Sunteți pe pagina 1din 3

Reclama Brand de Tara prin Portul Popular

Daca acum portul popular a devenit mai mult un trend in randul tinerilor, si un
fashion statement, asta se datoreaza mai mult strainilor care au fost interesati de
frumoasa cultura oferita de aceste haine minunate care au o istorie numai a lor
egalata poate numai de istoria frumoaselor locuri din care provin. Brandul de tara ar
fi trebuit gasit si valorificat de catre cei care se ocupa cu promovarea acestei
frumoase tari, insa putem spune ca suntem o tara fara brand si sa nu gresim asta,
desi suntem usor de indentificat dupa anumite criterii, insa nici unul cu adevarat
evidentiat si pus in valoare.
La noi in tara s-a incercat ( cam fara succes, din punctul de vedere al romanilor cel
putin) promovarea frunzei ca brand de tara.
Insa anumite elemente, s-au ridicat din multime prin puteri propii, si aici amintim
evident si portul popular.
In mare, costumele populare romanesti se pot clasifica pe zone etnografice, numarul
zonelor variind intre 40 si 120, totul depinzind de persoana care face impartirea si de
criteriile folosite. Confectionarea costumului popular romanesc a pornit de la materii
prime produse in gospodariile taranilor dar a evoluat odata cu trecerea timpului,
reprezentand azi o adevarata maiestrie atat in obtinerea si decorarea tesaturilor cat
si a broderiilor. Portul popular are aceeasi structura pe tot teritoriul tarii noastre dar
se deosebeste de la o regiune la alta prin amanunte cum ar fi croiul, forma si
culoarea.
Cele sapte mari regiuni folclorice sunt:
-Transilvania: Transilvania-Ardeal;
-Campiile de vest: Campia Muresului Inferior; Campia Crisurilor (Crisul Negru, Crisul
Alb, Crisul Repede); Campia Somesului inferior (Tara Oasului);
-Banat, cuprinzind Lunca Timisului si Caras-Severin;
-Valahia, cuprinzind Oltenia si Muntenia;

-Zona Dunarii inferioare, cuprinzind Baragan, Dobrogea si sudul Moldovei;


-Moldova, inclusiv Basarabia, Bucovina si Transnistria;
-Balcanicii sau Romanii din peninsula Balcanica, la randul lor se impart in 4 subgrupe: daco-romanii de-alungul granitelor romanesti: Cadrilater (Bulgaria), Timoc
(nord-vestul Bulgariei si estul Serbiei), Voivodina/Banatul sarbesc si in Ucraina (mai
ales in regiunile Cernauti si Odesa Odesa); Istroromanii in Istria, Croatia;
Macedoromanii (sau "aromanii") in Albania, Bulgaria, Grecia, Macedonia;
Meglenoromanii in Grecia si Macedonia.
Piesa de rezistenta a costumului popular este camasa, atat pentru costumul
barbatesc, cat si pentru portul feminin. Termenul de Ie este insa atribuit numai
camasii femeiesti.
Ia este o camasa de sarbatoare care la baza a fost confectionata din panza alba,
bumbac, in sau borangic si impodobita cu margele si broderii la maneci si la gat.
Croiala este reprezentata de un dreptunghi taiat rotund la baza gatului si intarit cu un
snur rasucit. Manecile sunt incretite pana la maneci, cat si la incheieturile mainilor. Ia
este o evolutie moderna a camasii femeiesti, deoarece in trecut camasa, era lunga
pana in pamant si se purta sub haine pentru a apara corpul de vraji si pericole, in
schimb ia este scurta doar pana in talie.
Tehnica decorarii care consta in modele geometrice stilizate, sau inspirate din natura
a fost transmisa din mama in fiica, insa cu timpul s-a schimbat atat armonia
cromatica, cat si croiul dar mai ales materialele folosite la confectionarea ei.
Daca inainte portul romanesc reprezenta o imagine comuna in viata de la tara, cu
timpul si cu orasenirea, portul si-a pierdut din importanta avuta, insa in sate inca se
mai scot din locuri frumos pastrate, costume lucrate cu migala acum sute de ani si in
zi de sarbatoare vad lumina zilei la o lalta cu frumoasele traditii romanesti care refuza
sa moara.
Ia a fost de asemenea obseravata si peste granitele acestei frumoase tari , ea a
atras atenia artitilor, fiind imortalizat de pictorul francez Henri Matisse in mai multe
tablouri, unul dintre ele 'La blouse roumaine' (1940) fiind expus la Muzeul
National de Arta Moderna din Paris. Un alt pictor roman, de origine evreiasca,

Constantin Daniel Rosenthal a imortalizat-o pe Maria Rosetti in 'Romania


revoluionara' purtand ie si naframa.
Ia romaneasca apare si in tablourile semnate de Camil Ressu, Ion TheodorescuSion, Francisc Sirato, Nicolae Tonitza, Dumitru Ghiata s.a.
Ia romaneasca a fost, deopotriva, sursa de inspiratie pentru creatia vestimentara a
unor celebri designeri precum Yves Saint Laurent, care a creat, in 1981, o ntreaga
colectie intitulata 'La blouse roumaine', urmat Jean Paul Gaultier, Kenzo sau Tom
Ford, care a reinterpretat ia din zona Sibiu, cu broderii negre specifice zonei, si care
a aparut in numarul american al revistei 'Vogue', in martie 2012, purtata de
cantareata Adele. Apoi au fost Oscar de la Renta, Agatha Ruiz de la Prada, Anna Sui
sau Philippe Guilet. Printre designerii romani care s-au inspirat din portul romanesc
se numara Adrian Oianu, Dorin Negrau, Corina Vadescu, Ingrid Vlasov.
Pe 17 mai 2013, Institutul Cultural Romn din New York a inaugurat seria
evenimentelor reunite sub genericul 'La blouse roumaine', prin care doreste
promovarea identittii culturale romanesti in spatiul nord-american si care include
colaborari cu Muzeul Satului 'Dimitrie Gusti', Muzeul Tranului Roman si alte muzee
etnografice din Romania, prin organizarea unor expozitii si simpozioane dedicate
relatiilor intre artele traditionale romanesti, curentele de avangarda si creatiile
artistice.
Comunitatea online 'La Blouse Roumaine', numrnd peste 18.000 de membri,
propune ia bluza tradiional romneasc ca brand de tara si organizeaza pe 24
iunie 2013, odata cu sarbatoarea de Snziene, Ziua Universala a Iei.
Confectionarea unui astfel de costum presupune o munca de cateva luni de zile, de
la tesutul panzaturilor ,braurilor,cioarecilor pana la brodatul camasii. Tesutul este o
indeletnicire ce presupune pricepere,indemanare si maiestrie. Tehnica de lucru a
panzaturilor tesute permite ca femeile sa-si foloseasc propria imagina ie si
inventivitate.
Portul nostru popular vorbeste despre rabdarea, priceperea si inventivitatea
romanilor. Despre traditiile noastre si despre faptul ca pana si frumusetea unei haine
poate spune povesti pe care doar un cunascator al traditiilor le poate citi . Suntem un
popor cu istorie si mai ales cu suflet si asta se vede pana si in port.