Ca si majoritatea creatiilor lirice ale lui Mihai Eminescu, poezia Vorbeste-ncet" este

o creatie dedicata in intregime dragostei.

Structura poeziei este una cu forma fixa, poezia fiind alcatuita din doua catrene si
doua tertine, rima catrenelor este imbratisata iar a tertinelor de forma cdc" .
Datorita acestei structuri poezia Vorbeste-ncet" este un sonet, avand ca tema
dragostea.
Poetul abordeaza aceasta dragoste prin intermediul unui discurs de dragoste
realizat ca o declaratie de dragoste adresate iubitei direct folosind verbe la
imperativ inca din titlul poeziei, la inceputul fiecarei strofe si a pronumelui personal
la persoana a II-a care sugereaza prezenta unui interlocutor.
Este prezent monologul deoarece este absenta vocea persoanei iubite in timp ce
vocea poetului este prezenta pe tot parcursului poeziei. Chiar daca dialogul ce
presupune comunicare intre doua persoane este absent din cauza inexistentei unui
raspuns verbal la rugamintile poetului, se realizeaza o comunicare intre cei doi
pentru ca iubita ii raspunde poetului prin gesturi, astfel schitand un dialog de
dragoste bazat pe exprimarea sentimentelor fie prin vorbe, fie prin gesturi.
Poezia este conceputa ca o declaratie de dragoste adresata persoanei iubite ale
carei gesturi le considera raspunsuri afirmative la rugamintile neincetate ale
poetului, fapt ce ii incurajeaza sentimentele.
Poetul insista pe puterea de convingere a ochilor ce exprima o multitudine de
sentimente: mila, dragoste, durere.
Numeroasele substantive si adjective realizeaza portretul iubitei din care se
desprind atribute ca trasaturi angelice ale fetei, profunzimea ochilor. Fermecat de
aceasta imagine angelica, poetul idolatrizeaza aceasta figura astfel rugamintile lui
se transforma in rugaciuni catre un scump inger sfant".
Iubita reprezinta pentru poet sensul vietii, motivul existentei, singurul lucru care
conteaza cu adevarat.
Figurile de stil ca metafora: dulcea mea lumina", comparatia: vorba ta ca lamura
de miere", epitetul: inteles cuminte" intregesc portretul iubitei. Toate aceste figuri
de stil realizeaza un portret al iubitei atat moral cat si fizic deoarece putem din
aceste versuri sa deducem ca iubita este una blanda, dulce, inocenta avand un chip
angelic, asemenea unui inger sfant iar profunzimea ochilor exprima mila, dragoste,
durere, sentimente ce orice indragostit la un moment dat le are.
Comunicarea dintre cei doi se realizeaza prin vorbe dulci, rostite incet", adverb ce
reda intensitatea, ritmul, tonul vorbirii si al privirii care intareste spusele poetului.