Programarea neuro-lingvistica i rolul ei n cariera didactic

"Cea mai mare descoperire a generatiei mele este ca fiinta umana isi poate schimba viata
schimbandu-si atitudinea. " (W. James)
NLP provine din limba englez i semnific Neuro-Linguistic Programming
(Programare Neuro-Lingvistic). Exist o serie de ncercri de a defini termenul. Cea mai
folosit definiie este Studiul structurii experienei subiective i a tot ceea ce poate fi derivat
din ea (Robert Dilts, 1980).
Fiecare om i reprezint realitatea obiectiv din jurul su folosindu-se de diferite
filtre (credine, valori etc.) i sisteme reprezentaionale (vizual, auditiv, kinestezic, olfactiv,
gustativ). Ceea ce obine prin aceste filtre i sisteme reprezentaionale se numete n NLP
harta perceptual a omului sau, mai simplu, experiena - care, evident, este subiectiv
pentru c nu exist doi oameni care s aib exact aceeai hart, tocmai pentru c nu au exact
acelai set de filtre i secvene de sisteme reprezentaionale preferate. NLP este studiul
structurii acestei experiene subiective.
Denumirea Neuro-Linguistic Programming (Programare Neuro-Lingvistic)
provine de la disciplinele care au influenat nceputurile acestui domeniu. Totul a debutat ca
un studiu al relaiei dintre neurologie, lingvistic i patternuri (modele) de comportament
(denumite programe).

NLP este abilitatea de a-i controla propriile stri mentale prin controlul propriului
creier (Richard Bandler, co-creator al NLP).
Neurose refer la sistemul nervos uman i, ndeosebi, la modul unic prin care
fiecare om i formeaz experiena asupra lumii (harta asupra teritoriului) prin cele cinci
simuri vizual (V), auditiv (A), kinestezic (K), olfactiv (O), gustativ (G).
Linguistic se refer la sisteme de comunicare verbal (limbaj) i comunicare nonverbal (limbajul trupului) prin care cartografiem realitatea din jurul nostru. Astfel, folosim
limbajul pentru a comunica att cu ceilali, ct i cu noi nine. De asemenea, termenul acesta
se refer att la comunicarea contient ct i la cea incontient.
Programming se refer la modul unic prin care noi ne conducem sistemele
neurologice. Termenul este mprumutat din IT i a fost ales ndeosebi pentru a sublinia faptul
c propriul nostru creier este programabil, adic putem modifica programele (strategiile,
cile, tehnicile i metodele prin care ndeplinim diverse sarcini, mai mult sau mai puin

complexe) pe care deja le avem, cu altele, mai performante, care ne vor mica n direcia
aleas. Aceasta este practic esena de la care s-a plecat n dezvoltarea NLP modelarea
excelenei adic studierea oamenilor de mare succes n diferite domenii, elicitarea
(definirea i extragerea) strategiilor de succes ale acestora i implementarea acestor strategii
n propria via pentru obinerea succesului.

NLP este studiul excelenei umane i cum anume o putem reproduce (John Grinder,
co-creator al NLP).
Mai ales n primii ani de dezvoltare, cele mai multe tehnici i abiliti specifice NLP
au fost dezvoltate prin observarea atent a patternurilor (strategiilor) de excelen ale unor
experi din diverse domenii de activitate, precum psihoterapie, afaceri, hipnoz, drept i
nvmnt.
NLP conine un set de principii i distincii care sunt special concepute pentru a identifica i
analiza patternuri critice de comportament, valori, procese cognitive i relaiile dintre ele,
astfel nct din aceast analiza s rezulte modele i tehnici specifice. Exist totodat,
numeroase puncte comune ntre NLP i alte tiine psihologice, deoarece NLP este desprins
din tiinele neurologice, lingvistice i cognitive. n plus, exist numeroi termeni i multe
principii din IT i teoria sistemelor. Unul dintre scopurile NLP este de a aduce la un loc
diferite abiliti din aceste teorii, tiine i modele, ntr-o singur structur coerent i foarte
eficient cnd este pus n aplicare. Cele mai multe tehnici i modele nglobate n NLP au
fost create prin procesul numit modelare care, n principiu, presupune:
1. descifrarea modului n care creierul (neuro) opereaz prin
2. analizarea patternurilor de limbaj (lingvistic) i comunicare non-verbal;
3. rezultatele acestei analize sunt integrate apoi ntr-o strategie pas cu pas (program),
strategie care poate fi folosit pentru a transfera abilitatea altor persoane.
Poate aspectul cel mai important al NLP este cel practic-pragmatic. Programele de
training i conceptele NLP pun accentul pe latura interactiv, nvare experienial, tocmai
pentru ca aceste concepte i principii s fie corect i complet percepute i nelese.

NLP este o atitudine (definiie des folosit a NLP).

NLP a fost iniiat de ctre Richard Bandler (specializat n matematic i Terapie
Gestalt) i John Grinder (specializat n lingvistic). Scopul iniial a fost dezvoltarea unui
model al excelenei umane.
Primele apariii editoriale au fost The Structure of Magic (volumele I i II - 1975,
2

respectiv 1976). Aceast carte n dou volume a identificat patternurile verbale i non-verbale
de comportament ale terapeuilor Fritz Perls (creatorul Terapiei Gestalt) i Virginia Satir
(terapeut de familie recunoscut internaional).
Au urmat Patterns of the Hypnotic Techniques of Milton H. Erickson, M.D.
(volumele I si II - 1975, respectiv 1977) care au examinat patternurile verbale i non-verbale
ale lui Milton H. Erickson, fondatorul Societii Americane de Hipnoz Clinic (American
Society of Clinical Hypnosis) i unul dintre cei mai renumii psihiatri i hipnoterapeui ai
timpurilor noastre.
Geniul celor doi Bandler i Grinder a fost dat de ideea de a formula un model practic de
terapie i consiliere bazat i structurat pe patternurile, pe strategiile de excelen ale acestor
experi. Metodologia NLP a fost aplicat de atunci, avnd un mare succes n cadrul
comunicrii i soluionrii problemelor n domenii precum management i mediul business n
general, inteligena artificial, educaie, sport sau dezvoltare organizaional i, bineneles,
dezvoltare personal i leadership.

Principiile i presupoziiile NLP

NLP este un proces multidimensional care implic dezvoltarea competenei i
flexibilitii comportamentale i include o gndire strategic i o nelegere a mecanismelor
mentale i cognitive din spatele comportamentului.
NLP dispune de unelte i propune abiliti i competene pentru atingerea excelenei
individuale. Totodat, nglobeaz o serie de principii i presupoziii despre ceea ce sunt
oamenii, despre comunicare i procesele de schimbare a personalitii. Din acest punct de
vedere, NLP este o cale de auto-descoperire a identitii, a misiunii personale sau de edificare
a identitii organizaionale (corporate identity) i a misiunii organizaiei (corporate
mission). NLP face, totodat, conexiunea cu nivelul spiritual al experienei umane. NLP nu
este numai despre excelen i eficacitate, ci i despre nelepciune i viziune.
n esen, NLP se bazeaz pe dou premise presupoziii fundamentale:

Harta nu este tot una cu teritoriul. Ca fiine umane nu putem cunoate niciodat
realitatea. Noi cunoatem doar percepiile noastre n legtur cu realitatea.
Rspundem la stimulii din mediul nconjurtor n principal bazndu-ne pe
informaiile furnizate de cele 5 simuri sistemele vizual, auditiv, tactil-kinestezic,
olfactiv i gustativ sisteme denumite i sisteme reprezentaionale. i tocmai
hrile noastre (cu alte cuvinte, cantitatea i calitatea informaiilor despre
realitate) determin modul n care ne comportm. Astfel, nu realitatea este cea care
3

ne limiteaz, ci hrile noastre sunt cele care ne pot pune bee n roate.

Procesele care se petrec n oameni i ntre oameni i mediul extern lor sunt procese
sistemice. Corpurile noastre, societatea n sine i universul formeaz sisteme i
subsisteme complexe care interacioneaz i se influeneaz unele pe celelalte. Nu
este posibil s izolezi complet o parte a unui sistem de restul sistemului.
Toate celelalte presupoziii, modele i tehnici NLP sunt bazate pe aceste dou

principii fundamentale. Este deosebit de important s nelegem care este sistemul de credine
la nivelul cruia opereaz NLP. Astfel, din punct de vedere NLP, oamenii nu pot cunoate n
mod obiectiv realitatea. nelepciunea, etica i principiile ecologice nu deriv din acea hart
corect, tocmai pentru c oamenii nu o pot crea. Aadar, scopul este de a forma o hart
asupra lumii, care respect natura noastr sistemic i principiile ecologice. Oamenii care au
cea mai mare eficien sunt aceia care dein o hart care le permite s perceap i s
contientizeze un numr foarte mare de opiuni, perspective, posibiliti de alegere.

NLP este o cale de a mbogi opiunile pe care le ai i pe care le percepi ca fiind de

valoare n mediul n care trieti. Excelena i miestria vin atunci cnd ai o mulime de
opiuni la dispoziie (Robert Dilts, trainer i developer NLP).
Presupoziiile NLP formeaz un aspect deosebit de important al NLP i sunt dezbtute
pe larg n crile i articolele de specialitate. Pentru o imagine clar, de sintez asupra celor
mai importante aspecte cu privire la principiile i presupoziiile NLP, putem rezuma
problematica aceasta astfel:
1. Harta nu este tot una cu teritoriul.

Oamenii rspund la propriile percepii asupra realitii. Fiecare persoan are propria

hart asupra lumii. Nicio hart individual nu este mai real, adevrat, bun,
obiectiv dect oricare alta. Totodat harta nu este tot una cu posesorul ei.

Hrile noastre mentale sunt rezultatul secvenelor i combinaiilor de modaliti (V,

A, K, O, G) i submodaliti (parametrii ai modalitilor pentru vizual, de exemplu,

luminozitate, intensitatea culorii, spaialitate etc).

Memoria i imaginaia folosesc aceleai circuite (reele) neurologice n creier i pot

avea acelai impact, aceeai influen.

Sensul, nelesul comunicrii mele ctre o alta persoan este dat de rspunsul pe care

aceasta l scoate n eviden (l eliciteaz) n acea persoan, indiferent de ce intenie am

avut eu.

Nu poi s nu comunici. Cnd nu comunici, de fapt comunici faptul c nu vrei s

4

comunici.

Cele mai eficiente i nelepte hri sunt acelea care permit cele mai multe opiuni.

Oamenii deja au toate resursele de care au nevoie pentru a aciona eficient. Schimbarea
provine din activarea i folosirea resurselor potrivite pentru un anume context prin
lrgirea, mbogirea hrii individului.

Oamenii fac cele mai bune alegeri disponibile lor, n contextul posibilitilor i

capacitilor percepute de ei n cadrul propriilor hri. Orice comportament, indiferent de

gravitate i/sau anormalitate este cea mai bun alegere a persoanei la acel moment dat.
Oamenii nu sunt tot una cu suma comportamentelor lor.
2. Procesele care se petrec n oameni i ntre oameni i mediul extern lor sunt procese
sistemice.

Corpurile noastre, societatea n sine i Universul formeaz sisteme i subsisteme

complexe care interacioneaz i se influeneaz unele pe celelalte.

Nu este posibil s izolezi complet o parte a unui sistem de restul sistemului. Oamenii nu

pot s nu se influeneze ntre ei. Aceste sisteme (corpurile noastre, societatea, universul) se
autoadapteaz i, n mod permanent, tind la o stare de echilibru i stabilitate.

Nu exist eec, exist numai feedback. Orice aciune are un rezultat din care poi

nva, chiar dac acel rezultat este unul nedorit. De fapt, cel mai mult nvm din
rezultatele nedorite.

Exist un context (o stare a sistemului) n care fiecare comportament are valoare. Nu

toate interaciunile dintr-un sistem sunt la acelai nivel. Ce este pozitiv la un nivel poate fi
negativ la alt nivel.

Exist o intenie pozitiv n spatele fiecrui comportament. Este mai uor i mai

eficient s rspundem la intenia din spatele comportamentului, dect s rspundem la

problema generat de comportament n contextul dat.

Mediul i contextele se schimb permanent. Aceleai aciuni i comportamente nu vor

produce ntotdeauna aceleai rezultate. Pentru a supravieui i, mai ales, pentru a fi eficient,
membrul sistemului trebuie s adopte un anumit grad de flexibilitate, de adaptabilitate, care
este direct proporional cu nivelul de variaie al sistemului. Pe msur ce crete
complexitatea sistemului, crete i necesitatea unei mai mari flexibiliti.

Cei care sunt cei mai flexibili au cel mai mare impact asupra rezultatelor. Dac strategia

actual nu ii aduce rezultatul dorit, adapteaz strategia, comportamentul, pn cnd obii

rezultatul dorit. Dac pstrezi strategia, vei obine aceleai rezultate (n condiii
neschimbate de mediu). Dac mcar un singur om a putut i a realizat un anumit lucru,
5

atunci i ceilali oameni pot nva i pot face acel lucru (n limitele fizice i de context).
NLP este un domeniu vast care acoper o multitudine de arii unde poate fi aplicat.
Cele trei domenii de activitate cel mai intens cercetate n care este aplicat NLP sunt:
dezvoltarea personal, afacerile/business/organizaional i psihoterapia.
Pe lng acestea, exist o serie de aplicaii diverse n sport, pentru mbuntirea
performanelor sportive, n medicin i sntate (NLP aduce o nou viziune asupra unor boli
i disfuncii fizice precum alergiile, astmul sau chiar cancerul) i, practic, n orice domeniu
care ine de comunicare inter- i intra-personal.

NLP in actiune
1. Primul pas in orice demers de dezvoltare personala este cunoasterea si asumarea situatiei
actuale, concretizata prin natura si calitatea experientei vietii de zi cu zi. Aspectul fizic,
limbajul folosit, oamenii cu care interactionam, comportamentul pe care il avem fata de ei,
informatiile carora le acordam importanta, locurile in care alegem sa ne desfasuram existenta
si modalitatea in care ne folosim timpul, sunt domeniile prioritare pe care este necesar sa le
inventariem atunci cand ne propunem sa trecem prin demers de dezvoltare personala.
2. Pasul al doilea este cunoasterea propriilor resurse. Controlul inteligent al propriilor
resurse poate asigura reusita in viata oricarei persoane. Individul care reuseste acest lucru,
stie mai bine decat oricine sa evalueze starea actuala a resurselor sale disponibile, sa-si
descopere atuurile pe care poate conta si sa identifice marja de progres care il va face sa
evolueze. El isi elibereaza punctele forte ale potentialului si le dezvolta pe celelalte.
Potentialul psihologic al reusitei comporta cinci elemente majore:
Prelucrarea informatiei
Informatia este un element vital. Ca sa se adapteze la mediu, ca sa isi defineasca
obiectivele, sa isi orienteze actiunile si comportamentul in mod eficient, individul are nevoie
de informatie. Exista persoane care se folosesc intr-un mod extrem de informatie; ele ajung
foarte repede la obiectivul lor. Sunt grabite, nu pierd timpul cu indoieli inutile, cu relatii
insignifiante sau cu emotii excesive si au o incredere neclintita in ei insisi. Tabloul schitat e
valabil pentru multi profesionisti dependenti de munca. Insa acest mod extremist de
manifestare prezinta si unele lacune: aceste persoane nu au un sistem de relatii foarte
dezvoltat. Ele nu intretin o relatie decat in masura in care aceasta le serveste vreunui obiectiv
profesional. Actiunile acestor persoane sunt masinale, influenta relatiilor si a emotiilor fiind
perfect controlata, nu au momente in care sa se joace cu copiii, in care sa se dedice cu placere

familiei sau sa intretina vreun alt fel de relatie cu colaboratorii, in afara muncii propriu-zise.
Le lipseste notiunea de confort. Nu trebuie reprodus acest model al excesului, insa merita sa
retii din aceste exemplu de folosire extrema a informatiei faptul ca exista in mod clar o
conectare directa a informatiei la actiune, conectare ce functioneaza in ambele sensuri:
informatia se transforma in actiune, actiunea genereaza informatii utile care pot determina o
noua actiune si asa mai departe.
Informatiile se gasesc peste tot, atat in mediul exterior, fizic si social, cat si in noi
insine, stocata in memorie. Pentru a capta si exploata mai tarziu respectiva informatie
individul isi poate folosi toate canalele senzoriale (vizual, auditiv, tactil, olfactiv, gustativ,
kinestezic si proprioceptiv).
Gestionarea emotiilor
Toate experientele din viata noastra sunt insotite de o anumita tonalitate afectiva, de
emotii mai mult sau mai putin intense, mai mult sau mai putin placute. O anumita tensiune
emotionala este necesara intotdeauna, insa excesele pot perturba viata oricaruia dintre noi.
Trebuie sa ne controlam emotiile caci altfel, acestea vor prelua controlul asupra noastra,
alterand modul de prelucrare a informatiei sau creand dezordini corporale ce vor prejudicia
controlul actiunii.
Eficienta prelucrarii informatiei poate fi jenata in mod considerabil de un prost control
emotional. In situatiile anxiogene (care genereaza teama) se observa o degradare a modului
de prelucrare a informatiei. Acest lucru se datoreaza puternicului flux emotional de care este
invadat subiectul. Anxietatea (starea de frica) restrange campul perceptiv al subiectului (il
determina pe subiect sa preia mai putina informatie din mediul inconjurator decat ar fi
capabil in mod normal). De asemena, anxietatea face ca raspunsul subiectului sa fie unul
stereotip si nu adaptat adecvat situatiei. In plus, starea anxioasa poate provoca unor persoane
dereglari organice intense foarte greu de stapanit, sau cu pretul unui consum de energie
teribil. (Toate aparatele fiziologice interne sunt afectate; semnalele cardiovasculare,
respiratorii, ale activitatii tonice si musculare pot ajunge foarte repede la un nivel ridicat).
Stresul este un alt factor care poate impiedica derularea fireasca a prelucrarii
informatiei. Rareori viata este o insiruire de evenimente pozitive in exclusivitate. Momente
ca pierderea locului de munca, separarea de persoane apropiate, decesul acestora, boala,
fragilizeaza capacitatea noastra de a ne adapta. Individul trebuie sa isi mentina stabilitatea
emotionala si in astfel de situatii, dominand sfera afectiva.
Un rol important in refacerea noastra interioara il are aprecierea pe indelete a placerii
provocate de succes si de reusita. Inmagazinand aceasta emotie pozitia in noi, ne imbogatim
7

capitalul de resurse pozitive. La fel, este important sa trecem peste esecuri, nu stergand orice
urma a existentei lor, ci extragand invataminte utile pentru viitor. Pe scurt, inainte de a
actiona trebuie sa stim sa ne controlam anxietatea, in timul actiunii trebuie sa ne controlam
stresul, iar dupa finalizarea actiunii trebuie sa stim sa inregistram placerea si bucuria generate
de succes si sa dizolvam deceptia produsa de esec.
Capacitatile relationale
In general, noi nu luam suficient in considerare importanta capacitatilor relationale.
O relatie de calitate constituie cea mai buna modalitate de colectare a unei informatii
de calitate. Idealul unei relatii este de a fi "pe masura" interlocutorilor, de a obtine lungimea
de unda comuna.
Una din trasaturile care sta la baza unei bune relationari este extroversia. Extravertitul
este tipul care este sociabil, stie sa se indrepte catre ceilalti, apreciaza reuniunile si se
intalneste cu multa lume, avand multi prieteni. In cautarea unor emotii puternice isi asuma
riscuri si face planuri, reactioneaza repede, ia decizii rapide, apreciaza schimbarile si da
dovada de optimism. Activ si exprimandu-si sentimentele, cooperant si deschis cu ceilalti, el
isi influenteaza anturajul prin angajamentul vizibil de care da dovada. astfel poate trezi
interesul, respectul sau admiratia celorlalti.
Un al doilea element care conditioneaza buna relationare este capacitatea de
observatie si ascultare. Observatia solicita doua sisteme de percepere complementare: cel
vizual pentru a observa si cel auditiv pentru a asculta. Combinarea celor doua calitati permite
absorbirea unei mari cantitati de informatii despre ceilalti si ne ofera o modalitate pretioasa
de descoperire si intelegere a lor. Ascultandu-i pe ceilalti, putem coparticipa la modul lor de
a-si utiliza timpul si, in felul acesta este facilitata receptarea fidela a informatiei in ceea ce ii
priveste.
Excelenta relationala se situeaza intr-o pozitie de echilibru intre calitatile din sfera
extraversiunii si cele din sfera ascultarii. Extraversiunea se manifesta in inima actiunii, in
timp ce ascultarea se manifesta in pauza sau in asteptarea actiunii.
Increderea in sine
Fiecare dintre noi are o anumite viziune asupra propriei persoane. Felul in care fiecare
se vede pe sine trimite la identitatea personala a individului. Prin extensie, aceasta
concentreaza felul in care individul se vede pe el insusi, felul in care crede ca este vazut de
ceilalti si idealul personal spre care tinde. Sinele este sinteza tuturor perceptiilor pe care
subiectul le transmite constiintei , referindu-se la ceea ce gandeste in mod intim despre el
insusi, adica sentimentele pe care le traieste, atitudinile in care persista si autoevaluarile.
8

Odata cu obtinerea unei reusite, imaginea personala inmagazineaza succesul, se afirma si se

afiseaza prin pareri pozitive despre sine ca : "pot sa fac asta", "cred in mine", "pot sa imi
inving adversarii sau sa depasesc aceasta situatie". Imaginea personala este nucleul sistemului
individual de reusita. aici sunt concentrate increderea in sine, respectul de sine, capacitatea de
a emite pentru viitor obiective de progres si scenarii de succes. Aici se fixeaza ideile pozitive
cele mai importante despre noi insne, cele care ne permit sa ne depasim limitele, limite care
sunt mai degraba frane subiective, adunate in mintea noastra, decat constrangeri obiective,
impuse de mediu sau de anturaj.
Exista trei niveluri ale increderii in sine care structureaza imaginea personala:
increderea in sin in raport cu sine (respectul de sine), increderea in sine in raport cu ceilalti
(afirmarea personala) si cu adversitatile, increderea in sine in raport cu propriile obiective.
1. Increderea in sine in raport cu sine. Respectul de sine se refera la modul in care
privim la noi insine, in intimitatea noastra, in mod exclusiv, independent de orice confruntare
cu ceilalti sau cu mediul exterior. este un raport narcisist intre sine si sine, o reflectie solitara,
o intoarcere in fata oglinzii. Este creat de credinte identitare, care confirma posedarea
anumitor calitati (sunt creativ, deschis, ambitios, curajos, hotarat, energic, etc.)
2. Increderea in sine in raport cu ceilalti si cu adversitatile. Sa ne afirmam in
situatii sociale inseamna sa ne exprimam capacitatea de a-i influenta pe ceilalti, sa fim in
stare sa vorbim despre noi la persoana intati, sa ne implicam, sa luam decizii noi insine si
pentru noi insine, sa facem ca punctul nostru de vedere sa fie admis si recunoscut,
respectandu-l si pe al celorlalti, cu fermitate si eficienta in atingerea propriilor obiective. O
persoana care se afirma este expresiva si convingatoare, stie sa isi exprime emotiile in fata
celorlalti, sa primeasca mesaje pozitive din partea celorlalti fara a se simti prost, sau fara a se
devaloriza, sa formuleze cereri precise si clare, sa refuze la fel de clar, sau sa intre in contact
cu necunoscuti fara nici o reticenta. Sa te afirmi inseamna sa exprimi cat mai direct si mai
sincer ceea ce gandesti, ceea ce vrei si ceea ce simti, in acelasi timp ascultand ceea ce
gandesc, vor si simt ceilalti.
3. Increderea in sine in raport cu obiectivele. Sa credem in noi insine inseamna sa
credem in capacitatea noastra de a ne atinge maine obiectivele ambitioase pe care ni le fixam
pe termen scurt, mediu sau lung. Aceasta incredere se traduce prin capacitatea subiectului de
a isi anticipa reusita si a o proiecta intr-un viitor mai apropiat sau mai indepartat. este
sustinuta de principii pozitive ca "cred in ceea ce fac", "sunt capabil sa imi duc obiectivele la
bun sfarsit", "sunt capabil sa ma dedic total unui proiect".

Bibliografie:
1. Andreas, S., Faulkner, C., (2006) - NLP i succesul, Bucureti, Editura Curtea Veche.
2. Hardingham, A., (2007), Coaching pentru un coach, Dezvoltare personal pentru
specialitii n dezvoltare personal, Bucureti, Editura Codecs.
3. Knight, Sue (2004), Tehnicile programrii neuro-lingvistice, Bucureti, Editura Curtea
Veche.
4. La Valle, John, Bandler, Richard (2006), NLP nva s convingi!, Bucureti, Editura
Amaltea.
5.

OConnor, J., Lages, A., (2007), Coaching cu NLP. Cum s fii un coach de succes,
Bucureti, Editura Curtea Veche.

10