Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ro
Teoriile Motivatie
pe baza lor.
3. Nevoia de realizare.
La indivizii cu nevoie de realizare ridicata s-au determinat urmatoarele caracteristici:
cauta in special sarcini de dificultate medie;
au capacitatea de a amana momentul recompensarii;
persista mai mult timp in fata esecului;
disting clar situatiile pe care le pot controla;
tind spre situatii noi care implica riscul si inovarea;
au nevoie sa cunoasca rezultatele actiunilor lor si cum au fost ele apreciate.
Teza formulata de Mcllelland si Winter este urmatoarea: Schimbarea motivelor are mult
mai multe sanse sa se produca intr-o atmosfera interpersonala, in care individul se simte
calduros, dar onest sprijinit si respectat de ceilalti, decat in cazul unei persoane capabile
sa conduca si sa directioneze propriul ei comportament viitor.
4.7. Teoria performantelor asteptate ( Vroom )
Aceasta teorie denumita si teoria lui Victor Vroom , combina, in explicarea motivatiei,
factorii individuali cu factorii organizationali.
Ideea care domina aceasta teorie este aceea ca indivizii iau o anumita decizie cu privire la
comportamentul lor in speranta satisfacerii unor nevoi sau dorinte. Relatia intre
comportament si rezultatele dorite este afectata de un complex de factori individuali
(nevoi, calificare, abilitate) si factori organizationali (organizarea controlului, sistemul de
recompense, performante etc. ).
Relatia comportament -; performanta este caracterizata de existenta a trei marimi:
raportul efort- performanta (asteptarea);
raportul performanta- recompensa (instrumentalitatea);
valenta.
1. Asteptarea (A) sau expectanta se refera la evaluarea de catre angajat a sansei de a
atinge performanta prin munca depusa. Se exprima prin relatia act - rezultat.
2. Instrumentalitatea (I) arata ca individul asteapta ca performanta inalta sa duca la
rezultatele dorite si este o asociere de tip rezultat- rezultat. Daca individul nu este
recompensat in functie de performanta atinsa poate apare demotivarea.
3. Valenta (V) sau orientarea afectiva spre un anumit rezultat (preferinta) este valoarea
pozitiva sau negativa atribuita de lucrator diverselor rezultate asteptate de la munca sa
( salariu, promovare si premii, mandria de a reusi, interesul de a indeplini o misiune
etc. ).
Cand preferinta are o valenta pozitiva ne aflam in fata unui motiv pozitiv de atractie.
Cand preferinta este nagativa avem in fata motive negative (de evitare). Puterea
motivatiei poate fi definita ca o functie de cele trei marimi:
F = S (A x I) x V
4.8. Teoria echitatii
Corectitudinea, in literatura manageriala, se refera la echitate si vizeza imputurile si
rezultatele.
Imputurile pe care fiecare persoana le aduce in organizatie, pot fi: nivel educational,
varsta, experienta, productivitate, alte talente si eforturi.
Rezultatele obtinute de o persoana sunt recompensele obtinute in schimbul imputurilor.
Ele se concretizeaza in bani, beneficii, recunoastere, prestigiu. O recompensa poate fi