Sunteți pe pagina 1din 4

Platon

- cel mai important discipol al lui Socrate


- filozofia sa redata sub forma Dialogurilor
- infiinteaza Academia
Opera: Dialoguri
- Dialoguri de tinerete: Apologia lui Socrate, Gorgias
- Dialoguri de maturitate: Fedon, Banchetul, Republica
- Dialoguri de batranete: Sofistul, Timaios
Timaios
Fiinta: static, neschimbatoare, identica cu sine, nemurire, divina
Devenire: miscare, schimbare, transformare, evolutie, moarte/nastere
Teoria ideilor
Platon considera ca exista 2 limbi: inteligibila si sensibila
Lumea ideilor (inteligibila) = fiinta adevarata, modelul
Lumea lucrurilor (sensibila) = amestec de fiinta si nefiinta, copia palida
Ideile sunt prototipuri ale tuturor lucrurilor.
Lucrurile sensibile isi dobandesc fiinta de la idee prin participare.
Omul este defapt sufletul, in timp ce trupul este considerat inchisoare si
mormant pentru suflet.
Sf. Augustin
- teolog si filozof crestin influentat de filozofia platoniciana
Opere: Liberul arbitru, Cetarea lui Dumnezeu, Confesiuni
In spirit platonician, Augustin considera ca exista 2 lumi, inteligibila si sensibila.
Omul exterior trupul
interior sufletul
In suflet este imprimat chipul lui Dumnezeu si asa cum Dumnezeu este treime, asa
si sufletul are 3 calitati( a fi, a cunoaste, a voi) alcatuiesc viata sufletului.
Spre deosebire de Platon, care considera ca trupul este ceva rau, Augustin este de
parere ca trupul apartine identitatii omului si ii este indispensabil acestuia.
Trupul nu este rau pentru ca este el insusi o creatie a lui Dumnezeu. Raul, daca
apare, apare dintr-o proasta utilizare a trupului, care isi are sursa
intr-o utilizare gresita a vointei omului.

Rene Decartes

- Filozof si matematician francez


Opere: Meditatii metafizice, Discurs asupra metodei
Decartes utilizeaza procedeul indoielii metodice cu scopul de a stabili daca exista
ceva absolut sigur pe care sa putem construi intreaga noastra cunoastere sau
stiinta.
Decartes incepe prin a respinge ca false toate datele pe care le obtine de la simturi,
apoi continua prin a se indoi de adevarul unor stiinte (algebra, geometria) ipoteza
geniului rau.
In concluzie, desi ne putem indoi de faptul ca avem un corp sau ca exista o lume,
ramane un lucru de care nu ne putem indoi sub nici o forma: anume, de faptul ca
noi cei care facem exercitiul indoielii gandim, prin faptul ca gandim, rezulta, prin
necesitate, ca existam.
Ma indoiesc, deci gandesc; gandesc, deci exist. (prima certitudine)
Omul
sufletul = substanta cugetatoare
trupul = substanta intinsa
Cele 2 substante sunt eterogene.
gandirea = esenta sufletului
omul insusi = ceva care gandeste
Prin gandire, Decartes intelege a concepe, a intelege, a voi, a imagina, a simti, a
afirma, a nega, a se indoi.
Sufletul este mai usor de cunoscut decat trupul, deoarece la sufletul nostru avem
acces direct.
Blaise Pascal
Opera: Cugetari
Metafora trestie cugetatoare
Ca si la Decartez, gandirea il caracterizeaza pe om.
Henri Bergson
- filozof francez influentat de evolutionism
Opera: Evolutia creatoare
Homofaber = omul care fabrica
Inteligenta = capacitatea de a fabrica obiecte artificiale, capacitatea de a inventa
Rezulta ca exista inteligenta acolo unde exista inferenta.
Inteligenta animalelor tinde si ea catre inventie si diferenta dintre om si animal nu
este una de esenta si este una de grad.

Lucian Blaga
- poet si filozof roman
Opera: Geneza metaforei si sensului culturii
Il critica pe Verson afirmand ca a spune ca omul este cel mai inteligent animal este
echivalent cu a spune ca o statuie este un bloc de piatra cizelata.
Blaga considera ca diferenta dintre om si animal nu este una de grad si una de
esenta care provine din modurile diferite de existenta.
Animalul exista intru imediat si pentru securitate
- lumea concreta
- autoconservare
Omul exista intru mister si pentru revelare
Omul exista in orizontul unui mister pe care incearca sa si-l dezvaluie prin actele lui
de revelare.
Omul este o fiinta culturala: are un destin creator de cultura
- mutatia antologica
Aristotel
Opera: Politica
Omul poate fi definit ca o fiinta sociala (zoon politikon)
- sociabilitatea omul exista numai in societate
- antisocialul zeu sau fiara
Desi exista si alte fiinte care traiesc in grupuri, totusi omul este singura fiinta cu
adevarat sociala, deoarece numai el poseda limbaj articulat cu ajutorul caruita
poate exprima ceea ce este bine sau rau, drept sau nedrept.
Statul o institutie naturala si este din natura anterior individului (la fel cum corpul
este anterior organelor)
Individul nu-si este suficient siesi si nu se poate desavarsi ca om decat in interiorul
unui stat. Acesta viziune, referitoare la anterioritatea statului este consecinta teoriei
teleologice, conform careia orice lucru se defineste prin functia pe care o
indeplineste sau scopul spre care tinde.
Jean-Jacques Rousseau
Opera: Contractul social, Discurs asupra originii inegalitatilor dintre oameni
Rousseau distinge intre starea de natura a omului si starea de societate.
Starea de natura: fericire, liber, lipsit de grai, autosuficient, lipsit de legaturile cu
semenii sai, lipsit de patimi
Starea de societate: nefericire, inegalitati (economice, sociale, politice), nedreptati
N: Singurele inegalitati existente in starea de natura sunt cele datorate varstei,
sanatatii, fortei fizice
S: Apar cunostiinte noi dar si multe erori, omul devine mai expus fata de boli, omul
devine mai supus patimilor
In starea de natura, omul poseda doua sentimente pe care Rouseau le numeste
principii anterioare ratiunii: iubirea de sine (autoconservare), mila

Pe aceste doua principii se poate fundamenta dreptatea, justitia, in starea de


natura, fara a fi nevoie de principiul sociabilitatii (dimpotriva, la Aristotel, dreptatea
era o virtute exclusiv sociala).

S-ar putea să vă placă și