FOTOGRAMMETRIE INGINEREASCA Curs

Teodor TODERA$

Curs 2
2.Imaginea digitald a terenului
2.l.Principiul de realizare qi structura imaginii digitale
2.2.Metode de oblinere a imaginilor digitale ale terenului
2.2.L Conversia imaginilor analogice in imagini digitale
2.2.2.irregistrarea digitald cu senzori digitali a suprafelei terestre
2.2.2.L Scanarea suprafelei terestre cu sistemul Lidar
2 .2 .2 .2 .inregistrarea im a gin i lor d igitale mu ltispectra le

2.3.Rezolutia imaginilor digitale

2.3.LUnit6li de misurS pentru exprimarea rezoluliei imaginii digitale
2.3.2.Formule de calcul pentru rezolu{ie
2.3.3.Exemple practice de apreciere arczoluliei imaginii digitale

FOTOGRAMMETRIE INGINEREASCA

Teodor TODERA$

CUTS 2

2. Imaginea digital5 a terenului

2.1

Principiul de realizare 9i structura imaginii digitale

inregistrbrile digitale sunt imagini de tip raster compuse din elemente de

imagine numite pixeli, cu dimensiuni Ax/Ay bine determinate, care sunt dispuse sub
forml matriceald, fiecare element de imagine avdnd o anumiti nuanld de gri (in
cazu| imaginilor alb-negru) sau de culoare (in cazul imaginilor color).
Fiecare pixel este pozilionat planimetric intr-un sistem rectangular de
coordonate (fig.2.1).

Ftg.2.1 Defimrea imaginii digitale

Astfel, fiecare pixel poate fi exprimat matematic printr-o funclie cu trei

variabile fl.x,!, g), unde r $iy definesc pozilia in plan a pixeluluiiar g defineqte
nuanfa de gri sau de culoare a pixelului (cuprinsi intre valorile 0 qi 255).
Valoarea 0 reprezintd intensitatea tonaftdlii suprafelei pixelului qi este
reprezentatd prin nuan!6 de gri sau de culoare negru. Valoarea 255 reprezent6nd
nuanla de gn sau de culoare alb. inregistririle digitale sunt cele mai eficiente
intrucflt pot fi prelucrate pe calculator cu ajutorul unor programe speciale.
Imaginile digitale pot avea urmdtoarele destinalii: prelucrarea qi
interpretarea directa aconlinutului informalional; utiluarea acestor imagini digitale
in cadrul Sistemelor Informafionale Geografice (GIS), atdt ca imagine care poate fi
georeferenliatd qi transformatd in hartd, cdt qi ca date de intrare pentru realuatea
bazelor de date cartografice qi realizarca hdrlilor digitale vectoriale; prelucrarea
fotogrammetricd fie prin tehnologii qi aparafurd fotogrammetricd clasici fie cu
tehnologii qi aparaturd fotogrammetricd modernd pentru actualizarea hdrtilor etc.

FOTOGRAMMETRIE INGINEREASCA

CUTS 2

Teodor TODERA$

De asemenea imaginea digitald este furnizorul de informaJii de bazd in

fotogrammetria digitald qi in fotogrammetria inginereasca pentru analiza,
prelucrarea si modelarea matematicd a suprafelei terestre inregistrate intr-o astfel
de imagine.

2.2.Metode de ob{inere a imaginilor digitale ale terenului

in practica curenti sunt utilizate ?n principal doud metode de realizarc a

imaginilor digitale: conversia imaginilor analogice in imagini digitale qi
inregistrarea digital[ cu senzori digitali a suprafe]ei terestre.

2.2.1Conversia imaginilor analogice in imagini digitale

Conversia imaginilor analogice (a fotogramelor aeriene sau satelitare) in
imagini digitale se rcahzeazd cu ajutorul SCANERULUI. Scanerul este un
dispozitiv ce poate converti imaginea analogicl a terenului (fotograma) intr-o
imagine digitalb (o matrice digitatd de puncte de 1umin6, prelucrabile pe
calculator).
Rezultatul conversiei este o matrice bidimensionald de pixeli (pixelul fiind
cel mai mic element al imaginii digitale), fiecare pixel continand informalia de
culoare si strblucire corespunzdtoare localiei fizice reprezentatd de acel pixel in
imaginea scanatb (digital6).
Pusi unul langd altul, pe ecranul monitorului sau pe hartie (cu ajutorul unei
imprimante), toti acesti pixeli vor forma imaginea digitald a fotogramei analogice,
imagine formatd in urma procesului de scanare.
In mare, un scaner poate fi echivalent cu o camerd digitald de fotografiat
conectatd la calculator, si impreunS cu alte periferice poate transforma un PC intrun aparat de tip fax (scaner, modem, software) sau intr-un copiator (scaner,
imprimantS, software).
Cel mai rdsp\ndit model de scaner este cel plan. Acesta este alcdtuit in
principal dintr-un geam suport de originale sub care se afld un cdrucior mobil, pe
care este montat[ atat o sursd de lumind cat si senzorii (CIS) care citesc imaginea.
Acestia pot fi inlocuiti de o parte a unui sistem optic care proiecteazd imaginea
scalati pe senzorul optic (CCD). O astfel de constructie, care nu deplaseazd deloc
originalul, permite scanarea unui mare numdr de tipuri de originale, inclusiv a unor
ob[cte. Dwine posibild si scanarea multipld a aceluiasi original, calitatea imaginii
scanate fiind mult mai buni. Suprafata mare de scanare ce se poate obtine in acest
caz este desigur un mare avantaj, dar in acelasi timp aparatul ocupd spaliul mare.

FOTOGRAMMETRIE INGINEREASCA

CUTS 2

Teodor TODERA$

Prin addugarea unei surse de lumind in spatele diapozitivului fotogramei scanerul

se poate adapta aqa incdt s[ poatd fi scanate originale transparente.
Rezolutia imaginii digitale
Pentru atingerea preciziei dorite in prelucrarea imaginilor ob{inute prin
scanare este necesard asigurarea preciziei imaginii digitale scanate. Calitatea
preciziei este dat[ de rezolulia imaginii digitale. Reolulia imaginii scanate este
strdns legatd de numdrul de pixeli pe inch (ppi) pe care-i poate rcalua scanerul
utilizat la conversia imaginii analogice in imagine digitald. Valorile la care s-a
ajuns privind rczolulia, in cazul scanerelor fotogrametrice, sunt at6t de mari incdt
nu mai este corect si spunem cd rezolu{ia scanerului este numeric egald cu numdrul
de ppi. Considerand, asa cum este corect, cd rezolutia este o mdsurd a capacitdtii
scanerului de a identifica qi converti detalii ftne, constatdm cd numirul de ppi
influenteazd rezolulia, dar nu o determinS, aceasta mai fiind influentatd qi de
calitatea sistemului optic (lentile, oglinzi, filtre, reglaje focalizare), de stabilitatea
mecanicd si termicd a sistemului optic, de uniformitatea miscdrii cdruciorului
mobil, de vibratiile ce pot sd apard in sistem, de rispunsul in frecvent6 al sistemului
electronic si de procesarea ce se aplicd imaginii. Un scaner cu o rezolutie mare
trebuie sd poatd reda corect detaliile atat in zonele intunecate cat qi in zonele
luminoase ale imaginii.
Scalarea si interpolarea imaginii digitale realizate

De cele mai multe ori, rezolulia optici a scanerului nu concordd

cu
rezolutia doritd a imaginii digitale care se doreqte a se obline, mai ales dacd dorim o
optimizare a scandrii pentru un anume dispozitiv de v:z'ualtzarc a imaginii
(imprimantd sau monitor), sau dacd este necesard obtinerea unei imagini de o
dimensiune anume sau pentru o prelucrare de precizie a imaginii digitale rezultate.
Atat pentru mdrirea cdt gi pentru micqorarea numirului de ppi ai imaginii
digitale oblinute, fa{6 de rezolulia optic6, se foloseqte procedeul interpolSrii. Felul
cum este ftcutd aceasti interpolare determin[ diferenlierea calitdlii scanerelor:
obtinerea unei imagini de bund calitate, cu o dimensiune precisd pe ambele direcfii,
implica anumite costuri. Doud aspecte trebuie luate in seamd in evaluarea
posibilitSlilor de scalare (mdrire sau micqorare) ale unui anumit aparat: degradarea
imaginii prin zimlarea marginilor qi cregterea dimensiunii fiqierelor de imagine ce
se transmit in calculator. in acest din urmd caz, scalarea (mdrire sau micqorare) nu
este indicatd a se face in timpul scandrii, ci ulterior, dupd inregistrarea in calculator,
intrucdt viteza de scanare in acest caz este afectathin mod dramatic.

FOTOGRAMMETRIE INGINEREASCA

CUTS

Teodor TODERA$

Zgomotul in imaginea scanati

Zgomotele din imagine sunt distorsiuni sau semnale nedorite, introduse in
rezultatul scandrii chiar de cdtre SCANER (aparatul utilizat pentru conversia
imaginii analogice), distorsiuni care se iregistreazd in imaginea digitald rezultatd
sub forma unor pete de nuale diverse. Zgomotul poate fi aleator (asemdndtor cu
ninsoarea) sau sub formd de distorsiuni corelate: dungi, dare sau alte modele de
aranjare. De regulb, zgomotul este injectat in semnalul analogic capturat de
senzorul scanerului inainte de a fi convertit in imagine digitalS (intr-un num6r).
Aceasta se intampld atunci cdnd nivelul de semnal este foarte mic si existd
posibilitatea de a apdrea diverse interferente. Odatd digitizat, semnalul devine
practic imun la alte zgomote. Adancimea de culoare reald diferd fald de cea
comunicatd de fabricanti (se comunici numdrul de biti ai convertorului
analogldigital), deoarece acesta este puternic afectat de zgomot.

2.2.2. inregistrarea

digitali cu senzori digitali a suprafe{ei terestre

2.2.2.1Scanarea suprafe{ei terestre cu sistemul

Lidar

LiDAR (Light Detection and Ranging) constitue

noua tehnologie de obtinere a modelului digital aI

terenului a unor suprafete relativ mari intr-un timp foarte

scurt, utilizata intens in SUA si 16ri1e vest-europene pentru
intocmirea h54i1or de risc la inundafii. Aceasta tehnologie
se bazeaza pe scanarea terenului cu ajutorul unui sistem

-cps
, S1llllie

cPs

srbllte

-.1+-gB-.

..,a
Ob,lrl
{]P3 e'
1' 3d*

laser aeropurtat.

Asfel, sistemul laser montat pe un avion

sau

elicopter mdsoard distanla dintre platforma aeropurtatd 9i

suprafala Pdmdntului. Coordonatele platformei sunt
determinate foarte precis folosind tehnici GPS, mai exact
masuratori diferenliale GPS (aceasta presupune instalarea unui receptor GPS pe
platforma aeropurtatd qi o stalie GPS fixd la sol).
LiDAR este o tehnologie de tnregistrare digitali directd a suprafelei terestre
cu ajutorul unui senzor dotat cu emildtor de raze laser. Sistemul de captare a
imaginilor Lidar este dotat cu un senzor fixat cu foarte mare precizie in carlinga
unui avion special adaptat pentru astfel de operaliuni, ce transmite semnale laser
spre pdmdnt, pe care apoi le recepfioneazd (le re-primegte) cu ajutorul unui
t.".pior. Procesorul integrat din componenla sistemului determini intervalul de

FOTOGRAMMETRIEINGINEREASCA

CUTS2

Teodor TODERA$

timp in care pulsul pdrdsegte aeronava, atinge solul gi se intoarce qi este receptionat,
coreldnd pozilia precisd a avionului, altitudinea qi viteza de deplasare, pentru a
calcula poziliile 3D ale punctelor de la sol. Se obline astfel un nor de puncte,
alcdtuit din sute de mii sau chiar milioane de puncte (pixeli), puncte ce pot fi
inregistrate qi colorate in funclie de valoarea pe care o reprezintd.
Un sistem LiDAR este analog unui radar, cu exceptia faptului cd unda cu
care se foloseste la investigarea terenului sau a compozitiei atmosferei este o undd
luminoasd coerentd qi monocromaticd provenitd de la un laser (e.g 355 nm :IJV,
532 nm: VIS, 1064 nm :IR).
LiDAR cuprinde, in principiu, o sursd laser qi un receptor care arc la baz}.
un telescop, un sistem de selectielanaliza a lungimii de undd si un fotodetector.
Informatiile sunt transmise printr-o interfald unui computer pentru a le prelucra.
Prin scanarea laser LIDAR se poate obline fie o imagine digitald in care
fiecare pixel con{ine qi altitudinea (cota) suprafelei terestre corespunz[toare poziliei
spafiale a pixelului, fie o hartd topograficd interactivd cu o acurateJe a inil{imii de
pdn[ la20 cm. Datele curente au o acuratele de pdnd la 1,5 m, sau un model digital
al suprafefei terestre explorate.
Ca o completare la mdsurdtorile topografice, tehnologia poate fi folosit[
pentru construclia de drumuri, alte situri de construclii etc. De asemenea, poate fi
folositd pentru evaluarea diferitelor alternative in domeniul construcfiilor, pentru
educa{ie qi cercetare, in inginerie.
Existd cdteva caracteristici aparte ce fac tehnologia LiDAR relevanti
pentru dezvo ltarea infrastructurii :
- sistemul este avantajos deoarece LiDAR se bazeazd pe scanare aerian[,
fiind capabil s5 scaneze suprafele mari de teren intr-un timp relativ scurt;
- u sistem LiDAR fixat pe avion/elicopter poate sd scaneze o suprafalb de
300 km, cu o precizie de 0,15 m intr-un interval de zbor de 4 ore;
- spre deosebire de fotogrametrie care implicd timp de procesare gi
restituJie mare;

- procesarea LiDAR este ?n mare parte automatd, cu posibilitatea de

oblinere a modelului terenului in interval de sdptimdni qi nu luni dupd
oblinerea datelor.
LiDAR este un sistem automat qi nu presupune o vizitare prealabilS a
terenului ce urmeazd a fi inregistrat. Se pot obline h6r{i topografice chiar 9i in zone
mai puJin accesibile, cu vizibilitate qi complexitate redusd la nivelul solului.
Colectarea rapidi qi automatd a datelor LiDAR permite proiectanlilor sI ia
in considerare o multitudine de op{iuni qi alternative in proiectarea ce va fi
er-eczuata. De asemenea, le permite sd studieze rute alternative pe care sd le
sugereze beneficiarului. in mod normal, vor fi necesare doar 3-4 zboruri pentru a
obline o reprezentare precisb a terenului qi a clSdirilor, respectiv trasee alternative

FOTOGRAMMETRIE INGINEREASCA

intr-o

zond"

CUTS 2

cu complexitate crescutd. Varianta optimd va

Teodor TODERA$

fi

apoi selectatd astfel

incdt sd rbspundd aqtept[rilor benefi ciarului.

LiDAR este capabil sd penetreze vegetafia densd, ceea ce inseamnd cd
echipa de proiectanli poate obline informalii qi din zonele greu accesibile mult mai
rapid qi mai corect. Cunosc6nd toate aspectele legate de complexitatea terenului,
putem preint6mpina "surprizele" care pot apdrea in timpul construcliei.
Pebaza datelor LiDAR qi cu ajutorul fotogramelor se face o analad gi se clasificd
punctele LiDAR in funclie de necesitdlile proiectului. Odatd intocmit in forma
draft, planul topografic este trimis la teren pentru verificiri qi completdri qi, in final,
se va obline planul topografic necesar proiectantului. Datele astfel colectate pot fi
folosite qi pentru oblinerea modelului digital al terenului.

2.2.2.2 In registra rea im aginilor digitale mu ltispect rale

Imaginea digitald multispectralS este o imagine oblinuti cu ajutorul

camerelor digitale ce pot inregistra imagini provenite din anumite zone (canale),
mai restrdnse, bine delimitate din spectrul vizibil gi din zonele imediat vecine
(infraroqu apropiat qi ultraviolet apropiat). O astfel de imagine se numeqte
foto gr amd mult is pe ctr ald.
Asemenea tipuri de inregistrdri multispectrale suunt larg qi eficient utilizate
pentru cercetarea resurselor naturale ale Pdmdntului qi in diferite alte scopuri.
Imaginile multispectrale inregistrate cu aparatura de inregistrare de pe
satelili sunt convertite qi transmise la sol unde sunt recepfionate, calibrate qi
corectate de diferitele erori qi sunt livrate beneficiarilor pentru diverse prelucrdri.
De asemenea, imaginile multispectrale con{in o serie de caracteristici ale terenului
inregistrat.

se face cu ajutorul

captorilor
muitispectraii instaiali pe sateiili sau pe piatforme aeriene (avioane, elicoptere etc.).
intr-un astfel de captor cu baleiere multispe ctrald, radia[ia captatd de oglinda
de baleiere este dispersatd gi captatd separat pentru mai multe benzi spectrale
(canale), de cdtre un senzor digital distinct pentru fiecare bandd spectralS. Datele
oblinute sub forma unor semnale electrice sunt depozitate pe suport magnetic gi
prelucrate automat.
Captorii cu baleiere multispectrald sunt cei mai vtllizali in peqqttQft,
teledetecliei actuale. Un astfel de captor cu baleiere multispectrald se comptme din
trei pdrfi: sistemul care cuprinde mecanismul de baleiere qi cel optic de colectare,
partea spectrograficd care con{ine senzorii (detectorii) qi o parte care conline
iubsistemul de stocare pe suport magnetic a datelor receplionate de la fiecare
senzor. Radialia primitd de la detaliile suprafelei terestre este colectatd cu ajutorul

Objinerea imaginilor multispectrale

FOTOGRAMMETRIE INGINEREASCA

CUTS 2

Teodor TODERA$

oglinzii de baleiere acJionatd de un motor gi reflectatd in sistemul optic de tip

telescop.
Concomitent pe un dispozitiv de dispersie radia{ia este descompusd spectral
in benzi din domeniul vizibilului qi infraroqului apropiat, pentru fiecare bandd
spectrald fiind colectatd de senzori corespunzdtori, semnalele electrice fiind stocate

pe suport magnetic. Unii captori de baleiere multispectrali (camere fotografice

digitale multispectrale) sunt dotali cu mai mul1i obiectivi in locul sistemului optic
de tip telescop. La ora actualS existd senzori multispectrali care pot inregistra pe 10
canale. Au fost construili senzori hiperspectrali care fac inregistrdri pe mai multe
sute de canale qi senzori ultraspectrali care fac inregistrdri in peste o mie de canale.
Captorii cu baleiere aultispectrald se instaleaz1, pe mijloace aeriene sau
platforme spaliale de tipul TIROS (meteorologici), HRIR, Nimbus, Hughes,
Landsat, Skylab, Bendix, NOAA etc.
2.3. Rezolutia

imaginilor digitale

Rezolutia se refera la capacitatea unei imagini digitale de a reprezenta

distinct detaliile inregistrate. Aparatul (sensorul sau scanerul) de inregistrare a unei
imagini digitale este fie o camerd foto digitald fie un scanner qi poarti numele
generic de "dispozitiv de intrare". Imaginile digitale sunt vizionate pe monitor sau
pot fi tiparite pe hdrtie cu ajutorul unei imprimante. Aceste periferice de afiqare a
imaginii digitale poartd numele de denumite "dispozitive de iesire". Pentru fiecare
dintre aceste dispozitive se folosesc termeni specifici.
In continuare ne vom, pentru inlelegerea noliunii de rezolulie, va fi
analaatd imaginea de tip bitmap (imagine alcatuitd dintr-o matrice de puncte,
distribuite pe linii si coloane). Deqi nu face parte din Sistemul International de
Mdsuri gi GreutSli, se obisnuieste si azi sa se raporteze diferitele caracteristici ale
imaginilor digitale la unitatea de lungime inch (aprox. 25,4 mm).
Pixelul reprezintil cea mai micd unitate dintr-o imagine de tip bitmap,
astfel pentru imaginile alb / negru, un pixel este reprezentat printr-un octet (byte),
deoarece se considera ca 256 nivele de gri sunt suficiente pentru a caracteriza otrce
imagine digitald. Pentru imaginile color, fiecare pixel contine informatii pentru
culorile elementare (rosu, verde si albastru), fiecare pe cate 256 nivele, pentru a
realua in final 256 * 256 * 256 nivele, adica peste 16 milioane nuante de culori.
Pixelul nu are lungime sau latime, atata vreme cat imaginea noastra se afla in stare
de fisier informatic. Doar prin afisare pe monitor sau prin imprimare, pixelul va fi
transformat intr-un patratel, ce poate fi caracteraatpttn dimensiuni.
Rezolu{ia unei imagini digitale reprezintb numarul total de pixeli ce o
compun. Rezolulia se poate exprima sub forma unui produs, de exemplu 3.000 x

FOTOGRAMMETRIE INGINEREASCA

CUTS 2

Teodor TODERA$

2.000 pixeli sau sub forma rezultatului acestui produs: 2.000

x 3.000 :

6.000.000

pixeli sau 6 MPx. Trebuie menlionat desi fisierul de imagine este un fisier
informatic, I MPx: 1.000 pixeli; KPx: 1.000.000 pixeli qi deci nu se aplicd
multiplicarea cu 1.024! Din motive comerciale, producatorii de imagini digitale
preferd si scoati in evidenld rezolulia masuratd in megapixeli, pe orizontala si pe
varticala imaginii. Deoarece suprafala creqte proporlional cu patratul laturii
imaginii digitale; o dublare a cifrei in MPx produce o creqtere a suprafelei doar de
aproximativ 1,4 ori.

2.3.l.Uniti{i de m5sur5 pentru exprimarea rezolu{iei imaginii digitale

egantioane per inch) reprezinta frecventa de
esantionare a scannerelor. Cu cat acest dispozitiv va prelua mai multe eqantioane
din fotografia scanata pe unitatea de lungime (in acest caz - inch), cu atat imaginea
rezultatdva fi mai detaliatS.
PPI (pixel per inch) reprezeintd numdrul de pixeli pe care ii afiqeaz6 un
monitor pe unitatea de lungime. PPI nu este o mdsurd a imaginii digitale ci a
general,
dispozitivului de ieqire (monitor sau imprimantd sau plotter).
monitoarele au o rezolutie fixd, stabilitd 1a instalarea sistemului de operare, de
exemplu 72 sau 92 pixeli per inch. Daci utilizatorul doreqte si afiqeze imaginea la
o rezolu{ie de 200 pixeli per inch, atunci placa graficd va interpola imaginea qi va
comprima 200 pixeli in 72 I 92 pixeli pentru fiecare inch. De asemenea, cdnd se
doregte imprimarea fotogramei, programul de lucru va solicita alegerea unei
rezoluJii de ieqire - cdti pixeli va "pune" pe un inch de hdrtie.
DPI (dots per inch) reprezrntd capacitatea unei imprimante cu jet de
cerneald de a proiecta pic[turi de cerneald in mod distinct pe unitatea de lungime.
Din motive de marketing, producitorii imprimantelor publicd de regul6, capacitatea
de a proiecta picdturi de cernealS din culorile debazd, neglijind faptul c[, pentru a
reproduce o anumita culoare, specificd unui pixel, este nevoie de proiectarea mai
multor picaturi de cerneald din fiecare culoare de bazd.Imprimantele uzuale din
zilele noastre pot proiecta peste 4.000 picdturi de cemealS per inch.
LPI (lines per inch) se referd la capacitatea unei imprimante de a imprima
linii distincte pe veticald, pe unitatea de lungime (ind{ime). Datorit5 unor restriclii
inclusiv mecanice, imprimantele actuale pot imprima aproximativ jumitate din
capacitatea declaratd de pixeli per inch. Pentru a imprima doud linii distincte,
imprimanta trebuie sa aplice un qir de puncte negre, sd lase gir de puncte albe, sI
aplice incd un qir de puncte negre, etc. Ca atare, intre PPI si LPI este un taport de 2

SPI (samples per inch

In

la

1.

Ochiul uman are capacitate limitati de discriminare

a detaliilor de

aproximativ un minut de arc, ceea ce inseamna aproximativ 0,1 mm pe o imagine

FOTOGRAMMETRIE INGINEREASCA

CUTS 2

Teodor TODERA$

vizionata de la distanta normala (30 - 35 cm de ochi). De aceea s-a calculat ca

rezolutia suficienta pentru a objine fotograme de cea mai bund calitate este de 300
pixeli per inch. IJtilizarea unei rezolutii mai mari nu produce o impresie vlzuala
mai bund, daci imaginea este examinatd cu ochiul liber. Dacd imaginea va fi privitd
de la o distanld mai mare (de exemplu bannere publicitare), impresia de imagine de
cea mai buna calitate se va pastra qi la rezolutii mai mici.

2.3.2. Formule de calcul pentru rezolufie

Finetea imprimatului (ppi)

imprimatului (inch)

f (ppi) --

/ Dimensiunea

3i*ognigit(Pix)
D For*ot*ortir(inch)

Dimensiunea digitala (pixeli)

imprimatului (ppi)

D imagDigit

Dimensiunea digitala (pixeli)

(inch) :

Dimeniunea imprimatului (inch) x Finetea

D FarmatHartie(inch)

f (ppi)

Dimensiunea imprimatului (inch)

imprimatului (ppi)

Dimensiunea digitala (pixeli)

Finetea

D,"rrrr,,(PiX)
D FormatHortie(inch) =

f (ppi)

In incheiere, doud tabele in care sunt ilustrate corelaliile dintre rezolulia

imaginii digitale, formatul de hartie pe care se imprima imaginea digitalS si finelea
im aginii rcalizate (t ipir ite) .
In zona gri se afla formatele a caror rezolutie este insuficienta pentru
calitate foarte ridicata a imprimatului, dar unele fotografii pot fi, totusi, imrpimate
la o calitate rezonabilS. Cu cdt imaginea digitali va fi imprimata intr-un format mai
mare, cu atAt eavafi privitd de la o distanla corespunzator mai mare iar rezolutia
optimd (300 ppi pentru formatele mai mici) poate fi mai redusd.

10

FOTOGRAMMETRIEINGINEREASCA CuTS2

Teodor TODERA$

2.3.3. Exemple practice de apreciere a rezolu{iei imaginii digitale

1. Sa presupunem ca avem o camerd foto digitald de 3 MPx, care produce
imagini digitale de 1500 x 2000 pixeli. In aceasta etapd, imaginea digitala nu are

dimensiuni in cm, doar in pixeli si, desigur, in KB / MB.

Doar o imagine digitalS imprimatd are dimensiuni in centimetrii (sau tn altd
unitate de lungime). Mdrimea imaginii digitale depinde de cdti pixeli vom imprima
pe unitatea de lungime. De exemplu, daca alegem o densitate de 100 pixeli / inch,
imaginea digitah va fi imprimata in formatul 15 x 20 inch (37 x 50 cm). Calitatea
imaginii nu va fi optima, deoarece, privita de aproape, liniile de demarcatie dintre
doua suprafete cu tonalitati diferite vor fi reproduse sub forma unor linii frante si
uneori chiar se pot observa mici patratele, efect denumit "pixelizare". Dacd insd
imaginea digitald va fi afiqatd si privitd de la o distanJd mai mare, de circa 1 m,
acest efect nu va mai fi perceptbil. Dacd vom alege o rezolutie de 200 pixeli / inch,
imaginea digitald va avea 7,5 x 10 inch (18 x 25 cm). Fiecare pixel din imaginea
digitald va fi reprodus in imagine ca un patratel de 4 ori mai mic ca suprafata, deci
mai greu de vazut.
2. Daca stabilim o rezolutie de 300 pixeli I rnch, imaginea digitald va avea
5 x 6,5 inch (12,5 x 76,9 cm). Pentru fiecare pixel din imaginea digitala va fi trasat
de imprimanta un patratel de 725 mm / 1.500 pixeli : 0,08 mm adica mai mic decat
limita minima de disriminare a ochiului uman. Teoretic, o astfel de fotogramd va
apareperfecta privita cu ochiul liber. Aceasta deoarece in majoritatea cazurilor
imaginile digitale se inregistreazd in format JPEG, care comprima mai mult sau mai
putin fisierul. Compresia se realizeazaprtn aproximarea unui numar oarecare de
nuante de culoare foarte apropiate, cu o singura culoare; prin aceasta metoda
marimea in MB / KB a fisierului se reduce semnificativ, dar se altereaza, intr-un
grad variabil, si calitatea imaginii si pot apare plaje de culoare uniforma acolo
unde, de fapt, in realitate sunt prezente variatii subtile.
Intre dimensiunile in pixeli ale unei imagini, rezolutia ei la imprimare si
dirnensiunile fizice ale fotografiei existd o relatie dinamica. Va trebui stabilitS
rezolulia optim6. Dacd imaginea digitala are prea putini pixeli qi este imprimatd
prea mare, va produce o imagine digitalS tiparitd in care marginile sunt zimtate iar
imaginea arataurat. Invers, daca avem o imagine de mari dimensiuni si vrem sa o
imprimam pe un format mic, procesul va dura mai mult decat ne-am astepta,
datorita necesitatii de a prelucra cantitati mari de date. Fara a recurge la interpolare
(calcularea de noi pixeli, inexistenti in imaginea digitalS originala), daca dorim sa
crestem rczolutiaunei acesteia, ca sa aiba o calitate mai buna, atunci dimensiunile
sale se vor micsora.

11

FOTOGRAMMETRIE INGINEREASCA Curs 2'

Teodor TODERA$

3.Dacd avem de trimis la tipar o imagine digitald ce are dimensiunea de

480 x 554 pixeli. Pentru tipar la ziar, se solicitd o rezolutie de 72 pixeli /inch.
Imaginea va avea 480 x 554 puncte tipografice (16,9 x 19,5 cm). Daca insa
pretentiile tipografice vor fi mai mari, putem modifica rezolutia la 144 pixeli/inch,
caz tn care imaginea digitalS va apare de 4 ori mai mica in suprafata (240 x277
puncte tipografice adica 8,9 x 9,7 cm).

12