru si schelet a funizat date privind varsta,
Sexul, culoarea parului, prezenta urmelor unei apendicectomii si altele. Examenul antropologic asupra
| CSuciu, op.cit, p.617-618; C. Aionitoaie, op.cit, p.21-24; S.P._Mitricey si P1LTarasov Radionoy, op.cit,
P.169; Mircea, op. cit, p.179.
* Gh.Asanache, Cacuri partculare de aplicare in procesul stabilvit identi unor cadavre necunoscute~ a
‘metodei supraproietii, utliind clisee radiografce, vizuallzind diverse sectoare anatomofatografce ale
sistemuluiasteo-auricolar, in Buletinul de Criminologie si Criminalistca, supra cit, p 113-119.
> LArgeseanu, Enigmele anchetelor judiciare, Ed Civied, Bucuresti, 1992, p.22-24, 592 TRATAT DE CRIMINALISTIC:
Schelelului@ concluzionat ca victima este de sex masculn,talla de 160-180 om si varsta cuprinsintre
40-50 ani, Craniul prezenta in unele locuri discrete Tnfundéi, consecinfe ale unor posibile traurmatisme
{in antecedente.
Aflate in posesia acestor date, organele de urmarire penali au alcdtuit o lst& cuprinzand
Persoanele disparute de mai mult timp din localitate si din localitatile invecinate. La acestea ¢-au
adaugat si alte persoane despre care s-au primit informatii in sensul ca sunt plecate din localltate
Pentru a se angaja pe diverse santiore din far8. S-a ajuns, astfel, la un barbat care traia in relatii de
concubinaj cu 0 femeie din localitatea unde s-au gasit fragmentole de cadavru. Aceasta femei
Sustinea cu tarie 2, Tnea din toamna anului precedent, concubinul sau a plecat s& lucreze pe un
santier gi nu s-@ mal inapoiat la domiciiu! sau. Situatia putea fi realé dar, din prudent, pentru a nu
S8 omite © sursa de informati asupra carela poate nu s-ar mai firevenituilerior, cu consimtamantal
gazdei, s-a facut o perchezitie sumard a locuintei
{niial, nimic nu facea s& se intrezareasca Un posibil rezuitat util pentru solutionarea cazuli. Dar,
anchetatoruiui nu i-a scapat un amanunt semnificativ: printre hainele aflate in aceasta locuinta se
aa $1 © hain barbateascd imblanit8. Cul apartinea? O simpla intrebare si gazda este pusa tn
Gfcuitate. Haina apartinea concubinulul. De oe nu a luat-o cu el, desi iama bétea la usa, atunci cand
2 plecat s8 se angajeze pe santier? Mai avea o allé hain groasé, {indnd seama de faptul cé el nu
aveau o stare materiala prospera?
Desigur, acesiea pot fi intrebari de rutina, dar au mers direct la tintd. Fata de réspunsurile
evazive ale femeii, cercetarea locuintel, prevazutd la inceput a fi sumara, s-a transformat into
Cercetare amanuntits, soldata cu descoperirea unor urme de sange $i altele, semnificative,
Folografil ale disparutului si relaji date de persoanele care I-au cunascut, coroborate cu datele
expertizelor medico-legale si antropologice au ajutat la stabilirea identitat’fragmentelor de cadavru
Disparutul fusese supus unei operatii de apendicectomie, iar, la cap, suferise traumatisme care i-au
cauzat infundéri osoase. Nu mai era nici o indoiala cai aceste ftagmente de cadavru uman
aparfineau disparutului
tnvestigatile au stabilit 8, in urma unor certur, femela -a ucis pe concubinul sau in timp ce
dormea, Pentru a inlélura urmele faptei, a taiat cadavrul in mai multe bucalj, le-a Impachetat in fol
cin Plastic 51 le-a aruncat de pe pod tn apa raul, care nu inghelase incd. Dups ce a inceput
Gezghe{ul, unele din colete s-au oprit la matul apei, Un fragment de cadavru a fost tras din apa de
cain si dus in incinta intreprinderi unde a fost gait ulterior.
upa © ancheté care-a durat mai mult de un an, s-a Inchelat acest caz, pentru a carui Solujionare
au fost necesare cercetari pe teritoriul mai multor judele si un numar mare. de analize de laborator
bio-oriminalistic, expertize medico-tegale, antropologice si criminalistice
6.2, Particularitati ale cereetirii in cazurile disparitiei unor persoane, vietime ale
omuciderit, Investigarea omorului al cairei vietima este consideratd persoand disparuta,
Va incepe dup ce au fost efectuate investigatii complete si ample la domiciliul, locul de
munea, in cereul rudelor si al prietenilor, la spitale, verificdndu-se, totodati, dac& persoana
Tespectiva nu a fost retinuta si condamnata pentru o infractiune,
In esenja, ancheta penala, ca atare, debuteaza dupa obtinerea de date care fac credibila
versiunea potrivit cireia persoana disparuta este victima unui omar. Investigatiile, actele
Promergatoare, trebuie sd stabileasca toate datele referitoare la personalitatea, preocupatile,
relatiile de serviciu, de familie, altfel de relati, intr-un cuvant, orice daté de natura 4 ofere
un indiciu cu privire la disparitia sau moartea persoanei, O dati format convingerea ci
Persoana a fost victima unui omor, se va proceda la stréngerea de probe care si conduca la
identificarea autorului, in cadrul urmaririi penale.
In situatiile in care, in evidenta exist’ cadavre neidentificate, ce prezinta caracteristici
asemandtoare persoanei dispirute, se vor face examinarile comparative necesare si,
eventual, prezentarea pentru recunoastere pe baza fotografiei sau a altor semne particulare
indicate de rude METODOLOGIA CRIMINALISTICA
Ca si in cazul cadavrelor neidentificate, se procedeazd la fuarea in evident a
Persoanelor dispérute, aspect asupra ciruia vom reveni.
Pentru evidentierea particularitijilor cercetirii cazurilor de disparitie de persoane, mai
ales ind exist suspiciuni de omor, consideriim semnificatne un caz solutionat de
Procurori criminalisti ai Procuraturii Municipiului Bucuresti, Pe care il reludm si in
aceasta lucrare',
593
Pe, Bardsise de mal mul ant familia, a fost vazuté de una dine ee ‘sale, prin anul 1977, la
Cinta uu bérbat ce se ocupa cu ghcitu in cal si cafea, respecte eon Puiu’. AN. a fécut
Frocedéndu-se la ascultarea iui Pl, prin procedee tactice adeovate situate! s1 personaitati
fost caren” logatura cu vitima C.A., ale carl fotografi Lau fost pecan direct, .ghicitorul” a
: Treen, declan, la tneeput, ar cunoscut-o prin 1963 Meee Be care a facuto cu
incercari evidente de a parea c&-si aduce grou. aminte,
isimulare, Aducanduct
Ascultat a doua zi, in legaturd $i cu A.N., inculpatul Pl. a Fecunoscut, din primul moment, fara
Tad, C@ a Ucis-o $i pe aceasta, in mai, cadavrul aruncéndu in mon Floreasca. Motivul invocat de
6.2.1, Sub raport metodologic, fata de cazurile intalnite in Practica - din picate nu
Putine in prezent - specialistii considera c& cetcetarea disparitiilor de persoane, mai ales in
‘pole7a existenfei unor suspiciuni ed ele ar ascunde o inftactiume grav, ar trebui supusa
nei metodologii speciale de investigare. Astfel:
2. Ar trebui si se acorde atentie cazurilor de disparitie de Persoane cu 0 comportare si
eustenta normala, echilibrate psihic, cu familii organizate, care tu au incercat niciodats
Sa-i plrseasca familia sau locul de munca,
b. Trebuie avute in vedere persoanele cu moralitate, anturaj si comportare dubioasi, cu
incercari de pirisire a familiei, cu inclinatie spre aventurl; one Inccarci si scape de
anumite raspunderi ete.
Este necesarai o evidentt a celor disparuti ou afeeriuni psihice grave, cu tentative de
Sinucidere, ori cu intentii efective de a dispirea, vezi cazul dromomerilor.
See
{,O.PSun, Particularity ale efecturilceretiitr in cacurile de disparitie a unor persoane, in tev. PCC.
nr 3-4/1985, p.24 sium.
CCC re 594
TRATAT DE CRIMINALISTICA
6.2.2. Raportat la aceste imprejurari, cel putin in primele dowd categorii de dispariti,
s-ar impune, potrivit opiniilor exprimate in literatura de specialitate, inifierea urmatoarclor
masuri!':
a. Efectuarea verificarilor, a cercetarilor disparitiei de persoane in care exista suspiciuni
de omor de catte 0 echipa condusti de procurorul criminals
b. Aledituirea unei evidente sintetice, la nivelul Parchetului tribunalelor judefene i al
Capitalei, cu disparifiile de persoane si cu decedatii neidentificafi, corelati permanent cu
evidenfa similari a organelor de politic.
¢. Bfectuarea de verificari periodice, de cétre procurori, a unitijilor sanitare; pentru
depistarea internafilor c&rora nu li se cunoaste identitatea sau care prezinté stiri amnezice
confuuzionale.
Prin aceasta, este posibilé o corelare mai bund, eficienté si operativa a investigatiilor,
ined din primul moment al declansariiactivitatilor de investigati la sermalarea disparifilor
suspecte de persoane, intre magistrati si politie. |
In situatii speciale, in care informatiile obtinute indica si altemativa unei disparii in
strdinitate - imprejurare devenita deja “familiara” mediilor noastre infractionale -
concursul Biroului national al INTERPOL-ului devine indispensabil,
Cu atét mai mult se impune 0 adaptare a metodologiei investigarii omorurilor in
cazurile in care acestea intr pe terenul crimei organizate, cu care suntem evident
confruntai.
O.Piun, supra cit, p32-33. CAPITOLUL VI
ELEMENTE METODOLOGICE PRIVIND
INVESTIGAREA CRIMINALISTICA A
INFRACTIUNILOR DIN DOMENIUL
CRIMINALITATI ORGANIZATE
Sectiunea I
Consideratii introductive
Abordarea clementelor metodologice de inyestigare a faptelor circumscrise criminalitafii
organizate, fie si pe scurt, am considerat-o necesari din cauza dezvoltarii semnificative, si in
fara noastra, a acestui fenomen devenit foarte grav. In plus, sunt convins cA atat studentii
Juristi cat si practicienii dreptului, mai putin apropiati de acest domeniu, trebuie si aibi o
imagine asupra complexitatii actiunii de contracarare a faptelor penale circumscrise
criminalititii organizate.
§4. Precizari de ordin terminologic
Pentru o definire corecta a conceptului de ,.criminalitate/erima organizata”, este necesara
delimitarea conceptului de ,,criminalitate” si a celui de ,mafie”. Sfera de cuprindere a acestor
concepte, in structura de ansamblu a fenomenului infractional deosebit, este necesar a fi
‘cunoscutd in scopul elaborarii celor mai eficiente strategii de contracarare'.
Ambiguitatea sau folosirea inexact a conceptelor sus-menfionate a condus, de multe ori,
chiar si in cazul irii noastre, la necunoasterea unei situatii de fapt: anume existenta, in cadrul
societifii, a acestui fenomen infractional, cu repercusiuni inclusiv asupra strategiilor de
preyenire si combatere a segmentului de criminalitate organizata.
In delimitarea celor trei concepte : criminalitate - crimi - mafie mentionate mai sus, s-a
pornit de la definitia data mafiei de catre Giuseppe Rizzoleto si Gaetano Mosca, in lucrarea
~Mafiogii din Vicaria’. Potrivit acestor autori , Mafia reprezinté 0 expresie curent’, folositi
pentru a desemna un grup de indivizi, aroganti si violenti, uniti intre ei prin raporturi secrete
side temut, aflafi la originea unor actiuni criminale”. Acest concept a rimas neschimbat pana
S-a ivit necesitatea delimitirii sferei de cuprindere a acestuia de cea a criminalititii sau a
crimei organizate”.
V.Cioclei, Despre ambiguitatea conceptuala in materia criminaltayit organizate, in culegerea de studi
Lupta impottiva coruptiei i eriminalitiit organizate, ed. de Central de pregitire continua a procurorlor, Parchetul
general de pe lang CS.
?'T.Gherasim, Aspecte ale crimei organizate in Roménia, in R.C.C.., 11.8/2000, p.39- 44 722 TRATAT DE CRIMINALISTICA
Cea de a V-a Conferinfa a O.N.U, din anul 1992, privind ,Prevenirea criminalitatii st
tratamentul infractorilor”, a evidentiat, printr-o rezolutie special, patru criterii definitor:
pentru criminalitatea organizata:
Scopul ~ obtinerea unor cdstiguri substantiale.
Legaturi— bine structurate si delimitate ierarhic in cadrul grupului
Specific = folosirea atributiilor si relagiilor de serviciu ale participantilor:
‘Nivel ~ ocuparea de citre participanti a unor functii superioare in economic si
societate
Conceptele de criminalitate, crima organizata si mafie - primele doua fOlosite frecvent in
aceeasi acceptie - se diferentiaza prin:
Q Gradul de pericol social al activitatilor infractionale.
Q Nivelul de organizare si structurare
2 Metode si mijloace folosite pentru atingeréa scopului propus.
Q Scopul urmérit
dns, faptele penale intélnite in acest segment de infractionalitate pot fi foarte grew
incriminate ca atare prin lege, deoarece acestea implicd 0 diversitate de activitati
infractionale, sanctionate in mod individual de legiuitor, acestea avand 0 arie de cuprindere
greu de delimitat cu exactitate.
in raport cu forma de criminalitate, magistratul, potrivit legii, poate acorda sporuri de
pedeapsi membrilor organizatilor criminale, in functie de tipul organizatiei de care apartin.
1.1, Criminalitatea de tip mafiot. Mafia reprezinta acel segment infractional la care se
Taporteaza activititiilegale deosebit de periculoase, desfisurate prin metode agresive de catre
asociafii de indivizi cu o structuri organizatorica ierarhizati gi un lider autoritar, avand la
bbaza un cod de condita obligatorie, ritualuri de admitere a membrilor gi o lege a taceri, ix
scopul instituirii controlului asupra unor sectoare ale economiei sau chiar asupra unor
niveluri de decizie ale societatii si obtinerii de castiguri ilicite fabuloase'.
Activitatile de tip mafiot au urmétoarele caracteristic:
@ Prezinté un grad de periculozitate deosebits prin faptul e& urmirese. preluarea
Controlului asupra anumitor sectoare economice si vizeazd nivelurile superioare de
decizie
Se desfiisoara prin metode predominant agresive.
Se dezvoltai in concordanta cu structurile statale, economice, sociale si politice.
Scopul final al acestor activtifi il constituie objinerea unor céstiguriilicite uriase,
Organizayiile de tip mafiot aw o structura si un mod de actiune specifice, diferit de a altor
organizatii criminale. Astfel’:
Organizafiile mafiote au o structurd. care, in majoritatea cazurilor, urmeazi o linie
traditionala, ce depaseste un secol vechime.
O Liderul organizatiei are 0 autoritate absolut in randul membrilor acestuia, in
majoritatea cazurilor avand drept de viata si de moarte asupra lor.
| GhiNistorednu si O.PSun, Crminoioga, Ed. Europa Nova, Bcureyti 196, p.237 gf um
4 EPltuleseu, Al rellea ribo’ mondial si crima organizatd, Ed. Najional, Bucuresti 1996; Aural print
S-ar putea să vă placă și
- Spete Tema III - Sdxpalarea BanilorDocument5 paginiSpete Tema III - Sdxpalarea BanilordeyuhÎncă nu există evaluări
- Organizaţii Teroriste InternaţionaleDocument25 paginiOrganizaţii Teroriste InternaţionaledeyuhÎncă nu există evaluări
- Spete Tema III - Legea Nr. 241-2005 - 2Document11 paginiSpete Tema III - Legea Nr. 241-2005 - 2deyuhÎncă nu există evaluări
- Spete Tema IV - Contrabanda Si Alfte Infractiuni VamaleDocument7 paginiSpete Tema IV - Contrabanda Si Alfte Infractiuni VamaledeyuhÎncă nu există evaluări
- IplsDocument22 paginiIplsdeyuh100% (1)
- Geopolitic ADocument446 paginiGeopolitic AdeyuhÎncă nu există evaluări
