Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Dreptul Comertului International
Dreptul Comertului International
CONCEPT
Contractul de comert international constituie una din cele mai importante institutii
juridice ale dreptului comercial international, indeplinind rolul de instrument juridic primordial
de infaptuire a schimburilor economice si comerciale internationale.
Contractul de comert international este acordul de vointa realizat intre doi sau mai multi
participanti la operatiunile de comert international (subiecti de drept apartinand ordinii juridice
internationale, sau subiecti de drept apartinand ordinii juridice nationale), din state diferite, in
scopul de a crea, modifica ori stinge raporturi juridice de comert international.
Din sfera contractului de comert international fac parte:
- vanzarea comerciala internationala;
- mandatul comercial international;
- comisionul international;
- transportul international;
- asigurarile internationale etc.
Acest contract se distinge de contractele incheiate intre participantii la comertul intern
prin elementul de internationalitate care, alaturi de atributul de comercialitate, ii definesc
specificul si il delimiteaza de celelalte contracte reglemenate prin normele dreptului comun
general.
Prezenta elementului de internationalitate intr-un contract comercial determina scoaterea
acelui contract de sub incidenta exclusiva a sistemului de drept material al forului.
1.2.
CARACTERE JURIDICE
Acest tip de contract are un set de caractere juridice prin care isi exprima specificitatea in
raport cu contractele reglementate de dreptul comun, dupa cum urmeaza:
a/ Au caracter oneros (urmarind ca finalitate obtinerea unui profit)
Fiecare contractant se obliga in vederea obtinerii unui avantaj material prin executarea
prestatiei asumata de partenerul sau contractual.
Acest caracter il incadreaza perfect in sfera conceptului definit de Art.945 C.Civ., care
dispune: "Contractul oneros este acela in care fiecare parte voieste a-si procura un avantaj".
b/ Sunt contracte sinalagmatice perfecte
Contractele de comert international genereaza drepturi si obligatii reciproce intre parti
determinand implicit interdependenta lor. De aici decurg consecintele specifice unor asemenea
CLASIFICARE
- clauza penala
- clauza compromisorie
- contractele de garantie bancara.
4.
2.1.
ENUMERARE:
Contractul de comert international este format din urmatoarele elemente:
- capacitatea partilor
- consimtamantul acestora
- obiectul
- cauza.
2.2.
CAPACITATEA PARTILOR:
CONSIMTAMANTUL PARTILOR:
Consimtamantul in cadrul unui contract de drept comercial international, reprezinta
acordul de vointa al partilor contractante, manifestat in exterior.
Conceptul de consimtamant este susceptibil de doua acceptiuni:
- stricto senso, acesta reprezinta manifestarea vointei juridice a unei
persoane in vederea formarii unui act juridic;
- lato senso, acesta reprezinta un acord de vointa intre doua sau mai multe
persoane care incheie un contract sau un act juridic multilateral.
Indiferent de acceptiunea care i se atribuie, consimtamantul produce efecte juridice, fiind
considerat valabil exprimat numai daca a fost dat de catre parti in mod liber si in deplina
cunostinta de cauza.
De asemenea, validitatea consimtamantului exprimat de state sau de organizatii
interguvernamentale ca parti contractante suporta impactul reglementarilor de drept international
public, care comporta exigente deosebite fata de dreptul international privat.
2.4.
OBIECTUL CONTRACTULUI
CAUZA CONTRACTULUI
Cauza este scopul in vederea caruia partenerii contractuali isi dau consimtamantul
pentru incheierea contractului de comert international.
CAUZA este un element constitutiv in structura contractului, analizandu-se ca o conditie
de validitate, constituind in realitate cauza obligatiei (sau obligatiilor) asumate de fiecare dintre
partile contractante.
Potrivit art.966 C.Civ., cauza trebuie sa fie:
- licita
- morala.
Aceste conditii se apreciaza in functie de legea aplicabila contractului (lex contractus),
ceea ce inseamna ca ele nu au acelasi continut si pot fi diferite de la un contract la altul,
corespunzator semnificatiei ce le este data de legea aplicabila.
Exista in general o unitate de conceptie legislativa cu privire la criteriile de determinare a
ceea ce este licit sau ilicit, ca si a ceea ce este moral sau imoral.
O particularitate specifica operatiunilor de comert international este ca acesta se
realizeaza nu numai prin acte juridice cauzale, ci si prin acte juridice abstracte, valabile
independent de cauza lor, precum titlurile de credit caracterizate printr-o natura pur formala, care
incorporaza in document dreptul de creanta pe care il exprima.
Avem in vedere cambia, biletul la ordine, cecul, conosamentul, a caror valorificare pe
plan juridic de catre posesorul lor legitim poate fi realizata independent de cauza raporturilor
juridice exprimate prin inscrisul constatator al titlului, caci aici cauza nu conteaza.
FORMA
A.
Forma contractului
Dispozitiile legii materiale romane (art.28 din L.nr.11/71) consacra obligativitatea formei
scrise a contractelor de comert international. Perfectarea contractelor de acest gen in forma scrisa
prezinta multiple si importante avantaje, din care mentionam:
- creeaza pentru parti posibilitatea de a preciza in termeni clari continutul
contractului si prin consecinta se reduce riscul aparitiei unor neintelegeri ulterioare cu privire la
existenta contractului in sine, cat si la intinderea drepturilor si obligatiilor generale.
- confera certitudine momentului perfectarii contractului delimitand obligatiile
contractuale propriu zise in raport de negocierile precontactuale, lipsind de eficienta juridica
toate documentele anterioare care nu au fost incorporate in contract.
- faciliteaza controlul si supravegherea modului de executare a obligatiei
contractuale, ceea ce reprezinta o importanta deosebita in cazul contractelor de lunga durata.
Utilitatea formei scrise a contractului de comert international este evidentiata si in cadrul
conditiilor generale elaborate sub egida CEE-ONU care cer utilizarea formei scrise, iar pentru
cazul in care a fost realizat intre parti un acord verbal prealabil, confirmarea letrica imediata a
acestuia.
In cazul contractelor incheiate prin corespondenta, deci a contractelor incheiate intre
absenti, cerinta formei scrise se considera indeplinita daca elementele contractului de comert
international rezulta dintr-o comanda si o confirmare de comanda, ambele scrise, sau dintr-o
oferta si din acceptarea acesteia, realizate printr-un schimb de scrisori, telegrame, faxuri, etc.
In lumina textelor mentionate cerinta formei scrise a contractelor de comert international
la care participa subiecti de drept de nationalitate romana urmeaza a fi considerate obligatorie
numai in acele cazuri cand asemenea contracte sunt supuse din punct de vedere al formei legii
materiale romane.
BIBLIOGRAFIE
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14