Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1.
Am dus, de fapt, tara -acolo unde ma aflam; a sti sa te faci iubit
cand reprezinti tara ta, inseamna a o servi" -spunea:
2.
Am dus, de fapt, tara -acolo unde ma aflam; a sti sa te faci iubit
cand reprezinti tara ta, inseamna a o servi" -spunea:
a.
Nicolae Titulescu
b. Gh. Duca
c. Al.I. Cuza
ANS. a.
3.
c.
ambele variante.
a.
a.
4.
Mediul international este alcatuit:
din ansamblul relatiilor internationale.
b.
c.
b.
a.
5.
Caracteristicile mediului diplomatic international constau in:
Democratizarea relatiilor internationale.
6.
Din punct de vedere etimologic, cuvantul diplomatie se
considera ca vine de la
a.
grecescul dyploo (a plia)
b. latinul dyploo (a plia)
c. termenul de origine franceza dyploo
a.
c
b.
b
a.
c.
7.
Din punct de vedere etimologic, cuvantul diplomatie se
considera ca vine de la:
a. grecescul dyploo (a plia),
b. un cuvant grecesc care desemna actiunea suveranilor de a elabora copii de pe actele
oficiale
c.
a.
b.
c.
8.
Majoritatea autorilor care s-au ocupat de studierea originilor
diplomatiei sunt insa de acord sa-i atribuie filologului si
filosofului..................................... stabilirea faptului ca notiunea de
diplomatie, chiar daca are o origine mai veche, a inceput sa se
generalizeze abia in secolul XVII, fiind aplicata la inceput in mod restrictiv
pentru a defini un ansamblu de documente si tratate privind relatiile
internationale.
a.
Emile Littre
b. Nicolae Titulescu
c. Gottfried Leibnitz
a.
ANS. a.
9.
Termenul de diplomatie este utilizat in mai multe sensuri.
desemneaza mai ales arta diplomatiei,
10.
b.
11.
b.
c.
12.
Diplomatia reprezinta ansamblul mijloacelor prin care statele,
sau alti actori, folosind reprezentantii lor oficiali sau alti reprezentanti,
articuleaza, coordoneaza sau asigura realizarea interesele lor speciale sau
generale, folosind in acest scop:
a. corespondenta, contactele particulare,
b. schimbul de pareri, actiunile de influenta,
c.
a.
toate variantele.
c
b.
c.
13.
Ceea ce se apreciaza ca fiind specific diplomatiei in perioada
ei de origine este:
a.
caracterul itinerant.
b. caracterul continuu
c. caracterul scris, solemn
a.
b.
c.
.
14.
n perioada de inceput a diplomatiei un rol deosebit il au
scolile antice:
a. egipteana
b. asiriana
c.
ambele variante.
a.
15.
b.
c.
a. ambasadorii, diplomatii, erau trimisi numai cand exista un obiectiv precis de rezolvat
b. atunci cand era nevoie, fie de o declaratie de razboi, de incheierea unui tratat de
pace, de o alianta sau de un acord de comert
c.
a.
16.
b.
c.
c.
a.
b.
a.
17.
In perioada de inceput a diplomatiei:
activitatea diplomatica avea in mare masura un caracter ad-hoc
b.
c.
18.
a. Tratatul de pace incheiat intre faraonul egiptean Ramses II si Hattushil III, regele
hititilor, la 1278 i.Ch
b. redactat in limbile egipteana si hitita, si gravat pe tablite de argint
c.
a.
b.
c.
19.
Cel mai important document diplomatic antic cunoscut este:
a.
Tratatul de pace incheiat intre faraonul Ramses II si Hattushil III,
regele hititilor, la 1278 i.Ch.
b. redactat in limbile latina si siriana, si gravat pe tablite de aur
c. ambele variante sunt corecte
a.
a
b.
b
c.
c
20.
Tratatul de pace incheiat intre faraonul egiptean Ramses II si
Hattushil III, regele hititilor:
a. are un preambul in care se declara ca prietenia traditionala dintre egipteni si hititi se
restabileste pentru eternitate
c.
a.
. b.
b.
c.
21.
Mentiuni despre trasaturile diplomatiei grecesti avem inca din
secolele VII-VIII i.Ch. Ele se refera:
a. la desemnarea de soli de catre cetatenii cetatii,
b. misiunile de incheiere a unor aliante si intelegeri si chiar a unor aliante, cunoscute sub
numele de amfictionii, grupari religioase care pe langa rolul de a asigura buna
desfasurare a unor serbari religioase, erau si o forma de solidaritate a oraselor care
intrau in componenta lor. Acestea pot fi considerate si ca precursoare ale organizatiilor
internationale de mai tarziu
c.
toate variantele.
a.
22.
b.
c.
c.
a.
23.
b.
c.
c.
a.
c.
24.
b.
c.
a.in Imperiul roman incep sa apara reguli pentru diplomatie, care aveau in foarte mare
masura o aureola de sacralitate
b. la Roma problemele de protocol reveneau colegiului preotesc, preotii respectivi, pe
langa serviciile religioase, se ocupau si cu servicii de protocol, de ceremonial si
diplomatie
c.
a.
c.
b.
c.
25.
Originea diplomatiei permanente este fixata de majoritatea
autorilor la:
a.
Venetia,
b. Geneva
c. Bruxelles
a.
a
b.
c.
26.
Venetienii sunt considerati ca fiind intemeietorii diplomatiei
permanente si prin faptul ca:
a. au adoptat reguli foarte precise de desfasurare a activitatii diplomatice, existand in
arhive rapoartele pe care le intocmeau;
b. au stabilit primele misiuni diplomatice permanente la Constantinopol si Roma, dupa
aceea si in alte republici
c.
toate variantele.
a.
a.
27.
b.
c.
c.
a.
c.
28.
b.
c.
b.
existau privilegii si imunitati diplomatice, dar de multe ori ele nu se
respectau.
c.diplomatul este considerat ca fiind indeosebi reprezentantul unei tari;
a.
b
b.
a
c.
c
a.
29.
Caracteristicile diplomatiei permanente sunt urmatoarele:
regulile de drept diplomatic sunt imprecise.
30.
c)
a.
...........
31.
b.
c.
b) Diplomatia este realizata aproape exclusiv prin diplomati; deciziile de politica externa
sunt adoptate de organele care au aceasta competenta, insa punerea lor in practica este
atributul diplomatilor;
c)
ambele variante.
a.
32.
b.
c.
c.
a.
b.
c.
33.
n ........................................, in secolul al XVI-lea, exista
numeroase referiri la alegerea solilor, in capitolele VII si IX, atat in ce
priveste alegerea lor, cat si modul de comportament. Sunt incluse, de
asemenea, reguli de protocol si comportament extrem de avansate pentru
epoca respectiva, demonstrand o reala influenta a sistemului bizantin
asupra protocolului Curtilor domnesti de la noi
a. Legiuirea lui Caragea
b. Codul Calimach
c.
ANS :c
34.
c.
a.
35.
b.
c.
b.
sediul capuchehailor arii Romanesti se numea Vlad-serai si se afla
in Fanar, in cartierul Tahtaminare.
c. sediul capuchehailor Moldovei era situat in cartierul Balta.
a.
a
b.
c
c.
b
..............
36.
Unele dintre primele masuri care au fost adoptate de catre
A.I.Cuza au fost:
a.
crearea Ministerului Afacerilor Externe.
b.
sau
c.
37.
Dupa primul razboi mondial,in tratatele de pace incheiate la
Versailles, Romania a avut in aceasta perioada o politica concentrata pe
doua mari directii de actiune:
a. lupta impotriva revizionismului (schimbarea frontierelor create dupa primul razboi
mondial)
b. crearea unor sisteme colective de securitate
c.
a.
b.
c.
38.
Dupa primul razboi mondial,diplomatia romaneasca a fost
reprezentata in aceasta perioada de:
a.
Nicolae Titulescu, numit la 6 iulie 1927 ministrul afacerilor externe,
b. Nicolae Balcescu, numit la 6 iulie 1927 ministrul afacerilor externe,
c. Gh. Duca, numit la 6 iulie 1927 ministrul afacerilor externe,
a.
a
b.
b
c.
c
39.
Dreptul diplomatic cuprinde:
a.
totalitatea normelor juridice care guverneaza statutul organelor
diplomatice
b. totalitatea regulilor de drept international care se refera la organizarea,
sarcinile, competenta si statutul organelor pentru relatiile interne
c. ambele variante sunt corecte
a.
c
b.
b
c.
a
40.
Dreptul diplomatic este definit in doctrina ca:
a.
o ramura a dreptului international public care are ca obiect normele
si practica ce reglementeaza relatiile externe ale statelor si ale altor
subiecti de drept international
b. acea parte a dreptului international care stabileste regulile practicii relatiilor interne
ale statelor intre ele
c. o ramura a dreptului international public care reglementeaza infiintarea,
functionarea si statutul juridic, precum si desfiintarea ministerelor
a.
a
b.
b
c.
c
.......................
41.
Caracteristici ale izvoarelor dreptului diplomatic:
a. precizarile cu privire la izvoarele dreptului international sunt valabile si in ce priveste
dreptul diplomatic;
c.
a.
42.
b.
c.
a. Cutuma,
b. Tratatul,
c.
toate variantele.
a.
43.
b.
c.
a. Legile interne,
b. Jurisprudenta
c.
toate variantele.
a.
b.
c.
44.
Toate regulile privind inviolabilitatea agentilor diplomatici, a
sediului misiunii diplomatice si a resedintei agentilor diplomatici,
exceptarea de la jurisdictia statului de resedinta sunt exemple de reguli de
drept
a.
diplomatic de natura cutumiara.
b. international
c. ambele variante sunt corecte
a.
c
b.
b
c.
45.
Primele conventii de codificare a normelor dreptului
diplomatic sunt:
a. Regulamentul de la Viena din 1815
b. La 20 februarie 1928, in cursul celei de-a VI-a conferinte panamericane, s-a incheiat
la Havana o conventie multilaterala cu privire la functionarii diplomatici.
c.
a.
b.
c.
46.
Institutia reprezentarii diplomatice ale in prezent o baza
conventionala ca urmare a adoptarii:
a.
conventiei de la Viena din 1961.
b. conventiei de la Viena din 1991;
c. conventiei de la Viena din 1951;
a.
a
b.
b
c.
.................
47.
Institutia reprezentarii diplomatice are in prezent o baza
conventionala ca urmare a adoptarii:
a.
conventiei de la Viena din 1961.
48. 49.
c.
Curtoazia internationala
c.
nu angajeaza raspunderea juridica a statului, ci, de obicei, un
comportament similar din partea statului afectat.
a.
b.
50.
b.
c.
c.
toate variantele
a.
b.
c.
51.
Dreptul diplomatic cuprinde:
a.
totalitatea normelor juridice care guverneaza statutul organelor
diplomatice
b. totalitatea normelor de drept intern, cu forta obligatorie
c. ambele variante sunt corecte
a.
a
b.
b
c.
c
52.
a. Roma antica
b.
Grecia antica
c. China antica
a.
b
b.
c.
..
a.
53.
Printre izvoarele dreptului diplomatic mentionam:
cutuma
c.
54.
n functie de durata lor, reprezentantele diplomatice sunt
clasificate in:
a.
temporare
b. intrerupte
c. ambele variante sunt corecte
a.
c
b.
a
a.
a
a < sau >c.
a.
c.
55.
Ambasada:
constituie misiunea diplomatica cea mai importanta
56.
c.
c.
a.
b.
c.
57.
Diplomatia cunoaste la ora actuala mai multe forme de
manifestare:
a. diplomatia permanenta, care poate fi bilaterala sau multilaterala se realizeaza
prin intermediul organizatiilor internationale;
b. diplomatia ad-hoc (temporara), realizata prin misiunile speciale;
c.
a.
b.
c.
58.
Pentru stabilirea relatiilor diplomatice este necesara
indeplinirea anumitor conditii:
a. entitatea care stabileste relatii diplomatice sa nu aiba calitatea de subiect de
drept international, deoarece principalele subiecte nu sunt statele;
b. cand doua state stabilesc relatii diplomatice, nu este necesara
recunoasterea lor reciproca,
c.
stabilirea relatiilor diplomatice se realizeaza numai pe baza acordului
reciproc, prin exprimarea libera a consimtamantului partilor, acord care
poate lua forma unui tratat solemn sau a unui schimb de note intre
ministerele afacerilor externe, ori o alta forma potrivit practicii diferite a
statelor.
a.
b.
c.
59.
Desi relatiile diplomatice sunt caracterizate prin continuitate
ca stare de normalitate, exista posibilitatea incetarii acestora, aceasta
putand fi:
a. totala ceea ce presupune ruperea relatiilor diplomatice;
b. temporara ceea ce presupune suspendarea relatiilor diplomatice.
c.
ambele variante
a.
b.
c.
...........
60.
Desi relatiile diplomatice sunt caracterizate prin continuitate
ca stare de normalitate, exista posibilitatea incetarii acestora, aceasta
putand fi:
a. totala ceea ce presupune suspendarea relatiilor diplomatice;
c.
a.
b.
c.
61.
Ruperea relatiilor diplomatice reprezinta un act unilateral al
statelor, care se poate manifesta:
a. expres (declaratie oficiala, motivata sau nu) sau EX GEORGIA SI RUSIA, COLUMBIA
SI NICARAGUA, RWANDA SI FRANTA
b. tacit, caz in care deseori sunt ascunse adevaratele intentii.
c.
ambele variante
a.
62.
b.
c.
b.
persoanele, locuinta si bunurile anumitor organe de stat straine sunt
considerate ca existand pe teritoriul statului caruia apartin, nu pe teritoriul
pe care se afla
c. agentii diplomatici isi exercita functia in afara teritoriului statului lor
a.
b
b.
a
c.
c
63.
Care dintre urmatoarele realatii diplomatice au fost rupte in
mod expres :
a.
GEORGIA SI RUSIA
b. COLUMBIA SI ROMANIA
c. ambele variante
a.
c
b.
b
c.
64.
Care dintre urmatoarele realatii diplomatice au fost rupte in
mod expres :
a. GEORGIA SI S.U.A
b.
COLUMBIA SI NICARAGUA
c. ambele variante
a.
a
b.
b.
c.
65.
Care sunt izvoarele dreptului diplomatic potrivit art. 38 din
Statutul Curtii Internationale de Justitie?
a.
cutuma internationala
b. conventiile particularilor
c. principiile generale de drept intern
a.
a
b.
b
...........
66.
c.
b.
doar relatiile statului cu alte subiecte de drept international state
sau organizatii internationale interguvernamentale in scopul infiintarii de
misiuni diplomatice permanente
c. totalitatea legaturilor externe ale unei tari, in care se includ raporturile statului cu alte
state sau organizatii internationale interguvernamentale
a.
a
b.
c
c.
b
67.
b.
Scutirea de care se bucura organele diplomatice de sarcinile si
obligatiile la care sunt tinuti alti subiecti de drept care se afla pe teritoriul
acelui stat;
c. ambele variante sunt corecte
a.
a
b.
c
c.
68.
Stabilirea relatiilor diplomatice necesita indeplinirea
unor conditii:
a. entitatile intre care se stabilesc relatiile diplomatice trebuie sa aiba personalitate
juridica internationala,
b. cele doua state sau guvernele celor doua state trebuie sa se fi recunoscut;
c.
toate variantele
a.
b.
b.
c.
69.
Stabilirea relatiilor diplomatice necesita indeplinirea
unor conditii:
a. entitatile intre care se stabilesc relatiile diplomatice nu trebuie sa aiba personalitate
juridica internationala,
b.
cele doua state sau guvernele celor doua state trebuie sa se fi
recunoscut;
c. nu trebuie sa existe un acord in acest sens intre cele doua state;
a.
c
b.
a
c.
b
a.
70.
Intre care state relatiile diplomatice au incetat temporar:
VENEZUELA SI SPANIA,
b. SPANIA SI PORTUGALIA
c. VENEZUELA SI RUSIA ca urmare a unor diferente de opinie
a.
b
b.
c
c.
a
71.
Intre care state relatiile diplomatice au incetat temporar:
a.
VENEZUELA SI COLUMBIA,
b. SPANIA SI PORTUGALIA
c. VENEZUELA SI RUSIA ca urmare a unor diferente de opinie
a.
b.
c.
...
72.
c.
in cazul suspendarii, relatiile diplomatice se mentin in forma in care
existau la data suspendarii, nefiind necesara prezentarea unor noi scrisori
de acreditare de catre seful de misiune diplomatica.
a.
b.
c.
a.
73.
Prin ruperea relatiilor diplomatice:
raporturile oficiale dintre cele doua state sunt intrerupte,
74.
c.
agentii diplomatici si ceilalti membri ai misiunii diplomatice trebuie
sa paraseasca teritoriul statului acreditar.
a.
75.
b.
c.
Ministrul de externe:
c.
indeplineste atributii directe cu privire la toate aspectele politicii
externe a statului si are competenta de a controla misiunile diplomatice si
consulare ale statului sau, iar cand se afla in strainatate, beneficiaza de
toate imunitatile si privilegiile diplomatice.
a.
b.
c.
a.
76.
Ministrul de externe:
reprezinta guvernul in strainatate
77.
Statul:
a.
care trimite misiunea diplomatica se numeste stat acreditant, iar
cel care primeste se numeste stat acreditar.
b. care trimite misiunea diplomatica se numeste stat acreditar, iar cel care
primeste se numeste stat acreditant.
c. ambele variante
a.
b
b.
a
c.
c
78.
Misiunile dipomatice pot fi clasificate dupa rangul misiunii
diplomatice:
a. Ambasada si nuntiatura apostolica
b. legatie
c.
toate variantele
a.
b.
c.
79.
Misiunile dipomatice pot fi clasificate dupa rangul misiunii
diplomatice:
a. internuntiatura apostolica reprezinta Sfantul Scaun in Tarile unde nu exista
Nuntiatura, corespunde ca rang legatiei si este condusa de un internuntiu;
b. naltul Comisariat
c.
ambele variante
a.
b.
c.
80.
n cadrul diplomatiei multilaterale intalnim urmatoarele
categorii de misiuni diplomatice:
A) reprezentantele permanente sau delegatiile permanente acreditate de un stat
pe langa o organizatie internationala guvernamentala;
B) misiunile permanente ale organizatiilor internationale pe langa state.
C)
ambele variante
a.
b.
c.
c.
a.
b.
c.
82.
n cazul ruperii relatiilor diplomatice intre doua state:
a.
statul acreditar este obligat sa respecte si sa ocroteasca localurile
misiunii
b. statul acreditar nu este obligat sa ocroteasca localurile misiunii in cazul unui conflict
armat
c. ambele variante sunt corecte
a.
a
b.
b
c.
c
83.
a. diplomatie intrerupta
b.
diplomatie temporara
c. ambele variante
a.
a
...........
b.
c.
84.
Structura unei misiuni diplomatice reflecta functiile
acesteia si prezinta ca valabil urmatorul exemplu:
a. seful misiunii si cancelaria
b. departamentul politic administratia si coordonarea Secretariatul si arhivele Securitatea
c.
a.
b.
b.
c.
85.
Structura unei misiuni diplomatice reflecta functiile
acesteia si prezinta ca valabil urmatorul exemplu:
a. Personalul localnic
b. Contabilitatea si Serviciul militar, naval, aerian si alte servicii specializate si
Departamentul comercial si Departamentul consular
c.
a.
b.
c.
86.
Care este afirmatia falsa?
a.
Seful misiunii este raspunzator pentru toate problemele legate de
misiune.
b. El nu poate sa delege diferite functii personalului misiunii, dar este singurul
responsabil, atat fata de propriul guvern, cat si fata de guvernul pe langa care este
acreditat, pentru conducerea misiunii.
c. ambele variante sunt corecte
a.
a
b.
b
c.
c
87.
Care este afirmatia falsa?
a.
Seful misiunii nu este raspunzator pentru toate problemele legate de
misiune.
b. El poate sa delege diferite functii personalului misiunii, dar este singurul responsabil,
atat fata de propriul guvern, cat si fata de guvernul pe langa care este acreditat, pentru
conducerea misiunii.
c. ambele variante sunt corecte
a.
c
b.
b
c.
a
88.
Recunoasteti afirmatia falsa: Seful misiunii acorda atentie
deosebita urmatoarelor aspecte:
a. indeplinirea obiectivelor politico-diplomatice care revin misiunii;
b.
ascunderea efectiva a opiniilor propriului guvern asupra
problemelor importante de interes comun sau implicand o politica
comuna; in asemenea cazuri actioneaza drept canal de comunicatie intre
cele doua guverne;
c. elaborarea pentru propriul guvern de rapoarte asupra evenimentelor politice si
economice s.a. Semnificative din Tara de resedinta;
a.
a
b.
b
c.
c
a.
89.
Recunoasteti afirmatia falsa: incetarea misiunii diplomatice
poate avea drept cauze:
A)
ruperea, din diferite cauze, a relatiilor diplomatice; statul acreditar nu
este obligat sa respecte si sa asigure protectia localurilor reprezentantei
impreuna cu bunurile si arhiva ei (art. 45 din conventia de la Viena).
B) disparitia unuia dintre state (fuziune sau dezmembrare) constituie un alt mod
de incetare a activitatii unei misiuni diplomatice;
C) refuzul de recunoastere a guvernelor nou instalate in unul din cele doua state;
a.
a
b.
b
c.
c
90.
Recunoasteti afirmatia falsa: ncetarea misiunii diplomatice
poate avea drept cauze:
A) ruperea, din diferite cauze, a relatiilor diplomatice; statul acreditar este obligat sa
respecte si sa asigure protectia localurilor reprezentantei impreuna cu bunurile si arhiva
ei (art. 45 din conventia de la Viena).
B) disparitia unuia dintre state (fuziune sau dezmembrare) constituie un alt mod
de incetare a activitatii unei misiuni diplomatice;
C)
refuzul de plata a guvernelor nou instalate in unul din cele doua
state;
a.
b.
c.
91.
Conventia de la Viena din 1961 cu privire la relatiile
diplomatice clasifica membrii misiunii diplomatice in trei categorii:
a. seful misiunii,
b. membrii personalului misiunii si personalul privat al misiunii.
c.
a.
toate variantele
c
b.
c.
92.
ntre 11 ianuarie 1911 si 17 ianuarie 1914 diplomatia
romaneasca a fost condusa de :
a. Alexandru Averescu
b.
Titu Maiorescu
c. Ion I. C. Bratianu
a.
a
b.
c.
93.
Care este conduita statului acreditant?:
a.
Statul acreditant trebuie sa se asigure ca persoana pe care
intentioneaza sa o acrediteze ca sef al misiunii in statul acreditar a primit
agrementul acestui stat.
b. Statul acreditant trebuie sa se asigure ca persoana pe care intentioneaza sa o
acrediteze ca sef al misiunii in statul acreditar a primit abilitarea acestui stat.
c. Statul acreditant trebuie sa se asigure ca persoana pe care intentioneaza sa o
acrediteze ca sef al misiunii in statul acreditar a primit non-grata acestui stat.
a.
a
b.
b
c.
c
..
94.
Cum se perfecteaza numirea unui sef de misiune?:
a.
Numirea unui sef de misiune se perfecteaza in mod formal prin
procedura acreditarii si nu din momentul acordarii agrementului.
b. Numirea unui sef de misiune se perfecteaza in mod formal prin procedura acordarii
agrementului.
c. Numirea unui sef de misiune se perfecteaza in mod formal prin procedura acordarii
statutului non-grata.
a.
b
b.
a
c.
c
95.
Ce este acreditarea?
a.
acreditarea este procedura speciala prin care dreptul
international public reglementeaza afirmarea definitiva a calitatii de sef
de misiune a unei persoane fizice care a primit deja agrementul.
b. acreditarea este procedura speciala prin care dreptul international privat
reglementeaza afirmarea definitiva a calitatii de sef de misiune a unei persoane
fizice care a primit deja agrementul.
c. acreditarea este procedura speciala prin care dreptul international
reglementeaza afirmarea definitiva a calitatii de sef de misiune a unei persoane
juridice care a primit deja agrementul.
a.
a
b.
b
c.
a
96.
Procedura acreditarii presupune existenta unor declaratii de
vointa distincte. Recunoasteti una din context:
a.
vointa statului acreditant referitoare la numirea agentului diplomatic
b. declaratia tacita a statului acreditar de acceptare a numirii respective. Dreptul
international atribuie acestor declaratii unilaterale distincte efectul juridic de perfectare a
raportului de misiune diplomatica.
c. ambele variante corecte
a.
a
b.
b
c.
c
97.
Procedura acreditarii presupune existenta unor declaratii de
vointa distincte. Recunoasteti una din context:
a.
vointa statului acreditant referitoare la numirea agentului diplomatic
b. declaratia tacita a statului acreditar de acceptare a numirii respective. Dreptul
international atribuie acestor declaratii unilaterale distincte efectul juridic de perfectare a
raportului de misiune diplomatica.
c. nici o varianta corecta
a.
a
b.
b
c.
c
98.
Procedura acreditarii presupune existenta unor declaratii de
vointa distincte. Recunoasteti una din context:
a.
vointa statului acreditar referitoare la numirea agentului diplomatic
b. declaratia expresa a statului acreditar de acceptare a numirii respective. Dreptul
international atribuie acestor declaratii unilaterale distincte efectul juridic de perfectare a
raportului de misiune diplomatica.
c. ambele variante corecte
a.
a
b.
b
c.
c
99.
Procedura acreditarii presupune existenta unor declaratii de
vointa distincte. Recunoasteti una din context:
a.
vointa statului acreditar referitoare la numirea agentului diplomatic
b. declaratia expresa a statului acreditar de acceptare a numirii respective. Dreptul
international atribuie acestor declaratii unilaterale distincte efectul juridic de perfectare a
raportului de misiune diplomatica.
c. nici o varianta corecta
a.
a
b.
b
c.
c
b.
c.
c.
a.
b.
c.
103.
c.
b.
a ocroti in statul acreditar a intereselor statului acreditant si ale
cetatenilor sai, in limitele admise de dreptul international
c. ambele variante corecte
a.
a
b.
c.
b.
a.
105.
b.
promovare a relatiilor de prietenie si de dezvoltare a
relatiilor economice, culturale si stiintifice intre statul acreditant si
statul acreditar.
c. ambele variante corecte
a.
a
b.
b.
b
combinatii >a.
intrebarile
106.
c.
a. Functia de a reprezenta statul acreditar in statul acreditant este cea mai veche functie
a misiunilor diplomatice, seful misiunii fiind cel care reprezinta statul sau in
plenitudinea relatiilor sale diplomatice, prin modalitati foarte variate de participare
la viata publica a statului acreditant.
b.
Functia de a reprezenta statul acreditant in statul acreditar este cea
mai veche functie a misiunilor diplomatice, seful misiunii fiind cel care
reprezinta statul sau in plenitudinea relatiilor sale diplomatice, prin
modalitati foarte variate de participare la viata publica a statului
acreditar
c. nici o varianta gresita
a.
a
b.
107.
multiple:
c.
c.
a.
b.
c.
c.
a.
b.
c.
c.
a.
......
b.
c.
c.
a.
111.
b.
c.
b.
112.
categorii:
c.
C)
toate variantele
a.
113.
b.
c.
c.
Inclusiv in cazul actiunilor imobiliare cand proprietatea este cu
titlu privat, actiunilor referitoare la succesiune, actiunilor privind
activitatea profesionala sau comerciala privata a agentului
a.
114.
b.
c.
b.
localurile misiunii, mobilierul lor si celelalte obiecte care se gasesc
acolo, precum si mijloacele de transport ale misiunii, pot face obiectul
nici unei perchezitii, rechizitii, sechestru sau masuri executorii;
c. inviolabilitatea resedintei diplomatului, care este aceeasi cu inviolabilitatea
localurilor misiunii.
a.
b
b.
a
c.
c
a.
b. localurile misiunii, mobilierul lor si celelalte obiecte care se gasesc acolo, precum si
mijloacele de transport ale misiunii, nu pot face obiectul nici unei perchezitii,
rechizitii, sechestru sau masuri executorii;
c. inviolabilitatea resedintei diplomatului, care este aceeasi cu inviolabilitatea
localurilor misiunii.
a.
a
b.
b
c.
c
...
c.
Adrian Cioroianu
ANS: C
118.
notariale:
c.
ambele variante
a.
119.
notariale:
b.
c.
c.
a.
120.
notariale:
b.
c.
c.
a.
a.
..............
b.
c.
121.
a. dreptul consular este acea parte a dreptului international public care reprezinta
totalitatea normelor si regulilor care reglementeaza relatiile consulare dintre state,
b. organizarea si functionarea oficiilor consulare, precum si cele care se refera la statutul
juridic al oficiilor consulare si a personalului acestora.
c.
a.
b.
c.
c.
a.
123.
b.
c.
c.
a.
124.
b.
c.
c.
ambele variante
a.
a.
b. doua clase
c. trei clase
a.
a
b.
b.
b.
c.
c.
126.
C)
ambele variante
a.
127.
b.
c.
Patenta consulara
c.
a.
b.
c.
c.
a.
129.
b.
c.
b.
efectele juridice ale actelor realizate de indeplinirea functiilor
consulare se produc, in principal, pe teritoriul statului trimitator;
c. ambele variante corecte
a.
a
b.
130.
c.
c.
a.
b.
c.
133.
b.
diplomatii erau trimisi atunci cand era nevoie, fie de o declaratie de
razboi, de incheierea unui tratat de pace, de o alianta sau de un acord de
comert.
c. ambasadorii, diplomatii, erau trimisi cu caracter permanent
a.
b
b.
a
c.
c
b.
134.
b.
b.
textul tratatului contine o alianta ofensiva si defensiva nu numai
impotriva inamicilor externi, ci si impotriva unor eventuale razvratiri
interne.
c. nu are nici un fel de semnificatie diplomatica
a.
b
b.
a
c.
136.
c.
diplomatul este considerat ca fiind indeosebi reprezentantul unui
suveran si nu al unei tari;
a.
b.
c.
a.
b.
infiintarea unei ambasade la Constantinopol si transformarea
reprezentantului roman de aici in trimis diplomatic (1859)
c. deschiderea a cinci oficii diplomatice ale Romaniei in Franta, Rusia si
Germania.
a.
a
b.
c.
c.
deschiderea a trei oficii diplomatice ale Romaniei in Franta, Rusia si
Germania.
a.
b.
c.
a.
141.
Curtoazia internationala
b.
ilicit
143. Care presedinte de stat a fost recent tinta unui atac cu pantofi
in timpul unei conferinte de presa?
a.
G.W. Bush
b. Traian Basescu
c. Hugo Chavez
ANS: A
c.
toate variantele
a.
145.
b.
c.
c.
a.
b.
......
b.
c.
c.
toate variantele
a.
147.
b.
c.
c.
a.
b.
c.
c.
toate variantele
a.
149.
b.
c.
c.
a.
150.
b.
c.
c.
a.
c.
151.
b.
c.
a. reprezentarea
b. aplicarea si infaptuirea politicii externe a statului
c.
ambele variante
ANS: C
b.
c.
b.
c.
c.
beneficiaza doar de privilegiul imunitatii de jurisdictie numai ptr.
actele de exercitare a sarcinilor in cadrul misiunii
ANS: c
157.
c.
ambele
ANS: c
b.
c.
160.
c.
a.
b.
c.
c.
ambele variante
a.
b.
c.
c.
a.
ambele variante
c
b.
c.
c.
a.
b.
c.
b.
c.
.
166.
pentru :
b.
c.
b.
Calitatea de organ de stat care actioneaza pe teritoriul si n domeniul
suveranitatii altui stat.
c. Functiile ndeplinite;
a.
a
b.
c.
.............
172. Ce obligatii are un stat fata de seful altui stat aflat n vizita
oficiala?
a
Sa protejeze persoana sa mpotriva oricarei violente.
b Sa-i ofere emisiuni la televiziunile locale;
c. Sa interzica orice critici la adresa lui;
a.
a
b.
b
c.
c La data sa varsirii faptei pentru care a fost declarat persoana non grata;
a.
a
b.
b
c.
c
c Brosuri de propaganda;
a.
b
b.
c.
b.
Probabil b
a
177.
c.
b
Transmiterea de mesaje si efectarea de demersuri, orale sau scrise
catre autoritatile statului de resedinta.
c Discursuri n adunari publice si la televiziune;
a.
a
b.
b
c.
c.
c.
c
Agentii sai nu pot intra n aceste localuri decat cu consimtamantul
expres al sefului misiunii.
a.
181.
b.
c.
a.
b.
c.
c.
b.
c.
c.
a.
185.
b.
c.
a. Uzantele locale,
b.
c.
b.
Posibilitatea ca doua state sa-si acorde un regim mai favorabil decat
cel general, aplicat celorlalte state.
c. Posibilitatea de a reduce la minimum privilegiile si imunitatile misiunilor unor state, pe
criterii politice;
a.
a
b.
b
c.
c
c.
..........
192.
a. A ncheia tratate cu aplicare imediata privind situatia cetatenilor emigrati n alte state;
b.
A angaja statul prin ncheierea unui tratat, afara de cazul cand
constitutia impune si alte conditii.
c. A dispune acordarea cetateniei romane;
a.
b.
b
b
b.
c.
c
Sa ceara statului trimitator mentinerea efectivului misiunii n anumite
limite.
a.
b.
194.
b.
c.
stat?
a
Solicitarea si primirea agrementului statului primitor.
b Avizarea de catre comisiile parlamentului;
c Trecerea unui examen de limba straina;
a.
b
b.
c
c.
c La data sa varsirii faptei pentru care a fost declarat persoana non grata;
a.
b
b.
c
c.
a
.
198. De ce privilegii si imunita ti se bucura persoana curierului
diplomatic?
a De inviolabilitate personala.
b De scutire de taxe pe salariu;
c De libertatea de deplasare oriunde pe teritoriul statului primitor;
a.
a
b.
b
c.
c
b.
c.
c.
stabilirea relatiilor diplomatice se realizeaza numai pe baza acordului
reciproc, prin exprimarea libera a consimtamantului partilor, acord care
poate lua forma unui tratat solemn sau a unui schimb de note intre
ministerele afacerilor externe, ori o alta forma potrivit practicii diferite a
statelor.
Probabil
.......