22. Examenul situaiilor financiare.

In misiunea de audit, auditorul trebuie sa gaseasca elemente probante suficiente si

adecvate ptr a se asigura ca :

soldurile initiale nu contin anomalii care sa aiba o influenta semnificativa asupra

situatiilor financiare ale anului in curs

soldurile finale ale exercitiului anterior au fost preluate corect in anul curent

politicile de inchidere a conturilor si metodele de evaluare au fost aplicate

Examenul situaiilor financiare are ca obiect verificarea faptului ca :
- bilanul, contul de profit i pierdere i celelalte componente ale situaiilor
financiare sunt coerente, concord cu datele din contabilitate si sunt intocmite conform
principiilor contabile i reglementrilor n vigoare
- anexele contin toate informaiile semnificative privind situaia patrimoniala,
financiara i rezultatele obinute de societate
Examenul situatiilor financiareare ca obiect central sa verifice daca situatiile
financiare dau o imagine clara si completa asupra pozitiei financiare (patrimoniul
societatii prezentat in bilant) si asupra rezultatelor financiare (contul de profit si pierdere)
23. Tehnica observrii fizice.
Observarea fizic este mijlocul cel mai eficace de verificare a existenei unui
activ, ns ea nu aduce dect o parte din elementele probante necesare i anume numai
existena bunului respectiv; celelalte elemente probante ca; proprietatea asupra
bunului,valoarea atribuit etc. trebuie verificate
prin alte tehnici.
Aciunile ntreprinse de auditor pe linia controlului stocurilor, de exemplu, au ca
obiectiv asigurarea c:
intreprinderea a prevzut mijloace corespunztoare care permit recenzarea
activelor n condiii de fiabilitate; aceast faz a interveniei const n studierea
procedurilor de inventariere i se situeaz deci naintea inventarierii propriuzise;
aceste mijloace sunt puse n aplicare n mod satisfctor; aceast faz const n
verificarea faptului c persoanele nsrcinate cu inventarierea aplic n mod corect
procedurile i se situeaz n timpul inventarierii propriu-zise;
lucrrile de inventariere au fost corect exploatate (valorificate); aceast faz
const n a controla dac cantitile recente sunt cele utilizate pentru evaluarea
sumei stocurilor i se situeaz deci dup inventarierea propriu-zisa
24. Tehnica sondajului.
Sondajul este definit ca o tehnic ce const n selecionarea unui anumit numr
sau pri dintr-o mulime, aplicarea la acestea a tehnicilor de obinere a elementelor
probante i extrapolarea rezultatelor obinute asupra eantionului la ntreaga mas sau
mulime. Auditorul poate folosi n general dou tipuri de sondaje: sondajul statistic i
sondajul nestatistic.Oricare ar fi ns tipul de sondaj, este important s fie respectate
cteva reguli riguroase privind decizia asupra eantionului i parcurgerea unor etape
obligatorii:

A. alegerea naturii multimii, a masei trebuie sa fie compatibila cu obiectivul

urmarit;
B. elementele cheie elementele care fie datorita naturii lor, fie datorita valorii
lor, prezinta riscuri si ca atare auditorul poate decide verificarea integral a acestora;
C. alegerea tehnicilor ce este influentata de natura controlului efectuat si
recurgerea sau nerecurgerea la tehnici statistice;
D. determinarea taliei esantionului se face in functie de anumiti factori care
difera dupa cum este vorba de sondaje asupra atributiilor sau asupra valorilor;
E. selectionarea esantionului care trebuie sa fie reprezentativ;
F. studiul esantionului toate elementele selectionate trebuie sa fie controlate;
G. evaluarea rezultatelor inainte de tragerea unei concluzii asupra rezultatului,
fiecare anomalie este examinata pentru a se aprecia daca este reprezentativa, accidentala
sau exceptionala;
H. concluziile sondajului concluzia finala este suma concluziilor trase asupra
elementelor cheie, asupra anomaliilor exceptionale asupra restului masei.
25. Elementele probante: definiie, rol, criterii de apreciere.
Potrivit Standardelor Internaionale de Audit, elementele probante ntr-o misiune
de audit (audit evidence sau elments probants) reprezint informaii obinute de
auditor pentru a ajunge la concluzii pe care acesta i fondeaz opinia; aceste informaii
constau n documente justificative i documente contabile care stau la baza situaiilor
financiare i care sunt coroborate cu informaii din alte surse.
Elementele probante sunt obinute printr-o combinare adecvat a testelor de
procedur cu controalele substantive sau numai prin controalele substantive. Testele de
procedur sunt testele care permit obinerea de elemente probante privind eficacitatea
conceperii i funcionrii sistemelor contabile i de control intern. Controalele substantive
sunt controale proprii ale auditorului n contabilitatea intreprinderii i constau n
proceduri care urmresc obinerea elementelor probante prin care sunt detectate anomalii
semnificative n situaiile financiare; ele sunt de dou tipuri:
1. controale privind tranzaciile, operaiile i soldurile conturilor;
2. proceduri analitice care constau n analiza tendinelor i ratiourilor (rapoartelor)
semnificative, examenul variaiilor i examene de coeren cu alte informaii.
n funcie de credibilitatea informaiilor obinute n etapele precedente, auditorul
stabilete programele de control a conturilor pe baza crora s poat obine elementele
probante necesare fundamentrii opiniei sale.
Aceast etap a misiunii are, deci, ca obiectiv reunirea elementelor probante pentru a
putea exprima o opinie motivat asupra conturilor anuale, ceea ce presupune asigurarea
respectrii regulilor legale i regulamentare de ctre intreprindere i anume:
o regulile de prezentare i de evaluare stipulate n normele legale i n cele
profesionale;
o reguli de pruden;
o regulile referitoare la inventarieri;
o reguli de inere a registrelor i a contabilitii;
o existena activelor i faptul c acestea aparin intreprinderii;
o pasivele patrimoniale, veniturile i cheltuielile privesc intreprinderea n cauz.

Elementele probante trebuie s ndeplinesc cumulativ dou condiii de calitate pentru

a putea s stea la baza fondrii unei opinii: s fie suficiente i s fie juste (adecvate).
Caracterul suficient se stabilete n raport cu numrul de elemente probante colectate;
caracterul just se apreciaz n raport cu gradul de adecvare, cu pertinena, fiabilitatea lor.
n mod normal, auditorul consider necesar s se sprijine pe elemente probante care nu
sunt concludente prin ele nsele, dar care contribuie la elaborarea convingerii sale. El
poate deseori s fie determinat s caute elemente probante de surs sau natur diferit
pentru a corobora o aceeai afirmaie.
Elementele probante trebuie, n ansamblul lor, s permit auditorului s-i fac o
opinie cu privire la situaiile financiare. n general, auditorul nu examineaz totalitatea
informaiilor la care are acces pentru a-i forma opinia, n msura n care el poate ajunge
la o concluzie cu privire la soldul unui cont, o categorie de operaii sau un control intern,
aplicnd tehnici de sondaj bazate pe raionament profesional sau eantion statistic.
Factorii care influeneaz raionamentul auditorului n legtur cu ceea ce constituie
elemente probante suficiente cuprind:
Importana riscului de inexactitate; acest risc poate depinde de:
natura elementelor n cauz;
adecvarea controlului intern;
natura activitilor realizate;
existena unor situaii susceptibile de a exercita o influen
neobinuit asupra conducerii intreprinderii;
situaia financiar a intreprinderii.
Importana relativ a elementului avut n vedere, innd seama de ansamblul
informaiilor bilanului contabil.
Experiena cptat n cursul unor auditri anterioare.
Concluziile procedurilor de audit, n special descoperirea eventual a unor fraude
sau erori.
Tipul de informaie disponibil.
n cazul obinerii de elemente probante pornind de la testele de procedur, aspectele
sistemelor contabile i de control intern asupra crora auditorul va strnge elemente
probante se refer la: conceperea sistemelor contabile i de control intern; sunt aceste
sisteme concepute de o manier care s previn sau s detecteze i corecteze anomalii
semnificative? funcionarea sistemelor contabile i de control intern; aceste sisteme au
funcionat de o manier satisfctoare pe toat perioada?
n colectarea elementelor probante pornind de la procedurile de conformitate,
auditorul se asigur de posibilitatea obinerii unor afirmaii n materie:
de existen: controlul intern exist?
de eficacitate: controlul intern funcioneaz eficace?
de permanen: controlul a funcionat eficace pe toat perioada n cursul creia
auditorul nelege s se sprijine pe el?
n cazul obinerii de elemente probante pornind de la controalele substantive,
auditorul trebuie s determinedac elementele rezultate din aceste controale precum i din
testele de procedur sunt suficiente i adecvate pentru a stabili dac la elaborarea
situaiilor financiare de ctre conducerea ntreprinderii au fost ntrunite criteriile
urmtoare:

de existen: un element al activului sau pasivului exist la un moment dat;

de drepturi i obligaii: un element de activ este un drept al intreprinderii iar un
element de pasiv este o obligaie pentru intreprinderea dat, la un moment dat;de
apartenen (de realitate) tranzaciile sau evenimentele se refer la intreprinderea
dat i s-au produs n cursul perioadei respective;
de exhaustivitate: activele, datoriile, tranzaciile sau evenimentele au fost
nregistrate i toate faptele importante au fost menionate;
de evaluare: nregistrarea unui activ sau a unei datorii s-a fcut la valoarea lor de
inventar;
de msurare: o operaie sau un eveniment este nregistrat la valoarea sa de
tranzacionare i un venit sau o cheltuial aparin perioadei;
de prezentare si publicitate: o informaie este prezentat, clasat i descris
conform referenialului contabil aplicabil.
Obinerea de elemente probante privind o informaie dat, de exemplu, existena de
stocuri, nu scutete obinerea de elemente probante pentru o alt afirmaie, de exemplu,
evaluarea lor.
Auditorul poate obine un grad de certitudine mai ridicat atunci cnd elementele
probante adunate, de origine i de natur diferite, sunt concordante. n acest caz, auditorul
poate obine un grad de certitudine global superior celui pe care l obine din fiecare din
elementele probante luate izolat. Invers, atunci cnd elementele probante obinute din
surse diferite nu sunt concordante ntre ele, poate fi necesar folosirea unor proceduri
suplimentare n scopul rezolvrii contradiciei.
Trebuie s existe un raport rezonabil ntre costul pentru obinerea unor elemente
probante i utilitatea informaiei obinute. Cu toate acestea, dificultile i costurile
suportate pentru a controla un element deosebit nu pot justifica valabil, prin ele nsele,
omisiunea unei proceduri.
Atunci cnd auditorul are dubii legitime cu privire la o informaie care prezint o
importan semnificativ, el trebuie s se strduiasc s obin elemente probante
suficiente pentru a elimina aceste dubii. Dac nu este n msur s obin aceste elemente
probante suficiente, el nu trebuie s formuleze o opinie fr rezerv.
26. Evaluarea controlului intern: coninut, etape.
In aceasta etapa auditorul va aprecia evaluarea sistemelor de control intern.
Obiectivul urmarit prinaprecierea controlului intern este de a determina in ce masura
auditorul se poate sprijini pe acestcontrol pentru a putea defini natura, intinderea si
calendarul lucrarilor si interventiilor sale.In aceasta etapa auditorul se afla in fata unor
decizii extrem de importante:-alegerea procedurilor de examinat in functie de organizarea
intreprinderii, de natura riscurilor,de importanta soldurilor si operatiilor;-decizia de a
stabili daca procedurile retinute trebuie sa faca obiectul unei evaluari a controluluiintern;alegerea tehnicilor de descriere si evaluare;-decizia de a se sprijini pe procedurile
existente;-alegerea tehnicilor de sondaje;-decizia finala, in functie de rezultatele
sondajelor, in legatura cu programul de control alconturilor.
Etape:
intelegerea si descrierea sistemelor semnificative;
confirmarea intelegerii sistemului: testele de conformitate;

 evaluarea riscurilor de eroare;

verificarea functionarii controlului intern;
evaluarea preminara: teste de permanenta;
evaluarea finala si incidenta asupra misiunii.
27. Planul de misiune: coninut, rol.
Planul de misiune este programul general de munc n care sunt sintetizate toate
informaiile obinute pe baza crora s poat fi orientat i planificat misiunea de audit.
Este documentul care servete ca instrument de baz pentru toi intervenanii de-a lungul
ntregii misiuni de audit.
Redactarea planului de misiune i pe aceast baz a programului de munc
presupune:
alegerea membrilor echipei n funcie de experiena i cunotinele lor n sectorul
de activitate al intreprinderii;
repartizarea lucrrilor pe oameni, n timp i n spaiu (subuniti, filiale n ar i
n strintate etc.);
utilizarea lucrrilor realizate de auditorul intern al intreprinderii de ali auditori
externi sau experi;
coordonarea cu auditorii de la societile-surori i de la societatea-mam;
solicitarea de specialiti pentru studierea sistemelor i datelor informatizate n
orice alte domenii (juridic, fiscal, tehnic etc.);
calendarul edinelor AGA i CA;
termenul de depunere a raportului.
Planul de misiune este deci un instrument de lucru care permite luarea de decizii cu
privire la: lucrrile de efectuat, mijloacele necesare, datele interveniilor n teren, rapoarte
i relaii de stabilit, bugetul de timp i costurile angajate.
Standardul Internaional de Audit (ISA) nr. 300 intitulat Planificarea lucrrilor de
audit prevede obligaia planificrii activitii de audit ca o msur de asigurare c
aceast activitate se realizeaz de o manier eficient.
IAS nu prevede un anumit model al planului de misiune (planului de audit), forma i
fondul acestuia variind n funcie de talia intreprinderii, complexitatea auditului,
metodologia i tehnologia specificat utilizat de auditor; din planul de misiune nu pot
lipsi informaii care se refer la: cunoaterea activitilor intreprinderii, nelegerea
sistemului contabil i de control intern, riscul i pragul de semnificaie, natura
calendarului i ntinderea procedurilor de audit i coordonarea, conducerea,
supravegherea i revizuirea lucrrilor.
PLANUL DE MISIUNE - coninut tip -

Prezentarea intreprinderii:
Denumirea
Sediul social
Capital social i acionari
nregistrare
Scurt istoric

Consideraii succinte privind obiectivul de activitate, piaa, concurena

Informaii contabile:
Bugete i conturi previzionale
Particularitile sistemului contabil
Principiile contabile; permanene;comparabiliti plurianuale

Definirea misiunii:
Natura misiunii: conturi anuale; conturi consolidate; previziuni etc.
Ali auditori, experi sau cenzori cu misiuni n intreprindere

Sisteme i domenii semnificative:

Prag de semnificaie
Funcii i conturi semnificative
Zone de risc identificate
Controale semnificative pe care ne putem sprijini

Orientarea programului de lucru:

Aprecierea controlului intern
Lucrri deosebite
Confirmri de obinut (interne i externe)
Inventare fizice
Asisten de specialitate necesar (informatic, fiscalitate etc.)
Documente de obinut

Echipa i bugetul;

Planificarea:
Repartizarea lucrrilor
Datele interveniilor pe etape
Lista rapoartelor, scrisorilor de confirmare i alte documente ce urmeaz a fi
emise (cu datele limit).

28. Programul de control: rol, coninut, forme de prezentare.

Nu exista un program standard de control al conturilor deoarece acest program
depinde exclusivde rezultatele etapelor precedente si de caracteristicile fiecarei
intreprinderi.Pentru stabilirea programului de control, auditorul va utiliza planul de
misiune si foaia de sinteza aaprecierii controlului intern, documente ce asigura legatura
cu etapele precedente.Programul de control poate fi stabilit peo foaie de lucru speciala,
care contine rubricile urmatoare:
O Lista controalelor de efectuat cat mai bine detaliate pt a fi usor de identificat
documentelesi informatiile necesare a se solicita intreprinderii;
O Intinderea esantionului volumul sondajelor de efectuat pentru controlul respectiv;
O Indicarea datei la care a fost efectuat controlul;
O O referinta pentru foaia de lucru;

O Problemele intalnite se folosete pt supervizarea lucrarilor si pentru a stabili

sintezarezultatelor.
29. Programul de munc.
30. Faze i etape n executarea unei misiuni de audit de baz.
1. Faza initiala; - acceptarea mandatului si contractarea lucrarilor de audit; - orientarea si
planificarea auditului. 2. Faza executarii lucrarilor; - aprecierea controlului intern; controlul conturilor; - examenul situatiilor financiare. 3. Faza finala. - evenimente
posterioare inchiderii exercitiului; - utilizarea lucrarilor altor profesionisti; - alte lucrari
necesare inchiderii; - raportul de audit; - documentarea lucrarilor de audit.
31. Acceptarea mandatului i contractarea lucrrilor de audit.
Acceptarea mandatului
nainte de a contracta o lucrare de audit a situatiilor financiare ale unei entitati,
auditorul trebuie sa aprecieze posibilitatea de a indeplini aceasta misiune; trebuie sa in
seama de unele reguli profesionale i de deontologie.
Actiunile intreprinse in aceasta etapa permit auditorului s colecteze informatiile necesare
fundamentarii deciziei de acceptare a misiunii, i acestea se refer la:
Cunoaterea global a intreprinderii
n afara elementelor de identificare a intreprinderii, auditorul caut s obtina
elementele care sa ii permit aprecierea celor mai importante riscuri existente, retinand
observatii cum ar fi:
-control intern insuficient sau cu carene notabile;
-contabilitate neinut corect si la timp;
-atitudinea conducatorilor fa de respectarea legii si a organelor publice si
administrative;
-personal incompetent;
-rotatia cadrelor prea mare i anormal;
-dezechilibre financiare, pierderi mari, activitati in declin, ceea ce compromite
viitorul exploatarii;
-riscuri fiscale;
-conflicte sociale;
-riscuri juridice;
-independenta exercitiilor nerespectata;
-situatii conflictuale intre conducatori, actionari etc.;
-cazuri anterioare de limitare a controlului;
-onorarii insuficiente la auditorii anteriori;
- alte constatari care ar putea influena decizia de acceptare a mandatului.
Examenul de independen i de absen a incompatibilitilor
Orice nou mandat trebuie examinat in raport cu regulile de independenta si de
incompatibilitate fixate prin normele interne ale profesiei.
Auditorul trebuie s examineze:

-lista clientilor si sau ai societatii de expertiz n care lucreaz, pentru a se

asigura c nu exist deja o activitate remunerat din partea ntreprinderii respective;
-situatia sa si a membrilor de familie in legatura cu eventualele interese in
intreprinderea in cauz.
Examenul competentei
Lipsa experientei in anumite sectoare poate face dificil misiunea auditorului; el
trebuie s se asigure c propriile competente, ale personalului su salariat sau ale
colaboratorilor folositi sunt suficiente pentru exercitarea misiunii.
Contactul cu fostul auditor sau cenzor
Auditorul trebuie sa se informeze in legatura cu motivele demisiei sau refuzului de
reinnoire a mandatului fostului auditor sau cenzor si, mai ales, dac nu cumva au fost
dezacorduri in ce priveste: respectarea normelor legale, aplicarea msurilor stabilite,
stabilirea onorariilor etc.
Decizia de acceptare a mandatului
Dup analiza factorilor de risc, auditorul poate lua urmtoarele decizii:
-accept un mandat fr riscuri aparente;
-accept mandatul, ns va necesita o supraveghere i msuri particulare;
-refuz mandatul.
Fia de acceptare a mandatului
O astfel de fi poate servi ca act justificativ al deciziei de acceptare a misiunii. Ea are ca
obiective:
-posibilitatea de a colecta informatiile de baza pentru identificarea intreprinderii, a
conducerii sale, a obiectului de activitate, a taliei sale etc.;
-de a materializa lucrrile efectuate inaintea acceptarii:
analiza situatiei ntreprinderii si a riscurilor sale;
contactele cu predecesorul n profesie;
vizitarea intreprinderii si contacte cu conducerea;
-de a indica bugetul necesar;
-de a formaliza procedurile de acceptare;
-de a asigura ndeplinirea obligatiilor profesionale care decurg dintr-o astfel de
acceptare:
scrisoare catre conducerea societatii;
scrisoare catre auditorul anterior sau cenzor (dac e cazul);
scrisoare de acceptare a mandatului (dac s-a decis astfel).
Contractarea lucrrilor de audit
Normele legale romnesti prevd obligatia ca activitatea profesionistilor contabili s se
desfesoare pe baze de contracte de prestari servicii, fr a se face vreo distinctie intre
misiunile de audit legal - care presupun desemnarea acestor profesionisti de ctre
adunarea generale a intreprinderii auditate i misiunile de audit contractual.
Standardul International de Audit (ISA) nr. 210 prevede c auditorul i clientul trebuie s
convin termenii si conditiile de realizare a misiunii de audit care vor fi consemnati intr-o
Scrisoare de misiune de audit" (,,Lettre de mission d'audit" sau Angajament letter") sau
n orice alt tip de contract adecvat.
Indiferent de forma pe care o imbrac relatia contractuala, din documentul respectiv nu
trebuie se lipseasce termenii si conditiile urmatoare:
-obiectivul auditului situatiilor financiare;

-responsabilitatea conducerii intreprinderii cu privire la pregatirea si prezentarea

situatiilor financiare;
-intinderea lucrarilor de audit, facand referire la legislatia aplicabil[, la
reglementrile sau recomandarea organismelor profesionale al caror membru este
auditorul;
-forma oricrui raport sau alte comunicari in legtur cu rezultatele misiunii de
audit;
-riscul inevitabil de nedetectare a unor anomalii senmificative, ca urmare a
sondajelor si a altor limite inerente oricrui sistem contabil si de control intern;
-necesitatea de a avea acces fr restrictii la orice document contabil, piese
justificative sau alte informatii solicitate.
Auditorul poate, in plus, s doreasca s introduc n Scrisoarea de misiune" prevederi
referitoare la:
-aspecte privind planificarea auditului;
-descrierea altor scrisori, corespondente sau rapoarte pe care el prevede sa le
trimit clientului;
-baza de calcul a onorariilor i conditiile de facturare;
-dorinta de a primi o confirmare scrisa din partea conducerii intreprinderii-client
cu privire la declaratiile facute de aceasta, cu diferite ocazii, referitoare la audit;
-cererea de confirmare a termenilor si conditiilor din scrisoarea de misiune.
Auditorul poate sa decida s nu trimit o nou scrisoare de misiune" pentru fiecare din
exercitiile viitoare. La primirea solicitarii din partea intreprinderii-client, auditorul trebuie
s aprecieze dac unii termeni din scrisoarea de misiune" ar trebui modificati, tinand
seama de evolutia semnificativa a naturii sau importantei activitatilor clientului sau.
32. Scrisoarea de misiune (de angajament)
Scrisoarea de misiune trebuie pregatita nainte de a ncepe un audit n interesul
ambelor parti, client si auditor, pentru a evita orice nentelegeri legat de misiune.
Scrisoarea confirma acceptarea de catre auditor a misiunii la cererea clientului, si descrie
obiectivele, ntinderea auditului, responsabilitatile ambelor parti si forma raportului.
Forma si continutul scrisorii variaza de la un client la altul.
In forma generala o scrisoare de angajament trebuie sa contina urmatoarele
elemente:
Obiectivul auditului situatiilor financiare;
Responsabilitatea conducerii pentru ntocmirea situatiilor financiare;
Aria de aplicabilitate cu referiri la legislatia n vigoare, reglementari ale
organismelor profesionale, la care auditorul adera;
Accesul nelimitat al auditorului la orice documente, nregistrari si informatii
solicitate cu privire la audit;
Riscul inevitabil ca unele erori semnificative sa nu fie descoperite, deoarece
auditul se bazeaza pe teste si limitari inerente legate de sistemul contabil si de
control intern;
Forma raportului ca rezultat al angajamentului;
De asemenea auditorul poate sa includa n scrisoarea de angajament si alte detalii:
Elemente privind planificarea auditului;

 Dreptul auditorului de a primi o confirmare scrisa din partea conducerii cu privire

la declaratiile facute n legatura cu auditul;
Descrierea altor rapoarte pe care auditorul le emite catre client;
Bazele de calcul pentru onorarii si modul lor de facturare;
Acorduri privind implicarea altor auditori si experti pe parcursul auditului, a unor
auditori interni si persoane din ntreprinderi;
Acorduri cu auditorul anterior daca auditul este initial;
Referiri la orice contract pentru viitor, ncheiate ntre auditor si client.
ANUL III
1. Elementele de baz ale raportului de audit ntr-o misiune de audit statutar.
Raportul unei misiuni de audit de baz trebuie s conin n mod obligatoriu
urmtoarele elemente de baz:
titlul recomandat sa se foloseasca titlul de Raportul auditorului
independent pentru a-l distinge de rapoartele care pot fi elaborate de alte
persoane;
destinatarul raportul trebuie adresat destinatarului care poate fi consiliul
de administratie.
paragraful introductiv cuprinde identificarea entitatii auditate si a
situatiilor financiare auditate;
responsabilitatea conducerii pentru situatiile financiare raportul trebuie
sa precizeze ca cei din conducere sunt responsabili pentru intocmirea si
prezentarea corecta a situatiilor financiare in conformitate cu cadrul
general aplicabil;
responsabilitatea auditorului raportul trebuie sa precizeze ca
responsabilitatea auditorului este sa exprime o opinie asupra situatiilor
financiare;
paragraful opiniei raportul trebuie sa prezinte clar opinia auditorului
asupra faptului daca situatiile financiare dau o imagine fidela pozitiei,
situatiei financiare si rezultatelor obtinute in accord cu referintele
contabile si, daca este cazul, daca sunt conforme prevederilor legale; acest
paragraph poate avea urmatoarele forme:
opinia fara rezerve (curata);
opinia fara reserve, dar cu paragraph de observatii;
opinia cu reserve;
imposibilitatea exprimarii unei opinii;
opinia defavorabila.
alte responsabilitati de raportare daca auditorul are si alte responsabilitati de
raportare, acestea trebuie prezentate intr-o sectiune separata a raportului, care
urmeaza dupa paragraful opiniei;
semntura auditorului raportul trebuie sa poarte semnatura societatii de
expertiza contabila insotita de semnatura auditorului;

data raportului raportul trebuie sa poarte data de la sfarsitul lucrarilor de

audit;
adresa auditorului raportul trebuie sa mentioneze locul specific unde sunt
situate birourile auditorului.

2. Opinia defavorabil: motive, mod de prezentare.

Cand auditorul nu poate exprima o opinie asupra ansamblului situatiilor financiare
din cauza dezacordului profund ce-l impiedica sa formuleze o opinie cu rezerve, acesta
refuza exprimarea unei opinii cu rezerve asupra situatiilor financiare.
Declaratia auditorului va exprima ca situatiile financiare nu sunt conforme cu
standardele si reglementarile aplicabile, nu confera o imagine fidela si reala si va
mentiona cu clarita
O astfel de opinie datorat de exemplu dezacordului asupra principiilor contabile, se
poate prezenta astfel:
Astfel, cum este explicat n nota X, nu s-au constatat amortismente n situaiile
financiare. Aceast practic nu este, n opinia noastr, n acord cu Normele de amortizare
a capitalului imobilizat n active corporale. Cheltuielile aferente, pe baza unui
amortisment linear i a unei cote de . pentru cldiri i . pentru utilaje, trebuia s se
ridice la suma de ., pentru exerciiul ncheiat la 31 decembrie 200 . n consecin,
amortismentele cumulate trebuiau s se ridice la . mil. lei, iar pierderea exerciiului i
pierderile cumulate la . mil. lei.
Dup prerea noastr, datorit incidenei faptelor menionate n paragraful
precedent, situaiile financiare nu dau o imagine fidel situaiei financiare a societii la
31 decembrie 200, contului de profit i pierdere, pentru exerciiul ncheiat la aceast
dat, i nu sunt conforme cu prevederile legale i statutare.
28.

Imposibilitatea exprimrii unei opinii: motive, mod de prezentare.

Auditul exprima acest tip de opinie atunci cand se afla in imposibilitatea de a

formula o opinie asupra ansamblului situatiilor financiare, deoarece exista inexactitati in
situatia financiara sau limitarea ariei de cuprindere a auditului impiedica sa obtina
suficiente probe pentru a sustine o opinie cu rezerve.
Auditorul trage concluzia ca efectele potentiale care decurg din lipsa probelor sunt
atat de materiale (semnificative) incat situatiile financiare in ansamblul or ar putea
prezenta eronat pozitia financiara a entitatii auditate. In acest caz, auditorul renunta sa
exprime o opinie. In raportul sau, acesta va specifica
clar ca se afla in imposibilitatea de a exprima o opinie si va preciza clar toate elementele
de incertitudine.
Atunci cand exista o limitare a ariei de aplicabilitate a activitatii auditorului ce
necesita exprimarea unei opinii cu rezerve sau imposibilitatea exprimarii unei opinii,
raportul de audit trebuie sa prezinte limitarea si sa indice posibilele ajustari ale situatiilor
financiare ce ar putea fi determinate ca fiind necesare daca nu ar fi existat limitarea.
Exemplificam mai jos situatii ce conduc la o opinie, alta decat aceea favorabila /
necalificata.

Dezacordul cu conducerea
Auditorul poate sa nu fie de acord cu conducerea cu privire la aspecte cum ar fi:
acceptabilitatea politicilor contabile selectate, metodele de aplicare a acestora sau
adecvarea prezentarii informatiilor n situatiile financiare. In cazul in care aceste
dezacorduri sunt semnificative pentru situatiile financiare, auditorul trebuie sa exprime o
opinie calificata (cu rezerve) sau o opinie contrara.
Exemplu:
- conducerea refuza sa aplice unele principii si proceduri ale contabilitatii;
- conducerea nu este de acord sa solicite confirmari din partea tertilor;
- conducerea nu pune la dispozitia auditorului informatiile ce-i suntnecesare.
Dezacordurile cu conducerea entitatii pot aparea din:
- constituirea de provizioane insuficiente pentru deprecierea stocurilor, creantelor,etc;
- stocuri ce au fost supraevaluate sau subevaluate din cauza unor erori (greseli) in
calcularea costurilor;
- oncalcarea principiului independentei exercitiului;
- erori in clasificarea tertilor cum ar fi : clienti incerti ca client obisnuiti, etc.
O astfel de opinie datorat limitrii ntinderii lucrrilor se poate prezenta astfel:
Noi nu am fost n msur s asistm la inventarul fizic, nici s procedm la confirmarea
direct a conturilor de clieni, din cauza limitrii ntinderii lucrrilor noastre, impus de
ctre direciune.
Avnd n vedere importana faptelor expuse mai sus, noi nu ne exprimm opinia asupra
conturilor anuale.
3. Explicai semnificaia datrii raportului de audit.
Raportul auditorului trebuie s poarte data de la sfritul lucrrilor de audit. Cititorul
este astfel informat cauditorul a apreciat efectele evenimentelor i tranzaciilor
intervenite, de care el a avut cunotin pn la aceastdat. ntruct responsabilitatea
auditorului const n emiterea unui raport asupra situaiilor financiare pregtite
iprezentate de conducerea societii, raportul su nu trebuie s poarte o dat anterioar
celei la care situaiilefinanciare au fost nchise i aprobate
4. Imposibilitatea exprimrii unei opinii: motive, mod de prezentare.
Imposibilitatea exprimarii unei opinii poate fi data de doua categorii de limite:-unele
sunt impuse de evenimente exterioare, cum ar fi un incendiu care a distrus
uneledocumente jusitificative sau numirea cu intarziere a auditorului, astfel incat nu mai
este posibila participarea la inventarierea stocurilor;-altele sunt impuse de conducerea
intreprinderii, putand fi reprezentate de refuzul efectuariiunui control, refuzul de a plati
onorariul sau refuzul de a solicita un expert extern.
Noi nu am fost in masura sa asistam la inventarul fizic, nici sa procedam la confirmarea
directa aconturilor de clienti, din cazua limitarii intinderii lucrarilor noastre, impuse de
catre directiune. Avand in vedere importanta faptelor expuse mai sus, noi nu ne exprimam
o opinie cu privire la situatiile financiare.
5. Opinia fr rezerve: semnificaie, mod de prezentare.

Dup prerea noastr, conturile anuale dau o imagine fidel (sau prezint n mod sincer,
n toate aspectele lor semnificative), poziiei i situaiei financiare a societii la 31
decembrie 200 precum i rezultatelor acestor operaii i fluxurilor de trezorerie pentru
exerciiul nchis la aceast dat, n conformitate cu normele internaionale (sau naionale)
de contabilitate.
6. Opinia fr rezerve, dar cu un paragraf de observaii: semnificaie, mod de
prezentare.
n unele cazuri, raportul de audit poate fi modificat, adugnd un paragraf de
observaii al crui obiectiv este de a lmuri cititorul asupra unui punct privind conturile
anuale, expus de o manier detaliat n anex. Adugarea unui astfel de paragraf nu
afecteaz opinia auditorului; aceasta se situeaz de preferin dup paragraful de opinie i
precizeaz, n general, c acesta nu constituie o rezerv.
Acest tip de opinie se formuleaz atunci cnd apar elemente care ns nu afecteaz
opinia auditorului; paragraful de observaii se situeaz, de regul, dup paragraful de
opinie.
Forma de prezentare a paragrafului de opinie n acest caz este urmtoarea: Fr s
exprimm o rezerv asupra situaiil;or financiare, noi atragem atenia asupra notei X
din anex. Societatea face obiectul unui proces n care este acuzat de infraciune n
utilizarea brevetelor i n care i se pretinde vrsarea redevenelor i daunelor de interese;
societatea a angajat o contra-aciune i audierile preliminare, ct i procedurile juridicoadministrative ale celor dou aciuni sunt n curs. Rezultatul final al acestei afaceri nu
poate, n prezent, s fie determinati, n consecin, nu au fost constituite provizioane
pentru acoperirea cheltuielilor care ar putea s rezulte.
7. Paragraful opiniei: tipuri de opinie.
ntr-o misiune de audit de baz exist dou forme de exprimare a opiniei asupra
situaiilor financiare care au aceeai valoare: dau o imagine fidel sau prezint n mod
sincer n toate aspectele lor semnificative.
Exist 4 tipuri de opinie:
- opinia fr rezerve;
- opinia cu rezerve;
- opinia defavorabil;
- imposibilitatea de a exprima o opinie.
8. Paragraful privind natura i ntinderea lucrrilor de audit.
Acest paragraf cuprinde referenialul de audit utilizat, respectiv Standardele
Internaionale de Audit sau norme i practici naionale, precum i descrierea lucrrilor de
ctre auditor.
Raportul auditorului trebuie s descrie ntinderea lucrrilor de audit, indicnd c ele
au fost ndeplinite conform Standardelor Internaionale de Audit sau conform normelor
sau practicilor naionale.

ntinderea lucrrilor d posibilitatea pentru auditor s pun n oper procedurile de

audit judecate ca necesare n condiiile concrete date. Cititorul are n fapt nevoie s se
asigure c auditul a fost fcut conform normelor i practicilor n materie; dac aceasta nu
rezult n mod clar, se presupune c normele i practicile utilizate sunt cele din ara
indicat prin adresa auditorului.
Raportul trebuie s precizeze c auditul a fost planificat i executat de o manier care
s asigure n mod rezonabil c situaiile financiare nu comport anomalii semnificative.
Raportul de audit trebuie s descrie auditul, ca presupunnd:
examenul, pe baz de sondaje, a elementelor probante care justific sumele i
informaiile coninute n situaiile financiare;
evaluarea principiilor i metodelor contabile folosite pentru elaborarea situaiilor
financiare;
evaluarea estimrilor semnificative fcute de conducere pentru a stabili situaiile
financiare;
revederea prezentrii de ansamblu a situaiilor financiare.
Raportul trebuie s indice c auditul efectuat furnizeaz o baz rezonabil a expresiei
de opinie.
Acest paragraf poate, de exemplu, avea formularea urmtoare: Noi am realizat
auditul conform Standardelor Internaionale de Audit (sau se poate face referire la
normele sau practicile naionale).
Aceste standarde (norme) precizeaz c auditul nostru trebuie s fie planificat i realizat
n scopul de a obine o asigurare rezonabil c, situaiile financiare nu comport anomalii
semnificative. Un audit const n a exprima, pe baz de sondaje, elementele probante care
s justifice sumele i informaiile coninute n situaiile financiare; el const, de
asemenea, n a evalua principiile i metodele contabile folosite i estimrile semnificative
fcute de ctre conducerea entitii, pentru nchiderea situaiilor financiare, ct i n a
efectua o revedere a prezentrii de ansamblu a acestora.
Estimm c auditul efectuat furnizeaz o baz rezonabil a exprimrii opiniei noastre.
9. Situaii care conduc la formularea altei opinii dect opinie fr rezerve.
10. Cazuri de dezacord cu conducerea ntreprinderii-client.
11. Misiuni speciale i misiuni conexe de audit.
In cadrul misiunilor speciale si misiunilor conexe se cuprind urmatoarele :
a) misiuni de audit cu scop special ( situatii financiare stabilite dup un referenial
contabil diferit de Standardele Internaionale de Raportare Financiara i de normele
naionale, raport asupra unor rubrici din situaiile financiare, raport asupra respectarii
clauzelor contractuale, raport asupra situaiilor financiare condensate ( rezumate).
Aplicaie practica ntocmirea unui raport privind misiuni de audit cu scop special.
b) examenul informaiilor financiare previzionale ( ISAE 3400)-(certificarea
practicianului n ceea ce privete informaiile financiare previzionale, acceptarea
misiunii, cunoaterea activitii (intern) , perioada acoperita , proceduri de examinare,
descriere i prezentare, raportul asupra examinarii informaiilor financiare previzionale);

Aplicatie practica ntocmirea unui raport privind examenul informaiilor financiare

previzionale ( ISAE 3400
c) misiuni de examen limitat al situaiilor financiare acceptarea misiunii, acordul
asupra conditiilor misiunii, planificarea i desfasurarea misiunii,evaluarea caracterului
adecvat al subiectului n cauz si al criteriilor folosite , riscul pragului de semnificaie i
riscul misiunii de certificare, utilizarea activitii desfasurate de un expert, obinerea
probelor, declaraiile date de partea responsabil de informaia prezentat, luarea n
considerare a evenimentelor ulterioare, documentarea misiunii de certificare, intocmirea
raportului . Aplicatie practica ntocmirea unui raport privind misiuni de examen limitat
al situaiilor financiare.
d) misiuni de examen pe baza de proceduri convenite ( obiectivul i principiile
fundamentale, proceduri aplicate i raportarea ) Aplicatie practica- ntocmirea unui
raport privind misiuni de examen pe baza de proceduri convenite.
e) misiuni de compilare a informaiilor financiare ( obiectivul i principiile
fundamentale, proceduri aplicate i raportarea ) ) Aplicatie practica ntocmirea unui
raport privind misiuni de compilare a informaiilor financiare.
3. Etica n audit ( Codul etic naional al profesionistilor contabili, principia
fundamentale, independena n audit( abordarea conceptuala , amenintari la adresa
independenei, masuri de protejare a independenei.
4.Controlul de calitate al serviciilor de audit
Controlul de calitate reprezinta un ansamblu de masuri luate de organismele
profesionale, care vizeaza analiza modului de organizare si functionare a unui cabinet si
aprecierea de aplicare in cadrul cabinetului a standardelor internationale si a normelor
profesionale emise de aceste organisme.
Obiectivele principale urmarite prin controlul de calitate se refera la :
Oferirea catre public a unei bune perceptii despre calitatea serviciilor ;
Armonizarea comportamentelor profesionale ale membrilor ;
Contribuirea la buna organizare a cabinetelor si la perfectionarea metodelor de
lucru ;
Aprecierea modului de aplicare a regulilor si normelor profesionale ;
Dezvoltarea solidaritatii in randul profesiei.
Principiile care stau la baza controlului de calitate sunt universalitatea,
confidentialitatea, colegialitatea, adaptarea controlului si urmarirea.
1. Prin ce se caracterizeaz raportul auditorului asupra respectrii clauzelor
contractuale?
2. Prin ce se caracterizeaz raportul auditorului asupra situaiilor financiare
condensate?
3. Structura dosarului exerciiului.

Dosarul exerciiului este bine s fie mprit pe seciuni (pri) pentru a uura
utilizarea sa. n general se folosete o mprire n 10 seciuni (pri) simbolizate de la A
la J, astfel:
EA (dosarul exerciiului, Seciunea A) intitulat Acceptarea misiunii;
EB (dosarul exerciiului, Seciunea B) intitulat Sinteza misiunii i rapoarte;
EC (dosarul exerciiului, Seciunea C) intitulat Orientare i planificare;
ED (dosarul exerciiului, Seciunea D) intitulat Evaluarea riscului legat de
control;
EE (dosarul exerciiului, Seciunea E) intitulat Controale substantive;
EF (dosarul exerciiului, Seciunea F) intitulat Utilizarea lucrrilor altor
profesioniti;
EG (dosarul exerciiului, Seciunea G) intitulat Verificri i informaii
specifice;
EH (dosarul exerciiului, Seciunea H) intitulat Lucrrile de sfrit de
misiune;
EI (dosarul exerciiului, Seciunea I) intitulat Intervenii cerute prin
reglementri diverse;
EJ (dosarul exerciiului, Seciunea J) intitulat Controlul conturilor
consolidate.
4. Structura dosarului permanent.
Dosarul permanent se organizeaz n seciuni (pri) care uureaz clasarea
documentelor i consultarea lor. Fiecare seciune poate fi materializat printr-un
despritor comportnd un sumar al coninutului. inerea la zi se efectueaz pe sumar,
indicnd data introducerii documentului.
Dosarul permanent se subdivide n sapte seciuni pentru a facilita lectura i controlul din
partea organismului profesional, dup cum urmeaz:
PA (dosarul permanent, Seciunea A) intitulat Generaliti;
PB (dosarul permanent, Seciunea B) - Documente privind controlul intern;
PC (dosarul permanent, Seciunea C) - Situaii financiare i rapoarte privind
exerciiile precedente;
PD (dosarul permanent, Seciunea D) intitulat Analize permanente;
PE (dosarul permanent, Seciunea E) intitulat Fiscal i social
PF (dosarul permanent, Seciunea F) intitulat Juridice;
PG (dosarul permanent, Seciunea G) intitulat Intervenii externi;
5. Elementele de baz ale raportului de audit ntr-o misiune de audit statutar.
Raportul unei misiuni de audit de baz trebuie s conin n mod obligatoriu
urmtoarele elemente de baz: titlul, destinatarul, paragraful introductiv, paragraful
cuprinznd natura i ntinderea lucrrilor de audit, paragraful opiniei, semntura, adresa i
data raportului.

6. Tehnica observrii fizice.

Observarea fizica este mijlocul cel mai eficace de verificare a existentei uni activ,
insa ea nu aduce decat o parte din elementele probante necesare si anume numai existenta
bunului respectiv, celelalte elemente probante ca proprietatea asupra bunului, valoare
atribuibila trebuie verificate si prin alte tehnici.
7. Tehnica sondajului.
Sondajul este definit ca o tehnica ce consta in selectionarea unui anumit numar
sau parti dintr-o multime, aplicarea la acestea a tehnicilor de obtinere a elementelor
probante si extrapolarea rezultatelor obtinute asupra esantionului la intreaga masa sau
multime. Tehnica sondajului este reglementata de Standardul International de Audit
nr.530.
Sondajele pe care le realizeaza auditorul in cursul misiunii sunt :
- cu ocazia verificarii functionarii controlului intern sondaje asupra
atributiilor;
- cu ocazia controlului conturilor sondaje asupra valorilor.
8. Elementele probante: definiie, rol, criterii de apreciere.
Elementele probante intr-o misiune de audit reprezinta informatii obtinute de
auditor pentru a ajunge la concluzii pe care acesta isi fondeaza opinia. Aceste informatii
constau in documente justificative si documente contabile care stau la baza situatiilor
financiare si care sunt coroborate cu informatii din alte surse.
Elementele probante ii permit auditorului sa isi formeze o opinie asupra situatiilor
financiare, sunt obtinute printr-o combinare adecvata a testelor de procedura cu
controalele substantive.
Elementele probabnte trebuie sa indeplineasca cumulativ doua conditii :
- sa fie suficiente ;
- sa fie juste ( adecvate).

22. Dosarul permanent conine:

a) un curriculum vitae al expertului contabil;
b) foi de lucru i chestionare privind descrierea intreprinderii i a activitii ei;
c) organigrama.
23. Nivelul de asigurare furnizat printr-un examen limitat este
a) inferior celui furnizat printr-un audit;
b) superior celui furnizat printr-un audit;
c) egal celui furnizat printr-un audit.
24. Procedeele i tehnicile de audit utilizate pentru obinerea elementelor probante
privesc:
a) controlul asupra pieselor justificate i control de fond;

b) controlul de gestiune asupra principalelor operaii ale firmei;

c) examenul conturilor anuale.
25. n misiunile de proceduri convenite, auditorul:
a) nu exprim nici o asigurare;
b) exprim o asigurare rezonabil;
c) exprim o minim asigurare.
26. Dosarul exerciiului contine nformaii i documente privind:
a) contractul de prestri ncheiat cu clientul;
b) planificarea misiunii;
c) analiza conturilor anuale.
27. Dosarele de lucru sunt:
a) proprietatea auditorului;
b) proprietatea societii auditate;
c) nu sunt n proprietate mixt.
28. Elemente de baz ale raportului de audit:
a) raportul fr rezerve prezentat filialelor Corpului i conducerii firmei;
b) titlul;
c) cuprinsul raportului.
29. Termenul de fraud n audit semnific:
a) un act voluntar emis de una sau mai multe persoane din conducere, salariai
sau teri, care conduce la situaii financiare eronate;
b) un act involuntar dar care are drept consecin obinerea de informaii false;
c) o nclcare a normelor legale definit ca atare prin legea penal.
30. Succesiunea lucrrilor ntr-o misiune de audit de baz cuprinde:
a) depunerea jurmntului;
b) acceptarea mandatului (misiunii);
c) legtura cu Administraia Fiscal.
31. Termenul de eroare n audit semnific:
a) o deturnare a activelor;
b) o inexactitate involuntar, coninut n situaiile financiare;
c) o falsificare a documentelor.
32. Ce tipuri de opinie recunoatei:
a) opinie fr rezerve;
b) opinie fr rezerve, ns cu meniuni speciale n anex;
c) refuz limitat de certificare.