Grup Scolar

George Baritiu
LIVADA
Judeul Satu Mare

Lucrare de specialitate
pentru certificarea competenelor profesionale n vederea
obinerii certificatului de calificare profesional nivel 3
Calificarea:
Tehnician in industria textila

Coordonator:

Prof. Popa Camelia

Elev: COSMA RACSAN
Clasa a XIV seral textile

~~ Promoia 2011-2012 ~~

TEMA PROIECTULUI
ELABORAREA DOCUMENTATIEI TEHNICE
PENTRU PRODUSUL BLUZA PENTRU BARBATI

Planul proiectului

Cap.1. Argument
1.1.Schita modelului
1.2.Descrierea modelului
1.3.Detalierea produsului
Cap.2. Proiectarea documentatiei tehnice
2.1.Descrierea tehnica a produsului
2.2.Materiale de baza si auxiliare
2.3.Construirea tiparului clasic
2.4.Transformarea tiparului clasic in model
2.5.Construirea sabloanelor
2.6.Pregatirea materialelor pentru croit
2.6.1.Croirea materialelor
2.7.Elaborarea incadrarii sabloanelor
2.7.1.Calculul necesarului de material si calculul normei de consum
2.8.Procesul tehnologic de confectionare
2.9.Dimensiunile produsului finit
Cap.3.Norme tehnice ale securitatii muncii si masuri de prevenire si stingere a
incendiilor
Bibliografie
Anexe

Cap.1

Argument

Imbracamintea actuala exprima nivelul tehnic in vestimentatia omului.

Indeplinind functiile estetice si utile,imbracamintea exprima nevoile materiale si
spirituale ale societatii.
In afara de nevoia de protejare a corpului impotriva intemperiilor
vremii,crearea vestimentatiei a avut si scopul de modificare si infrumusetare a
corpului omenesc.
In diferite etape istorice ale societatii imbracamintea s-a deosebit prin
stil,acesta devenind expresia artistica unitara a unei anumite epoci.
Ca o necesitate absoluta imbracamintea actuala trebuie sa asigure omului
comoditate in folosinta , o linie moderna si sa reflecte tonul imbracamintei
contemporane. Pe plan economic trebuie sa aiba simplitate in confectionare , sa fi
placuta la purtare si sa aiba un pret cat mai redus. Moda este un fenomen social
care se manifesta in diverse domenii ale vietii. Moda imbracamintei este folosita de
om zilnic in toate imprejurarile in care se afla. Omul este preocupat continuu de a se
imbraca modern si elegant.
Moda inseamna echilibrarea gustului personal cu cel unanim acceptat,
inseamna a adopta intr-o nota personala ceea ce practica dovedeste corespunzator
cu gustul si preferintele timpului, arta de a alege, dintre elementele invariabile, pe
cele ce se armonizeaza cu personalitatea fiecaruia, la locul potrivit, la timpul
potrivit.
Spre deosebire de stil care defineste fie o schema formala,fie un curent
artistic si se modifica lent,moda reprezinta succesiunea rapida deseori unilaterala a
unor forme artistice,a caror principala calitate este noutatea.
In general,viata modei cunoaste doua etape:
-crearea unui nou prototip,care aduce o nota noua de fantezie
-patrunderea prototipului pe scara larga cu tendinta de egalizare sociala
Schimbarea modei intervine in momentul in care apare o generalizare in
timp si spatiu,ceea ce duce la pierderea prospetimii si a individualitatii.Incadrarea in
moda a unui produs trebuie sa tina seama de o anumita masura, punand in
evidenta personalitatea,fara a se exagera.Deci,fiecare ne alegem imbracamintea
tinand cont de silueta, varsta,sex,stil personal.
Moda este elaborata de mari creatori de moda si este specifica fiecarei
natiuni tinand cont de specificul,temperamentul si gustul populatiei respective.
Pe langa crearea de modele cat mai variate se impune crearea de noi
sortimente,diversificate pe sex si varsta , insistandu-se pe o varietate mai
indrazneata pentru tineret.
Produsele de imbracaminte se deosebesc si prin linia de croiala,prin
culoare,prin diversificarea accesoriilor si modalitatea de executie.
Rolul imbracamintei de a infrumuseta corpul omenesc se realizeaza prin
corectarea anumitor asimetrii ale acestuia,alegerea materialului, a desenului si a
modelului celui mai avantajos siluetei respective.

In consecinta, creatia este un proces amplu a carui finalitate o reprezinta noile

produse acceptata de piata de desfacere.
n perioada actual, cerinele utilizatorilor de mbrcminte sufer schimbri
importante, ca de exemplu:
orientarea spre o mbrcminte cu grad ridicat de
funcionalitate(confortabil, lejer, uor de ntreinut);
un accent deosebit pe cerinele de ordin cultural, ca manifestare
aapartenenei la un anumit grup sociocultural, sau a respectrii unor
tradiii sau tabuuri;
orientarea spre raportul calitate pre, ca o consecin a faptului cse
dorete o mare varietate de produse, la un pre unitar sczut.
Modelul propus a fi realizat in acest proiect este bluza pentru barbati.

Cap 1.2 Descrierea modelului

Bluza pentru barbati este un produs de imbracaminte care se poarta peste pantalon
fiind folosita in general in anotimpurile calduroase. Bluza este alcatuita din
urmatoarele detalii principale: fata, spate, maneci si guler. Fata si spatele sunt
drepte, fata fiind prevazuta cu un buzunar la nivelul bustului in partea stanga. Gulerul
este un model cu colt care se rasfrange impreuna cu reverele peste piepti, iar
maneca este scurta.
Inchiderea se realizeaza prin butoniere si nasturi ( cinci butoniere).
Cap 1.3 Detalierea produsului.
Fusta mea este compusa din urmatoarele detalii:
-fa
-spate
-guler
-maneca
-bizet
-buzunar

Cap2 Proiectarea documentaiei tehnice

Elaborarea documentaiei tehnice ncepe cu activiti de creaie a noilor
modele de confecii care se realizeaz pe baza analizei asupra tendinei modei pe
plan mondial.
Ansamblul documentaiei tehnice cuprinde totalitatea datelor tehnice si
tehnologia care caracterizeaz modelul nou creat i care trebuie s asigure realizarea
lor industrial n toate fazele procesului de fabricaie.
mbrcmintea n funcie de sprijinul pe corp se clasific n:
1 mbrcmintea fixat pe umeri:
A. mbrcmintea scurt (mini) avnd linia de terminaie la nivelul
taliei;este destinat produselor ca: -bluze
-pulovere
-veste
-bluzoane.
B.mbrcmintea medie (midi) cu linia de terminaie la nivelul
oldului;este specific produselor ca:
-jachete
-sacouri
-vestoane
-cmi pentru brbai
-maieuri din tricot.
C.mbrcmintea lung (normal) al crei linie de terminaie se situeaz
la nivelul genunchilor; cuprinde produse ca:
-rochii
-pardesiuri
-paltoane
-mantale.
D.mbrcmintea foarte lung(maxi) a crei linie de terminaie se situeaz la
nivelul gleznei picioarelor;cuprinde produse ca: -rochii de sear
-paltoane
-pardesiuri
-cmi de noapte.
La mbrcmintea fixat pe umeri lungimea de baz se consider de la
rscroitura gtului pn la terminaia inferioar stabilit de mod.
2.mbrcmintea fixat pe talie:
A.mbrcmintea scurt cu terminaia la nivelul coapsei
picioarelor;cuprinde produse ca:pantalon scurt,fuste scurte.
B.mbrcminte cu lungime medie cu terminaia la
linia
genunchilor;cuprinde fuste de toate categoriile, pantalon pescreti i pantalon
pentru golf.
C.mbrcmintea
foarte lung cu terminaia pe linia gleznei
picioarelor;cuprinde pantalon i fuste model maxi.
La mbrcmintea fixat pe talie,lungimea se msoar de la linia taliei la
linia terminaiei inferioare situat n funcie de model.
Elementele care formeaz documentaia tehnic sunt urmtoarele:
-produsul etalon
-abloanele
-norme interne si standarde
-abloanele
-consumul specific (la material de baz si auxiliare
-utilaje existente n seciile de fabricaiile a semifabricatelor
-procesul tehnologic de confecionare.

Norma intern este partea din documentaia tehnic industrial care

stabilete condiiile tehnice dimensionale i de confecionarea produsului. Are dou
forme:
forma departamental, este documentul tehnic ce stabilete dimensiunile
principale pe grupe de produse de mbrcminte. Scopul normei departamentale este
stabilirea dimensiunilor principale la produsele ce urmeaz s se confecioneze n
cadrul ntreprinderii.
norma de ntreprindere cuprinde trei pri i anume:
a)
Noiuni generale asupra produsului n care se indic principalele
caracteristici i anume:
materialele folosite pentru confecionare
aspectul general al produsului n faza final
caracteristicile detaliilor principale
b)
Condiiile tehnologice dimensionale ale produsului i detaliilor
componente.
Dimensiunile produsului se ntocmesc n ordinea importanei detaliilor i pe
grupe dimensionale sub form de tabel
c)
Modul de confecionare al produsului
desimea custurii
modul de confecionare a ntriturii, materiale folosite
Reprezint o parte a documentaiei tehnice care stabilete dimensiunile
principale ale produsului.
Cap 2.1.

Descrierea tehnica a produsului

Descrierea tehnica a modelului cuprinde aspectul exterior,particularitatile

de constructie
a elementelor
si
reperelor
din
care
este
alcatuit
produsul,indicarea tipurilor de materiale din care se confectioneaza precum si
date privind tehnologia de executie.
Descrierea tehnica a produsului cuprinde indicatii, gama dimensionala in
care se executa produsul (gama de marimi,grupe de conformatie) se precizeaza
principalele dimensiuni, valorile acestora si locul de masurare a produsului finit
precum si tolerantele admise fata de valorile nominale.
Aceste date se folosesc la masurarea si controlul sabloanelor de lucru
si la controlul dimensiunilor finite ale produsului.Abaterile pot fi: 1,5 pana la 2
cm la dimensiunile mari si 0,1 pana la 0,5 cm la dimensiunile mici.
Cerintele tehnice cuprind :
-cerintele impuse in prelucrarea si asamblarea detaliilor
-latimea rezervelor de cusatura si tiv , felul si dimensiunea cusaturilor
-distanta de la margine pentru cusaturile ornamentale
-existenta straturilor de intaritura si captuseala,modul de dispunere,zonele de
innadire la croirea unor repere.
Toate cusaturile realizate trebuie sa fie drepte, fara scapari, cu
impunsaturi egale si intarite la capete.
Produsul trebuie finisat prin curatarea lui de ate, calcare, fara a se
sesiza pete sau urme de degradare.
Masinile folosite pentru realizarea produsului meu sunt :
-masina de cusut simpla.
-masina de surfilat triplock
-fierul de calcat

Cap.2.2.

Materiale de baz i auxiliare

esturile constituie materia

prim de baz pentru confecionarea
mbrcmintei. esturile trebuie s ndeplineasc o serie de proprieti fizico
mecanice din care cele mai importante sunt:
- rezistena la frecare
- rezistenta la splare i lumin
- elasticitatea
- tueul
- higroscopicitatea
Aceste proprieti depind n mare msur de felul materiei prime folosite
pentru producerea esturilor.
Rezistena materiei este extrem de important astfel nainte de nceperea
procesului de producie materialul este supus unor analize de laborator.n urma
acestora analize se stabilesc caracteristicile principale ale materialelor de baz:
desimea, greutatea, sarcina de rupere, alungirea la rupere, modificri dimensionale la
splat, clcat, rezistena la vopsire i splare precum i caracteristicile materialelor
auxiliare ntrituri,garnituri.
Materiale de baz folosite n producia mbrcmintei sunt:
-esturile
-blnurile
-tricoturile
-piei i nlocuitor
esturile sunt produse textile obinute prin ncruciarea a dou sisteme de
fire unul de bttur i unul de urzeal.
esturile se clasific dup mai multe criterii
:dup structur,dup
destinatie,dup natura materiei prime folosite.
Dup structur pot fi:
-esturi cu legturi fundamentale
-esturi cu legturi de baz
-esturi cu legturi diagonale
-esturi cu legturi combinate
-esturi cu legturi cu desene
Dup natura materiei prime:
-esturi din fibre naturale
-esturi din fibre sintetice
-esturi din amestec de fibre
Dup destinaie pot fi:
-esturi pentru lenjerie
-esturi pentru bluze i rochii
-esturi pentru costume uoare
-esturi pentru rochii i costume de sear
-esturi pentru mbrcminte de protecie
Materialul de baza ales pentru confectionarea produsului meu are urmatoarele
caracteristici: tesatura din bumbac in amestec cu poliester subtire de vara cu o buna
permeabilitate la aer si tuseu placut, de latime 1.40 cm.
Din acel material pot fi confectionate si alte produse de imbracaminte exterioara.
Materialele auxiliare sunt:
-captuselile
-intariituriile
-furniturile
-garniturile

Alegerea materiei prime se face n funcie de scopul confecionrii produselor

respective. Ele se aleg n funcie de sezon, vrst, model.
Comoditatea la utilizare exprim gradul de plcere cu care se poart un produs
vestimentar. Comoditatea este reflectat de lejeritatea micrilor pe care le simt
purttorii pe corp i frumuseea lui. Comoditatea este strns legat de culorile
materialului folosit pentru confecionarea pe linia modelului i de factorii igienici ai
produsului.
Din punct de vedere al rezistenei materialului, trebuie s aib o bun
comportare la solicitri, n timpul purtrii i splrii. De asemenea este indicat
materialului s aib un indice de ifonabilitate ct mai redus.
Din punct de vedere al factorilor estetici este necesar ca materialul s aib
culori potrivite, tueuri plcute i flexibilitate bun.
Materialele se aleg n funcie de sezon, vrst, model i produs.
Acestea pot fi: esturi, tricoturi, materiale realizate prin tehnologii speciale.
Pentru aprecierea valorii de utilizare a materialelor se iau n considerare trei
grupe de nsuiri i anume:
- durabilitatea
- valoarea de prezentare
- proprieti fiziologice
Durabilitatea materialelor (esturi, tricoturi) este proprietatea de a se purta
fr a se distruge sarcini repetate (continue sau alternative).
Acest indiciu caracterizeaz comportarea n exploatare ntr-o msura mai mare
dect sarcina la rupere sau la alungire, rezistena.
Materialul se distruge ca urmare a aciunii unei sarcini ndelungate i repetate
progresiv sau regresiv care nu se manifest neaprat i ntotdeuna prin ruperea
materialului i n general prin schimbarea formei datorit deformaiilor plastice.
Rezistena la uzur prin frecare este unul din parametrii cei mai importani
pentru apreciera durabilitii n exploatare a esturilor i a tricoturilor. Importana
deosebit prezint faptul c n cazul acestei proprieti, rezultatele pe cale
de laborator se apropie de cele obinuite prin proba practic de purtare.
Materialele de baz. Caracteristicile materialului de baz
Materialul ales pentru confecionarea produsului prezint urmtoarele
caracteristici:
Desimea esturii este de 20 fire = lcm urzeala, 14 fire = lcm bttur
Compoziia fibroas: testura este din fibr de bumbac 85% si poliester 15%.
Pentru confecionarea produsului n modelul propus se folosesc materiale de baz i
materiale auxiliare.
Ca proprieti de prelucarare estura aleas pentru confecionarea produsului
se prelucreaz uor att de operaiile de coasere ca i tratamentul umidotermic.
Am avut n vedere faptul c bluza fiind un produs de imbracaminte care constituie
primul strat al ansamblului vestimentar va trebui s asigure o bun permeabilitate
la aer i s asigure un indiciu indicat de confort, s aib aspect plcut i s fie uor
de ntreinut.

Materiale auxiliare
n afara de materialului de baz la confecionarea produselor de
mbrcminte mai sunt necesare i o serie de materiale a cror necesitate este
impus de aspectul i forma produsului.
Rolul materialelor auxiliare i a materialelor neesute este de a ntreine forma
iniial a produselor de mbrcminte pn la uzura total a acestora, de a mari
gradul termoizolator i de a contribui la completarea nsuirilor estetice ale
produselor de mbrcminte. Aceste materiale pot fi mprite dup funcie:
- cptueli
- ntrituri
Dintre aceste materiale secundare penrtu confecionarea bluzei se poate
utiliza ntritura neesut termocolant pentru ntrirea gulerului si a bizetului.
Aceast ntritur se obine din fibre textile prin termolipire.
Furnituri si garnituri
Reprezint o categorie important de materiale folosite la confectionarea
unui produs. Dup proveniena i mod de fabricaie, furniturile difer ca gam,
aspect i proprieti.
Cele mai folosite furnituri sunt: aa de cusut, aa pentru butonier, nasturi, copci,
fermoare, accesorii i alte materiale secundare confecionrii mbrcmintei, pungi
de buzunare.
Pentru confecionarea bluzei pentru barbati se pot folosi urmtoarele furnituri:
Aa de cusut este un fir rsucit din dou sau mai multe fire rsucite n sens invers
torsionrii. Aa de cusut se alege n funcie de baz.
Fineea firului de a trebuie s corespund cu fineea materialului. Se recomand
ca firul de a s aib o finee mai mare dect firul materialului de baz. Culoarea
aei de cusut se stabilete n funcie de culoarea materialului de baz cu o nuan
mai nchis.
Pentru produsul meu am folosit urmatoarele materiale auxiliare:
-ata de cusut
-ata de surfilat
-ata pentru butoniere
- 5 nasturi
- intaritura
Cap 2.3 Constructia tiparului de bluza clasica barbati
Pentru proiectarea tiparului de bluza se adopta ca dimensiuni principale: IC=172cm,
Pb=48 cm. Se ia Ad=6 cm. Constructia tiparului se efectueaza pe cele trei etape de
proiectare.

1. Calculul dimensiunilor de baza

Pentru construirea tiparului clasic sunt necesare urmatoarele dimensiuni de baza: Lt,
Lb, Lsp si Lpt, care se determina cu ajutorul dimensiunilor principale, astfel:
-dimensiuni de baza in lungime
Lt =IC/4 +4= 45cm ; Lb =IC/3 + 5 = 62,3cm , in cazul manecii lungi.
Pentru maneca scurta, lungimea acesteia se determina in functie de inaltimea
capului de maneca la care se adauga 10 ...15 cm in functie de model.
-dimensiuni de baza in latime:
Lsp = Pb/3 + 4 = 20cm; Lpt = Pb/3 + 4 = 20cm.
2.
Trasarea liniilor de baza.
Pentru trasarea liniilor de baza in planul desenului se ia un punct A din care se
traseaza doua axe de coordonate ale constructiei. Pe verticala din A se stabilesc
punctele de baza din care se traseaza liniile de baza in lungime.
AB = Pb/4 + 10 = 22cm; AT=Lt= 45cm
AL = Lpr; Lpr = N x Z K = 4 x 17,2 - 0,8 = 68cm.
Din punctele B,T si L se traseaza liniile de baza in lungimea constructiei.
Trasarea liniilor de baza in latime se face cu ajutorul punctelor de baza ce se stabilesc
pe orizontala din B.
BB1 = Lsp + Ad/3= 22 cm; BB2 = Pb + Ad = 54cm;
B2B3 =Lpt + Ad/3 - 1= 21cm: B1B4= B1B3/2 = 5,5cm;
Din punctele obtinute se traseaza liniile de baza in latimea tiparului.
3.
Trasarea liniilor de contur.
Se efectueaza pe cele doua detalii, spate si fata pornind din punctul A de sus in jos si
de la stanga spre dreapta.
Detaliul de spate
Rascroiala gatului la spate:
Aa =Pb/10 + 2,5 = 7,3cm; aa1 =2cm - cota fixa.
Se unesc A cu a printr-o linie curba obtinandu-se rascroiala gatului. A1a2 = 2cm cota variabila in functie de inclinarea umarului.
Se unesc a1 si a2 cu o linie dreapta, prelungindu-se cu 1cm, a2a3 = 1cm obtinanduse linia umarului. Se unesc a3 cu B4 printr-o linie tangenta, obtinandu-se rascroiala
bratului.
Ajustarea pe linia taliei se realizeaza prin cusatura laterala T1T3=T1T4=1..2cm:
Se unesc B4, T3 si L1 obtinandu-se linia laterala, LL1 - linia de terminatie, AL -linia de
simetrie (linia de mijloc a spatelui).
Detaliul de fata
A2A4 = Aa + 1 = 8,3cm; A4G = 1 cm; A2G1, = A2A4 + 1 = 9,3cm ;
Se unesc punctele G cu G1 si se obtine rascroiala gatului.
Linia umarului: A3A5 = A1a2 + 1 = 3cm;
Lungimea
liniei
umarului
se
stabileste
astfel: GA6 = a1a3- (0...1cm);
B3R = 5cm .
Se unesc A6, R, B4 obtinandu-se rascroiala bratului.
Definitivarea liniei taliei si a terminatiei: T2T5 = L2L3=1cm:
Se unesc punctele T4 cu T5 obtinandu-se linia definitiva a taliei si L1 cu L3
obtinandu-se linia definitiva a tivului.

Rezerva de suprapunere si reverul.

Modelul proiectat este prevazut cu rever si guler deschis. Prima butoniera se
stabileste la nivelul punctului B5, care va limita si lungimea reverului.
B2B5 = L3L4 = 1,5cm; G1G2 = 3...4cm;
Stabilirea latimii bizetului:
L2L5 =T5T6 =3cm; B2B6 =4cm; GP = 3cm.
Se unesc punctele G2, B5 cu L4 care marcheaza linia pieptului in forma finala (linia
cantului), G1,L3 cu linie punct ce marcheaza mijlocul fetei (linia de simetrie), PB6,T6
cu L5 ce reprezinta linia interioara a bizetului si L1 cu L4 linia de terminatie.
Se unesc punctele B4,T4 cu L1, obtinandu-se linia laterala a fetei.
Pozitia si marimea buzunarului de la bust: B3N = 4cm; NN1 = 12cm , latimea
buzunarului NN2 = N1N3 = 3cm;
N2N4 = N3N5 = NN1 + 1,5 = 13,5cm;
Colturile buzunarului la partea inferioara se croiesc rotunjite.
Constructia manecii
Pentru constructie se adopta un model cu maneca construita pe jumatate. Tiparul se
construieste pe un unghi drept al carui varf se noteaza cu A.
Trasarea liniilor de baza.
AB =Pb/4 = 12cm; AL = Lm = AB + 15 = 27cm;
Prin punctele B si L se traseaza perpendiculare pe lungimea produsului, apoi:
AA1 = Pb/3+ 8 = 24cm.
Trasarea liniilor de contur
Ajustarea pe linia de terminatie se face cu 3 cm L1L2 = 3cm
Conturul capului de maneca se traseaza astfel: Aa=AB1/2=13cm
Aa1 = B1a2 =Aa/2
= 6,5cm ;
j
Aa5 = 2cm; a1a3 =a2a4 = 1 cm;
Capul de maneca este format din dou parti: partea din fata a manecii conturat de
punctele A,a3,a,a4 si B1 si partea din spatele manecii conturat de punctele A,a5 si
b1,
AL- reprezinta linia de simetrie a manecii B1L2- linia interioara; LL2 - linia de
terminatie.
Tiparul de guler
Se construieste pe tiparul fetei . Se traseaza o linie dreapta unind punctele B5 si G3
in care:
GG3 = 2,5cm; - Iatimea steiului de guler
G3g = Aa1 + 1 = 8,3cm;
Prin g se traseaza un arc de cerc cu centru! in G3 ; gg1 = 2,5cm;
Se duce o perpendicular pe dreapta g1G3 si se ia g1g2 =3cm ; g1g3 =5...6cm; G1g4
-1cm.
Pentru latura din fata a gulerului, prin punctul g4 se traseaza o dreapta cu o inclinatie
corespunzatoare modelului de guler. g4g5 =5...6cm.
Liniile de contur ale gulerului sunt urmatoarele:
g2g3-linia de simetrie;
g3g5 - linie exterioara;
g2g4 - linia de montare
g2g5 - linia laterala;
g4g5 - linia laterala

Cap.2.4 Transformarea tiparelor n model

Tiparul de model este obinut prin transformarea tiparului de baz n funcie de

caracteristicile modelului.
Pentru a elabora tiparul s se asigure corespunztor dintre produs i suprafaa
corpului. De asemenea trebuie s se asigure confortul la purtare prin dimensionarea
corect i respectarea caracteristicilor materialului. Etapa obinerii tiparului de
model prin transformarea tiparului de baza sunt:
1. Analiza produsului
2. Realizarea construciei de baz
3. ntotdeauna modificrile se fac n construcia de baz conform
particularitilor modelului
4. Verificarea corectitudinii de elaborare a tiparului de model
Modelul meu nu se modifica de la modelul clasic.
Cap 2.5 Construcia abloanelor.
Sabloanele sunt copii ale tiparelor la care se adauga rezervele de cusatura si tiv.
Pentru modelul confectionat utilizam urmatoarele rezerve:
-R1= 1,5 cm rezerva pentru tiv
-R2=1,5 cm rezerva pentru cusatura.
Metode de ncadrare
Dup limea materialului
abloane pe material desfcut:
- se vor ncadra toate detaliile produsului
- se utilizeaz cel mai des deoarece suprafaa materialului este mai bine
utilizat
abloane pe material nedesfcut;
- detaliile perechi se contureaz o singur dat
- detaliile simetrice se aeaz cu axa de simetrie la marginea ndoit a
materialului
Dezavantaje: suprafaa materialului nu este utilizata ntotdeauna la maxim.
Dup numrul de produse de ncadrare
n funcie de numrul de produse ce se ncadreaz pe aceeai foaie de material,
abloanele pot fi:
- abloanele simple, cuprind detaliile unui singur produs;
- abloanele combinate, cuprind dou sau mai multe produse pe aceeai foaie
de material.

Cap.2.6. Pregtirea materialului pentru croit

Este etapa procesului de producie n care materialul se pregtete naintea croirii
cu scopul valorificrii maxime a acestuia i obinerea unor produse finite de calitate.
Pregtirea materialului pentru croit cuprinde urmtoarele operaii: controlul, clcarea,
sortarea, ablonarea, calculul loturilor i pnuirea.
CONTROLUL- reprezint operaia de verificare n ntregime a lotului de material
lansat n fabricaie din punct de vedere calitativ i cantitativ.
Scopul: verificarea dimensiunii reale a fiecrui balot de material lansat i a
defectelor neadmise pe produsul finit n vederea eliminrii lor.
Mijloace: mese, platforme, rafturi.
CLCAREA- este operaia de eliminare a ifonrilor naintea croirii. Industrial se
realizeaz cu calandre.
SORTAREA- este operaia de grupare a baloilor de aceeai lime, desen, culoare
i depozitarea lor n rafturi speciale.
Scopul: reducerea pierderilor de material prin folosirea unei singure limi n
cadrul unui pan.
Mijloace: rafturi compartimentate.
ABLONAREA MATERIALELOR- este operaia de aezare a abloanelor, reperelor
componente ale unui produs pe suprafaa unei foi de material i reproducerea lor prin
conturare.
Scopul: stabilirea traseului pe care-l va face cuitul mainii de croit, (foarfec)
determinarea necesarului de material pentru realizarea numrului de produse stabilit
a se confeciona i aezarea ncadrrii obinute deasupra panului n vederea
decuprii acestora.
PNUIREA MATERIALULUI- este operaia prin care materialul se aeaz n
straturi suprapuse cu lungimi i limi egale. Dup felul de aezare a straturilor
pnuite poate fi pe dublu lat sau desfcut, cu faa ntr-un sens sau fa la fa.
pnuirea pe dublu lat se aplic la produse n care detaliile sunt desenate numai pe
jumtate iar piesele rezultate sunt perechi. pnuirea materialelor se poate efectua
manual sau mecanizat cu ajutorul mainilor de pnuit.
Cap.2.6.1.Croirea materialelor
Croirea materialelor const n dou operaii principale:
1.Secionarea panului
2.Decuparea detaliilor
SECIONAREA PANULUI se face cu ajutorul mainilor mobile de croit.
DECUPAREA DETALIILOR reprezint operaia de tiere pe contur a reperelor
desenate pe suprafaa panului. Pentru decuparea detaliilor se utilizeaz maini fixe
de croit cu cuit band

Cap. 2.7 Elaborarea ncadrrii abloanelor

Lugimea ncadrrii
Limea ncadrrii
Cap 2.7.1 Calculul necesarului de material i calculul normei de consum
Pentru determinarea necesarelor de material avem nevoie de urmatoarele
dimensiuni:
-lungimea incadrarii=lungimea produsului +rezervele de tiv si cusatura.
Materiale auxiliare pentru produsul meu avem:
-ata de cusut pentru tighel Nm 48/3
-ata pentru surfilat Nm 54/3
-fermoar 20 cm (1 buc)
-intaritura necesiva pentru dublura
-panglica
-dantela
Calculul normei de consum
Cs=consum special
Ip=indicile de pierderi
Iu=indicele de utilizare
Iu=Ip=100%
Ssab=suprafata sabloanelor'
Sinc =suprafata incadrarii
n=numar de bucati
Cs=Linc/ n
Sinc=linc x linc
Pentru ca incadrarea sa fie cat mai buna indicele de pierderi trebuie sa aiba o valoare
cat mai mica astfel incat suprafata sabloanelor sa fie peste 80% din suprafata
incadrarii.

Cap2.8 Procesul tehnologic de confecionare

Nr.Cr
t

Denumirea
operaiei
Surfilare detaliilor

3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20

Aplicarea intariturii
pe guler
Coaserea gulerului

Denumire
Denumirea
a
custurii
detaliilor
Fata, spate Custur de
, buzunar, surfilare
guler ,
maneca ,
bizet
Guler
Manual
Guler

Intoarcerea
gulerului si calcarea
Prelucrarea
buzunarului la
partea superioara
Semnarea pozitiei
buzunarului pe fata
Aplicarea
buzunarului pe fata
Aplicarea intariturii
pe bizet
Asamblarea
bizetului cu fata
Asambarea
umarului fata spate
Incheierea cusaturii
laterale
Executarea tivului
la maneca prin
indoire
Inchierea cusaturii
laterale a manecii
Aplicarea manecilor
pe produs
Aplicarea gulerului
pe produs

Guler

Executarea tivului
la termonatie
Semnarea
butonierelor
Executarea
butonierelor
Coaserea nasturilor
Curare de a
Clcarea final

Produs

Custura de
tighel
Manual

Buzunar

Custura de
tighel

Buzunar

Manual

Fata

Custura de
tighel
Manual

Bizet
Fata
Fata Spate
Fata Spate
Maneca
Maneca
Produs
Produs

Produs
Produs
Produs
produs
produs

Custura
tighel
Custura
tighel
Custura
tighel
Custura
tighel

de
de
de
de

Utilaje
folosite
Maina
triplock

Fier de
calcat
Maina
simpl
Fier de
calcat
Maina
simpl

Maina
simpl
Fier de
calcat
Maina
simpl
Maina
simpl
Maina
simpl
Maina
simpl

Custura de
tighel
Custura de
tighel
Custura de
tighel

Maina
simpl
Maina
simpl
Maina
simpl

Custura de
tighel
Manual

Maina
simpl

Custura de
zig zag
Manual
Manual
Clcare

Maina
simpl

Cap.2.9. Dimensiunile produsului finit

Foarfec
Fier de
clcat

NR.CRT
.
1
2
3
6

Lungimea produsului
latimea produsului intre umeri
lungimea manecii
latimea produsului la bust

70
46
27
54

latimea produsului pe linia taliei

50

Latimea produsului la termniatie

56

Denumirea dimensiunii

Dimensiunea [cm]

Cap. 3.
Norme tehnice a securitatii muncii si masuri de
prevenire si stingere a incendiilor
Normele de protectia muncii cuprind instructajul de protectia muncii, care
reprezinta o componenta a ansamblului de masuri privind securitatea muncii si
instruirea continua a personalului.Nici un angajat nu poate fi primit la locul de
munca, daca nu si-a insusit instructajul de protectia muncii. Asigurarea ca
personalul a luat la cunostinta instructajul,se obtine prin semnatura angajatului.
Instructajul cuprinde cu 3 etape:
a)instructajul general
b)instructajul introductiv
c)instuctajul periodic
a)Instructajul general se face noilor angajati, ucenicilor elevilor, studentilor.
b)Instructajul introductiv se aduce la cunostinta persoanelor prezente ocazional
c)Instructajul periodic se face la locul de munca, are scopul de a familiariza
angajatul cu conditiile mediului de lucru.
Se va urmari :
- pastrarea ordinii si curateniei
- interzicerea depozitarii materialelor pe scari, pe caile de acces.
Cauzele ce pot reveni accidentele
- indicarea locurilor de munca periculoase si a modului de lucru corect
- utilizarea corecta a mecanismelor de pornire, oprire a utilajelor
- indicarea echipamentului de protectie necesar
- masuri de prim ajutor
Instructajul periodic reprezinta o reamprospatare a notiunilor si cunostintelor
dobandite anterior si vor fi strans legate de activitatea angajatului.
Instructajul sectorului de confectii.
In timpul lucrului muncitorii sunt obligati sa poarte echipament de lucru,
incaltaminte comoda, sunt obligati sa cunoasca normele de protectie a muncii, si sa
aplice metodele corecte de lucru la utilajele la care sunt repartizati. In cazul
necunoasterii normelor de utilizare a utilajelor, este interzis lucrul pe acestea.
Este interzis consumul bauturilor alcoolice, sunt interzise glumele sau
crearea de momente penibile care ar putea distrage atentia muncitorului in timpul
lucrului.La terminarea lucrului locul de munca trebuie sa ramana curat.
La masina de cusut muncitorul, elevul este obligat sa verifice starea de
functionare, blatul masinii sa fie bine fixat, capul masinii sa fie bine fixat ,acul sa fie
in starea buna.
Verificarea instalatiei electrice.
Intrerupatorul de curent electic trebuie sa fie in proeminenta capacului
protector.Dupa terminarea lucrului masinile vor fi deconectate de la sursa de curent
electrica. Pentru prevenirea accidentelor la masinile de calcat se verifica
impamantarea, priza si stecherul sa nu prezinte defectiune. Muncitorului ii este
interzis sa lucreze fara un gretar de lemn sau covor de cauciuc. In caz de defectiuni,
scurt circuit, este obligatoriu incetarea lucrului si deconectarea de la sursa de
curent electic.
Dupa terminarea lucrului, fierul de calcat va fi deconectat de la sursa de
curent electric.
Mijloace de stingere a incendiilor
Incendiul este un fenomen complex care poate provoca pierderi de vieti
omenesti si distruge valori materiale, uneori incalculabile.Nu rare au fost cazurile

cand unele incendii s-au transformat in catastrofe aducand oamenilor multe

necazuri si suferinte ce cu greu au putut fi uitate.
In lupta cu focul, omul a cautat din totdeauna sa-si perfectioneze armele
astfel incat sa obtina victoria intr-un timp cat mai scurt si cu o siguranta cat mai
ridicata. Aceasta cautare a
dus la obtinerea si utilizarea unor noi tipuri de
mijloace de stingere, din ce in ce mai adaptate conditiilor concrete existente la locul
incendiilor.
Semnalizarea incendiilor este de o importanta foarte mare, cu cat se anunta
mai repede cu atat se stinge mai usor.
Nu se admite folosirea apei pentru stingerea incendiilor in urmatoarele
cazuri:
-cand apa ar veni in contact cu aliaje de magneziu intrucat apa se descompune
formandu-se oxigen si hidrogen
-la utilajele electrice sub tensiune, deoarece se pot produce electrocutari
-la depozite de carbid, sodium, lacuri, vobsele cu solventi usor inflamabile si
lichide combustibile.
Apa se intrebuinteaza pentu stingerea incendiilor sub forma de:
- jet compact
- jet pulverizat
- abur
Utilizarea stingatorului
Stingerea incendiilor se efectueaza indeosebi cu ajutorul unor aparate de
mana sau transportabile numite stingatoare.
Stingatorul cu pulbere se rastoarna de cateva ori, pentru afanarea pulberii,
operatiune care este necesara si in cazul celui cu spuma:
- se scoate agrafa de siguranta
- se apasa energic, pana la limita, parghia de declansare eliberand-o imediat
dupa percutare
- se asteapta 2-3 secunde pentru asigurarea presurizarii (fenomen insotit de o
usoara trepidatie a stingatorului)
- se actioneaza din nou parghia de declansare, continuind refularea pulberii sau
a spumei, dupa dorinta.
Mijloace de protectie individuala
Elevii si studentii care efectueaza practica in productie beneficiaza de
echipametul de protectie acordat meseriilor specialitatilor si functiilor de la locurile
de munca in care vor lucra.
La locurile de munca cu foc deschis, substante inflamabile se interzice
acordarea de echipamente de protectie si de lucru din tesatura de bumbac in
amestec cu fibre poliamidice

Schita modelului

Bibliografie

Proiectarea imbracamintei
Autori: Ing.Gheorghe Ciontea prof.gr.I
Ing. Maria Radulescu 1981
Ed. Didactica si pedagogica Bucuresti
Tehnologii textile si de confectii :
Ministerul Educatiei si Invatamant
Ed. didactica si pedagogica 1989 Bucuresti
Pregatire de baza in industria usoara Textile-pielarie
Ed. Oscar Print Bucuresti 2003
Revista de moda Burda