Stefan Claudiu clasa a XI-a E

Analizatorul vizual
Analizatorii sunt sisteme care realizeaza legatura dintre mediu si organism,
avand rolul de a receptiona, conduce si transforma in senzatii specifice stimulilor din
mediul extern si intern. Sunt formati din trei segmente: periferic, intermediar (sau
de conducere) si central.

Segmentul periferic (receptorul) este specializat pentru a receptiona o

anumita forma de energie din mediu, pe care o transforma in potential de
receptor (receptorul epitelial) sau in potential de actiune (receptorul nervos).
Receptorul este integrat in organele de simt.
Segmentul intermediar sau de conducere este format din caile nervoase,
prin care influxul ajunge la scoarta cerebrala.
Segmentul central este reprezentat de aria din scoarta cerebrala unde
influxul nervos este transformat in senzatie constienta (sunet,imagine,miros
etc.).

Analizorii sunt: cutanat,vizual, auditiv, vestibular, olfactiv, gustativ si kinestezic.

Vazul este cel mai important simt al omului si care furnizeaza aproape doua treimi
din toate informatiile prelucrate de creier. Cercetatorii sustin ca peste 80% din
amintiri sunt inregistrate cu ajutorul ochilor. In ciuda dimensiunii reduse, este un
organ complex: percepe formele, miscarile, reliefurile, culorile si diferentele de
luminozitate.
Care este formatiunea materiala a trupului
perceperea simtirii din mediul de existenta?

responsabila

pentru

Ochiul are rolul de a furniza omului diverse informatii sub forma de imagini colorate,
referitoare la adancimea, distanta si miscarea obiectelor. Prin miscarea ochiului in
toate directiile, putem vedea cea mai mare parte a mediului care ne inconjoara.
Globul ocular este partea cea mai importanta a ochiului, de forma aproape sferica,
cu diametrul antero-posterior de 2,4 cm. Este asezat in cavitatea orbitala si prezinta
pe suprafata externa cei sase muschi extrinseci - oblic superior, drept superior,
drept extern, drept intern, drept interior si oblic interior.
Din punct de vedere structural, globul ocular prezinta urmatoarele componente:
perete, sistemul fotoreceptor si sistemul dioptric.
Peretele este format din trei tunici.
Tunica externa, fibroasa, avasculara si inervata, are doua regiuni inegale:
posterioara, opaca sclerotica de culoare alba, si anterioara, transparenta, numita
cornee.
Page 1 of 4

Tunica mijlocie este alcatuita din: coroida, corp ciliar si iris.

Coroida este bogata in vase de sange, are rol de hranire a globului ocular.
Contine si melanina, ceea ce ii permite sa realizeze o camera obscura a
globului ocular. La partea anterioara se desprinde de sclerotica, formand o
margine festonata, numita ora serrata.
Corpul ciliar reprezinta continuarea coroidei la partea anterioara, fiind situat
intre ora serrata si iris. Corpul ciliar contine:procesele ciliare (70-80 de
gheme, vasculare, ce secreta umoarea apoasa si sticloasa) si muschiul ciliar,
care sustine cristalinul si este format din fibre circulare radiare, avand rol
inprocesul de acomodare vizuala.
Irisul este o membrana conjuctivo-musculara, de forma unui disc perforat
central (pupila). Contine fibremusculare circulare si radiare, cu rol in reglarea
cantitatii de lumina care intra in globul ocular.

Tunica interna sau retina, extrem de subtire, este de natura nervoasa. La nivelul ei
se identifica doua zone importante: una posterioara, care acopera 2/3 din coroida,
pana la ora serrata, si una anterioara, in contact cu corpul ciliar si cu irisul, lipsita de
elemente vizuale.
La nivelul retinei posterioare se observa doua formatiuni caracteristice:
-

Papila optica (pata oarba), lipsita de celule receptoare, reprezinta locul prin
care nervul optic iese din retina, iar vasele de sange intra in retina;
Pata galbena (macula lutea), in centrul careia se gaseste o depresiune
numita foveea centralis, ce reprezinta zona de maxima acuitate vizuala.

Retina este constituita din zece straturi de celule, cele mai importante fiind:

Stratul celulelor pigmentare, situat imediat sub coroida;

Stratul celulelor fotoreceptoare (neuroni unipolari), cu conuri si cu bastonase,
denumire data de forma prelungirilor pe care aceste celule le trimit spre
celulele pigmentare;

Celulele cu bastonase contin rodopsina (pigment fotosensibil, inrudit cu vitamina

A) si sunt responsabile de vederea nocturna. Ele predomina in retina periferica,
lipsind in foveea centralis.
Celulele cu conuri contin pigmentul numit iodopsina si sunt responsabile de
vederea diurna si de identificarea culorilor; sunt concentrate in special la nivelul
petei galbene, fiind prezente in exclusivitate in foveea centralis.

Stratul neuronilor bipolari reprezinta primul neuron (N1) al caii optice;

dendritele lor iau contact cu prelungirile celulelor fotoreceptoare, iar axonii
merg catre stratul urmator;

Page 2 of 4

Stratul neuronilor multipolari reprezinta al doilea neuron (N2) al caii optice;

dendritele lor fac sinapsa cu axonii neuronilor bipolari, iar axonii neuronilor
multipolari formeaza nervul optic.

Sistemul dioptric este alcatuit din mediile refringente: corneea transparenta,

umoarea apoasa, cristalinul si umoarea sticloasa.

Umoarea apoasa este produsa de procesele ciliare, trece in camera

posterioara (cuprinsa intre cristalin si iris) si apoi, prin pupila, trece in camera
anterioara (cuprinsa intre cornee si iris). De aici se elimina in sistemul venos
al scleroticii.
Cristalinul este o formatiune lenticulara biconvexa situata in spatele irisului si
inconjurata de o capsula elastica, numita cristaloida. La nivelul circumferintei
este inconjurat de un ligament suspensor (zonula Zinn), prin intermediul
caruia cristalinul este actionat de muschiul ciliar in timpul procesului de
acomodare, prin modificarea curburilor celor doua fete ale cristalinului.
Umoarea sticloasa sau corpul vitros, substanta gelatinoasa, transparenta,
este secretata tot de procesele ciliare si este invelita intr-o membrana
subtire, numita hialoida; ocupa spatiul din spatele cristalinului (cavitatea
posterioara).

Mediile refringente ale ochiului realizeaza convergenta razelor luminoase ce intra

prin pupila.
Care sunt centrii nervosi responsabili cu generarea simtirii?
Calea de conducere a analizorului vizual este formata din fibre nervoase, care
alcatuiesc nervii optici si tracturile optice. Nervii optici au doua tipuri de fibre:
nazale, care se incruciseaza la nivelul chiasmei optice si temporale, care nu se
incruciseaza.
De la nivelul chiasmei optice informatiile sunt transmise prin tractusurile optice,
care se opresc la nivelul metatalamusului (corpul geniculat lateral), unde se gaseste
cel de-al treilea neuron al caii. Tractusurile optice dau colaterale ce merg la nucleii
mezencefalici (fibre prin care se realizeaza reflexele oculocefalogir si pupilar
fotomotor micsorarea pupilei).
Axonii celui de al treilea neuron din metatalamus conduc informatiile la
segmentul central.
Segmentul central este situat in lobul occipital al scoartei cerebrale.
Care sunt indicatorii biologici ai simtirii?
La ochiul normal (emetrop) sistemul dioptric are o capacitate de refractie care
permite ca razele luminoase care vin de la o sursa indepartata si cad paralel pe
corarnee sa se focalizeze la 24 mm inapoia acesteia, adica pe retina. Distanta de la
Page 3 of 4

retina (cristalin) la focarul principal se numeste distanta focala si este egala cu 17

mm. La ochiul normal imaginea se formeaza exact pe retina, cand obiectivul
observat se afla la o distanta de ochi mai mare de 6 m.
Ochiul nostru poate vedea bine si obiectele aflate la distante mai mici, datorita
elasticitatii cristalinului. Cand obiectul este apropiat de ochi, cristalinul se curbeaza,
astfel ca puterea sa de convergenta creste si razele luminuase cad exact pe retina;
daca insa obiectul este situat mai departe, cristalinul se aplatizeaza.
Aceste mecanisme caracterizeaza procesul de acomodare a ochiului (propietatea
cristalinului de a se modifica, pentru ca imaginea sa se formeze numai pe retina). In
procesul de acomodare exista doua repere: punctul remotum (cel mai indepartat de
ochi, la care putem vedea clar, fara acomodare, situat la 6 m) si punctul proximum
(cel mai apropriat de ochi, la care putem vedea clar prin acomodare). Punctul
proximum creste odata cu varsta, din cauza scaderii elasticitatii cristalinului.
Acomodarea este realizata in mod reflex, cu ajutorul musculaturii circulare sau
radiare ce determina marirea sau micsorarea convexitatii fetei anterioare a
cristalinului.
Cantitatea de lumina ce intra in ochi este conditionata de diametrul pupilei.
Modificarea diametrului pupilei reprezinta un alt reflex implicat in procesul de
acomodare.

Care este semnificatia simtirii, pentru fiinta?

Pentru fiinta, analizorul vizual semnifica posibilitatea de a percepe radiatiile cu
lungimea de unda intre (aproximativ) 400-700 nm, acest lucru ii permite sa observe
mediul inconjurator iar informatiile care ajung la creier de la acesta o ajuta sa se
adapteze la mediul inconjurator mai usor.
Care este starea psihica prin care organismul percepe simtirea?
Starea psihica prin care organismul percepe simtirea este vederea, aceasta da
posibilitatea fiintei de a vedea ce se afla, ce se intampla in mediul inconjurator.
Aceasta stare psihica da sens notiunilor de lumina si intuneric.

Page 4 of 4