Reciclarea namolurilor

din statiile de epurare

STUDENT: Ing. Stoica Claudia-Catalina

 INTRODUCERE
Procesul de epurare consta in indepartarea din apele

uzate a substantelor toxice, a microorganismelor

etc., in scopul protectiei mediului inconjurator
(emisar in primul rand, aer, sol etc.); o epurare
corespunzatoare trebuie sa asigure conditii
favorabile dezvoltarii in continuare a tuturor
folosintelor (alimentari cu apa, piscicultura,
agricultura etc.).
Produsul final al epurarii este apa uzata epurata; iar
ca subproduse se obtin gazul metan si namolul.
Deoarece namolul, la fel ca si apa uzata, contine
organisme patogene, se impune un control sanitar
permanent, ori de cate ori se recurge la valorificarea
namolului.

 SURSE DE DESEURI
Deeurile apar ca rezultat al activitii omului,
iar reciclarea, tratarea i depozitarea lor
reprezint una dintre cele mai actuale probleme
economice i ecologice ale societii
contemporane.
Nmolurile rezultate din statiile de epurare
orsenesti sunt considerate deseuri si intr sub
incidenta reglementrilor referitoare la deseuri.
Acestea provin din diferite etape ale proceselor
de epurare.
Din punct de vedere tehnologic, nmolurile se
consider ca faz final a epurrii apelor, n care
sunt nglobate produse ale activitii metabolice,
materii prime, produi intermediari i produse
finite ale activitii industriale.

 Principalele tipuri de nmol ce se formeaz n

procesele de epurare a apelor uzate sunt:

- nmol primar, rezultat din treapta de epurare
mecanic;
- nmol secundar, rezultat din treapta de epurare
biologic;
- nmol mixt, rezultat din amestecul de nmol
primar i dup decantarea secundar, obinut prin
introducerea nmolului activ n exces n treapta
mecanic de epurare;
- nmol de precipitare, rezultat din epurarea fizicochimic a apei prin adaos de ageni de neutralizare,
precipitare, coagulare - floculare.

 CARACTERISTICILE NAMOLULUI
Datorit naturii complexe a nmolurilor, indicatorii

generali i specifici se completeaz cu ali parametri

ce caracterizeaz modul de comportare a
nmolurilor la anumite procese de prelucrare
(fermentabilitate, filtrabilitate, compresibilitate,
flotabilitate).
Pentru caracterizarea nmolurilor se apeleaz la:
indicatori generali (umiditate, greutate specific,
pH, raport mineral volatil, putere caloric etc.);
indicatori
specifici
(substane
fertilizante,
detergeni,
metale,
uleiuri
i
grsimi etc.) n funcie de proveniena apei uzate .

PROCEDEE DE PRELUCRARE A NMOLULUI

Procesele de prelucrare a nmolurilor sunt multiple i
variate, n funcie de proveniena i caracteristicile lor,
dar i n funcie de modul final de evacuare.
Clasificarea proceselor de prelucrare se poate face dup
diferite criterii, cum ar fi reducerea umiditii,
mineralizarea componentei organice etc.
Nmolurile rezultate din statiile de epurare contin, att
compusi cu valoare agricol (materii organice, azot,
forfor, potasiu si n cantitti mici calciu, sulf si
magneziu), ct si poluanti ca: metale grele, substante
organice toxice si agenti patogeni. Caracteristicile
nmolurilor depind de gradul de poluare si natura
poluantilor din apele uzate supuse epurrii si de
metodele de tratare a nmolurilor.

 nainte de valorificare sau eliminare, nmolurile trebuie

s fie supuse tratrii, cu scopul de a reduce continutul

de ap, propriettile de fermentare si prezenta agentilor
patogeni. Unele operatii de tratare se fac n statia de
epurare, de exemplu ngrosarea, stabilizarea,
deshidratarea, dezinfectia sau uscarea termic.
ngroarea se poate realiza prin decantare, flotare sau
centrifugare, gradul de ngroare depinznd de mai
multe variabile, dintre care mai importante sunt: tipul
de nmol, concentraia iniial a solidelor, temperatur,
utilizarea agenilor chimici, durata de ngroare etc.
Fermentarea nmolului, n vederea unei prelucrri
ulterioare sau a depozitrii se poate realiza prin
procedee anaerobe sau aerobe - primele fiind cel mai
des folosite. n procesul de fermentare, materialul
organic este mineralizat, iar structura coloidal a
nmolului se modific.

 Aducerea nmolurilor primare, secundare sau stabilizate

n categoria nmolurilor uor filtrabile se realizeaz, n

principal, prin condiionare chimic sau termic.
Deshidratarea namolului se realizeaza in scopul
prelucrrii avansate sau eliminrii finale, din necesitatea
reducerii coninutului de ap din nmol pentru
diminuarea costurilor i volumelor de manipulat.
USCAREA- Reducerea avansat a umiditii nmolului
se poate realiza prin evaporarea forat a apei, pn la o
umiditate de 10-15%, n instalaii speciale i cu aport de
energie exterioar.
Principalele tipuri de instalaii utilizate pentru uscarea
termic a nmolului sunt: usctoare cu vetre etajate,
usctoare rotative i usctoare prin atomizare.

n ceea ce priveste utilizarea n agricultur,

n mod practic, n prezent, in Romania
nmolurile de epurare nu se folosesc n acest
scop. Sunt preluate de fermele agricole sau
agricultori particulari doar nmolurile
prelucrate din statiile de epurare a apelor
uzate din zootehnie.
n rest, nmolurile sunt depozitate n diferite
locuri, pe platforme de deshidratare sau alte
terenuri apartinnd statiei de epurare si se
transport periodic la depozitele de deseuri
municipale.

 Valoarea fertilizatoare a namolului variaza in

functie de procesul de tratare a acestuia.

Namolul proaspat nefermentat, in afara de
faptul ca produce miros neplacut in zonele de
raspandire, contine numeroase organisme
patogene. El trebuie sa fie folosit numai pentru
culturile de furaje si dupa raspandire trebuie sa
fie arat imediat.
Namolurile deshidratate prin tratare termica
sau prin oxidare umeda sunt mai putin
periculoase din punct de vedere sanitar si in
consecinta pot fi folosite in agricultura fara
prea multe masuri de precautie.

Rezevoare de fermentare a namolului

Namolurile fermentate produc mai putin miros in locurile de

 Folosirea compostarii pentru namolul fermentat cat si

pentru cel proaspat conduce in final la obtinerea unui

namol cu calitati fertilizatoare mult superioare; la
acesta se adauga si productia de metan.
Namolul se preteaza mult mai bine la compostare
daca este amestecat cu gunoi menajer.
Parte din umiditatea
namolului este trecuta
gunoiului menajer; in
final se tinde spre
realizarea unui amestec
a carui umiditate sa fie
de 40 50%.
Rezervoare de gaz sferice din membran elastic

 Pentru

a ncuraja reciclarea nmolului n

agricultur, trebuie s fie luat n considerare
urmtorul aspect: dezvoltarea reciclrii nmolului
n agricultur depinde, n linii mari, de
posibilittile de mbunttire a calittii nmolului
si de cresterea ncrederii n calitatea nmolului.
Dac nmolurile rezultate din epurarea unor ape
uzate industriale conin compui organici i/sau
anorganici toxici ce nu permit valorificarea
agricol, depozitarea pe sol sau aplicarea
procedeelor de recuperare a substanelor utile, se
face apel la incinerare ca singura alternativ
acceptabil.

 Acesta implic prevenirea la surs a polurii apei

uzate, prin reducerea surselor posibile de metale grele

sau compusi organici, la intrarea n sistemul de
canalizare si mbunttirea metodelor de tratare a
nmolului, precum si asigurarea monitorizrii calittii
nmolului. Aceste solutii tehnice cer investitii majore
companiilor de tratare a apei uzate sau autorittilor
locale pentru schimbrile n metodele de tratarea a
apei uzate.
O alt practic utilizat pentru gestionarea
nmolurilor este incinerarea. Cum utilizarea n
agricultur a nmolului, prin aplicarea direct,
precum si depozitarea acestuia, sunt subiectul unor
restrictii din ce n ce mai mari, se asteapt ca
incinerarea s ia amploare n urmtoarea perioad.

 De la simple instalaii de incinerare s-a ajuns ca n

prezent s existe n lume peste 1000 de instalatii

moderne de ardere a reziduurilor .
Incinerarea nmolului se poate realiza n incineratoare
special construite pentru acest scop sau n incineratore
pentru namoluri sub anumite conditii specifice.
O alt optiune este coincinerarea nmolului n
cuptoarele de ciment deorece acestea, dup o
prealabil uscare, au o valoare caloric nalt. Industria
cimentului din Romnia are n lucru un studiu pentru
utilizarea nmolurilor rezultate din statiile de epurare
ca materie prim alternativ n cuptoarele de clincher,
pentru nlocuirea unei prti din argil.

 n conformitate cu ierarhia deseurilor, depozitarea

este considerat ca ultim optiune ntre metodele

utilizate pentru gestionarea nmolurilor, fiind
recomandat doar n cazul n care nu exist alt cale
de eliminare sau de valorificare a nmolului.
Pn nu demult, depozitarea nmolului a fost calea
cea mai utilizat de eliminare a nmolului, n special
si datorit costului sczut a acestei metode. Exist
dou alternative de eliminarea nmolului prin
depozitare: monodepozite, unde este depozitat numai
nmolul rezultat din statiile de epurare municipale, si
depozite mixte n care nmolul de epurare este
depozitat mpreun cu alte deseuri municipale.

CONCLUZII
n Romnia, n agricultur, nmolul de epurare s-

a utilizat doar n cteva proiecte experimentale, a

cror rezultate sunt, mai mult sau mai putin,
cunoscute. n plus, literatura de specialitate este
destul de srac n Romnia, n domeniul tratrii
si valorificrii nmolului rezultat din statiile de
epurare a apelor uzate orsenesti.
Prin urmare, n prezent, nu exist informatii
suficiente legate de productia de nmol si nu
exist experint n aceast practic pentru a lua o
decizie n ceea ce priveste alegerea sa ca
alternativ de gestionare a nmolului.

 In ceea ce priveste valorificarea namolurilor,

trebuie mentionate de asemenea: producerea

proteinelor din namol sub forma unor turte de
namol cu 10% umiditate, pentru hrana pasarilor si a
altor animale; fabricarea drojdiei furajere;
producerea vitaminei B 12; producerea de
antiboitice; realizarea de brichete pentru incalzire.
Deoarece s-a prognozat o crestere medie de 25% pe
an a populatiei racordate la canalizari si n acest fel
creste proportional si cantitatea de nmol generat
statiile de epurare orsenesti este necesara luarea de
masuri pentru reciclarea namolului in sensul
valorificarii sale ca si materie prima.

 Datorit

simplitii tehnologiei de baz se

apreciaz c intr-un viitor apropiat prin conversia
materiilor biologice i a compusilor organici se
vor putea alimenta centrale electrice cu puteri
cuprinse ntre 100-1000 MW.
Construirea instalaii de producere a biogazului
necesit investiii nsemnate, dar orict de mari ar
fi acestea ele sunt inferioare celor care se fac
pentru construirea centralelor nucleare i nu
prezint pericol posibil pentru omenire ca acestea.
Alt avantaj e reprezentat de faptul ca biomasa
necesara e regenerabila comparativ cu alte materii
prime.