Cuprins

Argument

Cadrul juridic al firmei S.C.

ELEVEN IMPEX S.R.L.

Societatea este o persoana juridica romna, avnd forma juridica unei societati pe
actiuni cu raspundere limitata, fiind nregistrata la registrul comertului sub numarul
J40/14.2.91 n 1992 si avnd codul fiscal R 581188. S.C. Eleven Impex S.R.L. este
o firma privata, cu un capital social subscris si varsat de 8.720.000 lei,
reprezentnd 20 parti sociale care au fost mpartite ntre 2 asociati.
Atributiile, responsabilitatile si competentele organismelor participative de
managment sunt evidentiate n Statutul firmei si Regulamentul de organizare si
functionare. Toate aspectele privind constituirea, functionarea si inregistrarea
societatilor comerciale sunt reglementate prin:
Legea 31/1990, modificata si republicata in 1998, privind societatile comerciale;
Legea 26/1990, modificata si republicata in 1998, privind Registrul Comertului;
2. Obiectul de activitate. Relatiile firmei cu furnizori si clienti.
Pe parcursul activitatii sale, societatea a avut mai multe obiecte de activitate
nscrise n statutul juridic nsa la unele dintre ele s-a renuntat si, actualmente,
obietul de activitate l formeaza:

Comert cu ridicata al produselor din ceramica, sticlarie, tapete si a

produselor de ntretinere (export n comision) care sunt reprezentate n C.A.E.N.
prin codul 5144;

Comert interior privind aprovizionari de materiale specifice activitatii de

sticlarie;
S.C. Eleven Impex S.R.L. este o societate de dimensiune mica, care are
activitati cuprinse n domeniul elaborarii si comercializarii produselor din sticlarie
suflata.

Astfel, din activitatea pe care o desfasoara se pot deduce niste concluzii. si anume:
societatea ncheie contacte cu producatorii de sticlarie, carora (dupa caz) le ncheie
contracte de livrare de materiale si materie prima; le funizeaza produsele proiectate
(desene si diverse grafice); si ncheie contracte de vnzare a produselor respective
din numele lor cu parteneri din strainatate. Tot societatea efectueaza
controlul calitatii produselor respective nainte de livrare.
Practic activitatea firmei urmareste produsul de la conceperea lui pna la
livrarea sa distribuitorului, exceptnd producerea sa.
Productia realizata este destinata n special pentru export.
Din gama de produse se remarca: sfesnice, cupe, pahare, salatiere, ulcioare si
diverse produse decorative, toate realizate din sticla suflata.
Eleven Impex S.R.L. are relatii cu diferite societati ce si desfasoara
activitatea att pe teritoriul Romniei, ct si n strainatate. nsa, printre firmele
date, trebuie de remarcat reletiile speciale de cooperare dintre Eleven Impex S.R.L.
si S.C. Rubinul Berca S.A. (din 2002 numita S.C. Glassrom S.A., Buzau) - care
executa cele mai multe comenzi pentru societate si a caror colaborare dureaza de
peste 8 ani. Pe langa aceasta societatea mai are relatii si cu alti producatori de
sticlarie, ca S.C. Fabrica de sticla Avrig S.A. (Avrig), S.C. Star Glass S.A. (Tg.
Jiu);

Relatii cu producatorii de cutii de ambalaje pentru sticlarie: S.C.

ROMCARTON S.A.(Bucuresti), Tipo Actis S.A.(Bucuresti), Tip Euro Pakages
S.R.L.(Bucuresti);

Relatii cu societati transportatoare de marfa si mostre pentru export: TRANS

ROMANIA International (Bucuresti), S.C. Boreal S.R.L. (Bucuresti), S.C. DHL
S.A. (Bucuresti), S.C. Cargus S.R.L. (Bucuresti);
Clientii sunt firme din strainatate, n special Eleven Impex S.R.L.
colaboreaza cu Crystal Trade Co. (Marea Britanie), Party Lite Gifs Inc. (S.U.A.) ca
si cu reprezentanta acesteia din Olanda, Princess House Inc. (S.U.A.).
n activitatea sa, S.C. Eleven Impex S.R.L. utilizeaza birourile sale din Splaiul
Unirii si mobilierul birotic, un depozit situat n acelasi bloc unde se pastrate unele
produse, mostre si unele materiele, patru autoturisme de serviciu care sunt
destinate transportarii angajatilor n scopul de serviciu, aparate de telecomunicatii,
retea de calculatoare.
3. Subsistemul organizatoric

n ceea ce priveste organizarea procesuala semnalam existenta a 4 functiuni

de baza ale ntreprinderii: cercetare - dezvoltare, comercial, personal si financiar
contabila si a majoritatii activitatilor ce o compun.
La nivelul pe compartimente nu sunt delimitate suficient atributiile,
responsabilitatile si competentele, n timp ce posturile dispun, n linii generale de
sarcini, responsabilitati si competente, chiar daca definirea lor este uneori ambigua.
Un aspect extrem de importat al acestui domeniu al organizarii firmei l
constituie sistemul categorial de obiective si corelarea diverselor tipuri de obiective
cu componentele procesuale (functii, activitati, atributii, sarcini). O asemenea
sistem nu se regaseste la Eleven Impex S.R.L.
Organizarea este evidentiata n documentele de formalizare a structurii
organizatorice, respectiv regulamentul de organizare si functionare, organigrama si
fisele de post.
Regulamentul de organizare si functionare (ROF) are o structura si un continut
preluat
dintr-un
model
mai
vechi
de
prezentare
a
structurii
organizatorice. Continutul sau este departe ceea ce ar trebui sa evidentieze un
astfel de document de formalizare a structurii organizatorice,implicit a sistemului
organizatoric. El se opreste la inserarea unor atributii, responsabilitati si
competente pentru organismele participative de management. Or, n ceasta
privinta, nu putem vorbi de o delimitare si dimensionare organizatorica adecvata a
atributiilor, resposabilitatilor si competentelor.
Organigrama este una piramidala, specifica unei structuri organizatorice de
tip ierarhic functional.

Organigrama corespunde, n general, exigentelor metodologice si de

continut impuse de managementul stiintific. Ea este conceputa si realizata

plecndu-se de la tipul de structura organizatorica ierarhic-funct 212q1617c ionala

ce caracterizeaza S.C. Eleven Impex S.R.L. si cuprinde, cei drept slab dezvoltate,
dar toate componentele primare: posturi, functii, niveluri ierarhice, ponderi
ierarhice, compartimente si relatii organizatorice.
Firma dispune de 3 compartimente, toate functionale, dupa cum urmeaza:
1.

Comercial - reprezinta compartimentul cel mai important, aici au loc

negocieri, ncheieri si desfasurari de contracte, att din punct de vedere al vnzarii

produselor, ct si din cel al aprovizionarii cu materiale speciale (ce dau viitoarelor
produse aspect si calitate deosebita). Acest compartiment este condus de un
director comercial care are n subordine 3 referenti comerciali.
2.

Economic - reprezinta compartimentul cu cel mai mare volum de

informatii. Aici se desfasoara activitati de caserie, de evidenta contabila, de

personal. Compartimentul este condus de contabilul sef, care are n subordine 2
salariati.
3.

Design si controlul calitatii - reprezinta cel mai nou compartiment, care

presteaza servicii de proiectare si mbunatatire a viitoarelor produse, prin

elaborarea de desene, schite si grafice pentru produse;de asemeni o a doua
persoana este responsabila de controlul calitatii la fabrici nainte de livrare.
Compartimentul este condus direct de managerul general.
Ca o concluzie la cele prezentate mai sus remarc existenta majoritatii activitatilor
solicitate de realizarea obiectivelor proiectate pentru anii utmatori; din pacate,
multe activitati foarte importante n economia firmei lipsesc sau se desfasoara cu
intensitati reduse - bugetare, marketing, organizare manageriala. Dar acestea sunt
impuse de activitatea restrnsa pe care o desfasoara firma.
innd cont de faptul ca firma este privata, ca mediul ambiant n care
actioneaza este unul foarte concurential si turbulent, este necesara o revitalizare
procesuala si structurala a unor componente (functii, activitati, compartimente,
etc.), ca premisa a amplificarii variabilitatii economice si manageriale a societatii
comerciale.
De mentionat ca structura socio-profesionala este foarte bine calificata, 8
din cele 10 persoane au cel putin studii superiore de specialitate, ceea ce este peste
media pe tara.

Pe ansamblu, situatia poate fi considerata ca normala. Semnalam, totusi,

ponderea destul de ridicata a economistilor, att n personalul de specialitate, ct si
n personalul cu studii superioare situatie ce conduce la un grad bun de
fundamentare economica a deciziilor.
4. Situatia economico-financiara
Activitatea de conducere, indiferent de nivelul la care se realizeaza
si domeniu lpe care il vizeaza, implica cunoasterea temeinica a situatiei, fapt care
se realizeaza prin analiza economico-financiara.
Ca activitate practica, analiza financiara are un un caracter permanent, ea
trebuie sa ofere solutii referitoare la funadamentarea deciziilor. Prin intermediul
unei analize retrospective, analiza diagnostic detecteaza simptomele si
disfunctionalitatile uni companii, cerceteaza si anlizeaza faptele si
responsabilitatile, identifica acuzele care au dus la aparitia disfunctionalitatilor si
asigura solutii pentru redresarea sau imbunatatirea performantelor.
Analiza financiara are ca obiective masurarea renatbilitatii capitalurilor si
aprecierea conditiilor de echilibru economic si financiar, pentru a evalua gradul de
risc.
Activitatea finaciara, prin analiza si diagnostic, devine un factor activ in
procesul de funadamentare a deciziilor economice.
Sursele de informatii pe baza carora s-a facut anliza economico-financiara
sunt:

Bilantul contabil si anexele aferente pe anii 2012, 2013,2014

Contul de profit si pierdere

In analiza efectuata, s-au calculat indicatori atat in valoare absoluta, cat si in
relativa, luandu-se in calcul fenomenul inflationist, neglijarea caruia poate crea
distorsiuni la nivelul informatiei prezentate.
Pentru a pune in evidenta marimea reala a indicatorilor si a asigura astfel
comparabilitatea, s-au utilizat indicii statistici:
2011/2010

1,59

2012/2011

1,45

2013/2012

1,45

2014/2013

1,34

Ca an de referinta, s-a luat anul 2012.

ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR PE BAZA DE BILANT
Analiza finaciara urmareste sa evidentieze modalitatile de realizare a
echilibrului pe termen scurt si lung si treptele de acumulare baneasca,
derenatbilitatea le activitatii interprinderii.
Bilantul sintetizeaza rezultatul fluxurilor economice si financiare de intrare,
de prelucarare si de iesire pe perioada considerata.
Bilantul simplificat al SC ELEVEN SRL
lei-

Activ

2012

Imobilizari

234.040

Stocuri

71.784

Furnizoridebitori

Clienti

2013

6.573

655.3
84

7.362.4
11

-mii

2014

Pasiv

2012

2013

2014

170.622

Capitaluri
proprii

5.152

16.864

242.264

89.910

Datorii pe
termen lung

9.723

97.844

Datorii
furnizori

633.7
11

7.641.6
24

7.560.4
63

7.331.9
18

Alte datorii
pe termen
scurt

27.85
4

263.386

609.969

Alte creante

825

219.340

326.482

Disponibilit
ati

20.23
1

27.456

395.920

TOTAL

676.4
40

7.921.8
4

8.412.6
96

TOTAL

676.4
40

7.921.8
4

8.412.6
96

Situatia neta= Activ -Datorii totale

- mii lei 2012

Situatia neta

2013

2014

5.152

16.864

242.264

Variatia absoluta

278

11.712

225.400

Variatia relativa

5,75%

227,30%

13

Situatia neta este pozitiva si crescatoare, ca efect aln unei gestiuni

economice sanatoase. Cresterea situatiei neta este consecinta reinvestirii unei parti
din profitul net si a altor elemente de acumulari: provizioane reglementate, fonduri
etc.
Comparatiile anterioare sunt facute fara a lua in considerare influentele
inflatiei.
Fondul de rulment= (Capitaluri proprii+Datorii financiare)- Imobilizari
nete
-mii lei 2012

2013

2014

Fondul de rulment nominal

14.875

-216.176

71.642

Fondul de rulment real

14.875

-149.056

36.739

Din punct de vedere financiar, fiecare element de activ reprezinta o alocare

de fonduri banesti. Elementele de activ sunt structurate dupe gradul de lichiditate,
in intentia de a obtine cea mai operativa recuperare a capitalurilor investite.
Alocarile permanente sunt, in principiu, acoperite din surse permanente. Cu
cat sursele permanente sunt mai mari decat nevoile permanente, cu atat firma
dispune de o marja de seciritate, care o pune la adapost de elemente neprevazute.
Surplusul de resurse poate fi rulat pentru reinnoirea stocurilor si creantelor,
surplus denumit fond de rulment.
In anul 2013 scaderea considerabila a fondurilor de rulment s-a datorat
efectuarii de noi investitii in imobilizari, ceea ce a cindus la deficitul fondului de
rulment, deficit acoperit din datorii pe termen mai mic de 1 an.

Nevoia de fond de rulment = (Stocuri+Creante)-Datorii din exploatare

2012

2013

2014

Nevoia de fond de rulment

nominal

-5.336

-244.632

-324.278

Nevoia de fond de rulment

real

-5.336

-168.711

-166.296

Analiza NFR arata ca acesta a scazut, in principal, cresterii datoriilor din

exploatare, utilizarae resurselor atrase prin aceste datorii neatingand nivelul optim
posibil. Exista, deci, o posibilitate de crestere a stocurilor.

Trezoreria neta= FR-NFR

- mi lei 2012

2013

2014

Trezoreria neta nominala

20.231

27.456

395.920

Trezoreria neta reala

20.231

18.935

203.035

Modificare procentuala
nominala

--

35,70%

13,42

Modificare procentuala reala

--

-6,41%

9,72

Deaorece fondul de rulment este superior nevoii de fond de rulment, excedentul de

finantare se regaseste sub forma unei trezorerii nete, concretizata in
disponibilitatile banesti in conturi bancare sau in casa.
Trezoreria neta este expresia cea mai concludenta a desfasurarii unei
activitati echilibrate si eficiente. Ea releva calitatea echilibrului financiar general al
intreprinderii pe termen lung, cat si pe termen scurt.. trezoreria neta pozitiva arata
faptul ca exercitiul financiar s-a incheiat cu un surplus monetar. Se observa, de
asemenea, ca TN a crescut si in termeni reali, fapt favorabil pentru situatia de
lichiditate a intreprinderii.

Echilibrul financiar este reprezentat de un sistem de indicatori, care reflecta

corelatiile rezultate dintre anumite proprtionalitati stabilite intre diferite fluxuri
financiare. Ratele de structura si lichiditate evalueaza echilibrul dintre
exigibilitatea pasivelor si lichiditatea activelor, precum si capacitatea de plata a
intreprinderii.
Indicator

Mod de calcul

2012

2013

2014

Capital propriu

5152

16864

242264

Capital imprumutat

9723

--

--

Fond de rulment

14875

-217176

71642

--

71784

89910

676440

768783
4

824207
4

676440

792187
4

841269
6

671228

790501
0

817043
2

656209

758859
4

775624
4

85089

299979
6

785521
2

34,63

100

100

--

-3,02

0,79

Stocuri

Active circulante

Active totale

Datorii

Creante

Cifra de afaceri
Rata autonomiei
financiare

Capital propriu/Capital
permanent

Rata de finantare a

FR/Stocuri

stocurilor

Rata datoriilor

1-Capitaluri
proprii/Active totale

0,9923

0,9978

0,97

Lichiditate generala

Active
circulante/Datorii

1,007

0,972

1,008

Lichiditate imediata

(Active circulanteStocuri)/Datorii

1,007

0,963

0,997

Solvabiliatate

Capital propriu/Total
pasiv

0,761

0,212

2,879

Durata de imobilizare a
creantelor (zile)
Creante/CA*365

2688

923

360

Durata de innoire a
capitalurilor (zile)

2771

963

390

Actve totale/CA*365

Fluxurile financiare cu exteriorul se prezinta astfel:

autonomia financiara a avut valoarea maxima in 2013 si 2014, insa in 2012
dependenta de exterior a fost cnsiderabila, in proportie de 65%
stocurile nu au fost finantate in totalitate din FR, excedentele de FR
regasindu-se in disponibilitatile firmei
-

rata datoriilor maxima indica o dependenta accentuata de capitalul atras

Indicatorii de bonitate au avut urmatoarele niveluri:

lichiditatea generala a oscilat in jurul valorii 1 (lichiditatea generala masoara
acoperirea datoriilor cu exigibilitatea mare de catre activele cu lichiditate presupus
mare si detecteaza starea de echilibru sau dezechilibru financiar). Se considera ca
este nevoie de un raport supraunitar, astfel dificultatile de plata vor impune credite
pe termen scurt, care accentueaza dependenta financiara de factori externi.

lichiditatea imediata a avut un trend oscilant, mentinandu-se subunitar, in

jurul valorii de 0,98, indicand cat anume din datoriile pe termen scurt pot fi platite
imediat, prin utilizarea disponibilului existent.
solvabilitatea patrimoniala sustine raportul mare a datoriilor fata de capitalul
propriu, intreprinderea fiind in situatia de a apela la creditare externa.
durata de recuperare a creantelor a fost excesiv de mare, insa a
evoluat descendent, ajungand la nivelul unui an in 2014.
viteza de rotatie a capitalului a crescut. Daca in 2012, capitalul se reinnoia
in 2771 zile, in 2014 - rotatia capitalului se efectueaza in 390 zile. Cresterea s-a
datorat maririi CA intr-un ritm mai mare decat cel al cresterii activelor totale.
ANALIZA PE BAZA CONTULUI DE PROFIT SAU PIERDERE
Daca bilantul exprima starea patrimoniala la inchiderea exercitiului, contul
de rezultate arata evolutia, deci cum s-a ajuns la respectiva stare patrimoniala,
evidentiind fluxul de venituri si cheltuieli, care au marcat evolutia intreprinderii in
acel an.
Pe baza contului de rezultate se pot determina o serie de indicatori valorici,
pornind de la rentabilitatea activitatii intreprinderii.
- mii leiIndicatori

2012

2013

2014

470018

128393
8

462548

124909
0

Marja comerciala

7472

34848

Productia vanduta

252977
8

657127
4

Vanzari din marfuri

- Costul marfurilor vandute

89085

89085

252977
8

657127
4

89085

253725
0

660612
2

66534

170323
5

385417
3

22551

834015

275194
9

967

31130

79602

663215

189413
3

139670

778214

+ Alte venituri din

exploatare

9788

6269

- Amotizari si provizioane
calculate

13679

86668

21584

135779

703815

+ Venituri financiare

80485

105998
0

104357
5

- Cheltuieli financiare

71342

101361

120327

Productia exercitiului
Marja
comerciala+Productia
exercitiului

- Consumuri de la terti

Valoare adaugata
- Impozite, taxe si
varsaminte asimilate

- Cheltuieli cu personalul
Excedent brut de
exploatare

Rezultatul exploatarii

21584

Rezultat curent

30727

+/- Rezultat exceptional

182144

544112

-12013

-15675

- Impozit pe profit

11557

21689

52615

Rezultat net

19170

148455

475822

Interpretatarea indicatorilor pe baza contului de profit si pierdere se prezinta astfel:

marja comerciala vizeaza activitatea comerciala a intreprinderii, care
reprezinta excedentul vanzarilor de marfuri in raport de costul de cumparare al
acestora, costul incluzand cheltuieli accesorii de cumparare, corectat cu variaitia
stocurilor de marfuri. In termeni reali, desi reprezinta o evolutie mai lenta, marja
comercial inregistreaza o crestere, ca rezultat al unei gestiuni eficiente a activitatii
comerciale.
Valoarea adaugata reprezinta cresterea de valoare rezultata din utilizarea
factorilor de productie munca si capital peste valoarea materialelor, materiilor
prime, energie si a altor consumuri, asociindu-se bogatieie creatae de intreprindere.
Ea reprezinta sursa de acumulari banesti, sin care se face emunerarea
participantilor directi si indirecti la activitatea intreprinderii: personal, stat. VA
inregistreaza o crester atat in valoare nominala, cat si in termeni reali.
EBE exprima acumularea bruta din activitatea de ezploatare, stiind ca
amortizarea si provizioanele sunt numai cheltuieli calculate, nu si platite. De aceea,
pana la solicitarile lor pentru investitii sau riscuri, amortizarile si provizioanele
calculate se gasesc in acumularile banesti ale intreprinderii.
Pe langa EBE, capacitatea de autofinantare are o relevanta deosebita in aprecierea
capacitatii intreprinderii de a utiliza resursele proprii in procesul finantarii. Astfel,
CAF reflecta potentialul financiar de activitate rentabila a intreprinderii la sfarsitul
exercitiului, destinat sa remunereze capitalurile proprii si sa autofinanteze politica
de investitii din exercitiile viitoare. CAF este o marime pozitiva, reprezentand o
resursa interna l adispozitia intreprinderii.

Caracterul sigur al acestuia e sustinut de o trezorerie pozitiva.

201
2

2013

2014

CAF
nominal

216
70

1621
34

5564
90

CAF real

216
70

1118
17

2853
79

Indicator

ANALIZA RATELOR DE RENTABILITATE

Ratele de rentabilitate comerciala pun in evidenta activitatea comerciala a
intreprinderii.

Rata marjei comerciale

Rata marjei
comerciale
2012

--

RMC=Marja comerciala/Vanzari de marfuri

2013

1,59%

2014

2,72%

De la 2013 la 2014, se observa o crestere a RMC, concomitent cu o

crestere a CA. Se poate deduce ca intreprinderea a promovat o politica de preturi
reduse, astfel incat sa obtina o crestere a CA prin cresterea vanzarilor. Indicatorul
manifesta o oscilatie nesemnificativa la nivelul perioadei anlizate.

Rata excedentului brut de exploatare REBE=EBE/CA

Rata excedentului brut
de exploatare
2012

25,37%

2013

4,66%

2014

9,91%

REBE masoara nivelul rezultatului brut de exploatare, independent de

politica financiara, de investitii, de incidenta elementelor exceptionale, indicand
aptitudinea intreprinderii de a degaja profit prin intermediul activitatii de
exploatare. Rata scazuta, afectata si de nivelul insemnat al cheltuielilor de
exploatare, indica faptul ca activitatea de exploatare nu are o pondere insemnata in
degajarea profitului. REBE s-a diminuat pe erioda 2013-2014, ca urmare a
cresterii CA intr-un ritm mai rapid decat a EBE, influentat de consumuri mai
ridicate si cheltuieli mai mari.

Rata marjei nete de exploatre=Rezultat exploatare/Cifra de afaceri

Rata marjei nete de

exploatare

2012

25,37%

2013

4,53%

2014

8,99%

RMN este o rata ce priveste rentabilitatea exploatarii, punand in evidenta eficienta

sub aspect industrial, administrativ , comercial. Indicatorul cu valori reduse se
datoreaza acoperirii cheltuielilor de exploatre, care se prezinta intr-o pondere
ridicata fata de nivelul vanzarilor.

Rentabilitatea economica

Rec=EBE/Total activ

Rec reflecta eficienta capitalului economic alocat activitatii productive a

intreprinderii.
Rentabilitatea economica masoara aptitudinea capitalului economic de a asigura
reinnoirea si remunerarea sa. Rentabilitatea se situeaza la un nivel minim (nu
depaseste 25%), intreprinderea nu-si poate recupera integral eforturile depuse
pentru desfasurarea activitatii, deoarece nivelul acesteia este cu mult inferior
inflatiei. Ea ar putea fi ameliorata prin cresterea marjei brute de acumulare, perin
cresterea vanzarilor si reducerea cheltuielilor platibile sau prin cresterea rotatiei
capitalului economic prin CA, prin optimizarea niveluli stocurilor, creantelor.
Rentabilitatea
economica

2012

3,19%

2013

1,76%

2014

9,25%

Rentabilitatea finaciara

Rf=Profit net/Capitaluri proprii

Rentabilitatea
financiara
2012

372,09%

2013

880,31%

2014

196,41%

Rentabilitatea financiara reflecta capacitatea intreprinderii de a degaja

profit net prin prin capacitatile proprii angajate in activitatea sa.
Rentabilitatea financiara creste de la un la altul, concretizandu-se intr-un profit
net, sustinuta de angajarea capacitatilor proprii.
In baza analizei efectuate se pot formula urmatoarele concluzii:
1.

ratele de rentabulitate sunt crescatoare si se situaeza aproximativ la nivelul

mediu din ramura respectiva

2.

evolutia veniturilor firmei SC ELEVEL SRL a fost mai puternica decat rata
inflatiei, o crestere spectaculoasa s-a produs in 2013 (de 23 ori), an ce corespunde
activitatii firmei catre noi clienti din Olanda si Germania

3.

anul 2013 a reprezentat o perioada importanta in evolutia intreprinderii,

crescand semnificativ veniturile, activele, capitalurile proprii. Acelasi an se
asociaza unei cresteri nefavorabile a datoriilor, marea majoritate fiind de natura
comerciala, catre furnizori de materii prime, cu scadenta mai mica decat un an, sub
termenul de recuperare a creantelor.

4.

lichiditatea prezinta semne ingrijoratoare, in cazul inregistrarii unei cereri

neprevazute de plata din partea furnizorilor, ceea ce ar determina apelarea de
credite externe, care ar ridica graul de dependenta financiara a firmei.

5.

NFR este negativa pe toata perioada analizata, surplus ce ar putea fi utlizat

in activitatea de investitii.

6.

intrucat remunerarea prin salarii este mai mare decat media pe economie, iar
asociatii firmei detin posturi e conducere in firma, profitul realizat ar putea fi
reinvestit pentru crestera capitalurilor proprii si finantarea investitiilor.

5. Modul de organizare a sistemului informational si contabil

Sistemul informational presupune analiza si gestiunea unor informatii,
fluxuri si circuite informationale, mijloace de tratare a informatiilor si documente
specifice utilizate.
n cardul prezentei lucrari, a fost efectuata o investigatie la nivelul functiunii
financiar-contabile, n care s-au inventariat documente tipizate care intra si ies din
acest sistem (a se vedea anexa).
n societate mai circula o serie de documente netipizate generate n diferite
compartimente catre alt compartiment. Analiza acestora se recomanda sa constituie
o preocupare serioasa a societatii, pentru a fi rationalizate si eliminate cu aceasta
ocazie informatiile redundante.
Daca ne referim la subsitemul informational specific activitatilor financiarcontabile, rezulta:

majoritatea documentelor si situatiilor informationale se realizeaza pe

formulare tipizate, ceea ce denota o anumita preocupare a conducerii pentru
reducerea volumului de munca a celor care ntocmesc aceste documente si o
oarecare standartizare a purtatorilor de informatii;

frecventa ntocmirii documentelor difera de la caz la caz, nsa majoritatea se

ntocmesc de mai mute ori pe zi atunci, atunci cnd apare o anumita cerinta;

volumul de informatii este de cele mai multe ori mare, nsa o pondere mare
o au acelea care sunt cu un volum mai redus de informatii care de altfel sunt
indispensabile continuarii procesului economic sau luarii unor decizii. Astfel, n
cadrul compartimentului comercial redarea facturilor, dispozitiilor de livrare,
avizul de expeditie, conformarilor primire comenzi si realizarea calculelor aferente
acestor documente cu ajutorul microcalculatorului duce la reducerea timpilor de
asteptare a beneficiarilor si la importante economii de efort si timp n celelalte
cazuri.

un lucru pozitiv observat n cadrul firmei e proiectarea si exploatarea unor

documente n cadrul informatic. nsa ponderea este nca mica n comparatie cu
cantitatea totala si deci trebuie proiectate toate documentele informationale n
viziunea prelucrarii lor n cadrul unui sistem informatic integrat.
Dupa cum este cunoscut, n cadrul noului sistem, contabilitatea este organizata n
dublu circuit, si anume: contabilitatea financiara si contabilitatea de

gestiune. ntre contabilitatea financiara si cea de gestiune exista legaturi, ambele au

aceeasi sursa de date, si anume operatiunile economico-financiare consemnate n
documentele justificative.
Contabilitatea financiara asigura si gestioneaza informatiile necesare
completarii bilantului contabil, contului de rezultate si anexelor la bilant.
Informatiile obtinute din prelucrarea datelor n contabilitatea de gestiune
sunt destinate ntreprinzatorului, ca beneficiar intern, preocupat de utilizarea
eficienta a resurselor. Modul de organizare a contabilitatii de gestiune este la
latitudinea unitatii patrimoniale, n functie de specificul activitatii si necesitatile
proprii. In schimb, contabilitatea financiara este normata, beneficiindde plan de
conturi, de instructiuni de aplicare a planului de conturi, de structuri de formulare
(inclusiv pentru lucrarile de sinteza).
Operatiunile economico-financiare sunt consemnate n documentele
justificative. Acestea stau la baza nregistrarilor att pentru contabilitatea financiara
ct si pentru contabiliatea de gestiune. n contabilitatea financiara se realizeaza
evidenta cronologica (jurnale de nregistrare) si sistematica (fisele conturilor). Ca
urmare a prelucrarii datelor n cadrul contabilitatii financiare, la sfrsitul perioadei
se ntocmeste bilantul contabil.
n cadrul contabilitatii interne de gestiune, n functie de specificul
activitatii unitatii si de cerintele de informare, se realizeaza: gestiunea analitica a
stocurilor; calcularea costurilor produselor, serviciilor; previziunea cheltuielilor si
veniturilor prin ntocmirea de bugete interne; controlul costurilor si bugetelor.
Deoarece societatea nu desfasoara o activitate de productie, ponderea contabilitatii
de gestiune in prelucrarea datelor este nesemnificativa.
In cadrul societatii lucreaza un contabil, care are urmatoarele atributii:
-

intocmeste zilnic evidenta primara si intocmeste inregistrarile contabile

efectueaza inventarul la sfarstul lunii

urmareste evidenta relatiilor cu clientii, banca, furnizorii

inchide conturile

intocmeste declaratia privind impozitul pe profit s.a.

Forma de contabilitate practicata de S.C. Eleven Impex S.R.L. este una

informatica, societatea avand obiectivul de a proiecta si de a implementa in

urmatorii ani programul contabil WizCount.
Activitatea informatica se concretizeaza in utilizarea programelor care se
deruleaza sub SO Windows.
Forma de contabilitate informatica are n vedere, n general, aceleasi
formule specifice de nregistrare contabila clasice, pe care le adapteaza
posibilitatilor de lucru ale calculatoarelor electronice. Prin Regulamentul de
aplicare a Legii contabilitatii, se precizeaza ca persoanele fizice si juridice care
utilizeaza sisteme de prelucrare automata a datelor au obligatia sa asigure
respectarea normelor contabile, sa stocheze si sa pastreze informatiile pe suporti
tehnici si sa controleze datele nregistrate n contabilitate. Potrivit aceluiasi
regulament registrele de contabilitate, precum si documentele justificative care au
stat la baza nregistrarii lor n contabilitate, se pastreaza n arhiva unitatilor timp de
zece ani, cu exceptia statelor de salarii care se pastreaza timp de cincizeci de ani.
Registrele de contabilitate, precum si documentele justificative, se pastreaza n
arhiva, de regula n forma lor originala, grupate n functie de natura operatiilor si n
ordine cronologica, n cadrul exercitiului financiar la care se refera.
Forma informatica presupune preluarea in calculator a datelor de intrare,
editarea formulei contabile, pe baza careia se cladeste ntregul sistem de stocare si
prelucrare a datelor. Evidenta cronologica a tuturor operatiilor economice si
financiare nregistrate n conturi se realizeaza cu ajutorul jurnalului de nregistrare.
Acesta se editeaza zilnic pentru fiecare gen de operatie n parte, la care se anexeaza
documentele justificative.
La sfrsitul lunii, se listeaza cartile mari ale conturilor analitice si sintetice care
evidentiaza starea si miscarea zilnica a elementelor patrimoniale.
La sfrsitul perioadei de gestiune, se editeaza balanta de verificare a conturilor
analitice si sintetice. Sintetizarea si generalizarea informatiilor financiar-contabile
se realizeaza cu ajutorul bilantului contabil prin nsumarea si ordonarea acestora pe
posturi, capitole si grupe conform structurii reglementate.
Registrele de contabilitate utilizate de catre ELEVEN SRL sunt:
registrul jurnal general care cuprinde totalurile lunare din registrele
auxiliare respective jurnalul de banca, jurnalul de casa, jurnalul de vinzari, jurnalul
de cumparari si jurnalul de operatiunmi diverse.

registrul inventar - pentru inventarierea tuturor elementelor

patrimoniale de activ si pasiv grupate dupa natura lor potrivit posturilor din
bilant.Inregistrarile au la baza listele de inventariere.
cartea mare - cu ajutorul careia se stabileste lunar situatia fiecarui cont
respective sold initial, rulaje debitoare, rulaje creditoare si sold final. Cartea mare
sta la baza intocmirii balantei de verificare lunara. Aceste registre se completeaza
cu mijloace de prelucrare automata a datelor, mai putin registrul inventar care se
completeaza manual intr-un singur exemplar. Registrul inventar se numeroteaza, se
snuruieste si se parafeaza de organul fiscal: la inceperea activitatii, la incetarea
activitatii precum si in cazul deschiderii unui registru nou.
La fiecare inceput de an calendaristic - considerat si an fiscal se face redeschiderea
exercitiului prin preluarea soldurilor finale ale anului precedent ca solduri initiale
de redeschidere pentru exercitiul financiar curent.
In timpul lunii, pe baza documentelor justificative primite, si a documentelor
primite din exteriorul societatii (relatii cu furnizorii, clientii, etc.), se inregistreaza
prin articole contabile operatiunile patrimoniale in ordine cronologica dupa data
intocmirii documentelor sau dupa data intrarii in unitate in registrele jurnal
auxiliare. La sfirsitul lunii, se verifica inregistrarile facute in vederea depistarii
eventualelor greseli care se corecteaza fie prin stornare in rosu si inregistrare
corecta, fie prin inregistrare in negru a operatiei inverse si apoi inregistrare corecta.
Se verifica de asemenea corelatia aritmetica dintre conturile analitice si sintetice.
Se inregistreaza apoi totalul registrelor auxiliare in registrul jurnal general, dupa
care se intocmeste cartea mare si balanta de verificare lunara.
Lucrarile contabile de inchidere a exercitiului financiar pot fi grupate astfel:
a.
b.

intocmirea balantei conturilor inainte de inventariere;

inventarierea patrimoniului:

- evaluarea elementelor patrimoniale (stocuri, imobilizari, creante si datorii).

Disponibilitatile in lei nu se evalueaza.
c.

operatiuni de regularizare:

inregistrarea diferentelor rezultate la inventariere si evaluare;

amortizari;

provizioane;

delimitarea in timp a veniturilor si cheltuielilor

d.

determinarea rezultatului exercitiului;

e.

redactarea bilantului contabil.

O problema importanta pentru conducerea strategica este armonizarea si integrarea

sistemelor folosite n compartimente diverse, alegerea si introducerea tehnologiei
adecvate de prelucrare a informatiilor. n prezent, sistemele informationale pentru
conducere sunt tratate ca o problema de tehnologie informationala, inclusiv
alegerea efectiva a hardware-ului si software-ului adecvat. Tehnologia
informationala este un factor cheie care determina ce fel de informatii si ce volum
de astfel de informatii va putea firma sa prelucreze si sa analizeze.
Societatea Eleven Impex SRL are n dotare calculatoare interconectate ntr-o retea
de lucru; aceasta prezinta avantajul cresterii numarului de utilizatori, a exploatarii
intensive a capacitatilor de prelucrare si satisfacerea n timp real a cerintelor
tuturor utilizatorilor.
Folositea TI, de asemenea, are scopul major de a sustine personalul specializat in
prelucrarea datelor in vederea obtinerii informatiilor, necesare fundamentarii
deciziei.
In concluzie, adoptarea formei informatizate prezinta urmatoarele avantaje:
-

gestiunea eficienta a datelor

obtinerea, in timp real, printr-un dialog al utilizatorului cu calculatorul a

diverselor informatii (grafice, situatii generalizatoare)
-

evidenta unui anumit istoric si o urmarire a evolutiei la intregul ansamblului

operativitatea luarii deciziilor

asigurarea unei competitivitati in plan concurential

posibilitatea eficienta de comunicare

sustinerea personalului specializat.

De asemenea, trebuie luat in considerare faptul ca implementarea

presupune costuri de instalare, intretinere, exploatare a bazei de date, costuri de
timp necesar pentru pregatirea utilizatorilor la exploatarea curenta a bazei de date.

Firma ar tebui sa ia in calcul corelatia efort - eficienta, care se traduce prin

optimizarea procesului de gestiune, paralel cu suportarea de costuri suplimentare,
adica cu incadrarea in bugetul acordat.
In proiectarea fizica, trebuie sa se evalueze spatiul cerut pentru crearea
bazei de date.

Nr.

Denumire

crt.

document

Nr. de

Felul

exempl. documentului

Frecventa

Emitent

Beneficiar

Bilant

tipizat

semestrial

comp.financiar

comp. financiara

Balanta

netipizat

lunar

comp.financiar

dir. economic

comp.financiar

comp.financiar

banca

societate

comp.financiar

pt. beneficiar

seful
compartimentului

angajat

Dispozitie de
plata

tipizat

ori decte
ori este
nevoie

Extras de cont

netipizat

zilnic

tipizat

aproape
zilnic

Facturi

Ordin de
deplasari

tipizat

ori decte
ori este
nevoie

Nota contabila

tipizat

lunar

comp.financiar

comp.financiar

Nota de predare

tipizat

zilnic

compartimente

comp.financiar

Ordin de plata

tipizat

zilnic

comp.financiar

furnizori

10

Registru de casa

netipizat

zilnic

comp.financiar

comp. financia
cenzor

11

Statele de plata

tipizat

bilunar

comp.financiar

comp.financiar

12

Jurnal client

tipizat

lunar

comp.financiar

comp.financiar

13

Jurnal furnizor

tipizat

lunar

comp.financiar

comp.financiar

14

Dari de seama
stat.

comp.financiar

Directia general
de statistica

tipizat

trimestru

Bibliografie