Potenialul turistic natural al JUDETULUI GORJ

Relieful judeului Gorj prezint o armonie i o frumusee rar care atrage atenia oricrui
cltor. n partea de nord se ridic Munii Godeanu, Vlcan si Parng, cu vrful Parngul
Mare 2519 m, ale caror plaiuri coboar treptat in depresiuni subcarpatice.
Cele mai spectaculoase obiective turistice naturale sunt cheile i pesterile situate pe bordura
sudic a Carpailor, la contactul cu Subcarpaii.

Cheile Olteului se ntind numai pe o distan de 1,5 km, dar sunt deosebit de pitoreti, cu
perei verticali, situai la deprtare 4,5 m unul de cellalt la partea inferioar a vii i de
10-20 m la partea superioar.
n Cheile Olteului se afl intrarea n Petera Polovragi, cheile fiind strbtute
pe toat lungimea lor de un drum forestier, care n anumite poriuni a fost spat n stnc i
stnca formeaz un fel de copertin, sporind pitorescul vii. Petera Polovragi este rezultatul
activitii unui vechi curs subteran al Olteului, care a dizolvat carbonatul de calciu n
drumul su. Ca urmare a cercetrilor fcute de Cercul de Speologie Focul Viu din
Bucureti, n anul 1974, lungimea total a galeriilor cunoscute a ajuns la 9000 m. Descrii i
cartai nu sunt dect 3200 m, doar galeriile cunoscute anterior. Petera este spat de ap prin
dizolvarea carbonatului de calciu n versantul stng al Cheilor Olteului , iar gura peterii se
afl la circa 200 m de la intrarea n chei, la o nlime de 20 m fa de talvegul Olteului.
Petera Polovragi este o peter uor de parcurs i este electrificat.
n trecut, petera a fost adpost i refugiu pentru haiduci. Se pare c n anul 1821, pandurii lui
Tudor Vladimirescu au depozitat n aceast peter armele aduse de la Sibiu. Legenda spune
c Petera Polovragi a fost lcaul zeului geto-dec Zalmoxis, iar n apropiere s-au descoperit
ruinele unei ceti dacice.
Cheile Galbenului au versanii ndeprtai, cu scurgeri de grohotiuri aspect care
demonstreaz un proces intens de degradare al rocilor.
Petera Muierii este situat n versantul drept al Cheilor Galbenului, cu o altitudine de 751 m
n Munii Parng, avnd o lungime de 3 566 m, dispus pe patru nivele. Petera Muierii este
prima peter din Romnia electrificat. Numele peterii a fost dat de localnici datorit
faptului c n timpul unor lupte n apropiere, brbaii plecau s nfrunte nvlitorii, iar
muierile i copiii se adposteau n peter.
In petera se gasesc o serie de formaiuni de stalagmite si stalagtite care au primit denumiri

in functie de forma pe care au cpatat-o: Org, Domul Mic, Sala Altarului, Vlul Altarului,
Amvonul, Candelabrul Mare, Cadna, Mo Crciun, Dropia, Uliul Rnit, iar datorit
scurgerilor de oxizi de fier ce au dat unui loc o coloratur ruginie aceasta se numete Stnca
nsngerat. n galeria principal se se afl o zon n care podeaua peterii are numeroase
bazine, uneori, mai ales primvara, pline cu ap, ce poart numele de Bazinele Mari. Din Sala
Turcului se desprinde spre dreapta Galeria Urilor unde s-au gsit numeroase fosile, resturi
scheletice i peste 100 de cranii ale ursului de peter (Ursus Spelaeus), specie disprut, dar
i alte resturi scheletice de hiene, lei, vulpi, capre slbatice, lupi, mistrei, fosile care dovedesc
i modificri climatice din ndeprtatele ere geologice.
Petera se afl pe teritoriul comunei Baia de Fier (560 m. altitudine). Documente istorice
atest c de aici se extrgea fierul, de unde i toponimicul aezrii.

Fig. 6 Petera Muierilor

Munii Parng ating nlimea maxima de 2519 m n vf. Parngu Mare, prezentnd peisaje
de mare atractivitate i forme de relief dintre cele mai pitoreti. In Gorj exist mai multe
trasee montane marcate (att in Parng, ct si n Vlcan).

Vrful Ppua (2135 m),

Transalpina

M-ii Parng

Transalpina (DN 67C) leag Oltenia de Transilvania, de la Bengeti, Novaci, peste Munii
Parng, pn la Sebe n judeul Alba. Cu secole n urm acest traseu era o crare
prpstioas folosit de ciobanii din Mrginimea Sibiului pentru trecerea turmelor de oi spre
Oltenia, dar i drumul pribegiei pentru muli ardeleni persecutai social, naional i religios de
statul Austro-Ungar, care treceau munii n ara Romneasc, stabilindu-se n Gorj, Vlcea,
Arge, cunoscui sub denumirea de ungureni, adic pstori, ciobani, cresctori de oi. Aa se
explic identitatea portului, a obiceiurilor i tradiiilor la populaiile de pe ambii versani ai
Meridionalilor.
La realizarea acestei ci rutiere au lucrat romanii n anul 104 d.Hr. pentru deplasarea
armatelor lor spre capitala statului dac Sarmisegetuza. n timpul Primului Rzboi Mondial a
fost pietruit de armata german, din raiuni militare. n anul 1933 a fost reconstruit de
regele Carol al II-lea care a fost impresionat de frumuseea i slbticia peisajului prin
care trecea oseaua. Inaugurarea oselei a avut loc n anul 1935 la Poiana Sibiului.
Transalpina este cea mai nalt osea din Romnia, avnd punctul cel mai nalt n Pasul
Urdele (la 2.145 m), fiind finalizate de curnd lucrrile de asfaltare a acesteia.
Defileul Jiului, avnd o lungime de 30 km, este unul dintre cele mai spectaculoase i
slbatice defilee din Carpai. oseaua i calea ferat ce trec peste sectoare de vale adnc,
strbtnd sectoare cu viaducte i tunele constituie ele nsele o atracie turistic. Parcul
Naional Defileul Jiului ocup o suprafa de 11.127 de hectare fiind localizat pe valea
Jiului ntre munii Vlcan i munii Parng.
Spectaculoase, Cheile Sohodolului, sunt situate
ntr-o rezervaie complex, (pe o lungime de 10
km), de interes peisagistic i floristic, ce prezint:
peteri, izbucuri, vegetaie de stncrie calcaroas
cu multe rariti floristice, specii rare de faun etc.
n Cheile Sohodolului ntalnim spate n stanc
obiectivele naturale: Nrile i Inelul.

Cheile Sohodolului

Zona Tismana (zon carstic, rezervatie natural). Numele Tismana vine de la coniferul
tis, arbore cu lemn tare, rezistent, de culoare roiatic ce se gasea cu secole in urma in zon.
La altitudinea de 350 - 600 m, se afl, pe o suprafa de circa 60 ha, o rezervaie de castani
comestibili ce reprezint o insul de vegetaie submediteranean. Tismana este de asemenea
locul unde apar mai multe peteri, urmare a petrografiei regiunii i a liniilor de abrupturi spre
care se pot realiza deschideri laterale. Interesant este Petera Tismana, cunoscut sub
denumirea de "Petera Tezaurului", din apropierea mnstirii Tismana, peter din care
nete un uvoi de ap ce formeaz o cdere de 50 m nlime.
In partea nord-estica a judeului gasim Parcul National Cerna Domogled i izvoarele
Cernei. In cadrul Parcului sunt incluse i: Piatra Cloanilor din comuna Pade, rezervaie
complex cu relief calcaros, rezervaie de stncrie cu elemente specific mediteraneene (1.730
ha), Petera Cloani, Cheile Corcoaiei - pe o lungime de 40 km.

Potenialul turistic ANTROPIC al JUDETULUI GORJ

Mnstirea Polovragi se afl aezat n zona de contact a Carpailor cu Subcarpaii n
apropierea Peterii Polovragi (pe care a i avut-o in administrare timp de 300 de ani), la
intrarea in Cheile Olteului. Mnastirea are o vechime de peste 500 de ani.
Comuna Polovragi i trage numele de la o plant rar ce crete pe aici, "polovragi", folosit
de un vraci vestit ce tria n petera din munte pentru a vindeca oamenii de boli ale stomacului
i oaselor. Spturi arheologice fcute la Polovragi au dat la iveal urmele unei ceti i ale
unui cimitir de pe vremea dacilor. La Polovragi , n fiecare an, n ziua de 20 iulie, are loc o
mare nedeie, unde se adun gorjeni, vlceni dar i transilvneni.
Staiunea Rnca, situat de-a lungul oselei Transalpina, are dou prtii dotate cu teleschi i
instalaie de nocturn, fiind cea mai renumit staiune de schi din Carpaii Olteniei. Fiind
declarat ca avnd cel mai mare potenial turistic de iarn nevalorificat din Romnia, staiunea
deine un domeniu schiabil foarte mare, situat ntre altitudinile de 1600 m i pn la 2100 m.
Zona este n dezvoltare, numrul de spaii de cazare i alimentaie public crescnd de la an la
an.
Mnstirea Icoana (Crasna Carpini) a fost ridicat la initiativa unui preot originar din
zona respectiva, in anul 1997.
Mnstirea (Schitul) Crasna a fost ntemeiat n anul 1636 de marele Pitar Dumitru Filianu,
fiind o mnstire de clugri.
Muzeul Arhitecturii Populare Curtioara, nfiinat n anul 1975, cuprinde un numr de
30 de obiective care surprind modul de via al gorjenilor de-a lungul timpului. El a fost
construit n jurul ansamblului format din Cula Cornoiu i celelalte edificii ridicate de
familiile care l-au stpnit.

Castrul Roman de la Bumbeti Jiu avea rolul de a apra i asigura intrarea n defileul Jiului
precum i de a supraveghea populaia dacic de aici. Castrul a fost construit i folosit ntre
cele dou rzboaie de cucerire a Daciei de ctre romani (101-102 i 105-106); a fost construit
iniial dintr-un val de pmnt iar mai apoi, n anul 201, s-au ridicat ziduri de piatr. Astzi se
mai pstreaz doar latura de est (167 de metri) i parial latura de sud (88 de metri). In anul
2002 n interiorul castrului s-a descoperit un tezaur roman imperial alctuit din 92 de monede
din argint, care acoper o perioad de aproape 50 de ani.
Ruinele Mnstirii Viina, situata la intrare in Defileul Jiului, a fost construita din piatra in
timpul lui Mircea cel Batran (1386 1418).
Mnstirea Lainici la altitudinea de 450 m. Numele mnstirii este dat de trectoarea unde
se afl, cuvntul LAINICI fiind de origine greceasc i avnd semnificaia de trectoare prin
muni de piatr. Biserica veche zidita a fost ridicata in anii 1812 1813 pe locul unei vechi
biserici din lemn in forma de corabie (construita in 1770 1794). Dupa 1990 s-a ridicat o
noua biserica, lateral de cea veche sub forma de cruce greac.
n apropierea mnstirii, la o altitudine de 750 800 m, se afl Schitul Locurele, sfintit in
anul 1860.
Casa Memorial Constantin Brncui a fost inaugurat in anul 1971, fiind un monumet
de arhitectur rnesc. Constantin Brncui (1876 -1957 ) a fost un sculptor romn cu
contribuii covritoare n sculptura contemporan. Considerat de unii critici drept cel mai
mare sculptor al secolului XX, Constantin Brncui este fara indoiala cel mai celebru artist pe
care Romania l-a dat omenirii. A urmat coala de Arte i Meserii n Craiova, la Bucureti si
Mnchen; dup ase luni pornete pe jos prin Bavaria, pana n Frana, de unde ia trenul pn
la Paris unde a trit mare parte a vieii. n 1905 reuete la concursul de admitere la
prestigioasa cole Nationale Suprieure des Beaux-Arts. A murit la 81 de ani, lasand in urma
1200 fotografii si 215 sculpturi de o valoare estetica si culturala incalculabila.; este
inmormantat la cimitirul Montparnasse din Paris. Operele lui sunt expuse la New York,
Washington, Paris si Bucuresti. In 2009 una dintre sculpturile lui Brancusi Madame LR a
fost vanduta cu 37 milioane USD.
Trupul omenesc este frumos numai n msura n care oglindete sufletul.
Munceste ca un sclav, porunceste ca un rege, creeaza ca un zeu !
Constantin Brncui
Mnstirea Tismana este cea mai veche mnstire din ara Romneasc. Ctitorul mnstirii
a fost clugrul Nicodim. Legenda spune c Nicodim a umblat mult pe valea raului i
frumuseea peisajului a fost hotrtoare n alegerea locului pentru ridicarea lcaului
sfnt, pe stnca Strminei, cu o cascad ale crei ape se prvleau de la nlimea de 40 m
n albia rului. Au fost i alte motive n alegerea locului: pstrvul rului, pdurile de
castan comestibil, nucul i via-de-vie care crete i n stare slbatic, dar i
evenimentele istorice legate de meninerea independenei rii Romneti i stvilirea
naintrii influenelor catolice la sud de Carpai. Pe spatele unui document al domnitorului
rii Romneti Dan al II-lea sunt consemnate dou date i anume c biserica s-a sfinit n
anul 6886, adic 1377-1378 i c Nicodim a murit n anul 6915 (1406-1407).
n apropierea mnstirii se gasete Schitul Cioclovina.

Fig.10 Casa Memoriala Tudor Vladimirescu, Com. Vladimir, Gorj

Casa Memorial Tudor Vladimirescu - cel care avea sa conduca revolutia de la 1821. Casa
este o locuinta tipic taraneasca, cu pridvor de lemn. Cele doua camere ale sale reusesc sa
redea atmosfera satului romanesc de la nceputul secolului al XIX-lea si sa zugrveasca prin
imagini si documente viaa si activitatea lui Tudor. Este situat la 50 km sud est de Tg-Jiu.

Alte atractii in judetul Gorj:

-

Statuia Fratilor Buzesti Crasna

Fabrica de Ciocolata Crasna

Biserica ,,Sf. Ioan Botezatorul - Novaci

Muzeul Crucilor Macesu

Muzeul Civilizatiei Montane Ranca

RESURSE ANTROPICE CU POTENTIAL TURISTIC IN ORASUL TG-JIU

Municipiul Trgu Jiu poart numele rului Jiu, care l strbate, initial fiind cunoscut ca Targ
saptamanal organizat pe malul Jiului, targ ce se tine si astazi in ziua de joi a saptamanii. Este
mentionat pentru prima data ca Targul de la Jiu in urma cu 600 de ani si ca oras in urma cu
400 ani.
Gradina publica s-a infiintat in 1856, in zavoiul de pe malul stang al Jiului.
Ansamblul sculptural Constantin Brncui de la Trgu-Jiu, cunoscut i sub numele de
Ansamblul monumental de la Trgu-Jiu, este un omagiu adus eroilor czui n timpul primului
rzboi mondial, proiectat i construit de Constantin Brncui. Cele trei componente
sculpturale monumentale, singurele din toat creaia artistului situate n aer liber Masa
Tcerii, Poarta Srutului i Coloana Fr Sfrit, sunt dispuse pe aceeai ax, orientat de la
apus spre rsrit, cu o lungime total de 1.275 m.
Masa tcerii, lucrat n calcar, reprezint masa dinaintea confruntrii n btlia la care
urmeaz s participe combatanii. Timpul este prezent, fiind reprezentat prin 12 scauneclepsidre, care l msoar. Totul decurge n tcere.
Poarta srutului, construit din travertin arat ca un arc de triumf, simboliznd triumful
vieii asupra morii sau trecerea spre o alta viata. Motivul sarutului, prezent pe stalpii portii, ar
putea fi interpretat si ca ochii care privesc spre interior. Brancusi a fost ajutat in executarea
acestei piese de doi cioplitori in piatra: Ion Alexandrescu din Bucuresti si Golea din Dobrita.
Intreaga lucrare este dispusa pe un ax de otel incastrat intr-o fundatie de beton cu latura de 5
m.
Coloana Infinitului reprezinta inaltarea la cer. Inaugurat la 27 octombrie 1938, Coloana are
o nlime de 29,35 metri i este compus din 15 moduli octaedrici, respectiv avnd la

extremitile inferioar i superioar cte o jumtate de modul. Modulii erau numii mrgele
de ctre Brncui.
Sculptura este o stilizare a coloanelor funerare specifice sudului Romniei. Denumirea ei
original a fost Coloana recunotinei fr sfrit i a fost dedicat soldailor romni din
Primul rzboi mondial czui n 1916 n luptele de pe malul Jiului.
Brncui nsui o denumea "un proiect de coloan care, mrit, ar putea sprijini bolta
cereasc".
Almirea Coloanei s-a fcut la faa locului, aplicnd prin pulverizare srm de alam. Aceasta
tehnologie a fost utilizat la vremea respectiv pentru prima dat n Romnia i a fost adus
special din Elveia. Greutatea total a Coloanei (nucleu + "mrgele") este de 29.173 kg.
Biserica Sfintii Apostoli Petru si Pavel se afla pe axul Cii Eroilor si a fost integrata creatiei
brncuiene, realizand o legatur intre elementele ansamblului sculptural.
Ridicat pe locul unei alte biserici ce data din anul 1777, cladirea a fost reconstruita intre anii
1927 si 1938 si inaugurata odata cu complexul executat de Brncui, 7 noiembrie 1937.
Pictura in stil neobizantin a fost executat in fresca de catre pictorul gorjean Iosif Keber.
Palatul comunal (azi Prefectura) a fost construit in anul 1898. Decoratia exterioar i cea
interioara, in stil maur, dau o nota de unicitate si monumentalitate constructiei. In 1904 se
instaleaz telefoanele si se achizitioneaz un ceas ce va fi montat in turla in anul 1905.
Biserica Sfintii Voievozi , aflata in Piata Victoriei, in fata Palatului Comunal, este ctitoria
negustorilor Dobre Sirbu si Radu Cupetu ale caror portrete pot fi vazute in pronaos.
Constructia s-a realizat intre 1748-1764, imobilul fiind cunoscut si sub numele Biserica
Negustorilor, Biserica Domneasca si chiar Biserica de la Jiu. Planul bisericii este in forma de
cruce. Constructia a suferit de-a lungul timpului mai multe interventii care nu i-au alterat
forma originala.
Colegiul National Tudor Vladimirescu, cladire monumentala - a fost contruita in anii 1896
1898. Vizavi, Statuia lui Tudor Vladimirescu, conductorul Revoluiei de la 1821 i al
pandurilor ridicata pe locul unde a avut loc o intalnire intre Tudor Vladimirescu si panduri
inainte de a pleca la Pades.
Casa Memorial Ecaterina Teodoroiu
Casa dateaz din anul 1884. n aceast cas a vzut lumina zilei Ctlina - eroin naional.
Aceasta a participat voluntar la luptele din Primul Rzboi Mondial. A czut eroic n fruntea
plutonului pe care l comanda, ca sublocotenent, n luptele de la Mreti august 1917.
Muzeul Judeean Gorj a fost fondat n anul 1894, prin strdania lui Alexandru tefulescu.
Cldirea a fost renovat n anii 2007-2008. Sunt expuse materiale din paleolitic, neolitic,
din epoca bronzului, perioada dacic, daco-roman, documente din timpul primelor
formaiuni statale, din feudalism i din perioada modern.
Muzeul de Art a fost nfiinat n anul 1984, iar din 1993 funcioneaz n sediul situat
n Parcul Central al municipiului. Ofer vizitatorilor icoane romneti vechi de o valoare
artistic deosebit, studii i picturi de Vasile Blendea i Iosif Keber, pasteluri, exponate din
secolul al XVII-lea aparinnd colilor flamand i italian, picturi de Alexandru
Ciucurencu, Corneliu Baba i muli ali artiti clasici i contemporani.

Fig.11 - Colegiul Naional Tudor Vladimirescu, Tg-Jiu

Manifestri cultural artistice importante din Judeul Gorj

Festivalul Internaional de Folclor i Trgul meterilor populari din Romnia, TrguJiu;

Festivalul Interjudeean de Folclor pastoral i Blciul de Prinsul muntelui/Urcatul
Oilor la munte;
Festivalul cntecului i portului popular Tismana;
Nedeia i Blciul de Sf. Ilie Polovragi;
Festivalul Interjudeean de Folclor pastoral Cobortul oilor de la munte Baia de Fier