Sunteți pe pagina 1din 18

Facultatea de Matematic˘a Anul II, Curbe Algebrice Plane

˘

˘

ELEMENTE DE ALGEBR A COMUTATIV A

Prezent˘am ˆın aceaste note not¸iuni ¸si rezultate de algebr˘a comutativ˘a ce sunt indispensabile abord˘arii geometriei algebrice, unele dintre ele fi- ind utilizate pe parcursul cursului. Majoritatea rezultatelor sunt date f˘ar˘a demonstrat¸ii, unele putˆand fi considerate ca exercit¸ii (acestea vor fi iden- tificate cu simbolul ). Pentru detalii, cititorul este ˆındrumat s˘a consulte [1], [2], [3] sau [4].

1

Inele

1.1 Inele, ideale

Inelele vor fi ˆıntotdeauna comutative, cu unitate. Not˘am S idealul inelului A generat de mult¸imea S A:

S = f =

r

i=1

a i f i / r N, f i S, a i A .

Un ideal a al inelului A este de tip finit dac˘a admite un sistem finit de

generatori: exist˘a x 1 ,

, x n a astfel ˆıncˆat orice x a se scrie

x =

n

i=1

a i x i

,

a i A .

Idealul a se nume¸ste principal dac˘a admite un sistem de generatori format dintr-un singur element. Not˘am a sau aA idealul principal generat de elementul a A. Inelul A se nume¸ste inel principal dac˘a orice ideal propriu al s˘au este principal.

1

1.1.1 Inele cˆat; o teorem˘a de izomorfism

Fie A un inel ¸si a un ideal. Mult¸imea cˆat A/a este ˆınzestrat˘a ˆın mod canonic cu o structur˘a de inel, care se nume¸ste inelul cˆat A/a. Morfismul de inele

φ : A A/a ,

x −→

x := x + a

este surjectiv ¸si ˆıl numim proiect¸ie canonic˘a.

Propozit¸ia 1 ([1], Propozit¸ia 1.1). Exist˘a o corespondent¸˘a bijectiv˘a, ce p˘astreaz˘a ordinea dat˘a de incluziune, ˆıntre mult¸imea idealelor b ale lui A ce

cont¸in a ¸si cea a idealelor b ale lui A/a, corespondent¸˘a dat˘a de

b = φ 1 (b) .

Teorema 2. (de izomorfism) Fie f : A B un morfism de inele, I = ker f , a un ideal al lui A inclus ˆın I ¸si φ : A A/a proiect¸ia canonic˘a. Atunci:

1) Exist˘a un unic morfism f : A/a B astfel ˆıncˆat f = f φ.

2) Morfismul f este injectiv dac˘a ¸si numai dac˘a a = I.

3) Morfismul f este surjectiv dac˘a ¸si numai dac˘a f este surjectiv.

ˆ

In particular,

Imf A/ ker f .

Fie A ¸si B dou˘a inele. Not˘am A[X 1 ,

, X n ] inelul polinoamelor ˆın n

nedeterminate peste A (n N ). Un morfism

f

: A[X 1 ,

, X n ] B

este determinat de restrict¸ia sa la A ¸si de imaginile nedeterminatelor X i ,

i ∈ {1,

Fie A un inel. Numim A-algebr˘a un inel B ˆınzestrat cu un morfism

(care, ˆın acest volum, este ˆın cele mai multe situat¸ii injectiv) f : A B. A-algebra B se nume¸ste de tip finit dac˘a este generat˘a de un num˘ar finit

de elemente x 1 ,

obt¸ine ca un polinom ˆın x i cu coeficient¸i ˆın A. Altfel spus, inelul B este

, x n , ˆın sensul urm˘ator: orice element al lui B se poate

, n}.

izomorf cu un cˆat al inelului de polinoame A[X 1 ,

, X n ].

2

1.1.2 Divizori ai lui zero; elemente nilpotente; unit˘at¸i

Un element x A se nume¸ste divizor al lui zero dac˘a exist˘a y A\{0} astfel ˆıncˆat xy = 0. Un inel f˘ar˘a divizori ai lui zero nenuli se nume¸ste inel integru domeniu de integritate. Un element x A se nume¸ste nilpotent dac˘a exist˘a n N astfel ˆıncˆat x n = 0. Un element x A este inversabil (sau element unitate) dac˘a exist˘a y A astfel ˆıncˆat xy = 1. Elementul y este determinat ˆın mod unic de x ¸si este notat x 1 . Mult¸imea elementelor inversabile ale lui A formeaz˘a un

grup abelian 1 (multiplicativ), notat A × . Un corp este un inel ˆın care 1

= 0

¸si orice element nenul este inversabil.

Propozit¸ia 3 ([1], Propozit¸ia 1.2). Fie un inel A

afirmat¸ii sunt echivalente:

= 0. Urm˘atoarele

i) A este un corp;

ii) singurele ideale ale lui A sunt idealul nul 0 ¸si A;

iii) orice morfism de inele A B, B

= 0 este injectiv ( ).

Un element a A se nume¸ste ireductibil dac˘a

a = b · c

=b A ×

sau

c A × .

Inelul A se nume¸ste factorial dac˘a orice element nenul a A se scrie ca un

produs de elemente ireductibile, scrierea fiind unic˘a pˆan˘a la ˆınmult¸irea cu un element inversabil. Factorii acestui produs se numesc divizorii elementului

a.

1.1.3

Operat¸ii cu ideale

Intersect¸ia unei familii de ideale este un ideal. De exemplu, ˆın inelul numerelor ˆıntregi Z, intersect¸ia idealelor x ¸si y este idealul generat de cel mai mic multiplu comun al ˆıntregilor x ¸si y.

1 Niels Abel (5.08.1802, Frindoe, Norvegia - 6.04.1829, Froland, Norvegia): matemati- cian norvegian. Unul din cei mai mari matematicieni ai secolului XIX, face parte dintre fondatorii algebrei ¸si analizei matematice moderne.

3

Suma idealelor dintr-o familie {a i } iΥ (unde Υ este o mult¸ime de indici) este mult¸imea

a k :=

iΥ x i , x i a i , x i = 0 exceptˆand un nr. finit de indici .

 

ˆ

Aceast˘a mult¸ime este un ideal ce cont¸ine toate idealele a i .

In particular,

 

ˆ

dac˘a a i = f i (f i A), obt¸inem idealul generat de elementele f i .

In Z

suma idealelor x ¸si y este idealul generat de cel mai mare divizor comun al ˆıntregilor x ¸si y.

Produsul a dou˘a ideale a ¸si b este idealul notat ab ¸si generat de produsele

xy, unde x a ¸si y b. Atunci ab a b ( ). x ¸si y este idealul xy .

In Z, produsul idealelor

ˆ

1.1.4 Ideale prime, ideale maximale

Un ideal p A se nume¸ste prim dac˘a xy p implic˘a x p sau y p. Idealul p A este prim dac˘a ¸si numai dac˘a A/p este domeniu de integritate. Un ideal m A se nume¸ste maximal dac˘a nu exist˘a nici un ideal a astfel ˆıncˆat m a A. Idealul m A este maximal dac˘a ¸si numai dac˘a A/m este un corp. Dac˘a f : A B este un morfism de inele ¸si q este un ideal prim al lui B, atunci p = f 1 (q) este un ideal prim al lui A ( ). Folosind Lema lui Zorn, se poate demonstra imediat propozit¸ia urm˘atoare:

Propozit¸ia 4. Orice inel A

= 0 are cel put¸in un ideal maximal.

ˆ

In particular, orice ideal a

= A este cont¸inut ˆıntr-un ideal maximal. De

asemenea, orice element care nu este inversabil apart¸ine unui ideal maximal. Intersect¸ia N (A) a tuturor idealelor prime ale unui inel se nume¸ste nil- radicalul inelului. Idealul N (A) coincide cu mult¸imea elementelor nilpo- tente ( ). Inelul A este domeniu de integritate dac˘a ¸si numai dac˘a idealul 0 este prim (deci N (A) = 0).

Exemplul 1. a) A = Z. Idealul p este prim dac˘a ¸si numai dac˘a p = 0

sau p este num˘ar prim.

este corpul F p cu p elemente.

In acest ultim caz, idealul p este maximal ¸si A/ p

ˆ

4

b) A = K[X 1 ,

X n ] (K un corp comutativ).

ireductibil. Atunci idealul f este prim.

Fie f A un polinom

Propozit¸ia 5 ([3], 1.B). (a) Fie {p 1 , fie a un ideal astfel ˆıncˆat

a

n

i=1

, p n } o familie de ideale prime ¸si

p i .

Atunci exist˘a i ∈ {1,

, n} astfel ˆıncˆat a p i ( ).

(b) Fie {a 1 ,

, a n } o familie de ideale ¸si fie p un ideal prim astfel ˆıncˆat

p

n

a i .

i=1

Atunci exist˘a i ∈ {1,

exist˘a i astfel ˆıncˆat p = a i ( ).

, n} astfel ˆıncˆat p a i .

Dac˘a p =

n

i=1

a i , atunci

Dac˘a a este un ideal al inelului A, radicalul lui a este idealul

r(a) = {x A

/

n N ,

x n a }

.

Idealul r(A) este intersect¸ia idealelor prime ale lui A ce cont¸in a ( ).

Un ideal a se nume¸ste radical dac˘a a =r(a).

ˆ

In acest caz inelul cˆat A/a

nu are elemente nilpotente (spunem c˘a este un inel redus).

1.2 Inel local; localizare

Definit¸ia 1. Inelul A se nume¸ste local dac˘a are un singur ideal maximal m. Corpul A/m se nume¸ste corpul rezidual al inelului local A.

Dac˘a A este un inel local, orice element u A \ m este inversabil ( ). O submult¸ime S A se nume¸ste multiplicativ ˆınchis˘a dac˘a 1 S ¸si x, y S, xy S. Fie A un inel ¸si S o submult¸ime multiplicativ ˆınchis˘a. Pe A × S putem defini relat¸ia de echivalent¸˘a

(a, s) (a , s )

t S astfel ˆıncˆat t(as a s) = 0 .

5

ˆ

In particular, dac˘a inelul A este integru, (a, s) (a , s ) dac˘a ¸si numai dac˘a

= a s. Mult¸imea claselor de echivalent¸˘a se noteaz˘a A S ¸si este un inel numit localizatul lui A ˆın raport cu S. Clasa de echivalent¸˘a a perechii (a, s) se noteaz˘a a . Cele dou˘a operat¸ii se definesc ˆın mod analog cu adunarea ¸si ˆınmult¸irea din Q. Exist˘a un morfism injectiv

as

s

ι : A A S

,

a −→

a

1

.

Imaginea unui element a este un element inversabil ˆın inelul A S dac˘a ¸si numai dac˘a a este element inversabil ˆın A sau a S. Inelul A S verific˘a proprietatea de universalitate urm˘atoare: dac˘a B este un inel iar ϕ : A B este un morfism de inele cu proprietatea c˘a ϕ(s) este un element inversabil al lui B, oricare ar fi s S, atunci exist˘a un unic morfism de inele ϕ S : A S B astfel ˆıncˆat

ϕ = ϕ S ι .

Idealele prime ale lui A S corespund de manier˘a biunivoc˘a, via ι 1 , ide- alelor prime ale lui A ce nu au elemente comune cu S ( ).

Exemplul 2. 1) Fie A un inel ˆıntegru ¸si S = A \ {0}. Atunci A S se

nume¸ste corpul de fract¸ii al lui A ¸si se noteaz˘a F r A. De exemplu, F r Z = Q;

Fr K[X 1 ,

cu coeficient¸i ˆın corpul K.

,

X n ] = K(X 1 ,

, X n ) se nume¸ste corpul funct¸iilor rat¸ionale

2) Fie f A ¸si

/

In acest caz A S este notat A f ¸si este izomorf cu inelul cˆat

A[T ]/(fT 1) ( ). Inelul A f se nume¸ste localizatul inelului A ˆın raport cu elementul f .

In acest caz not˘am

A S = A p . Acesta este un inel local cu idealul maximal pA p . Idealele prime ale lui A p corespund de manier˘a biunivoc˘a, via ι 1 , idealelor prime ale lui

A incluse ˆın p ( ). Inelul A f se nume¸ste localizatul inelului A ˆın raport cu

idealul prim p.

ˆ

S = {f n

n N}

.

ˆ

3) Fie p un ideal prim al inelului A ¸si S = A \ p.

6

1.3 Inele noetheriene

Un inel A se nume¸ste noetherian 2 dac˘a verific˘a una din urm˘atoarele condit¸ii echivalente ([1], Propozit¸iile 6.1, 6.2; [3], 2.A):

1. orice ¸sir cresc˘ator de ideale ale lui A este stat¸ionar;

2. orice mult¸ime nevid˘a de ideale ale lui A are un element maximal ˆın raport cu incluziunea;

3. orice ideal al lui A este de tip finit.

Exemplul 3. Un corp K, inelul numerelor ˆıntregi Z, un inel principal sunt inele noetheriene.

Un cˆat al unui inel noetherian este noetherian. Dac˘a A este inel noethe- rian, atunci:

- dac˘a f : A B este un morfism surjectiv de inele, atunci B este inel noetherian ( ).

- inelul de polinoame A[X] este noetherian (Teorema bazei a lui

Hilbert, [1], Teorema 7.5).

- dac˘a S A este o submult¸ime multiplicativ ˆınchis˘a, atunci A S este

inel noetherian ([1], Teorema 7.3). Un inel noetherian are un num˘ar finit de ideale prime minimale ( ).

Propozit¸ia 6 ([1], Propozit¸ia 7.8). Fie inelele A B C. Dac˘a A este noetherian, C este o A-algebr˘a finit generat˘a iar C este un B-modul de tip finit, atunci B este o A-algebr˘a finit generat˘a.

1.4 Elemente ˆıntregi

Fie B un inel ¸si A B un subinel. Fie x B.

Definit¸ia 2. Spunem c˘a punctul x este ˆıntreg peste A dac˘a x verific˘a o ecuat¸ie polinomial˘a unitar˘a:

x n + a n1 x n1 +

+ a 0 = 0

2 Emmy Amalie Noether (23.03.1882, Erlangen, Germania - 14.04.1935, Bryn Mawr, SUA): matematician german. Contribut¸ii importante ˆın teoria inelelor ¸si fizica teoretic˘a.

7

cu a i A, i ∈ {0,

, n 1}.

Exemplul 4. Elementele i, 3 C sunt ˆıntregi peste inelul numerelor

ˆıntregi Z, ˆıns˘a elementele

1

5 ,

1 2 , π nu sunt ˆıntregi peste Z( ).

Inelul B se nume¸ste ˆıntreg peste inelul A dac˘a toate elementele sale

sunt ˆıntregi peste A. Este suficient s˘a verific˘am aceast˘a proprietate pentru

un sistem de generatori.

ˆıntregi peste A este un inel ¸si se nume¸ste ˆınchiderea ˆıntreag˘a a lui A ˆın

B.

In general, mult¸imea elementelor lui B care sunt

ˆ

Propozit¸ia 7 ([1], Corolarul 5.2). Fie A un inel. Dac˘a B este o A- algebr˘a de tip finit, atunci B este ˆıntreg peste A dac˘a ¸si numai dac˘a exist˘a un sistem finit de elemente ale lui B astfel ˆıncˆat orice element al lui B se scrie ca o combinat¸ie liniar˘a de elemente ale acestui sistem, cu coeficient¸i ˆın A (spunem c˘a B este o A-algebr˘a finit˘a).

Definit¸ia 3. Un inel integru A se nume¸ste ˆıntreg ˆınchis dac˘a ˆınchiderea sa ˆıntreag˘a ˆın corpul s˘au de fract¸ii coincide cu A.

Propozit¸ia 8 ([1], Propozit¸ia 5.6). Fie B o A-algebr˘a ¸si S o submult¸ime multiplicativ ˆınchis˘a a lui A. Dac˘a B este ˆıntreg peste A, atunci inelul B S este ˆıntreg peste A S .

Propozit¸ia 9 ([1], Propozit¸ia 5.13). Fie A une domeniu de integritate. Propriet˘at¸ile urm˘atoare sunt echivalente:

(a) inelul A este ˆıntreg ˆınchis;

(b) inelul local A p este ˆıntreg ˆınchis, oricare ar fi idealul prim p A;

(c) inelul local A m este ˆıntreg ˆınchis, oricare ar fi idealul maximal

m A.

Propozit¸ia 10. Orice inel factorial este ˆıntreg ˆınchis.

8

1.5 Dimensiunea unui inel

Definit¸ia 4. Fie A un inel ¸si p A un ideal prim. Numim in˘alt¸ime a idealului p num˘arul (eventual )

h(p) = sup n N /

lant¸ de ideale prime distincte .

p 0 p 1

p n = p

Definit¸ia 5. Se nume¸ste dimensiune a inelului A num˘arul (eventual )

dim A = sup {h(p)

/

p A ideal prim} .

Dac˘a A este un inel noetherian, atunci dimensiunea lui A este finit˘a.

Teorema 11. Fie K un corp ¸si A un domeniu de integritate care este o K-algebr˘a finit generat˘a. Atunci:

(a) dimensiunea lui A este egal˘a cu gradul de transcendent¸˘a al corpului

de fract¸ii F r(A) al lui A peste K (vezi Sect¸iunea A.3.2).

(b) oricare ar fi p A un ideal prim,

h(p) + dim B/p = dim B

.

Teorema 12 ([1], Corolarul 11.17). (Hauptidealsatz, Krull) Fie A un inel noetherian ¸si f A un element neinversabil ce nu este divizor al lui zero. Atunci orice ideal prim minimal ce cont¸ine f are ˆın˘alt¸imea 1.

Propozit¸ia 13. Un domeniu de integritate noetherian A este inel factorial dac˘a ¸si numai dac˘a orice ideal prim de ˆın˘alt¸ime 1 este principal.

1.6 Inele de valuare discret˘a

Definit¸ia 6. Fie K un corp. O valuare discret˘a a lui K este o funct¸ie v : K Z cu propriet˘at¸ile

v(xy)

=

v(x) + v(y)

v(x + y)

min(v(x), v(y)) .

 

9

Mult¸imea

A := {x K / v(x) 0}

este un inel, numit inelul de valuare al lui v. Valuarea v se extinde la ˆıntreg corpul K luˆand v(0) = .

Exemplul 5. 1) K = Q. Fie p Q un num˘ar prim. Orice num˘ar rat¸ional nenul x Q se scrie ˆın mod unic x = p a y, cu a Z, iar numitorul ¸si num˘ar˘atorul lui y Q nu sunt divizibili cu p. Funct¸ia

,

este o valuare discret˘a. Inelul s˘au de valuare este inelul local Z p , localizatul lui Z ˆın raport cu idealul prim p . 2) K = k(X), corpul funct¸iilor rat¸ionale peste un corp k. Fie f k[X] un polinom ireductibil. Putem defini v f ˆın mod analog cu exemplul de mai sus: dac˘a g k(X) , g = f a h (a Z, h = h h 2 k(X ) astfel ˆıncˆat f nu divide polinoamele h 1 ¸si h 2 ), definim

v p : Q Z

v p (x) = a

1

v f : k(X) Z

,

v f (g) = a .

Aceast˘a funct¸ie este o valuare discret˘a, al c˘arui inel de valuare este locali- zatul inelului de polinoame k[X] ˆın idealul prim f .

Definit¸ia 7. Un domeniu de integritate A se nume¸ste inel de valuare

discret˘a dac˘a exist˘a o valuare discret˘a v a corpului s˘au de fract¸ii astfel

ˆıncˆat A este inelul s˘au de valuare. idealul s˘au maximal este

In acest caz A este un inel local, iar

ˆ

m = {x K

/

v(x) > 0 .

Propozit¸ia 14 ([1], Propozit¸ia 9.2). Fie A un domeniu de integritate noetherian 1-dimensional, m idealul s˘au maximal, k = A/m corpul s˘au rezidual. Urm˘atoarele afirmat¸ii sunt echivalente:

1. A este un inel de valuare discret˘a;

2. A este ˆıntreg ˆınchis;

3. m este ideal principal;

4. orice ideal nenul al lui A este o putere a lui m.

10

1.7 Inele graduate

Definit¸ia 8. Inelul R se nume¸ste inel graduat dac˘a R se poate scrie ca o sum˘a direct˘a

R =

nN

R n

unde, pentru orice n N, R n este subgrup al grupului aditiv (R, +) ¸si

R p R q R p+q . Elementele lui R p se numesc omogene de grad p.

ˆ

In particular, R 0 este un subinel al lui R, deci R este o R 0 -algebr˘a.

Observ˘am c˘a

m = R + =

n>0

R n

este un ideal al lui R ¸si R/R + R 0 . Dac˘a R ¸si R sunt dou˘a inele graduate, un morfism de inele ϕ : R R se nume¸ste omogen dac˘a, pentru orice a R,

deg a = deg ϕ(a) .

Exemplul 6. Inelul polinoamelor peste un corp K,

R

= K[X 1 ,

este un inel graduat, cu gradul uzual. K-spat¸iu vectorial, oricare ar fi n N.

,

X m ]

ˆ

In acest caz R 0 = K, iar R n este

Propozit¸ia 15 ([1], Propozit¸ia 10.7). Fie R un inel graduat. Atunci R este un inel noetherian dac˘a ¸si numai dac˘a R 0 este un inel noetherian ¸si R este o R 0 -algebr˘a de tip finit.

Propozit¸ia 16 ([3], A.10). Fie k un corp, R o k-algebr˘a graduat˘a ¸si fie

I un ideal al lui R. Urm˘atoarele condit¸ii sunt echivalente:

(i) I este generat de elemente omogene;

(ii) dac˘a f I, f =

r

f i unde f i sunt polinoame omogene de grad i,

i=0

atunci f i I pentru orice i ∈ {0,

, r}.

Un astfel de ideal se nume¸ste ideal omogen.

11

Propozit¸ia 17. Fie R o k-algebr˘a graduat˘a ¸si fie I un ideal omogen al lui R. Fie k-algebra cˆat S := R/I ¸si φ : R R/I proiect¸ia canonic˘a. Atunci

S este ˆınzestrat˘a cu o graduare natural˘a dat˘a de S i = φ(R i ).

Demonstrat¸ie. Este suficient s˘a ar˘at˘am c˘a S este suma direct˘a a subspat¸iilor

S i , ceea ce rezult˘a imediat din propozit¸ia precedent˘a, (ii).

ce rezult˘a imediat din propozit¸ia precedent˘a, (ii). 2 Module, produse tensoriale 2.1 Module Definit¸ia 9 .

2 Module, produse tensoriale

2.1

Module

Definit¸ia 9. Fie A un inel. Un grup abelian (M, +) se nume¸ste A-modul dac˘a M este ˆınzestrat cu o lege de compozit¸ie extern˘a

astfel ˆıncˆat

· : A × M M

a(x + y)

=

ax + ay

(a + b)x

=

ax + bx

(ab)x

=

a(bx)

1x

=

x

,

a, b A,

x, y M

Exemplul 7. Orice ideal al inelului A este un A-modul. Dac˘a A este un corp, atunci un A-modul nu este altceva decˆat un A-spat¸iu vectorial. Orice grup abelian este un Z-modul.

Un modul se nume¸ste de tip finit dac˘a are num˘ar finit de generatori,

ˆın sensul urm˘ator: exist˘a

x =

tip finit (ˆın sensul definit ˆın Sect¸iunea A.1.1) dac˘a ¸si numai dac˘a este un A-modul de tip finit. Rezult˘a atunci c˘a inelul A este noetherian dac˘a ¸si numai dac˘a orice ideal al s˘au este un A-modul de tip finit.

, x n M astfel ˆıncˆat orice x M se scrie

In particular, un ideal al inelului A este de

x 1 ,

ˆ

n

i=1

a i x i , unde a i A.

ˆ

In mod natural se definesc not¸iunile de submodul ¸si modul cˆat. Dac˘a

S A este o submult¸ime multiplicativ ˆınchis˘a, putem defini, ca ˆın Sect¸iunea

A.1.2, A S -modulul M S (localizatul lui M ˆın S).

12

Un ¸sir de A-module ¸si A-morfisme

−→ M i1 −→ M i −→ M i+1 −→

f

i

f

i+1

ˆ

se nume¸ste exact ˆın M i dac˘a Im (f i ) = ker(f i+1 ). In particular ( ):

f

0 −→ M −→ M este

g

M −→ M −→ 0 este

0 −→ M −→ M −→ M −→ 0 este

f

g

exact

exact

exact

g

surjectiv, ¸si

M cokerf

f este injectiv

g este surjectiv

f este injectiv,

:=

M/f (M ) .

2.2 Propriet˘at¸i locale

Fie P o proprietate ce poate fi atribuit˘a unui A-modul M . Spunem c˘a P este o proprietate local˘a atunci cˆand: M are proprietatea P dac˘a ¸si numai dac˘a M p are proprietatea P, oricare ar fi idealul prim p A.

Propozit¸ia 18. (i) Fie M un A-modul. Urm˘atoarele propriet˘at¸i sunt echiva- lente ( ):

1. M = 0;

2. M p = 0, p A ideal prim;

3. M m = 0, m A ideal maximal.

(ii) Fie φ : M N un morfism de A-module. Urm˘atoarele propriet˘at¸i sunt echivalente ( ):

1. φ este injectiv;

2. φ p : M p N p este injectiv , p A ideal prim;

3. φ m : M m N m este injectiv , m A ideal maximal.

Am v˘azut c˘a proprietatea unui inel de a fi ˆıntreg ˆınchis este o proprietate local˘a (Propozit¸ia 9).

13

2.3 Produse tensoriale

Fie A un inel ¸si M , N dou˘a A-module. Produsul tensorial al mod- ulelor M ¸si N peste A este un A-modul, notat M A N , generat de sim- bolurile x y, cu x M , y N (un element al lui M A N este a¸sadar o combinat¸ie liniar˘a finit˘a a i (x i y i ) cu a i A) astfel ˆıncˆat

(x + x ) y

=

x y + x y

x (y + y )

=

x y + x y

(ax) y

=

x (ay) = a(x y)

,

a A, x M, y N .

Urm˘atoarea proprietate de universalitate este satisf˘acut˘a: dat˘a o aplicat¸ie A-biliniar˘a de A-module f : M × N P , exist˘a o unic˘a aplicat¸ie A-liniar˘a

f : M A N P astfel ˆıncˆat

f (x y) = f (x, y)

,

x M, y N .

Dat fiind un morfism de A-module f : M M ¸si un A-modul N , prin tensorizare cu N obt¸inem

f Id : M A N M A N

,

x y

f(x) y .

Produsul tensorial este exact la dreapta: dat fiind un ¸sir exact scurt

0 −→ M −→ M −→ M −→ 0

(1)

prin tensorizare cu un A-modul N obt¸inem ¸sirul exact

M A N −→ M A N −→ M A N −→ 0

([1], Propozit¸ia 2.18). Un A-modul N se nume¸ste plat dac˘a, dat fiind ¸sirul exact (1), ¸sirul

0 −→ M A N −→ M A N −→ M A N −→ 0

este exact.

Propozit¸ia 19. Dac˘a A este un inel ¸si f A, atunci A-modulul A f este plat.

Demonstrat¸ie. Exercit¸iu ( ).

14

Dac˘a A este un inel ¸si f ∈ A , atunci A -modulul A f este

2.3.1 Extinderea scalarilor

Fie A un inel ¸si f

: A B un morfism de inele.

Dac˘a N este un

B-modul, putem defini, pentru a A ¸si y N ,

a · y := f (a)y .

Obt¸inem astfel o structur˘a de A-modul pe mult¸imea N . Spunem c˘a aceast˘a structur˘a este obt¸inut˘a prin restrict¸ia scalarilor de la B la A. Dac˘a M este un A-modul, produsul tensorial M A B este ˆınzestrat ˆın mod canonic cu o structur˘a de B-modul, indus˘a de legea de compo-zit¸ie extern˘a:

b · (x c) := x bc .

Spunem c˘a aceast˘a structur˘a este obt¸inut˘a prin extinderea scalarilor de la A la B.

Exemplul 8. 1) Fie a un ideal al inelului A ¸si B = A/a. Atunci M A/a = M/aM este un B-modul. 2) Fie S o submult¸ime multiplicativ ˆınchis˘a a inelului A ¸si fie B = A S . Atunci

M A S = M S

este un B-modul.

2.3.2 Lema lui Nakayama

Fie A un inel local cu idealul maximal m ¸si k = A/m. Fie M un A-modul de tip finit astfel ˆıncˆat M A k = 0. Atunci M = 0 ( ).

3 Extinderi de corpuri

3.1 Extinderi algebrice

Fie K L o extindere de corpuri. Spunem c˘a aceasta este o extindere algebric˘a dac˘a orice element x L este solut¸ia unei ecuat¸ii algebrice cu coeficient¸i ˆın K:

a n x n

+

+ a 0 = 0

,

a i K

,

i ∈ {0,

, n} .

 

15

ˆ

In general, L este un spat¸iu vectorial peste K. Dac˘a acesta este de dimensi-

une finit˘a, numim aceast˘a dimensiune gradul extinderii K L ¸si o not˘am [L : K]. Dac˘a x L, exist˘a un unic polinom unitar, ireductibil ˆın K[X], ce admite x ca r˘ad˘acin˘a, numit polinomul minimal al lui x.

Propozit¸ia 20. Dat˘a o extindere algebric˘a finit˘a K L de corpuri de caracteristic˘a 0, exist˘a un element x L astfel ˆıncˆat

L = K(x) .

Altfel spus, orice element al lui L se scrie ca un polinom ˆın x avˆand coeficient¸i ˆın K. Elementul x se nume¸ste element primitiv al lui L peste K.

Fie K L o extindere de corpuri. Mult¸imea tuturor elementelor lui L

care sunt algebrice peste K se nume¸ste ˆınchiderea algebric˘a a lui K ˆın

L.

Fie K un corp fixat. S˘a consider˘am extinderile K L care satisfac urm˘atoarea proprietate: oricare ar fi f K[X ] un polinom cu coeficient¸i ˆın

K, f are cel put¸in o r˘ad˘acin˘a ˆın L. Fie K un element minimal (ˆın raport cu incluziunea) ˆın mult¸imea extinderilor L ale lui K avˆand aceast˘a propri- etate. Exist˘a astfel de corpuri minimale ¸si orice dou˘a asemenea corpuri sunt izomorfe.

Atunci extinderea K K este algebric˘a, iar K se nume¸ste ˆınchi-derea

algebric˘a a corpului K. A¸sa cum am ment¸ionat, aceasta este bine definit˘a pˆan˘a la un unic izomorfism de corpuri.

ˆ

In cazul ˆın care corpul K coincide cu K, spunem c˘a el este algebric ˆınchis.

O extindere algebric˘a K L se nume¸ste separabil˘a dac˘a orice polinom

P

K[X], ireductibil peste K, are cel mult r˘ad˘acini simple ˆın L.

O

extindere algebric˘a K L se nume¸ste normal˘a dac˘a orice polinom

P

K[X], de grad n, o dat˘a cu o r˘ad˘acin˘a ˆın L, are n r˘ad˘acini ˆın L.

O extindere algebric˘a finit˘a K L, separabil˘a ¸si normal˘a, se nume¸ste

extindere Galois 3 . Grupul automorfismelor lui L ce las˘a fixe elementele lui K, Gal(L/K), act¸ioneaz˘a ˆın mod tranzitiv pe mult¸imea r˘ad˘acinilor ˆın

3 Evariste Galois (25.10.1811, Bourg La Reine, Frant¸a - 31.05.1832, Paris, Frant¸a):

matematician francez. Init¸iatorul teoriei ecuat¸iilor algebrice, cunoscut˘a ˆın prezent sub numele teoria Galois. A murit ˆıntr-un duel.

16

L ale unui polinom P K[X]. Grupul Gal(L/K) este finit, are cardinalul

[L : K] ¸si se nume¸ste grupul Galois al extinderii K L.

3.2 Baze de transcendent¸˘a

Fie K L o extindere de corpuri. O submult¸ime B L se nume¸ste al-

, x n } ⊂

gebric independent˘a peste K dac˘a pentru orice elemente {x 1 ,

B

¸si orice P K[X 1 ,

,

X n ],

P(x 1 ,

, x n ) = 0

P = 0 .

Fie K L o extindere de corpuri. O submult¸ime B L se nume¸ste

sistem algebric de generatori peste K dac˘a L este o extindere algebric˘a peste corpul K(B) generat de B peste K. Fie K L o extindere de corpuri. O submult¸ime B L se nume¸ste baz˘a de transcendent¸˘a a lui L peste K dac˘a este simultan algebric in- dependent˘a ¸si sistem algebric de generatori. (A se observa paralelismul cu not¸iunile de independent¸˘a liniar˘a ¸si baz˘a pentru spat¸ii vectoriale.) Pentru orice extindere de corpuri K L exist˘a baze de transcen-dent¸˘a. Toate acestea au acela¸si cardinal, numit gradul de transcen-dent¸˘a al lui

L peste K ¸si notat trdeg K (L).

Exemplul 9. 1) Dac˘a L este algebric peste K, trdeg K (L) = 0.

, X n ) este corpul funct¸iilor rat¸ionale ˆın n nede-

, X n } este o baz˘a de transcendent¸˘a

¸si trdeg K (L) = n. 3) Fie A = K[X, Y ]/ F , unde F K[X, Y ] este un polinom care nu este constant ˆın Y , ¸si fie L = F r A. Atunci trdeg K (L) = 1 (o baz˘a de transcendent¸˘a este format˘a din imaginea x a nedeterminatei X ˆın A, prin

proiect¸ia canonic˘a) ( ).

terminate peste K, atunci B = {X 1 ,

2) Dac˘a L = K(X 1 ,

Bibliografie

[1] Atiyah, M.F. : Macdonald, I.G. : Introduction to Commutative Algebra, Addison-Wesley, Reading, 1969

[2] Eisenbud, D. : Commutative algebra. With a view toward algebraic geometry, GTM150, Springer, 1995

17

[3] Matsumura, H. : Commutative Algebra, W. A. Benjamin, New York,

1970

[4] Zariski, O.;

Samuel,

P. :

Commutative Algebra, D. Van Nostrand

Comp. Inc., Princeton, NJ, 1958,1960

18