Universitatea tefan cel Mare Suceava

Departamentul de Santate i Dezvoltare Uman

Balneofiziokinetoterapie i Recuperare

Endoscopia
1.Definiie
Endoscopia este o tehnica ce permite examinarea directa a unor organe sau cavitati din interiorul
corpului folosind un instrument numit endoscop.Endoscopia a fost descrisa prima data de
Hipocrat in Grecia (460-375 i.Hr.), care a facut trimitere la un specul rectal, in acelasi timp, un
specul vaginal a fost gasit in ruinele Pompeiului (70 d.Hr.). Primul endoscop fost proiectat si
construit de catre medicul german Phillip Bozzini in 1805 (lichtleiter), insa, dispozitivul a fost
aspru ridiculizat de contemporani, ceea ce a oprit dezvoltarea endoscopiei timp de aproape 50 de
ani. Primul succes a fost realizat in 1853, cand Jean Antonin Desormeaux a folosit un sistem de
oglinzi si lentile pentru vizualizare si un amestec de alcool si terebentina ca sursa de lumina, care
a dus la numeroase arsuri.
Endoscopia este folosita in scop diagnostic, pentru precizarea originii, localizarii unei afectiuni si
a naturii acesteia, atunci cand exista simptome persistente si suspecte, ca tuse, hemoragie
digestiva, diaree sau constipatie cronica etc. sau pentru stadializarea unei maladii. Endoscopia nu
se rezuma insa la o simpla constatare, ci are si rol terapeutic. In interiorul endoscopului se pot
introduce instrumente, care permit biopsia unei structuri suspecte (de exemplu, o formatiune
tumorala, o zona de inflamatie sau necroza), dar si indepartarea unor corpi straini, excizia unei
tumori sau oprirea unei hemoragii. Sonde laser introduse endoscopic permit realizarea unor
manevre chirurgicale de mare finete.
Practic fiecare organ intern, de la tractul digestiv, primul care a beneficiat de aceasta tehnica
revolutionara (de exemplu, excizia unor tumori, extirparea unui organ cum ar fi colecistul,
repararea unor hernii, tratarea diverticulilor sau a afectiunilor inflamatorii cronice, plasarea unor
stenturi care impiedica blocarea canalului biliar sau intestinului etc.), la maladii neurologice sau
afectiuni ale colonei vertebrale, boli ginecologice (cancere ale uterului sau colului uterin, polipi,
Endoscopia

Universitatea tefan cel Mare Suceava

Departamentul de Santate i Dezvoltare Uman
Balneofiziokinetoterapie i Recuperare

fibroame, endometrioza), la tumori pulmonare, tratarea unor fracturi dificile sau interventii
articulare, operatii ORL sau renale, toate pot fi realizate astfel, prin metode mai putin
traumatizante pentru pacient si care permit o recuperare mai rapida. Tot pe cale endoscopica se
pot realiza si investigatii complementare.
Exista numeroase tipuri de endoscopii:

endoscopie digestiva superioara, care permite examinarea esofagului, stomacului si

duodenului
enteroscopie care permite vizualizarea intregului intestin subtire
colangiopancreatografia retrograda endoscopica, ce examineaza tractul biliar, vezica

biliara si canalul pancreatic

colonoscopia si rectosigmoidoscopia, care permit examinarea intregului colon, respectiv

a portiunilor sale terminale, adica sigmoidul si rectul

bronhoscopia examineaza traheea si ramificatiile bronhice
cistoscopia studiaza uretra si vezica urinara
artroscopia analizeaza interiorul unei articulatii
rinoscopia vizulizeaza cavitatile nazale si sinusurile
laringoscopia studiaza laringele.

2.Sistemele de baz ale endoscopului

Endoscoapele sunt din punct de vedere a transmiterii imaginii de dou tipuri:
-cu fibre optice
-videoendoscoape
n cazul celor cu fibre optice, imaginea se transmite printr-un mnunchi de fibre optice care
realizeaz o imagine coerent la captul ocular al endoscopului, pe cnd n cazul
videoendoscoapelor imaginea este colectat printr-un sistem electronic CCD (charge-coupled
device) i prelucrat de un videoprocesor pentru a reconstitui o imagine color de o mare
rezoluie. Din punct de vedere al direciei de acionare pot fi: cu vedere axial (Fig.1) i cu vedere
lateral. Pentru uzul obinuit se folosesc cele cu vedere axial, cu un unghi de 90-130 grade, iar
pentru investigaii speciale se folosesc cele cu vedere lateral.
Endoscopul (Fig.1) este constituit din dou pri eseniale:
Endoscopia

Universitatea tefan cel Mare Suceava

Departamentul de Santate i Dezvoltare Uman
Balneofiziokinetoterapie i Recuperare

- Capul (extremitatea proximal), deine sistemul de conducere i manevrare, sistemul de

insuflare cu aer, splare, aspiraie, precum i pe cel de vizualizare direct sau de transmitere a
imaginii la monitor;
- Extremitatea distal, flexibil, terminat cu o poriune manevrabil care rspunde la micrile
efectuate de sistemul proximal, orienteaz endosopul pe calea dorit. Captul distal este dotat cu
sistemul care asigur vizualizarea (lentil), un orificiu prin care se produce insuflarea, splarea,
aspiraia, canalul prin care ptrunde sonda de biopsie sau alte instrumente (balon de dilatare,
periu pentru citologie).
Pentru a se asigura funcionarea, se ataeaz la endoscop sistemul de alimentare (sursa de lumin,
aer-ap), pompa de aspiraie, firul de conexiune la reeaua electric. ntre cap i extremitatea
distal a endoscopului se afl tubul de inserie, care este strbtut de deferite canale (aer-ap,
biopsie), cu o lungime variabil ntre 1-2 m, n funcie de segmentul de tub digestiv pentru care
este utilizat.

Endoscopia

Universitatea tefan cel Mare Suceava

Departamentul de Santate i Dezvoltare Uman
Balneofiziokinetoterapie i Recuperare

Capul endoscopului (Fig.2) este prevzut cu urmtoarele elemente:

(a) ocularul i rotia de focalizare, n cazul endoscoapelor cu fibre optice; acest lucru este absent
n cazul videoendoscoapelor, unde imaginea este urmrit pe ecran;
(b) butonul de aer-ap asigur insuflaia i splarea; presarea butonului cam pn la jumtate
asigur insuflarea cu aer, iar apsarea pn la capt produce jet de ap;
(c) butonul de aspiraie, utilizat pentru aspiraia secreiilor, excesului de aer sau n cursul unor
manevre intervenionale aspiraia unor polipi, aspiraia varicelor n vederea ligaturrii etc;
(d) canalul de instrumentare (biopsie) cu diametrul uzual de 2,8 mm are partea de introducere la
nivelul extremitii cefalice, la dreapta ocularului i strbate tot tubul de inserie, terminndu-se
ntr-un orificiu de ieire la nivelul captului distal. La endoscoapele cu vedere lateral, poarta de
ieire este prevzut cu un sistem de elevare controlat de la extremitatea cefalic;
(e,f) rotiele de manevrare, situate pe faa lateral (dreapt) a endoscopului asigur mobilitatea
controlat a vrfului printr-un sistem de cabluri, care traverseaz toat lungimea tubului de
inserie. Rotia mare (e) asigur micarea vrfului n sus i n jos, iar rotia mic (f) asigur
micarea stnga-dreapta, cnd este micat n jos i respectiv n sus.

Endoscopia

Universitatea tefan cel Mare Suceava

Departamentul de Santate i Dezvoltare Uman
Balneofiziokinetoterapie i Recuperare

Extremitatea distal flexibil i manevrabil are o lungime de circa 10 cm. Extremitatea

distal (Fig.3) conine: poarta de ieire a canalului de instrumentare, orificiul de insuflare,

lentila i orificiul de iluminare.

Sursa de lumin folosete un arc de xenon sau lamp cu halogen, intensitatea luminii
fiind reglat prin filtre sau printr-o diafragm. n interiorul sursei exist un sistem de
rcire de tip freon i un sistem de conectare a pompei de aer-ap.

3.Accesorii

Pensele de biopsie, confer posibilitatea de a preleva biopsii i de aceea sunt constituite

din dou cupe metalice, care se unesc formnd o cavitate oval, prevzut sau nu cu un ac
central i un tub care se termin ntr-un sistem de manevrare ce asigur nchiderea i
deschiderea cupei. Modelele de pense de biopsie (Fig.4) s-au diversificat n ultimii ani,
ajungnd de la forma ovalar la cea cu aspect de dini de crocodil. Dimensiunile cupei
sunt diferite i ele n funcie de canalul endoscoului.

Endoscopia

Universitatea tefan cel Mare Suceava

Departamentul de Santate i Dezvoltare Uman
Balneofiziokinetoterapie i Recuperare

Periuele de citologie sunt de fapt nite perii ataate unui tub de inserie i protejate cu un
tub de teflon.

Dilatatorele esofagiene

Dilatatorele sunt utilizate pentru lrgirea lumenului esofagian n cazul stenozelor esofagiene
benigne.
n practic, se folosesc dou tipuri de dilatatoare: bujii i balonae.

Bujiile sunt de dou tipuri:

- care nu necesit trecerea unui fir ghidat, cu vrf rotunjit (tip Hurst) i cu vrf efilat (Maloney),
indicate n stenozele centrale, simetrice, n general peptice i pentru autodilatare;
-care necesit trecerea unui fir ghidat: tip Eder-Puestow, constituite dintr-o serie de olive de oel
(cu diametru ntre 6,6...19,33mm) nurubate pe un carrier flexibil; tip Savary Gullard,
constituite dintr-o serie de dilatatoare de polivinil cu vrf elifat i flexibil, disponibile la diametre
variabile, cu creteri de 1-2mm pn la 20mm.

Balonaele pneumatice sunt disponibile n dou variante:

-pe fir ghid (lungime 8cm i diametre ntre 5-20mm);

-pentru canalul de biopsie al endoscopului.
Endoscop cu fibre optice(stanga) si Videoendoscop(dreapta)

Endoscopia

Universitatea tefan cel Mare Suceava

Departamentul de Santate i Dezvoltare Uman
Balneofiziokinetoterapie i Recuperare

4.Indicaiile diagnostice ale endoscopiei

Dictate de un examen radiologic anterior

O stenoz colonic poate avea o varietate de posibile diagnostice (spasm, cancer colorectal,
ischemie, colit radic, diverticulit, aderene, boal inflamatorie, endometrioz, patologie
extracolonic), de aceea pentru stabilirea unui diagnostic precis este necesar colonoscopia.

Dictate de simptome:

Simptome dispeptice care persist n pofida unui tratament de prob.

Simptome dispeptice asociate cu semne sau simptome care sugereaz o boal organic.

Simptome gastrointestinale fr cauz aparent

Disfagia sau odinofagia.

Simptomatologia de boal de reflux gastroesofagian (RGE) care persist sau recidiveaz

n pofida unui tratament de prob cu inhibitori ai secreiei acide.

Greaa i vrsturile persistente

Hemoragia digestiv superioar (hematemeza sau melena)

Hemoragia digestiv inferioar

Endoscopia

Universitatea tefan cel Mare Suceava

Departamentul de Santate i Dezvoltare Uman
Balneofiziokinetoterapie i Recuperare

Dictate de nevoia de supraveghere sau de depistare a malignitii, unor boli ca:

Ulcerul gastric

Polipoze adenomatoase familiale

Esofagul Barrett

Polipii gastrici

5.Indicaii terapeutice ale endoscopiei

Indicaiile terapeutice sunt n continu completare odat cu dezvoltarea de noi tehnici i noi
echipamente endoscopice. Pn n prezent se aplic n cazul:

Hemoragiei digestive superioare (HDS) variceal sau nonvariceal

Eradicarea varicelor esofagiene

Extragerea de corpi strini

Dilatarea stricturilor benigne

Tratamentul paleativ al stenozelor maligne

Tratamentul bolii de reflux gastroesofagian

Polipectomia gastric

Tratamentul cancerului precoce prin mucosectomie

Gastrostomia percutan endoscopic

6.Contraindicaiile endoscopiei
a) Contraindicaii absolute:

Endoscopia

Universitatea tefan cel Mare Suceava

Departamentul de Santate i Dezvoltare Uman
Balneofiziokinetoterapie i Recuperare

Cnd riscul pentru viaa bolnavului este mai mare dect beneficiul maxim scontat. Aceast
situaie este ntlnit n caz de insuficien cardiac sau respiratorie grav, stare de oc. Refuzul
pacientului reprezint deasemeni contraindicaie.
- Perforaia cunoscut sau suspectat la nivelul tractului digestiv reprezint o contraindicaie
absolut. Insuflarea aerului n timpul EDS ar mri contaminarea cavitii peritoneale sau ar putea
transforma o perforaie acoperit ntr-una liber.
b) Contraindicaii relative:

Afeciunile cardiopulmonare decompensate

Infarctul miocardic recent. La pacienii cu HDS
Diverticul Zenker voluminos
Tulburrile de coagulare
Sarcina
n perioada postoperatorie imediat dup o intervenie chirurgcial

7.Modul de efectuare al endoscopiei

O endoscopie gastro-intestinala se efectueaza, de obicei, intr-o sala speciala pentru aceasta
examinare sau intr-o sala de chirurgie. De obicei nu este necesara internarea peste noapte a
pacientului. Aceasta examinare poate fi facuta de un gastroenterolog, medic de familie, internist
sau chirurg. In general sunt necesari si unul sau doi asistenti medicali. Inaintea procedurii sunt
efectuate teste de sange pentru a verifica faptul ca nu exista modificari ale hemoleucogramei
(examen citologic al sangelui circulant) sau probleme ale coagularii sangelui.
Inaintea examinarii gatul pacientului va fi amortit cu un spray anestezic, prin administrarea unei
pastile sau prin gargara cu un lichid anestezic, pentru a usura patrunderea endoscopului. Putin
dupa inceperea procedurii este prinsa o linie venoasa la nivelul bratului pacientului. Prin aceasta
se vor primi medicamente ce vor reduce disconfortul si vor relaxa pacientul si, uneori, pot fi
administrate medicamente ce reduc secretia gastrica. Pe perioada investigatiei vor fi administrate
medicamente sedative in perfuzia intravenoasa.
Pacientul se va simti relaxat dar, in acelasi timp, va putea si coopera cu medicul.
Pacientul va fi rugat sa se intinda pe partea stanga, cu capul putin inclinat spre inainte. O piesa
bucala va fi introdusa pentru a proteja endoscopul de dintii pacientului. Apoi, capatul lubrificat al
endoscopului va fi introdus incet in gura, doctorul presand usor limba pentru ca aceasta sa nu stea
Endoscopia

Universitatea tefan cel Mare Suceava

Departamentul de Santate i Dezvoltare Uman
Balneofiziokinetoterapie i Recuperare

in calea endoscopului. Pacientul poate fi rugat sa inghita pentru a ajuta la o mai buna manevrare a
endoscopului. Trebuie retinut ca endoscopul nu este mai gros decat majoritatea alimentelor si nu
va ingreuna respiratia.
In momentul in care endoscopul este in esofag pacientul isi va tine capul drept pentru a usura
patrunderea endoscopului prin esofag. In timpul examinarii pacientul nu trebuie sa inghita decat
atunci cand i se cere. Un asistent medical va indeparta saliva cu ajutorul unui aspirator sau
pacientului i se va permite sa saliveze pe laterala gurii.
Doctorul va avansa incet cu endoscopul si va vizualiza peretii esofagului, stomacului si
duodenului fie printr-un aparat atasat la celalalt capat al endoscopului fie uitandu-se pe un
monitor. Prin endoscop pot fi introduse aer si apa pentru a curata zona de examinare sau pentru a
obtine o imagine mai buna. De asemenea, se pot si aspira aerul sau secretiile.
O camera atasata endoscopului preia o serie de imagini pentru vizualizarea la monitor si
inregistreaza o serie de imagini pentru studiul ulterior. Instrumentele chirurgicale (forceps biopsic
sau periute) pot fi, de asemenea, introduse prin endoscop pentru prelevarea tesuturilor. Pentru ai
fi medicului mult mai usor sa vizualizeze diferitele parti ale tractului digestiv superior, pacientul
va fi repozitionat sau va fi aplicata o presiune usoara pe abdomenul acestuia. Cand examinarea
este completa endoscopul este retras usor.

Endoscopia

10

Universitatea tefan cel Mare Suceava

Departamentul de Santate i Dezvoltare Uman
Balneofiziokinetoterapie i Recuperare

Endoscopia

11