Rivalitatea maritor puteri la riiscrucea secolelor NIX NX ~ cadru de declansare a flagelului mondial 0 firmatie sustinea: "Daca vrei sa traiesti bucuros silinistt in pace, evita cearta, procesele sirivaltatea”. Cred ca de veridicitatea acestel spuse ne putem convinge dupa evolutia Istorica a perioadei sec XIX-XK, care a demonstrat c@ rivaltatle dintre diferite interese, diferinte state conduc la declansarea adevarator razbosie, fa in cazul nostrur: la ‘unui dintre cele mei singeroase cintre ele-primul razboi mondial. Din acest motiv in eseul meu am ca obiectiv sa descriv esenta rivalitatilor marilor puter, un alt obiectiy este sa enumar care au fost actiunile concrete intreprinse de acestea in vedere acutizarirelatilor dintre ele, iarin final vol eda procesul formariicelor 2 allante palitice ‘Astfel secolul al XIX-lea a fost perioada extrem de impartanta atat din punct de vedere econemic cat si din punct de ‘vedere social, ideologic si politic, Mat intal de toate in acest interval de timp s-a realizat 0 dezvoltare a capitalismulu 4\un proces neintrerupt de modernizare. Acesta a fost caracteristic pt continentul european, care a continuat sa ramina “stapinul lumi, insa rapturile de putere dintre statele europene s-au schimbat. De asemenea se afirma pozitia economica si politica mondiala 2 SUA si Japaniel. Toate aceste generind o serie de clvergente si conficte dintre marle puter, care au culminat cu declansares primel conflagratii mondiale. Apart si dezvottarea statelor nationale caspindirea nationalismului ca sentiment de masa,afirmarea principillor autodeterminait au facut ca tarile europene sa fie mai hotarite ca niciodata sa-si apere interesele pe care le defineau drept nationale. Marile puteri europene,ta rindul loraveau interese care depaseau granitele propri si de aceea, au promovat o politica de expansiune economica i colaniala care a fost numita noul imperialism. Aceste doua elemente vor constitu ingredientele care vor marca relatile internationale de la sisitul sec XIX-inceputul sec. XX. In conctille prezentel roulu imperialism, aparrivalitati si conflicte de interese care fac ca fiecare stat sa se simta amenintat de ‘concurenti sai. Generalizarea prin mass-media in opinia publica a acestui sentiment a dus la dezvoltarea unor politic tut mat agaressive, Statele rivale au recurs la 2 mijloace care le-au parut atunci af eficlente: inarmarea si constituirea unoraliante puternice. Politica de inarmare a fost posibila datorita disponibiltatilor bugetare ale imarilor puteri euronene si progresulul inregistrat de industri, Rezultatul direct al acesteiivaitai a fost lansarea unei curse & inarmaniloriecare stat incercind sa tina pasul cu potentialii adversary si cheltuind tot mai mult in acest scop. A existat si vai lucide care s-au pranuntat impotriva acestui curs al evenimentetorin special in rindul Intelectualilor si af partidelor socialise. Rivalitatile europene nu erau putine: Franta dorea so-si ia revansa impottiva ringerea din 1871;Anglis se temea de puterea st narmarea navala a Germaniei; Rusia si Austro~ Germaniel penteu in LUngaria eveaw laterese divergente si concurcnte in zona balcaniior; Kalla era nemultumita de statutul sau. La toate ‘acestea se adauigau rivalitaile coloniale, care au culminat cu formarea unor aliante. Politica de constituire a aliantelor s-a coneretizat in conturarea si formarea celor 2 mari blocuri politico-militare, Dupe congresul de la Berlin, Rusia -8 pomenit izolata din punct de vedere diplomatic. Manevrele ui Bismarck care favorizasera Austro-Ungaria in detrimentul Rusiel au condus la deteriorarea reletilor germano-ruse. In anii 1878- 41879 in Rusia sa declansat o ampla campanie antigermane. Deteriorarea relatillor ruso-germane a avut drept consecinta semnarea tratatulul secret de alianta dintre Germania si Austro-Ungarla (1879). Aceasta avea o orientare antiruseasca. Italia afectata de instituirea protectoratului francez asupra Tunisului adera in 1882 Ia aliante germano-austro-ungera, sperind astfel sa stopeze expansiunea franceza in Marea Mediterana. In rezultat.s-2 cconstitut Yrisla Alianta. Serbia, nemultumita de sprijinulinsuficient acordat de Rusia cauzei sale nationale, edera si ‘ela Tripla Alianta (2881). Deteriorarea relator romano-ruse in rezultatul reanexerii la Rusie a sudului Basarabie au determinat pe Carol | sa adere la acest bloc al puterilor centrale. Pe cealakte parte in anii 1891-1893 se consttuie o alianta militaro-politca ruso-franceza indreptata Impotriva Germaniei, Acutizarea contradictilor anglo- geimane, generote de concurenta crescinda pe mare a flotei navale si miltare germane, au determinat diplomatia ‘Marit ritanii sa renunte ia poiltica se traditionala de “splendid” izolare. In rezultat fusese semnat un acord franco- fenglez numit Antanta Cordial (1904). In rezultatu! aplanaritlitiglor dintre Marea Britanie, Frante si Rusia ss constituit o noua grupare militaro-poltica a acestor 3 mari puteri, numita Antanta, Astfel Europa s-a pomenit a fi scindata in doua: pe © parte a baricadel se aflau Puterile Centrale, in frunte cu Germania si Austro-Ungatla. Ls Fnceput si tralia se afia de aceasta parte dar cu trecerea timpului legaturile s-au réeit, isa su Intit relatile de apropiere cu Bulgaria si Turcia. De partes cealalta se aflau Franta sI Rusia, Marea Britanie neflind angajata in totalitate in acest conflict, fine simpatizantul lor. Acest fapt a fost cel esential in netezirea cali spre prime voll sau a generat cel de-al doilea razboi mondial, din urma carui eu ractas ain conflagratie mondiale. Aces! astazi diferite raaboaie loc sie de la etapa actuala, Din acest motiv orice scintele ce par ate, orice c@ neimelegere tata in mod pasnie, pt ca aprofundarea sa poate ci derastruoase eo