Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Gramatica Rusă
Gramatica Rusă
Cuprins
Substantivul .............................................................................................. 5
Adjectiul .............................................................................................. 48
Pronumele ............................................................................................... 60
Numeralul ............................................................................................... 80
Verbul
............................................................................................... 101
Adverbul ............................................................................................... 153
Prepoziia ............................................................................................... 165
Conjuncia .............................................................................................. 169
Particula .............................................................................................. 172
Cuvintele modale ..................................................................................... 176
Interjecia .............................................................................................. 178
Sintaxa propoziiei ................................................................................... 180
Sintaxa frazei ........................................................................................... 208
Cheia exerciiilor ..................................................................................... 238
&
e
a
'4
S U B S TAN T ML
(lftuc cyqecrnfire.rrrNoe)
a-Rrt";J
am citit un roman
I. Genul substantivelor
$ 1. substantivelein limba rus[, ca qi in limba rom&nd,cunosctrei genuri: rnasclrlin (uyuccxdil pod) feminin (crcdncrcuil
pod) Ei neu*u (cpddnuitpod).
li
LA
|!a
t:s
tfr
lil
it
iii'
ll
[{
r{
Substantivele masculine
se termind
in
consoand
durd
consoand
moale
-fi
Exemple
Substantivele feminine
se termind
1n
Bxenrple
Substantivele
se termind I
in
I
neutre
-Exempte
TOM
-a
pfuxa
-o
nr,tCfrlrd
asro*ro6riJ6i
uys6fi
-fr
coasoand
moale
sfruus
gnepr'r
-e
-e
3Aarrne
6e.nr6
&
e
a
'4
S U B S TAN T ML
(lftuc cyqecrnfire.rrrNoe)
a-Rrt";J
am citit un roman
I. Genul substantivelor
$ 1. substantivelein limba rus[, ca qi in limba rom&nd,cunosctrei genuri: rnasclrlin (uyuccxdil pod) feminin (crcdncrcuil
pod) Ei neu*u (cpddnuitpod).
li
LA
|!a
t:s
tfr
lil
it
iii'
ll
[{
r{
Substantivele masculine
se termind
in
consoand
durd
consoand
moale
-fi
Exemple
Substantivele feminine
se termind
1n
Bxenrple
Substantivele
se termind I
in
I
neutre
-Exempte
TOM
-a
pfuxa
-o
nr,tCfrlrd
asro*ro6riJ6i
uys6fi
-fr
coasoand
moale
sfruus
gnepr'r
-e
-e
3Aarrne
6e.nr6
tr'
fr
ft
ft
Observalie.
cu terminatii specifice
ln limba rus6 genul neutru este un gen independen!
(atit la singular,cit qi la plural)'
.
(in specialcelecare denumescobiecte),pot fi gru.
$ 2. Majoritatea substantivelor
felul terminafiei'Prin urmare'
p* n. genuri,dupl criterii gramaticale,adici dupi
estediferit de genul substantivelor
a..or* ori genulsubstantivelordin limba rusi
(m') - clasii
aceleaqiobiecte) din limba romini' de ex': rcnacc
i** at"".*c
(n')'
caiet
(f')
(f.);rerpiar
(n.)
o*Oo rd
- l afereastr'I
if.);
. , . c onc
an
d i n tre g e n .q i s e n s e s te respectatl | anumel edepersoane,fi eco.
(m'), yrrfire.nrunua(f')' g6rymrca (f')'
mune: or6q (m.;, rr'Iarr* 6'), tt,ftot"
(m'); O'ru' Omra (f'); K6as' Hrno'nrifi
,0"r." (m.), fie proprii: Cima, A'rerccfrm
:Y
(m.), indiferent de terminatie'
,:
:1
genului
femininsubstantive,degi au termina{iaspecific[
li
I Rw[lUnele
a( : s ) , de n u me s c p e rs o a n e d e s e x m a scul i n' deex' :xfi Il s* unchi ' 96' rymrca(moua - tinir' precum 9i diminu- 1i
bunic,' uyxqnsa - b6rbat" rrfua - tat6'
ri
tiveleunorntmebErbdtegti,ca:CepExa-det'aCepr6i;AnEua-delaAlerc6fi;
':
Bius de la l{nriu q.a.
I
i
i
$3.Substantivelecaredenumescprofesiisaufuncsiisintingeneraldegenulmasglp6rc'rop,rpor[6ccop' chiar
;Un, astfel: nsArr6r, Bplq' ce*per6pq uexilnr,
dac 6ele s e re fe r[l a o p o rs o a n i d e s e x femi ni n,d:ex:oni -xopi w l rT4np6nrop;Ea esteun ilirector buz'
4. s ubs t a n ti v v | rn o e d p u t4 i n d i c d a ti tpgrsoanedesexmascul i u,cttqi desex
Ivanov este la
-Tovrr[;a
frrnioio, de ex: Toripurq ?Inaxira y dupdrcmopa'
Smirnov
Tovariqul
pa66rnaetn.
,dirrrtorl, Torflplq clrnpn6l 6aeuuxopoti|
Iucreazdfoarte bine.
(orfan), fmruqa (om degtept'
Unele cuvinte termioate in -a ('o): cnpori
genul
in
funclie de sexul persoaneila
definesc
ouminte),parrlul (gur6-casci),igi
carg se refer6, de ex':
Smom uilnr.rrr-cnpor6.
este orfanl'
-.Aceasti fati
ffi'll
g:,
l+'lr
ffi
-r:
Kperi4rrb(kremlin)
py6to (rubl6)
wizept (tabdr6)
cnemtdxltt (spectacol)
adxomt (cot)
cmuat (stil)
uonacm {tp o (mlndstire) cyxripa (pesmet)
uotr, (zerc)
mdnoao (plop)
ozdnu (foc)
mynndtu (tunel)
napdao (parol6)
y'aozu(cirbune)
rera (buturugl)
j,poeeao(nivel)
ndttdeaa (amiaz6)
$ondpo (felinar)
nopm$dtn (servieti)
Axopa (ancord)
nyma (cale)
avudm (orz)
peudna (curea)
Uo.frtta (pian)
Substantivelecu sufixele
-rqrrr Ei -apr sint de genul masculin, de ex.JnaiTetts,nucdrew, mixaps (strungar), 6u6tuomCxapt. Aceste
substantivedenu:;
mesc profesii.
Denumirileluniior sint tot de genul
masculin: rmdpr, Qeupri,u,g.a.m.d.
$ 6. Cele mai uzuale substantive,de genul
feminin in +:
6oao (durerc)
eapadao(armonicd)
eitum (pieire)
epydo(piept)
aptro (murdirie)
daa (depdrtare)
aemdn (vifor)
uoptiau (moral[)
awcm (gjnd)
aefimo (petrol)
numu {ald)
6cenu (toamnd)
pon (ro1)
pmJ,mb(mercur)
ccaea(legituri)
capdrc (liliac)
cxdmepmo(faf6 de masi)
cn'tepmb(moarte)
Ft,,'
a*i
?'?: ti
deepu (uqi)
eaa (brad)
xpoedmt(pat)
ruddna(palmd\
aew (lene)
ui6ena (mobil6)
uedfutu(rnedalie)
uedt (aramd)
I
iil
ni
il
I
iti
clt
$1
ti
$il
I
lq
ru
fi
t
l#
&
xocmu (os)
uecmu (rdzbunate)
uinaeucma (urd)
nieecmt (nuveli)
cdsecmt (conqtiin{i)
cmpacmt' (Pasiune)
uacmo (parte)
vecrra (cinste)
Luepcmb(lin6, stof6 de lind)
nddnuct (semndturi)
plxomtct (manuscris)
cment (stepi)
ryena(lanl)
6poaa (sprincean[)
no66aa (dragoste)
,r,topx\aa(morcov)
d6yao (inc6116minte)
ln celelaltecazuri ne adresdmdicfionarului'
H
l#
com (sarc)
cmato (olel)
cneno (stepI)
cmdnew (grad)
cynra(esen!d)
nexu (umbrd)
nndu4adt {pia|d)
nocmd,'tr,(pat, agternut) mempdda(caiet)
nrarua (lesituri)
namu (praf)
ryeaa(scop)
dmpacn (ramurd)
huepedo(rind)
ntiunmt (memorie)
neudau (trislefe)
nevdmt (presd)
crloBa)
ra
bxercttru
l- Traduceli substantivelede mai jos. Determinayi-legenul in comparaliecu limba
romdnd.
Model: oAexAa (f.) - imbrnclminte (f.)
O,cdxAa, Maratriu, ca6ro, xocr(lu, nuc'urd, py66urxa, rafi, u6clo, (l6xa,
rinczyx, xae6, uanir6, nwtgrfua.,ir,ronoi,d,xapr6$enr, xanfc.ra,nropx6rr, x6Qe,
h6nonx,rpaltlffi, vep6rrrrr,rvr6fira,Aneps.
2' Transcrieli urmdtoarele cuvintepe trei coroane,dupd gen (mascurin,
feminin,
neutru), punind ln dreptul fecdrui substantiv tntrebarea xro? sau sro?
Epar, uyedft, x<incrara,4ov, oxnd, rerp4{r,, raparg6ur, arropfvxa, udpe,
na6opar6put, asrorvro6dn6,TeTs.,Ah;rr.,p;fvra, 46gyruxa,666ywxa,nr6rre,
4r_
n6u, ordq, n6ne, yrrirenr, pyxoE, n6prnx, covrti, sp6une,v66em,
4enr.
3. Indicagi genul substantivelorde mai jos. subliniagi sufxul sau grupurile de consoctneeere vd ajutd sd le determinali genul.
IlNcireln. ulepcr6, cndcapr, rrr6*ogocrr, qecrb, xI{3IIb, r6xarncrr, uesarfcl,IMocrb,crporirenr, n<itecrl, pyroro4*ienr, 6ol6tur, 6u6nuor6rcapr,p64ocrl,
aecru,udnoctr, r6xapr,
4. Determinasigenulsubstantivelor
de mai jos.asotcialifiecarecuvint clt un pronume
pose,civ
sau un adjectiv,potrivit ca ser?s;i formd.
Model: Cdura (m.) - .{opor6fi C6rua; vo6 rhvrr.
C:irn4, g6*, craan, st6pr, \/lAmg,6rn6x;rr, poxr, ixopr, ruu6ur, rBo3As,
tdnoar, cnerr6ur, ordm, uyrr, rp6ux, rarcri, sn6vx, xtopti, Iiruf, uocc6, neup,
napdlr, rmrepnrr6, no.o.
5. Asociayisubstantivelede mai jos cu pronume posesivesau ad.jective,acordtniluJe
in gen. Unde esteposibil, dali cele doud variante de gen.
Model: lvroft xoln6ra, uoi xonn6ra; 6onru<ifi IVM.
Konn6ra, crpor6, parfur, flaunua, npo$dccop,xaccip, cexpelipr, rrrex6rur;
f3C, crenrae6ra, IVM' rys; r6Qe, 6rcp6, rcolf6pu, xenrypj.
6' Formali scurte propozilii cu cinci din tmbindrile de uninte oblinute prin
efectuarea exercitriului5,
, t r **
-4
u'vEu cyu4ecmefimenvuwx)
lL Numnnrl substantivelor(Vucttd
au doud numere:
limba rusi' ca qi in limba romini'
$ 9. Substantivelein
qi pluralul (uudacecmeeutwe'ructd)'
singularut(edilucnrcenuo'""'nal
ex':
terminafii decit la singular' de
uo'uft"
pfu'ui
f"
Substantivele
ostpt''
deepa,yrrfr - aysdu, ttiuna - aduns1
uneori-sclrimbiri qi in tema cudntului:
ptoaut
pf*ufofoi
formarea
La
'"
(frate)- 6pdmst; dpve (prieten)- dpvet'ir'
peaEuorc(cop\l)- pe6i';;-;p;
d" t*'t udpe-uopfi; zdpod-eopod6'
Alteori se schimbEaccentul'
pluralul
genul mascul{n qi feminin formeazd
Majoritatea substantivelor de
pluratr
reguld'la
de
lu-;; -t' tJ" de genulneutru primesc'
cu ajutorul terminaliiior
terminaliile -a qi -l'
Formareapluralului substantivelor
( O6n asoa
dnue au 6ucecmeennozo uuctd )
c.nurI lii*,1ii,X'.',f
dur6I
consoand
tl
-l,l
-a
;l"""---*
FI
-u
Ml
' fi
Fl
-'
-a
pl.
smg.
I
I
I
I
rrxeu6P
r,9EilI
xoMsaTs
cecrPi
uuxen6prr
uesi:lu
x6vnatrr
ccrprr
rerp6pp
unc6re.nn
xa:rengapfi
rerpixu
MBIIIIb
I\ar'ttllf,
uuc6re.nr
KaJIeEAApb
vry:6[
rep6fi
cevri
nfufft
<)
Exenr
Tcrminate la
N. pl. ln
cr6eo
cerr6
fDrs
rtays6u
rep6u
c6ron
sriiunn
CJIOBA
cbla
vMelTS
c,eMefla
t.-t-tl- e
lN
ll- e
-M{
-q
16ne
sA6IrEe
IIOJI'
sA6um
Obsenagie.
Cu exceplia cuvintului roucou6neq, subsiantivelede mai sus au sufixul
aocentuat.La plural accentul se transferd pe terminafie.
O alti seriede substantiveschimb6la plural accenrulde pe o ,silabi pe alta:
a) la unelesubstantivede genulfeminlr?accentulse mutd de pe terminaliepe tema
cuvintului: enpnicmpduw, saefii
(stea)- se6ldar; cecmpit- c6cmptt;
pyxi - p{rcu;nceir-a6eu; zonoa.i- e6noow;b) la unele substartive de genul
masculinac,centulse muti de pe silaba finali pe tcrminalie: oe6w (foc)- oeafrt;
rczpaadlu.-rapttdnufi (vezi qi $ 1l). in astfel de cazuri accentul trebu i,
relinut odatd cu invdlareacuvintului
:espectiv.
t
Substantivemascutinecu phnatul in -6 Gi)
6ox (ptrte, qold)- 6oxti
aer (secbl) - eer<d
azas (ochi) - enaed
do,ra (casd) - douti
xpail (lilaut)-xPah
zec (p6dure) - ltecd
aya (pajiEte)- tYzti
cuez (zdPadd)- cnezd
poe (com) - Poed
- nPo$eccoPa
npofidccoP
yuilmeta-Yuumeti
duPercmoPd
(n -
'
produce alternanleconsonanticein
(r-s);
cyr (nod' ciot)-cytth
q)'
de ex':
eite substantive formeazl pluralul in doui foluri'
/ tttictttts (ddpeea)-frunzele (copacului)
rucr ( tucmtt (6yadzu)-fai
(de hirtie)
xne6
cr'Iu (
cuilt6-J#tElttw).*-fiii^(Vattiei)
gcoald)
/ vqumeafr(e wxdae) plgfesorii (la
yqrf,re.m
<'r;;*;d'6iprcctiia-iiiti,tsua)-4aso&Iii-'(mwxbm-leninismului)
$14. S ubs ta n ti v e l e d e g e n u l ma s c u l i n termi natel n-rl
run' -i uutransformi
la
(cet6tean)
- zpducdane;
plural aceste sufixe in -*u, -o", de ex.: zpawdxt{u
rcpecmartw,(!dran) - xPecmufuu
S ubs t a n ti v e l e te rmi n a te i n -trR fo rm eazi pl ural ul astfel :xosl
nu
(bulgar)*6ottedpw;
(stlpin) -xoeaesill zocnodf,s(domn)- eocnod6;6otedpw
zpysftu- ePYsiw.
72
i ReEineSi
I Substantivulpe6uorc(copil) are doui forme de plural - peGrfrra
-l
qi Arillilii-mul se folosegtemai des). pluralul substantivuiui uelor6r (om)
este.lnban.
.la
singular:
tt
rtl
F'
F
*
lt.
ddnuzu(bani)
dpoed (lemne)
dyxri (parfum)
t4u (ciorb6,de varzl)
t
t
I
$i
it
I
I
F
f'"
cluepxu (amurg)
uilxaamu (gah)
cniercu (ffiqcd)
cj,mxu Q4 de ore)
xaailrcytu (vacanii)
aacdt (ceas)
uepuilta (cerneal6)
ndxoponu (funeraiii)
t:
t:.
*.:.
F:.
tll
.r,xerctlu
!f
E
Kaprrisa, mrdta,
nwndrului plural:
ffii
ff!i
ti:-,
ill!;
b'*h.
ri:
{4ir
tiit!
ffi
E
i
,j:
il
I
c {.
ffi;,
T1
t:
Hl
5i
tA
LA
I Nominativ (tr{r'aeruitenrrrrfi)
2 Genitiv (Po,rirernmrfi)
qer<i?
ro16?
(al, a, ai ale, cui?)
3 Dativ (.(rirenrnuft)
ueui?
4 Acuzativ (Baxrire.rrrsufi
uer<5?(ce?)
5 Instrumental(Tsoprirenrurrft)
6 Prepozilional (llpe4noxcxufi)
i
l
JI
namdrul singular
$ 19. Declinarea substantivelorde genul mascalil gi neutru la
Tema iluri
Cazul
N
G
D
A
I
P
lntrebarea
r<ro?qro?
ro16? qerd?
roruSi?uevlf?
xord? cro?
xeNd'Iev?
(o) xorra?(o) uEu?
Tenninagie accentuatd
Genul
neutru
fiin1i
6pam
6pdma
6pdmy
6pdma
6pdmoa
(o) 6pdme
N
G
D
A
I
P
Se termini in
oxnd
-t
yuednilt<
-O
OKHA
yud6uuro
-a
oxn!'
yud6uury
-v
orcud G(m.),N (n.)
yad6aurc
orcn6a
yud6uuxoa
-oM
(o6) yqd6uuxe(o6) oxnd
-e
omd4*
omqi
nae,a6
tuea{
omq.6
om46u
(o6) om46
nre,r6
naaafir
(o) nteu
omw
nteu!,.
neilsduc
neilstiuca,
neilsducy
neilstictc
|
neilsdlrceu
I
| @) neastime
cu n inaintea
terminatiei
Intrebarea
N
G
D
A
rro? qro?
xor6? qer6?
vevY?
xorra5i?
ro16? qro?
xerra?.IeI\a?
o) rov? (o) rdrra?
cdpdqe
cdpdqa
cdpdqy
cdpdge
cdpdqew
(o) cdpd4e
Substantivele
masculineqi neutrea cdror temd setermind in una din consoanele
quierdtoare:x:{r urq qi q primesc ra cazurinstrumental
terminaliile -ou (cind
accenturcadepe terminalie) gi -enr (cind accentul cade pe
tema cuvintului).
Genul neutru
Intrebarea
|
|
Observalie,
Tema moale-
Terminalie neaccentuatd
uytiil
| uape I sdtinue | -{*.) -u1n.
-r
n y s d n I udpal sQduun |
-rc_
uysdto I udpnlsddnuro |
N
G
D
A
I
P
-eal
-e,-u
Exemple
rro? .IT'o?
Kor6? qerd?
xorraj? 'rerr.rj?
Kor6? qro?
xeu? qerra?
(o) icorra?(o) vdrra?
cecmp{
cecmp{t
cecmpE
cecmp!
cecmp6fr
(o) cecmpS
TerminaJii
rcufiea
xnilzu
xuilee
rcutizy
rcaileoit
(o) xnilee
-a
-rr, (-r)*"
-e
-v
-ofi
-e
Tema moale
&
ffr,
FI
ft;,
'j
lnlrebarea
ii
t
l{
ft
fr
gl
N
G
D
A
I
xro? qro?
mEmt
ro16?'rero?
mdmu
xovf? 'rev5i?
mime
rord? qro?
m4mw
xeu? qeu?
mirnefi
(o) rcou?(o).rrr,r? (o) mime
Exemple
n)aus
nituu
ailnun
niauto
ttrtaueil
(o) ail.,tuu
Terminalii
n,tdr4.ads
n,tdt4adm
nad4adn
naduqads
n.ndwaduo
-f,r
-f,:
\o)nndffi-,
g,
ffi
.@
2 *
15g1
t7
*.':.
s,!.
Er
fr
n
F
fi,
w
!{
g
Hi
[{
Terminalie accentuatE
N
G
D
A
I
P
!!
t{
fi:
#
r:t
li
[i
ceeqd
cSequ
c6eue
ceeui'
ceettSfr
(o) ceeud
dywd
dywrt
dyutd
d!'w1,
dyw6fr,
{o) dyutd
Terminafie neaccentuate
ecmpdaa
ecmpdau
acmpdue
ecmpduy
ecmpduefr
(o) ecmpiue
yuilmeauuuqa
yartmeaouur4tt
yudtmeawtuqe
yailmea*nryy
yu{tmeaunu4efr.
(o6) yvwneaunuqe
Observa!ie.
$i
IT
r,
E
H
HI
fa
LXerct|u
13. Pune[i tntrebdri 5i indicagi cazul fiecrtrui substantiv subliniat.
q6cro
l. cecmpd pa66raer ua sas6.qe.2. Pa66ma cecrpdr unrep6clrax. 3. On
nucuud
rl.uury
rSixne'
5'
fl'
rta
udue
noMoraer
4,
o saedde.
roropfr
'{6aowa
iretre qaem&. 7. Moft Apyr nriuret rcapaudaw,u, a x nniil1i
6pdmy. 6. B n6pre
-tpac
pj'uxoil.8. Epat pucler doa. 9. Ed1ywxa anniler eazdnty,
ffi
ffid
ffi
F;:
8",
Hi
tri
ffi;
&t
N
\t
D
A
r
P
15. Subliniali substantivele din propozi[iile de mai ios. Puneli tntrebarea corespun'
zdtoare fiecdrui substantiv, ardtindu-i cazttl1. VqesriK .rrr6er ynpaxcxdurae.2. On nrirne:r TencT na A,rcxi. 3. Iloverray rur
ntureu6 xapaugarn6v? 4. Vqrirenr uudpuu pacor6srrraer o repdrx n6ruero
q^irql;te. 7. fl.
sap6Aa. 5. Osa gar cecrp6 xuriry. 6. Y.r66uzxr Sroro tr.l6nb.rfixa
yslnrendfi'
9' M6ner*xufi
nw:rf urcriud vroerqi 6p6ry. 8. Mn yoax6eru n6urux
lnrifurtquxecr ir,rticonoxdrvr tr sfnKofi'
18
uuuceadpat
uutrceudpoe
uucrceudpau
ttuuceuipoe
urnrceuipaau
(a6) uu,zceudpax
xd*ttamot
xdunasn
xdnrnman
t<dunamot
KdrVtttAmAi4U
(o) rcf.wnmax
6r<na
6*aw
6rcnau
dnta
druaau
(o6) dxnax
* Substantivele a ciror
temd se terniind i.a consoaneleSuierdtoare,K, q, ,,!, u1. primesc
la aceste trei cazuri terminaliile
-aM, -&Ma, -ax, degi dupd consoanele moi q gi q in loc de
a se aude r, de ex,: rtov6u, moetipuryau.
i:
71
L9
T
iE
'*:
N
G
D
A
I
P
nucdme,tu
nucdmeae&
nucdmetnu
nwdmeteit
nucdmetnuu
(o) nucdmeaax
uyadu
uysdee
ays'datt
uysdu
uysdaau
(o)
dedpu
rnEmu
daepert .:imdmeil_
daepha
mEmn.u
daipu
m2nteil
mdmsnu
deepiau
(o) deephx {o) mtmax
nonh
nondil
no.rti.u
notk
notth.uu
(o) no,thx
,Observa!ie.
Cazul acuzativ plural al substantivelor care denumesc Jiinle are terminaqia
identicd cu cea a genitivului (A: G), iar cel al substantivelor care denumesc
Iucruri are termina{ia identicd cu a nominatilului (A : N).
Cazul genitiv plural (Podilmetunwil nadiw
unducecmeenttozo uuctd)
terminaliile
E 2s., R"li*li
I substantivelefeminine qi neutre care au -u inaintea terminaliei fac genitivul piural in -ft' de ex.: dpaua (armatd) - dpauii, sdduve
(cl6dire)- eddHufr.
Tabelul sintetic al formirii
c"nu I
I
N. singular
xapmitaa
orcnd
seuth
zdpod
aysdil
cmenb
aemouo6titto
uatc, ulatdut
spaq, nlraul
ndae
ndpmua
sddque
genitinrlui
xapm*a
6rcoa
seadau
zopodde
tvysdee
cmendil
aemoaofuilteil
uoucdil, waaawdtr
epaaiil, naaqdii
notitt
ruipmuil
sddttuil
F
N
F
M
M
F
M
M
M
N
F
N
plural
Terminatia
r fdri. terminalie
{ (-r este
t doar un semn grafic)
-oB
(
I
I
I
,
-eB
t ^- - .
Iara termlnalle
t
al
$ 29. Substantivelefeminine Marb qi gorr' cele neutre in +nr, precum gi substantivul masculin ryrr prezinti in declinare citeva particularitdfi. Iatd declinarealor:
Masculin
Neutru
Singular
N
G
D
A
T
MAT6
.-,,i-
MarleplB
r*irleplr
ruarr
.7t
Marleplbro
o v6.rlepln
.EOII6
/soqlepla
a<Sulepiu
Aoqb. i--.[ocleplElo
s a6vlepln
rryTb
ryrf
uynt
fvlenlz
rp6ujeulu
rrJffb
vMl
BpeMt
nyreM
o rryrf
IrMrr
-1
,
IIMIEHIE
t-t
BpeM.s
, T-t
BDEMIENIE
i--i
uMletrleM BDeMleHleM
oo riMleHlr{ o BPeMleEltr
|
i:i
ii
Fl
;
?:
ii
t:
&
,r:
rryrri
ul
A6,.rlepl
e [I]
nyr6fi
Aoqlepl
.
.)
,fiM
nyrfiu
Aoqlepl
3*
nyrri
AoqlePl
huu
nyriuN
Aor{lepl
o MaTleplrx o noclepltDt o nyrdx
v6rjeplu
uarlepl6ft
MarleprIM
Marleplen
MarleBrMr{
nvlena
nr'.tien
BpeMeg a
BpeMEH
r.rMlerl
6tr,t BpeM CH6lr
r.rMleH
6
apeLt en e
nMleB 6nru BpeMEE AMII
o6 mrienl6x oBpeM ef, ax
Observalie.
Spredeosebirede substantiveleriMs gi rp6rur, carela plural primesc accentul
pe terminafie,snriua (steag,drapel) are la plural accentul pe -dn-, (*n-uEua,
maa6t, stwudna.u,utaudaatwt,atauEtax).
Exercilii
19. Formali genitivul plural de la urmfitoarele substantive. Grupagi-le dupd terminaliile genitivului plural.
Knfra, urx<i.na,oSaxcn6une, na6p9,uoxc, lpepb, AoM, ltptcnn, ariruuR, 4epdnx*,
ol6ao, 6u6nuoldrca, u-ndrqa.qr, noprrpm, pjura, nor[, crygdnr, cecrp6, npeg22
crerll,
.Iepdrnsf,
vlarr,
oBq6,
AorIL,
MbIIIrb,
c) Mdpe, cr6ro, xplrn6, n6ne, orcu<i,gdpero, uep6, d6laxo, gA6uue,noror6sqe, c6pAqe,racrvd, 6sepo,npegnpuri"rne.
21. Formali genitivul plural de la substantivelede mai jos :
Ovrri, c6nn, tacdr, udxnaqbr, Kap[6Gr, xarfxyrEr, A6lr6ru,vepnlina,nopdra,
xouc6prrr.
22. Treceli la plural substantiyele
subliniate.
Model, On nliruer nucuud.-Os ntruer nicaua.
l. Or nfnrer nuctud. 2. On ntiler moedpuryy.
3. Vqrirenr rosopthr c yvenucdu. 4. -I[ nonaoriro nodpj,ze.6. o.Fj tl,js,6nrnodyj'ey. 7. fl, ecrpgrwracs c yutimemnu4eit,8, Trr mb6fisrb paccx6srrrarr o6 yu{tme,tuuu4e.
9. Kixwtii Aenb oE
ry;rier no ndprcy.LA.PoAfre.ru rop4ircx ycnixou crlsa. I 1. Caruron6rner6er uaA
ndtea. 12. Ha n6rc pa6draror rpecrrfre.
23. RdspundeliIa intrebdri, folosind cuvinteledin parantezela forma corespunzttoare.
Plural
N
G
D
A
20. Formali genitivul plural. Grupa1i in. cadrul fiecdrui gen substantiveledupd
particulafitdlile ce le prezintd tn Jormareagenitivului plural.
a) ,{ort, xapaa46m,cryr, rrox, mxen6p, apa.r,Jlucr,rraprr{36u,4pyr,uzc6rem,
yrerrir, cngm6rnr, canr5r, ron6puu, conAeT,xovcorr.r6leq,py6;rr, TpaMD6ft,
trnau, ypox6t, crrs, r<ipo4, uelos6x, rpecrrfiuur,
b) K6r'ruara, raplriua, d6noaa, rudr, nep6nsr, nbpra, rapnxa, AeBoqxa,
Bliruur, cr6sra, cecrp6, n6car, rfxna, ur6rr{ary',Ipepb, epMrrs,n6prta, plivra,
per6n
Particularitifi ln declinareasubstantivelor
Femioin
apuArne, u6prre, uo'rr, tparr,o6t, cap6fi, per6, ner6u, repdfi, rt'rcrama, vy:ifi,
rapangeru,ToM,sar, udcHr.
l. Kor6 ru xArr6? (tpysrf n no.qplirn).2. O xorvrpaccxisrmaer ou? (cnoprcu6rnr r rp6nepu). 3. Kor6 rrr 6narogaplfus? (roripuu1r.r, 4pysrf, uo.qplirx)..
4. Kor6 :rio6sr .q6rrl?(pogure*u, y.rare;ri, yvriremmuu). 5. C xelvrrbr rogopfn
(.q6syurxr r ld.nr'u.rxr). 6. 9er6 arr xerdrs una?(5rcn6xnr{ 3Aora nepervrdne?
p6ere). 7. IIro ssr ryuri,nr B uararrlre? (6r4f:ru, r66rn u rocr6u). 8. Koqi ru
A6lro annoAfposana?(aprricrrr, 6nropu n pexirccdprr).
:t
*!t
iN'
t,
''#/i
,.4+1
kl
(*t
,,,
i..
ij
,l
,rl
I
$ 33. cazul genitiv dupd numerale * sau cuvinte care desernneazdo cantitate nedeterminatd:
a) dupi 4na (4ne), rpr, rerilrpe, precum gi dupi numeralele compuse cu
acestea folosim genitivul singular, de ex.: ABr Kapo|IAanr6, rerfipe yqlet0lx6, deddqama g;nexr.firno cmo cdporcrpn py1lfi;
b) dupi numeralele lrrrt, rtrecrb ... pin6 Ia .qsiAqarr qi dupi cele compuse
cu acestea se folosegte genitivul plural, de ex.: trsrb nrx6aunros. mecrni,qqaru
rerpdgei, cro ceMb py6.rr6fi;
Comparali:
a6rn uzpdrcnt--uzpri aer6fi : subiectul ac[iunii
uzyuilma rpauuiruny - usyuduue rpalor6ruru : obiectul acliunii
Cecmpduaauadaueqiro.
Sora mi-a turnat cegi,
yai6aux fipawi,z-
4. cani genitiv estecerut de o seriede verbe care exprimi o dor.intd.,o rugiminte, o cerere, a$teptarea:
xomdmu- eaxomdmu- Onfi xoran urtrpa,- Ei vroiau pace; acetama-nocrcenimo** - )I(e;r6rorne6dcq{crr,s-f1l rtorescfericire;
24
ll
*.8
-Eu
25
*l
npoafrmb-nonpactimb - Ilpomf c.rrrira!Virog, (dali-mi) cuvintut! ucddmu - oncuddmt - Onil xad.w pecmi - .Ei a$teptau primivara, precum qi de alte verbe ca:
dofiuedmr'ca-do1ritmaca (a ob{ine): ycn6xor, xop6mnx pery.rrrr6ror; docmuzdmtdocmi'ao: cno6ft u6flH (a-qi atinge scopul); mpi6ooamu- nompi1oeami; (acere):
.rycquurfinrr, ruruunfil nyzdmucn-ucnyedmuca (a sesperia); 6aimoca (a se teme):
x6loqa, Tpy.lnocrefi E.a.
Exerci{ii
dspundeli la intrebdri, folosind cuvintele din paranteze.
3. Cazul
datr
(fldme/tbHbtil
naddlr)
$ 35. ln trnba rusd, ca gi tn timba romdnd, cazui dativ indici obiectul, ciruia
ii es,te destinatd aclianea. Rispunde Ia intrebirile rcouf? (pentru fiinfe), xwf?
Epam
{pentru lucruri) - cui? In propozi;ie este complement indirect, de ex.:
daEm qeemt* cecrp6. - Fratele dd fiori surorii (sale/ - KoW daZm? - Cdtu
mhuem nucuud orqf. - Fiul suie o scrisoare tttblui (sdzt) - rconajnilwem?
1. Cazul dativ este cerut de acele verbe care presupun o acliune ficuti. in fo(a da),
losul cuiva sau adresati cuiva. Astfelde verbe si*t: daedrnu-damv
dqimt - nodapimo (a dlrui), norcyndmt- rcy'nfimu(a cumplra), npuuocitntu(a trimite), noxdsueamb- noxasdmu
npwecmfi (a aduce), nocutnimu-nocnima
(a ardta), eoecpfima- crcasdma (a vorbi), paccxtisuteama--:-pacct@sdmLi(apovestj),
omeeatimu- omedmumu (a rlspunde), nucdmu-nanucdmu (a scrie), seoHrintanozeouitmu (na me,tefiLuy) (a suna, a chema la telefon, a telefona), nouozdmt
-nondaa (a ajuta), anrcdrtpoaamo'(a aplauda), coadmoeamt- 776s661!rr,r.64n76
(a sfdtui). Ultimele doud verbe cer in liurba rom6n[ ca.zul ac;'lzativ (spre deosebire de limba rusi).
$ 36. 2. Spre deosebire de limba romdnd, in limba rusi cazul dativ este cerut de
citeva verbe, a ciror acliune este efectuatl in dauna obiectului, de ex'. uewdmr"
-nsi,1siltdm6 -On
rrerni{er olqf -El
tl deranjeaz& pe t'dta; 'ttcntumu-oft1a*
acmilma-Oui
otorucrfnn nparf - Ei s-au rdzbunat pe dugman; ontxdsweamt
mu orlr:as6;r.Apiry s nduou4u?De ce ai rctuztt sd(-tri)
-6nxs63i7vn6-IIoueujt
,slli prietenul?
Urmdtoarele vetbe care exprimd. anumite senlimente ceL, de asemenea, cazul
se bucura (de prirndvard), J'dudattv: ptidoaaftTbcst*ofpddoeamtca (recu6)-a
ertimucn - yduertmucn (roupricy) * a se mira {de intrebare), saefidosatnL'- txosaertAoeamu(roor{pnwrura)a. invidia {pe tovar6qi) - couyrun$osatw * ttocauitocmaoeona {gpfdy} * a comltdtinzi (pe prieten}.
z/
a) I' Noi(ii)iubinqi-(i)respectdmpepirinli
qiprofeso'i.2.EaciteEteurinou
roman. 3. Fratele deseneaziun muzeu qi o expozilie. zfr Acest penar costd zece
lei. 5. In fiecarezi el face gimnasticd.
b) I' Elevul invafi. cuvintelegi expresiilerusegti.2. Dd-mi, te rog, manual'l
tdu de limba francezi. 3. fi-am adus o carte foarte interesantd.4. Tu
5tii cit il
iubesc pe fratele meu. 5. Toatd viata i-a plicut sd munceascd.
4. Cazul acuzativ
(Buruintenauafi
nadduc)
$ 33. l. Indic[ obiectul asupraclruia se rdsfringe acliunea,rdspunzindla intrebdrile no5g?(pe cine?) , yo? (ce ?) . tn aeeltcaz, se folosegtenumai dupi. verbe
tranzitive, de ex.: fieourca pucfer uBer64 (uro pucjem dieourca?)
; V,aeulurri
yearc&om y.rrire;rrnx{y (xor6 yeatrcdrcmyueuurctiT).
In propozilie joaci ro1 de complementdirect.
2. In combinaliecu orice verb indicd o anumitd perioaddde timp, avind in
propozilie funcfia de complementcircumstanlialde timp. Rispunde la intrebirile
(cit de mult timp?), $qry rf-c19?
(cit timp?), KqX-A-61lI'ol
,9fj{},f9"-unnMLewt:!
(c\t de des?), de ex.: Ousauuadtcsuj'ttrxoilrfx,qrrfi aens (rcaxudcmo?)- El
se ocupa de muzicd in fiecare zi ; I{orpg )ftx3nl oru ntpyddttrca(rcax ddno?) O via{i intreagi el a muncit; W o, uumdt poadu (cxd'taxo epduenu?)
Timp de o orl el a citit un roman.
3, DupI vetbelecr6urr - a costagi n6curr * a cintdri folosim, de asemenea,
cmdam?)-Caietele
cazul astzativ, de ex.: Temptidu crdnr py6lr (CrcLaarco
(Crci,toxoedcum?)Brtnza cintilreqteun kg.
eostd o rubli ; Cuipn6cnt r<n.rrorpiurvr
i.
-ry
i
;l; ;f ?i ;i;it"H;iiri
";;;;';;i
ca o pasire. ,"*.,
3. Irdic6'1;ubieg,tul-logi9
ai ac{iunii,cind verburstd Ia diatezapasiv6.Rispunde
la intrebarea rceu?(dc cdire cine?), de ex.: vnpatrcaduue
aanrtcanoyrenrrrilr -Exerciliul este scris ik citre elev.
4. Arati' mijlocul de locomolie,rdspunzindla intrebareaxar? (cu ce? cum?).
de ex.: dxamunfieclou (rpaun{eiu,anr66yconr),temdmv cauoarou.
Observayie.
Pentru a exprimamijlocul de locomolie putem folosi atit cazul instrumental,
cit gi cazul prepozilional,de ex.: dxamt n6es.qou
- dxamu na n6elgeo ttemdma
caruo,rdrorvr-temdmuracauo,n6re,dar numai: dxamu wa re.noczn6ge(ua .16rraAr * cu]calul); na rqrrdre (cu crrufa); wwmb ns tLgrce(a mergecu barca).*
ta
28
alt.obiect,
a"
EXercttru
I
I
$ 40. 5. substantivele
caredenumesc
profesiunisaa.funcliistauin cazulinstrumental dupd verbele:eu1apdmt-a&6pamo (a alege), uaeHaudmu-tusudaumu(a
numi), pafidmamu,cttyttcilma,de ex.: Ee6
(xeu?)_ L-au
4updlcroporu
'.a,su$quJm
numit director; On pafrmat nnxen6pou (xeu?)
*El lucra ca inginer.
ie copulative 6r,rrr* & rt), cranonrfrrrcs_ crarb
(a deveni) se foloseqtccazul instr'mentar: on 6rr.rr cry.qr6nron,l
ona cri,,a
yvfre.urnuqefi.
I
|
R p l i n p ti
- - - t- "- t'
l T) r r n i
rra'ho
;l
.1:
I
+!i*.::,
.:e: l
&t
z2
:l
f.
I
l.
I
f,
i',
ales director. 4. El vrea sd devini profesor. 5. Fratele meu a fost student, iar acum lucreazd ca medic la lard. 6. El s-a dovedit a fi un bun
specialist.
l.*
eta dimo I
- ^. , (a3btKoJ't,mexHuKou)
Staptnl
oataDima f a
wtmepecoedmucfl- a se interesa de (aj,sou<ofi, ttumepamitpoil)
yetercdmvca-a fi pasionat de (ucrjtccmeon, ui'suucotr)
admira (nettsderceu, npupddoil)
nrodoadmaca-a
se mindri at (ycndxan, pesyatmdmauu)
zopdilmoca-a
se ocupa de (cndpmou., nameud.muxoil)
savnadmuca-a
ndrosoaamucn - a se folosi de (6nttmau, annnpami'poii)
arc4pmeoeamt- a jertfi, a sacrifica (mizuuro, noxdea)
g 41.7. Cazul instrumental este cerut gi de adjectivele doedn'uttil (mullumit),
6oedmoit (bogat), uea? (de ce? in ce?), de ex.: Yudrne'rc gondleu udffurau
pesyJrrriraw - Profesorul esle mulfumit ile rezultatele noastre. fiotr{rna llpdxoew
Prahovei este bogxtil in petrol'
6orira xdilrnw*Valea
y - lingd (in
imediata apropiere)
6teono- Iingd
Exerci[ii
33, Rdspundelila tnffebdri,folosind cuvinteledin parantezela cazul corespunzdtor.
Model, Hev nSuryt sdMnro rpecrnine-noonepiloprl? (tp6nrop)-Kpecrr-inerpinropov.
roouep5toprr nfuuyr sdrra.nro
1. rler'r ror rrldevrpfnu?(aoai u r'rduo), 2.Herrt sBruliurere r xndcce?(pjulta
r rapar46ur). 3. Ilervrminryr y'uerrmf na Aocx6?(rtlen).4. qeu rrr pdxeurr x;re6?
(pac(rox). 5. Ilevr lrrr eArfu'lu{co? (nfurra n uox). 6' 9eu vrr npra'rcrrnaevca?
fnn alr66yc).
uecxa).7. tleu ou 6Aeru uxdly? (rparurnrifi
6mr (n6;rusli)
lingd
no*pyr * in
jurul
nnyrpr6.- in interiorul
aue- in afara
prin .faya.
cpe4*(nocpe-
n6tne -
ltngd
locului.
(O1osmuduue adcma-rge?
(unde ?)
Ilocpegri tiga nocmpduruudauil pecmopdu. - ?n miiiocul 916dinii s-a construit un restaurant nou.
np6ur (uanp6- IIEirne uaragrhra crorir uaru AoilI - Vizavi de magazin este
rlrr) - vizavi
casa noastrd.
xii) - tn mi.
tn limba rusd.
35. Tradu.ce1i
l. Am aies ca seffetar pe cel mai bun dintre tovardgii nogtri. 2. Acurn
el lucreazi ca strungar intr-o uzind nou6. 3. Pe tovarS;ul Popescu l-au
,.sj
JIJ
,.1
;ii
J1
H
-..1
t
t.
)
i
it
t
Comparali:
Y,teHrircj,aumcn s wrciae.
Ifdegd cmoilm ur eorcsdfle.
Mu cu1mpuu iaamq Hs cmadudue.
V,aeaiu( omce'ldem y docxi.
Ruued rcctcilm ta ndpme.
Motwt uaxddumcn ta wxd$ou.
Kdurca cudilm nan cmon6u.
2. Cu prepozigia go;
a) indici local limitd, al acfiunii (do xaxdzo uecma? - pini in ce loc?) .t"6"1
uvt udEa uac-Plnl
la stadion mergem o ord.
.{o
r,ne?
6o*dd,mu(ca),
oceoflodimo (ca) omcrp6tno (cn) om-a (se) ascunde de...
orry4a?
3. Cu prepozilia c are:
a) sens temporal indicind:
- momentul inilial al acliunii (c xarcizo epiaeuu? - de cind ?) : Eryt c ilil,rcrsa
on tui'tan nucdmu cmuxrt. - Incd din copilirie (el) a inceput sd scrie versuri;
- perioada de timp in care se situeazd acliunea (cu prepozilia Io): c y4r6 go
r&epa - ile diminea{i plni seara ;
b) sens cauzal: sanadrcanft c r6pa - a plinge de necazn eoeapfirna eo
g;r6crn*a
vorbi din riltateo y6eauintu co erpfxy - a fugi de fric[n saxpuudma
c ncnyry- a striga de frici.
VqenilrcnpuuEa nc uxdau.
Ifdegd omxddunt or eoxstiJ.a.
Mu nowu co cmadudna doar5fi.
Or docxi ou udtm na udcmo.
Bogauil rcuilzyc ndpmut!
Muuo noaeitnaca nc-s[ utxdfia.
Kdwrca eiutta sz-no/., cmoad.
care se ra ceva):
6pama -- esamu (y roe6?) - a lua (de Ia cine?)
not<yndma-rcynilmt (y xoz67) -a
cumpdra (de la cine?)
npocilmu-nonpocimt (y xoe6?)- a cere (de la cine?)
32
4. Cu prepozipia uz aratd:
a) o parte dintr-un intreg, de ex.: odud nr xaprfiu -unul
rlin tablomi, andeue rs pa.66tux - (cei mai) mulli dintre muncitori;
b) materialul din care este fd,cut obiectul: rcoarinnvtnr upiruopa ---icoloane din
marmurS, nadmae Il3 ulefiRa- rochie (din) de mitase ;
c) cauza acfi,unii: us ap6e{t -din ilrrgoste, uz yeancdnat -din
respect.
5. Cu prepozilia yi
a) indicd persoana .cdteia ii aparfine un obiect (sau de la care se ia un obiect):
V uo4pyru ecmt rudeoen"tdmte (y roro?) - Prietena (mea) are o roehie noud,
-.
ii
,t
rl
.i -
1581
33
COJIHtrE.
2. Cazul genitiv cu preitozilia gnn aratd destinafia obiectului: On rcynil.t noddpoK Errs ruirepu (dm rcoed?)- El a cump1rat un dar pentrt mama ; 3mo edsa Errs
ur,erils (d,tn uezd?) - Aceasta este o vazd pentrt flori.
o seamd de construc\ii cu prepozilia pg.n: undem saauduue Arrf, trac I Retineti I
are importanld pentru noil ocudea gm 6ec6grr - o bazd de iliscufie 1 ycadeua
g;rn pa66rur - condisii de muncl ; Bonpde mpydaufr g;ra yuernr<6- Intrebarea
este grea pentru elev; 3mo saddnue odnedmenuo Atrr yrernmd - Aceastd. temd
este obligatorie pentru elev 1 \mo o6ancuduueueo1xodilrvroEJrsyuewx6- Aceastd
explicatrie este necesard pentru elev.
,axercttru
I'r
*
t
{
t,::
$
'!
ril
:i'tl
naderc c npedtdeauu)
35
;*1i
FI
*ri1t
I
f,i
8i
fii
Exerci{ii
43. Rdspundelila tntrebdri, folosind cuvinteledin parantezela cazul dativ an prepozilia x.
Model. Kyva adrsBar re6i yurirear? (,qocxA)
- Vqri.renr nfisnar vesi r
aocx6.
l. Kya4 ru r-rgEus?
(uenrp;. 2.Kynd au 64ere?(r,aysift).3.KyOe nAer aBr66yc? (rfrcranra). 4. KynL neg6r rponfnxa? (repru6na)ropt'r.5. Kyg6 6er1ir
cuoprcurn (Sfnuu)? 6. Kya6 uarIsr ;rdaxa?(6dper). 7. Kora6 nu 6jgere y.
uenf? (o66t). 8. Kora6 rn nofi.qrerynirb? (r6vep).
M. Schimbali constucliile subliniate cu antonimelelor.
Model: Mu omowmi om ddaa. Mu uoAounf K .4dMy.
l- Mu ordrurz or rnxdJsr. 2. Cry.q6nr omow6.aom wunepcumima. 3. M6ro;,a
omowri om uaeasdua.4. Ildega omxhdumom eoxstirra.5. 5 omxocrcj,om ndpxa.
6' osfi ornxddamom nadt4adu.7. Typricrn omodxanuom cmonluut. g. Asrd6vc
omtdxa,rom uyzda.9, Mu omodxatuom cmdu4wt,
Transformali propoziliile dupd madel. Faceyila. nevoiesi ahe transformdri in
\
prapozilii,
Model- Btep| s 6r'l'i y 666yruru g6ua - Bvep6a xoAdra r 666yurxegorradfil. Ou 6un y rpyra. 2. Vqexft< 6nn y qupxropa B ra6aure. 3. Os6 6ur6
y yvfrernxurpr t6ua. 4. Jldrou vrr 6r1nn y 666yrucu B Aep6BEe.5. Cefis6c s
naxorqicr y uoaplirn. 6. Mrinessxrfi rrarfur.rm 6rur y orq6. z. onr pa6d,ranuy
s6mero rnxendpa,
36
t/
tr$
ffr.
$ri
f .lr
gi
g
5 t .,
T.
?
46. Traduceli propoziliile de mai ios. Determinali sensul prcpoziliei no, punind tntrebdri la substahtivele cu aceastd prepozilie'
l. Aetu 66rarot uo n6pxy. 2. f1o'fumfuro rurunft napoxdgu' 3. Mrr n{i6r,ru rynfrr uo 66pery perf. 4. On6 mb6nr xo,qftr uo Iraarasfxavr. 5' flo reuep6u
6ii6yurna crvr6rpn-rrenea*rop. 6. fto cy666talt olrf ryniror r n6pxe' 7' On cuepa66ra uo pliccKoMy
rlnalricr no cep,[6.rnrrvr 6o.n6srqN4.8. V nac 611116.nricrrr,rerurar
xrurli. 9. On 6qenr 166llr roaopirr no relet[6uy. 10. OH6 He x6qer pa6<ltarr
3Aa.
:* * :*
3. Cazul ecuzstiv cu prepozifii (Bunilmenuatil naddtrc c npedadeauu)
Cele mai uzuale prepozilii ale cazului acuzativ sint: s (iz, pe la), aa (la' pe),
sa (pentru, dincolo de), nor, (sub), npo (despre), crcBo3b (prin, printre), r6pes
(prin, peste).
Rispunde la intrebarea nyA6? sau la intrebdrile ro16? qto? asociate cu prepoziliile respective, de ex.: n rcoro? no qr6? sa xor6? ea 116?) q.a.m.d.
ascunde)
;.',
Reline{iI citevaexpresii
uzualecu valoaretemporali:
'I
e zddotcotntattucmfiqecxozo
cmpoil'rnentcmea- e udwu dau, e ndwS: en6x1,- pas e zod (e udcnq, e neddaro)- ua dpyedfrdeno- na caddynqui deua (udcny, zod) - aa emopdil (mpdmuil...) deua-
$ 49. A. Exprimarea d.irecliei cu ajutorul prepoziliilor B' Ira' 3a' noa. ln acest caz
substantivele rbspund la intrebarea ry46? Exemple:
l.
2.
3.
4.
5.
Mamu ud4nt n uararrfin Ilucrendp edem nt can6A Ona nocmdeuta 1ymdt,cxy lla croJt Tw norctcia omrcpthmrcytroA KBfiry Rdmdoe aocrpecdute aot yescrcdea
ri ropo4-
Observalii.
1. Dupd verbelede miqcare(vezi prop. 1, 2 qi 5) qi verbelede pozigiedinamice
(vezi prop. 3, 4) se foloseqte cazri aclrtzativcu prepoziliiie de mai sus care indicl
direcfia miqcirii.
2. Acuzativul se intrebuinfeazi, de asemenea, dupd verbele care presupun
o miqcare intr-o anumitd direcfie: nddamu- yndcmt, (a cidea), cuompdma l8
in anii construclieisocialiste;
in zilele noastre,in epocanoastr6;
o datl pe an (pe lund,pe s[ptdmind);
a doua zi;
in ziua unnitoare (luna, annl;;
a doua (a treia...) zi; dar:
in zilele urm6toare;
in prima zi;
mai mare (mai mic) cu un an.,.
' Aite construcfiicu prepozifiiler gi xa exprimind diferite sensuri:
39
cu prepozilia sa:
gi
1 nefuelt I alte verbecare cer cazul acuzativ
a mullumi pentru ajutor;
dtaeodapilmt-no6tazodapfimasa nduot4oa premia penhu o lucrare;
xaepaucddmu*uazpadfimt sa pa66mypl6ti pentru carte zece lei;
nnam{tmt-santamilma sa rcntzy ddcamt rcil-a
a cumplra o carte de o rubl6;
norcyndmu-rcynilmtxnfiey sa py6tua primi bani pentru munc6,
ttotyvdmt-noayv{tmu dduazusa pa66myprecum qi expresiile:
6 p d m o c a - 6 s fi7 n 6 sa
I .. ,_ ..
- _ 1 !...-.
(/_ _ pa66my)
ipwunmnaca - npuuAmacnlsadefi' sa
a se apucade treab6 (de lucru).
Exercitrii
49. Rdspundelila tntrebdri,folosind cuvinteledin parantezeEi prepoziliile.'B' Hat
troA, 34.
'
A. 1. Ky,q6 u,qer ru6mqrx? (per<6),2. Kynf on x6Aar ro yrp6ld (rurd;ra).
3. Kysi nAr nirvta? (pa66ra). 4. Kyn6 rasft nuondpu? (uyo6fi). 5. Ky46 ru
nonoxfn xnfry? (urraQ). 6. Kyn6 oHArocreBl,ulacrar6lr? (cron).
B. l. Ky4i srr noudcnra raprfuy? (crend). 2. K.ynd on cen? (sEB6s).
3.Kyg6rrr cupftarucr, xorga naq6nc.n
Aoxar?(gdpeoo).4. Kya6 crpfilocr cdnuqe?
(dqa). 5. Kya6 ynan rapau46ru? (u6pra).
50. Traducelipropoziliile de mai jos. Observagisensulprepozi|iilor cu cazul acuzativ.
2. Or.rt narpaAfnr er6 sa 5ry pa1. Fnaro4apr6 roripnruefi 3a BEtrM6HrIe.
65ry. 3. Orrl 6rirctpo srsflicr sa 16ro. 4. OrrL xynfna uog6pru Ars gEr6ft ga g6-
40
4L
,i
-l
Eozdpaetthn me6h (Bac) c npris4ruronr ( dnEupoctcddnua,Hdeua e6doa) Te (Vd) felicit ca ocezia sirbitorii
(zilei de nagtere, Anului noul.
t:r
LXercrtru
55' Puneli inffebdri la cuvintelesabliniate.Indicapi valorile substantivelortnsolite
de prepozilia c.
1, Fpar uor[6r r rsn6 c dpysdAuu.2.Ox6rsfiri xo4fn no n6cy c pycrcoEn.
3. 3ro 4ow c donwinu 6xnaau.4. fluon6pu no6xans na sxcqipcroo c yvurnethuu.
5. Os scer.q6pa6draer c eamysutituou. 6. 2ra.u6ryma c xarizauu e pyrdi :vlofr.
cecrp6.
$ 54. B. Exprimarea locului cl ajutorul prepozigiilor rraA, troA, nepeA, ta, Me2i(Ay
f,'Traducelt.
" ' l. scriitorul a lucrat mult timp la roman. 2. Nu trebuie si ridem de greqelile
altora. 3. Profesorulurm6regtecu atenfie rezolvareaproblemei.4."EI se gindegte
n
la
excursiain munfi. 5. Ei au luptat perseverentcu propriile lipsuri gi le-auinvigs. !(
' i6. sub conducerea
partiduluipoporulroman construieste
cu succet6 r,iatdnou6.t
' compunere
yafilyan,ulroalrou.urAyaea.r
I a.lucraI lo (oi
-' l carte
(p a o o mq I
l K H u z o u l (l u crur)l
caeimrca uadl efinocmrmia ride I de (o) | prostie
di,uamu
*ul',2T0?,iX"
i " ," eindi
Ira" lil3'ot'J"1"u
r,..u,
't+
l.
43
t
o idinniiiia;-e"'
$ 57. l. Cazulprepozitionalestecerut"deverbt ai ceioi senseiprim8
sau un proces de gindire in legituri cu un obiect:
eoeophrit-cxaedrnu (pazzoedp)o (o6) pa66me,ycnixax "'
excrci'pau"'
(paccrcde)
o (o6) dpi'crc6e,
paccxrteorcuna-paccxasdTn,a
ypdxax
(o6)
cnercmdxrc,
o
panoetipusama-(paeeoedp)
""
(6ecdda)o 6otdsttu,rcrcdpcmeax"'
6ecidoeama
- no1ecddoeamt
coo6t4thno
- coo6t4ilmo(coo&4dnue) o petynmd+nax, npuizde "'
cnpdwueamt
- cnpocilmt(aonpdc)o nodsdxe
dj,uomo- no|!,aamo o ffdwefr npofidcan, o nodsdxe
ucvmdmo o 6fdy4en
ecnouuHdmb
- ecnduuuma( eocnoauudnue)o dimcmae,o udtodocmu.., nlaauma
(a line minte); snamu(a qti) o...
qi alte verbe care cer cazulprepozilionalcuprepozifiao:sa66mumacn
WllI
o ... (a senelinigtide, in legiturl cu"'),precum
o .- (a seingriji de...),6ecnoxdwnaca
pasad+nmt
uoaogi substantiveleformate de la acestea:ca66ra o acecrnop6uneu
cydo6i
o
$ecnonriftc'rso
a
tineretului),
d*u (grijapentrudezvoltarea'multilaterald
a*na (nelini;tea in legdtwi cu soarta fiului).
(intrebarea tIie? unde?)
$ 5& B. Exprimarea loanlui ca aiutoful prepoziliilor s pf na
substantivelecu prepozifiile n (in, la) qi na (la, pe, in) indici locul unde se
petrece acgiunea. ComParati:
katea s nrraQf * - Cartea este ln dulap.
KarteausmcaQf - Cartea este pe dulap.
El este la teatru.
Orun rerirpeEl e la co[cert.
Oruua nonq6pteOudpa66maemB Mara3lixe* Ea lucreazd la magazin'
Ond p,a1dmaemna loxgfle - Ea htcteazd la gar6'
pa66mamt,yuimuca se-folose$tecazul
Dupi unele verbe ca 6wmt, crcuma,
tt8.
B
sau
prePoziliile
prepozilional cu
Cu prepozilia s: e tecf, e cadi', a yzni' (in col{), e wxaSi5 e emti' (in ochi)'
eo pmj,(in guri), e 6otb,(in lupti), e men! (in prizonierat),e mwi' (ln spatele
frontului), e Rpotui, (in Crimea), 6 kpa,o (in regiunea,tinutul).
Cu prepozilia na:
w 6epez!,na uoctn!, aa wtcafi!, na t6i', (pe frunte), aa noc! ftdnas), ad nocmi
(la post), ua xpatb ftrc marginea), na !on! (pe Don).l
inaia timptt B xarcLueot!? (lfic'e ao?), B xomlpon vafi? (Laicn otd"l)
* Gteva substantive cu prepozifiile r 9i cr, cind aratl locul gi, mai rar,
tinpul, au terminafia Yr rc.
Oa orcaaEmt edpode,
EI locuiegtela oraS.
Oi 6w t edpode.
EI afost fo,oraS.
Ometqpafidmat na eoxed,le.
Tata lucra lt gard.
Il6esd cmofim sa eoxsdne.
Trenul este ln ga1d.
Matnv npoxodiltt aa cmadudue. Meciul a avut loc ta (pe) stadion.
Cecmpd aa cmadudae.
Sora este ta (pe) stadion.
B uaedrc ceimawe rcmicco*
ln ;coald stnt close luminoase.
fl yaycu s wxdae.
Eu invdl lt gcoald.
in limba rom6n6
I Reline|i I Prepozilieir pe lingi unelesubstantiveii corespunde
prepozilia In, de ex.:
,
e cat!,
a ndprce
(in gridinl)
(in parc)
e Cubtipu
a Kpunj,
e ltecy
(in pddure)
e pyu&auu
cmpaad
(in
e CoedmcrcouCorbse
,e
1a-rd)
(in localitate)
eo iDpiaryuu
:....-16 ndcnaocmu
" ye rcouandupdexe (in deplasare)
e Aaipurce
(in Siberia)
(in Crimea)
(in Romdnia)
(in Uniunea Sovietici)
'
(in Franya)
(in America)
.nt rclpcax
'{na caesde
Qa cursuri)
(la congres)
na Vpdne
sa Raaxdse
na Vxpafute
(ln Ural)
(ln, Qaucaz)
(in Ucraina)
\,/
i
I
In august,o^ p,Irro lo
Eminescus-a ndscut in ^**ttr;
anul 1850;
Aceastas-a tntimplat ln secolulal XIX-Iea.
I Reline1i I expresiiletemporale s ddmcmee(in copildrie),s udrodocmu(in tinereqe), r cmdpocmu Qr bdtrineqe), s ua,adne(la, fnceput), n cepedilne (lt mijloc),
s xonqi (la sftrgit),naimoit neddrc (in aceastd sdptdmtnd), d,ar: t imoa zodi, Qn
acest an) ; t imou udcnqe (lt aceastd lund); ua paccedme (in zori), na saxdme
(lt apusul soarelui), dar: s cjtuepxu (ln arnurg).
$ 61. D. Valorile principale ale prepoziliei rpw
a) indicd locul, tdspwdnd la intrebarea rge?, de ex.:
On o6ddaem e cmottdeoil trptr 3aB6Ae-E/ ia masa la cantina uzinei;
b) indicd timpul, rdspunzind la intrebarea xozdti?, de ex.:
IIpn counaaf3ue rtacmb npuualtecrcim napddy-In
socialism puterea aparline
poporului.
:i-
t.
3
t::
li
"ti'
fl
it
fi:
Relineli
npu ycttdeuu (cu condilia), npu nduoulu (cu ajutorul), npu Hartiuuu:(in prezenta),
npu omc!,mcmeuu(in absetrfa), npu coime aduwt {la lumina limpii), npu tyni
(rc lun6, la iumina lunii), rpa dueandu ceime (la iumina zilei).
$ 62, Cazul prepoztional dupd anumite verbe:
a) zoeopilmt, nucdmo na podudu aeawi-a
vorbi, a scrie in limba maternE;
uepdmt (na urcmpyuewne) na cxpinxe.na arxopdeilne-a
cinta (la, un instrument) la vioard, la acordeon; crceu{tmaca(a se iqsgra) na npqyyg.(cnoil_d^dgl,anxe;
xamdmrcn na xontrdx na addxe - a'patina, a se plimba cu barca;
b) noaoedmu-noadqo '(a ajuta); wSuoqa e pa66me (ajutor in muncd)
Relinel.i ;i expresiile: yedpeaw e no66de- increz5.tori in victorie, dar Mat
sipurt 6 no6idy; - Noi credem in victorie.
;"
'
fr,i
Exerci[ii
lr
lj
ra
It,
i:
i
!l
59. Extrageli in suis cuvintele cerc cer cazul prepozilional cu prepozilia o. Formulali
cu ele alte propozilii.
l. Epar nfurer Mlre o cno6fi pa65re na crpdfir<e. 2. Me.rr6 o u6nreft ncrp6ve
rgsorsos6Ja er6. 3. -f, .rtrreJ r ras6re o6 ycndxax n4ruux rel*Drcfcros. 4. Cr<4sra
o goaor6fi pfrbre 6.rerr uonp6ru;raer una, 5. .fI nrrer6 ne snii.n o upui:ge orq6.
6. Ou paccras{r ua\.{ o csofx ycr6xax r pa66re. 7. Paaron6p.o Eli.uyurefi upo{riccvn rlac 6xem sanarepecosd.a.
ao
47
'
,i irr"
Exerci!ii
A DJE CTIV UL
(I{rvrr rprurarfrenrnoe)
xarcrte?)
(ce fel ,de .. , ?)
Rispunde la intrebirile rcaxdit?(xarcdn?rcarcile?
ln fimba rusd, ca qi in limba romdn6, adjectivul se acordd in gen, numir gi caz
cu substantivulpe care il insoleqte,de ex.: masculin- udaentrnfi adauvurc,feminin - udrcnor<w ddeovxa,neutru'- udaenurcoe
orHd (numdrul singular, cazu'l nominativ); adteuorcne ndtwurcu, ddeovxu, rixHa (numi.rulgilural, cazul
ddeo4xu(nuaifoul singular,
nominativ); adtteutrcozoudtuvw<a, oKtrd,.t4d,tenbxoil
'
cazul genitiv) etc.
""-"*, f
Adjectivul la genul masculin se termini in -ufi (xp6cmrfi), in {ii (crinufi), in
-oft (6oarur6ft); la genul leminin - in -an (xpdcuar, 6onrueir), in -nl (crirrrr);
ia genul neutru- in -oe(rp6cuoe,6onlru6e)qi in -ee(cfree).
$ 63. Schematerminafiilor adjectivelor dupi gen gi numir
Toate genurile
-ofi (accentuat)
rolos6ii
6onrru6ft
-rrft (neaccentuat)
xp6cuufi
s4opdruft
'ufi (neaccentuat)
dupi r, e)x,lc,ut,
4, 14,Ei r-moale
sbrc6xd
crp6rld
rtfxd
csdmift
xopdrumi
ropfvd
66tqni
gfunnfi
48
-oe (accentuat)
rogor6e
6onru6e
-oe (neaccentuat)
rp6crroe
r4opdroe
-ee (neaccentuat)
dup6 trc,w,4, t4
U tr-* :
cBexee
xopdruee
rop.fvee
66uree
sfvrree
-an (accentuat)
roAonfs'
6oruur6q
-an (
xp6cuar
s4op6nar
-nr (neaccentu
dupi a-moale
-ue (accentuat)
rogon{re
6o;rrufie
-ue (neaccentuat)
xp6curre
sAop6nrre
-ue(neaccentuat)
dupd x, e,x, Jtc,nt,
tt, 14,Ei a-moale
suc6rne
crpdrre
rrtxne
cs6xue
xopdrutre
roprque
66qne
3r{Mnne
xufi, golrd.rnunft,coclru.wia,gdnrwuit, I
rrprrradft,
npocrdfi, a<i6pufi
|
1581
49
t-
Clasificarea
adjectiielor
6otoutdil dou,
Limba rusi cunoa$te adjeotive calitative (r6recuenrrre):
pyn&u6ottwdn $d6puia, 6onuade orn6; adj*tive ile relafie (orrocfrenruste):
(arta
pyn&ncxoe
rom|neascd);
ucxitccmeo
cruil aettr, pyu&ucxan aumepami,pa,
adjective posesive (upurxx6rennrllre); uduun runmdx (baticul mamei); udauua
6fisxa (bluza mamei); uduuno nadmue (rochia mamei)'
nqiiil
Gradul comparativ are in limba rusi doui forme: forma simpld sau sinteticd
gi forma compusd sau analiticd. Pentru forma simpld sint caracteristice sufixele
-ee (-efi), -e. Ea nu se schimbd dupd gen, numlr qi caz.
Majoritatea adjectiveior formeazd, gradul comparativ qu ajutorul sufixelor
(-eii):
xpacfiaafi - xpacilaee(frumos - mai frumos), eaacma{tewil.
- s4ssmni6Bg
-ee
(fericit - mai fericit), accentul riminind pe aceeaEisilabd ca qi la gradul pozitiv.
Existd insi un numir de adjective al ciror accent la gradul comparativ se mutd
pe sufix.
I
|:
t'.
I
I
i;.,
da,tExuit- ddmwe
mdnrcuil- miname
ddneuil- ddaute
Nu formeazi gradul comparativ urmEtoarele adjective: eetitxuil (mirc!),
dpjorcecrcuil(amical), epducecxuil(dugm[nos), edpdafi (mindru), tuiwnuil (de prisos),
saaopdnit (bronzat), ruficxuit (plat), znuilil (putred).
Forma simpld a gradului comparativ se intrebuin{eazd:
a) cu substantive la cazul genitiv: flyndil
d*ft Oltul;
uirpe Otma-
51
l.=
g 66.Forma analiticd a gradJui .";;J;i;
este alcdtuiti din adverbele 66,nee
(mai mult) sau u6nee(mai pufin) qi adjectivul la gradul pozitiv, de ex.: 66iree
aucdxuil (mai inalt), uiluercewcdrcuri(mai pufin inalt). Aceasti formi se intrebuinfeazd:
a) cu substantivela cazul nominativ: 66;ree {slxar. pexd (un riu mai
tngust);
b) in construcgii cu conjuncfia qeu: 3ma ru{tza 66tee wmepdaua, aer m4
(Aceasti carte este mti. interesantd declt aceea).
(mic) nu au forma analitic6 a graAdjectivele6onow6il(mare)qi udneaut<uit
dului comparativ; in locul acesteia se intrebuinfeazd 66nsulnfr (mai mare),
ru6nrd (mai mic).
S 67. B. Grailul superlttiv (Ilpeeocxdduaacmdneuc)
Gradul superlatival adjectiveloraredoui forme:.simpld (sinteticd)qicompusd
(analiticd).
l. Forma sinteticd se formeazi cu ajutorul sufixului -ailur- plus terminafia
adjectivald.Adjectivele cu tema in -e-, -ft-, -x- igi schimbi acesteconsoanein
-
-, -4-, -W-:
ta
.LXerctIu
7. Forma|i gradul comparativ (Jorma sintettcd Si analiticd) de la urmdtoareleadjective calitative):
cBo66,ryrrf, dcrpufi, 66auft, rop.dyaft,rnarrf, xpdnrlrfi, cyxdft, vricrrrft,
qpocr6f, rop6rrnfi, cBdxrfi, cr6rrrrfi, xond.ryrrfi, xfrprrfi, fsxat, fprufi, 6o16rst.
8, Rdspundeyila tntrebdri folosind adjectivele la gradul superlativ (forma simpl&
Si Jorma analiticd).
Model: Y re6f ecm r6prnfi apyr? - [a, vofi c6rolt adpmrf, .q)yr - Criary. Aa, ruot repu6iuaf Apyr- Cfuny.
)J.
t,
tl
i
b
i
fi
t:
ir
;
./'
li
I,
ir
t
il
fl
ll
El
.f
F
ilt
xniccos.
ti
.CMEJI, MAJI.
fr
proPozilii
12. Gdsiti antonime la formele scurte ale adjectivelor d.emai ios Fi alcdtui{i
an antanimele gdsite:
rplicren, r'rdnoA, nrrc<ir, rur.rp6x, rgopdu, Tlxn, x6aoAeu, rJIyII, AO6p, cna6'
i1
$.
i:
]1
ii
i,i
bxercttu
13. Forma\i adjectivede relagiede la strbstantivele
de mai jos :
a) cu ajutorul sufixului -cx-z
rep6ft, 46ru, coadr, congir, coc6A, naprus6x, 6par, Karx6s, flaprix,
Erriner;
b) cu ajutorul sufixului -n.recr-:
wct6pun, 6non6rux, laateiu6rura, rtonfTsra;
c) c1t ajutorul suf,xelor -!E-, -sn-r -flrn-:
ctexl6, rdxa, rnrira, n6peuo.
npuaaztime'tauwe)
{ 70. II. Arljectivele de relafie (Omaocilmewuarc
14. Alegeli din coloana din dreapta substantivelepotrivite ca sew pentru adjectivele
de relalie din coloana din sttnga.
54
cEdet
55
*^
-o,x6,rrurwca,.2.
i.-I{r;x,'cir'iia, iiiidE; dtrdn
riesA8, n6pis, sfiq6, ronoBf
X"p, rreury.irx6crnptit6w,5,.Tna-.
eopo6ah,3.Monord, pori, roocr, cney,xopdeu.4.
s6, ttf,lnaxdwxu. 6. Vxo, xDocr, rllrqilrRa,cae,4drsdfu1a.7..f,g, roroa6; wocr guafi.
8, Jl6Axa, g6vrnxpw6arcd.9. Vmu, v6pAa, rpw. octd. .
16. Traducepi.
ser,nr6ft ruap, sevr6,rrnar peQ6pr"ra,aeureu6e yxpeun6uue; rpoom6e .qasn6aue, xpon6arrfi6ofi, rp6rnax olrtla; JleAosirrrfi ore6n, leArs6[ r6rep;.co.nssdre
tr6Etr,corrr-rfi cyu; crdprri u6er4, cropocrs6fi r'rEro,qp6sasu wet6uura;.qeroB6fi
{eror6r, A&rrsoe upe4nox6ure; ronerdfi xap6rrep, sdrrlelfi upocr6p; ryu6unuft nocrjuor, ry*raaur6prrre ua..irr.
npufttefunercwe)
$ 71. IIII. Adjectivele posesive(IlpunnucdrnenbHbte
ln timba rusi adjectiveleposesivear,rtdc5.obiectul aparfine unei fiinle (omului sau animalutui). Ele se formeazi cu ajutorul suflxelor -on-, (-er-), -f,x-r -s,
de ex.: didot Aov. (casa bunicului), cCcmpwa tcnuza (artsa surorii), co6d,twi
xeocm(coadaciinelui) q.a. ln limba rusEcontemporand,in locul adjectivelorposesive cu sufixele -on-, (-en-), -nu- sint folosite mai des construofiile sinonime, compuse din substantivela cazul nominativ qi substantive la cazrul genitiv, de ex.:
lou dida, xutea cecmprit.
N
G
D
A
LXercttru
17. Alegeli din coloana din dreopta s'ubstantivele potrivite ca senspentru ailjectivele
posesive din coloana din stinga.
I
P
xpticntfr,
| rcpdcuoe, cwterc
xp dcnoro, "{ttfr
cthntol rp dcnoro,
Kpaatow,
I RPacHow,
crtnevry
: N (subst.
inanimate)
xp6cnrrfi, ciud
:G (subst'
animate)
rp6ororo,
crfuero
xpticnrl,ttt, afrnw|
(o) xpdcuou,
(o) crixeu
I ailnerrry
I xpdcnoe,cinee
rcpdcttw, al+nu
| (o) xpdcnou,
| (o) clxeu
rpdcuwe,ai'tne
xpticnffio altmx
xpdcasa6cilnwr
: N (subst.
inanimate)
rp6crrre, criure
: G (subst.
animate)
rp6crurx, crinxx
xpticuww, ctawvn
(o) xpdcnux,
(o) cfiuax)
Observalie.
Fr
h
Dupi
relafie.
r:1ff.:
1+,
)/
s
$ 73. Declinarea ailjectivelor posesive(Cxaoadnue'O***'*'O)''"i'*"
nPulrazamenbHblx/
o6rvrn, c6crpuua,
orq6sa
rdriurefi, cdcrpunofi,
oru6sofi
a6.nvrei, c6crpnrofi,
orrldsofi
B6rq$Io, cdcrprnY,
oTrloBy
N sauG
N sauG
rdrvrru, c6crPunrnvr, rdl.rrnlr, c6crprurnr, n6;rurefi, cdcrplruoft,
oru6sofr
orrI6srrM
orq6nrru
s6rwfr, c6crplul,
orq6n
t6lurero, cdcrpluroro,
orq6na
r6rvrelry, c6crPu- ndrvreuy, cecrp6nouy, otq6ny
rouy, orq6rY
II
i
fl
fis
E
o rdrvreu, c6crPuRonr,or[6nou
it
o sdr.rbe[{, c6crpzuoru,orudrou
fl:
$-
s'
g',
E.
ltl
ilr
K]:
&,
H!
H;
Hil
E:
H
ffi
ffii
!ir
Ei
F};
,4.
$l!
ffi
ffi
l{#
ffi
p-,
F*
t#
F"il
F{,
i;,.i
F,f
irlti
ti
N
I-'
D
A
I
P
l. 9r sro nep6? (cecrp6). 2' rtlefi sro r6.ncryr nexft na cron6? (Baua).
3. llrro cfrrlry ru nonoxlina ua cryn? (Fa.no. 4. 9rr 4iQnr croir y n6nra.rxra?
(a4yrura). 5. !I.rs sro 6.nfsra? (v6ua). 6. C qrriMli Spysrilcl rrr 6l'In6 s rI'rH6?
(n6na). 7. O qsux cnoprrionrrx ycn6xax nuci:rru e rarire? (C6ura). 8. K urev,
,u6uy noar6xalo raxcri? (M6ua).
23. In locul punctelor introduceli adjectivele calitative potrivite ca .sens) la cazul
;: r 1r::'-'
coespunzdtor.
i...ayqeablrrt.3. Mlt
l. Bmnfi sltAtr6rrcl ... rdprt. 2. ?urtm P6rornqa 66ur
or.mrxfuir.tna 6eper! ... perrt. 4. 9ro 6un6 a6uyurrcac ... veprlwtu truu6. 5' Euy
uor6Aa. 7, ... re"6luuevrpexr'i
sarfus crar6n... qa6. 6. Becr r'r6cqq cloira.'.
Eoclira rySrlz- Ha ,.. Ka8.
On6
66pery.
K
rlporuBonon6xuot'ay
r5gry cnocri.no
6.nyrc6.9. B varasliu npnrernll ... xle6. 10. 3to 6rurlenoadK ". xap6xtepa,
Cuvinte de introdus:
MirKr{i, r6nnuft, rrrc6ruft,
xPfnxw;, uruP6rnfi.
r6nrrafi,
rec,rrrft, 6ftcrprrfi,
cn6ArI'rft, v'hzxuir.
Exercilii
2/'Puneli la cazul corespunzdtoradiectiveledin paranteze.
'/
Model: { xroli n (6orsur6ft) n6ue. - "f, xullf a 6onrurdu 4<!lte'
1. Moft 6pat pa6draer ua (ndrufi) sasdAe.2. (Ilepnufi) rapauA6urnexrir
4. flapox6.qnaup6ueraura6norur.
na n6pre. 3. J{ uognax6Mrmc{c (onnrrrnrificxnft)
ororudn
Tpoan6ft6yc
(66naa)
6.
rb6ry.
xyuinn
5.
Mse
(pe's6ft)
rorgflrry.
K
Brrrrcrr
or (qerrpansnufi) n6pxa. 7. B (gtipnoe) v6pe r"rudropdr6n. 8. B rag6re uaneg.Y *reai r"rn6ro(xop6ruue)4pys6fi'
carauacrarti o (cnoprfomre)copeonoa6uusx.
10. Itrr6nHras 6u6.naor6ra nonylrina (unrep6cmre) xsfirn. 11. B Mau6e urt
tr(rmocrp6rulr're)rypfcror.
,.';"p-crp\6rsfi
/: 22. ifrspundepila intrebdri,folosfud in locul substuttivelordin parantezeadjectivele
._
pbsesivela cazurile corespunzdtoare.
-*-' Model: I[u sto rufra? (666yrura).- 3ro 666yruruuarnfra.
58
59
VN
G
-D
9,A
I
P
P RONUMEL E
(Mecronrudnue)
Numdrul plural
Numirul sing:lar
Cazul
ou onti on6
TbI
ed
er6
Lresf
rc6ft
ei
euf
MEE
re66
, G .".:'
G i'.{.
G
Gfi.'
UM
e6 (efi)
r'm6fi
ro66fi
(o6o) wt (o) re66 [o) u6tvt (o) nefi
5.
MbI
*Al
ce66
Eac
FAM
BbI
Bac
BAM
Q .:...:"
orf
B,fiturs.
o) Bac
irv,u
o) nux
t4x
wl
G l ,' .'
ln limba rusi pronum*le se imparte io urmitoarele grupe: promtmele prx.wrial (nianoe necmouudaue), pronumele reflexiv (eosepdnnaoe ueunoundme),
pronumele posesiv (npumaucdmerbHoe .Mecmouaiuue), pronumele ilemonshativ
(yxasdmennoe aecmouaduue), pronumele determinativ (onpedenime.ob*oe,n4ectnouudaue), pronumele interogativ (eonpocitmenHoe lvrecrnoun|daue),pronumele negxtit
(omputl&nennoe aecmouuduue),prdnwnele relttiv (omaocilmdaanoeaecmouadnue),
qi pronumele nedefinit (ueonpedetEwoe uecmouudmte)
|
11
ro (dupi), ur (din), n (sPre),na (la), noq (deasupra), o (despre),or (de la), n6pe,q
(fa1d de), no (pe), uoa (dedesubt),IIpf, (pe lingi), c (cu), y (la), u6per (peste),
de ex.: EpamnpuwEtKreMi e eh.cmu-Fratelea venit Ia el tnvizitd;
b) dupi prepozi;iiie adverbiale: n6r.rre(lingd), Borpyr (in' jurul), nnepegri
(inaintea),rr,rriuo(pe lingl), naup6run, (vizavi), 6rcoiro (iingi), l6c,te (dupi),
uocped (la mijloc), csdp Gn spatele)9i altele,cind acesteastaupe lingd pronumele
personaleos, onf ou6, ori, la cazti genitivsingular sau plural, de ex': ,B medmpe
a cuddt cr6ry see6--:La teatru qn stat tn spatelelui'
Y i - r \ ''
9edin16;
'c) cind pronumelede persoana
a III-a esteprecedatde un adjectivsauadverb
la gradul superlativ,de ex.: On sfr,ue eE-El este tnai inalt dectt ea; Outi
dexrtm 6ucrp6e er6-Ea aleargd mai repededecit el.
$ 78. Uneori insd, la cazurileobliceale pronumelorpersonalede persoanaa IILa,
se admit doui forme, cu gi firi n:
- cind pronumelepersonalde persoanaa III-a este precedatde pronumele
determiuativ Becb,Bc{, rce, nc6, de ex,: Mut nosa6hmuttucao66 Bcex ufix sau
o6o rcex ux-Noi am avut griid de ei tofi.
Mat noga1dmultucb
61
ciIii
la firma
L. Cot4pletayi spaliile punctate, punind pronumele persotule din paranteze
Model: Spar nrxl y .'. (r) rerp64s. Fpar rrr.lr y uexi rerp6Ar'
- ': )
l. Mapiq srtrc$a;:.. (ox6) a te6rpe. 2' Buep6... (on) g6ln up6r"mo' 3' "'
Ir.roft6par. 5. B
(tu) sroxrl,n Ea:f.il4. Brrrdcrec .,1 1nu; uo6Aer na srcry.ipcr.no,u
(r)
7' Ys'htenb
xnriry'
q6cro
(r',ru).
xyniina
Cecrp6
6.
...
scnoN{nESrot
urr6;re
-..
6tenr xopou6 rooopfn o ... (on).
2. Fotosfi pesrctot pronumelede persoanaI singularalegtnd, totodatd, varianta
prepoziliei,
- corespunzdtoare
Modet: R ueuj,noaoru.rf rypricrur. Ko uue no,qoIurf rypricrrr'
gaA6sa.
l. Epar xoA6n c HurvrEa nircranry. 2, Ildped mo66itcto,frt g6x<nas
S.Yqir
neil.
nad
wy'rfit
on
morAri
4.
paccrutriutacr
z
od
uduu
Ao.r:risa.
rruaj
3. Tau
TeJrbyBriAene uiin ran6w1 6. Bce roaop,fttruo me6dxax o cnoc66gofi yleufqe.
,j*;
:,
$ 80. Pronumele personale, pe lingd valoarea de a indica persoana, mai pot avea
qi alte valori, astfel:
a) pronumeie MH poate indeplini funclia pluralului modestiei, de ex.:
B imou doxtdde *u (a) nwmdtuco npoauarueilposamb p$yrbmdmat adueii
pa66mbt-fn
acest reJerat (noi) am incercat sd analizdm rezultatele muncii
noastre ;
b) in adresiriie care exprimd o compasiune se poate folosi pronumeie urr
in loc de Tbr sau ru, de ex.: Moaod6il aetoedx, KcK MbI ce6k aj,ecmayeu?- Tinere, cam ne simlim ?
ObservaTie.
Pronumeie de reveren{d 86r se poate scrie cu inifialE micl sau mare (Bu).
In ultimul caz vorbitorul exprimd un deosebitrespect fa16 de persoana cdreia i se
adreseazd.Pronumele Bhr.se poate folosi qi pe lingd prenumele unei persoane:
- Mapila, 8u... - Maria, dumneavoastrd... Compara{i cu: - Maria, dumneata...
$ 81. Pronumgle reflexh, cg6n sg asociazS,cu toate persoanele, de ex.:
mi-am"luat mingea.
fl esa.n ce6,6Mn'r-Eu
grijd ile tine.
Tw nosa1omaca o ee66-Ai
fliayrurca nocnompdta ua (ce6f) e sdprcato- Fata s-a privit in oglindri.
mult vorb4i despre voi.
Brt ctttiutxou uudzo zoeopunte o ce66-Prea
Vueuuxti esLtu trnilztt c co66fi - Eleii au luat cdrlile cu ei,
Ir
1. Apyr gara:6ri ... roctrcr,a B are.nr6. 2, Marr nocaarina piAovr ." cr6puJyroAorlb.3. Mrr Bsirtl.. n encripcnrc r6plroc. 4. Fpar paccxa:5nIlaM "'
5. Jl6ror"rr no6gy ... n aep6uxro.6. B 12 'rac6s.mq q 6rrr .'. a<ir"ra'7' Osi
orirf6ry.
.:' pyr6;la ... sa c.u6ranr-vro
t:::.'.:-..i'
i' r-:: .
il;.!:: -;
,lgi:Ut:i,
63
'' "'IntrebuinfareA*'.;proiium-elui;::-tindtii;;tBiifi
&4, Pronumelecsoft aral6 od obiectul apailine subiectului (la persoana I,
II-a sau a III-a), de ex.: fr (mu, on) ezat crlofrrcapauddwu cr,oirxutizu' Mot (ea4
eshru esoit xapauddw u csofi xutizu.
art pus ueionul
inr exemplul: S, noaocrcfiaa euofr,kapaHAdutfla ctnotr\t
pe masd, fi ,este subiectul acfiunii, iat tcapauddw- obiectul acfiunii'
uecmouadnue)
1-vofi
i-voi '
l-r"roe
l-vori
MbI
;rroi
TbI
OE
oni
osd
l-rBot
l-ruoi
I_TBOII
er6
e
er6
l-Hau
l-ndma
l-uanr'e
l-serur
r"?-
l-"Tu
rBTre
i_BAItrZ
osu
g
T6I
MbI
r:.
1':
BbI
ogiir
Ha cmort.
Aceasti reguld este valabili qi pentru alte cazuri cind subieptulaofiunii este
imat prin pronumelepersonaldepersoanaI qia II-a,\a singularqiplural. Comcnofi
cso.f
cno
csofi
coofi
crof
cro
csof
lrx
cmoJl.
HA CmOJl.
lri+r'l11
$ 83. Pronumeleposesivede persoanaa III-a, sprt deosebirede pronumelepersonale,nu primescconsoanar, cind se asociazEcu prepoziliile B, Ha, K, Ao etc.
qi nu schimb[ prepozitiileo in o66 sau K, B, uog in ro, no, u64o.
Comparafi:
Pronumepersonale
Pronume posesive
nodxata x eE nodpyze-Sora
,
-
1581
65
.
.--pronnmelor
-.posesive
$ '86, Declinoree
( Crcrcndnue
npumaucdmeabttbtx
.&tecmouuduuil)
N
G
D
A
I
P
vof aaoE
Ir,roer6
uoeruf
G sauN
uofu
(o)rvro0ru
Moi
tvto6fi
uo6f,
Morb
saru E6ure
EAIIIero
udrrra
tr6mef
siirueI
n6ureuy
GsauN
r6uy
n6urnu
siiruefi
(o)n6Iueu o)nrimefi
tlto6fi
o)r'aodfi
l' ... 6par frrrcx r cenrcxoxosiftcrserfiolt nircru.t;ire. 2' fl zu6ro, tro '.'
cecrpi xopour6 nor. 3. B ... $yr66nrrroft xoM6sAe vxdro yvenr'rr6n cr6pmux
rn6ccos. 4. Ha .,, cron texrir un6ro rnlrr. 5. ,fl' nepenucil r -.. terp6gr iuudro
s6sbrx cruxda. 6. Mapr{r nporoAriria ... 666yruxy Ha soxs6r. 7. Kora6 upr64er
... 6par? 8. TH aass6 ne nfAe.n ... cecrpy?
ii
10. Rdspundeli la intrebdri. Folosili substantivele din paranteze, addugindu-le pronumele corespunzdtoare.
Plural
N
G
D
A
P
(Muducecmeeuuoe uuctd)
HAIIIR
G.s a u N
(o)vorix
G sauN
l(o)cror(x
fl
noloxl'fu
Ea croJr csolo
rr4urnx
n5urmr
GsauN
n6urnmr
(o)n6urux
',,i *it;'
t,,.i ,1.;#
i.
t lii,,r r {
1 4-
',;ti"fi'
Exercilii
na cro;r? (xnury) -
8. Tu Aond.nen?(ycn6xaua).
11. fnlocuili, unde este posibil, pronumele posesive din Propoziliile de ntai jos cu ptc'
numele posesiv csofr. Indicali propoziliile in care tnlocuirea nu se poate face'
Explicali de ce.
sas6Ae. 2. fl' 6stt.4osdres
l. Mot 6pat pa6<iraer na Malul.iuocrpofreltuou
ruro6fi pa6drofi. 3. C n6ureft sa,q6qei rlrr cnpiirrnnct. 4' B6ruu pogrirellr xtrnir'
B Koncrduqe? 5. Er<l .q6AVIxra6rr;r ssauestirulr artpou. 6' fl" scerah sa6dvycr
o vo6ii r,or64uefi cecrpd. 7. B rnodu Adrte ecrr nuQr? 8. Ha 5rov a6uepe I 6u.n
c l"roriu ,qplirOltl.
.,I*+F:
1. .f
euy coorb
.fl aari
coo6 rerpiAr.
rerp6Ar.
Aaa evf
2. On sr.rr y veni cnorbrerp64r
1. glan
fl gan erray
er'af ero
erd rerp6ar.
rerp6gr.
I| t.
Orn:aa
rr,rorb
2.
rerp6ar.
I
fveni
4, Y l.l...,esfi
ecrr csoft seroc[n6.{.
5, Iloloxri cnorb n6xry Ea crorr.
I
|
t o+ri'
'lJ|!
grupuridecuvinte:
in limbarusi includeurmdtoarele
demonstrativ
$87.Pronumele
emo-n.,
9mu - pl. (acestar aceasta, acegtia, acestea),
m., grna-f.,
mom-m.,
n1e- pl. (aceia,acea, aceia, acelea),maxdii-m.,
nxa-f.,mo-n.,
marcda- f., maxde - tu, ntaxile* pl, $ maxde - m,, maxoed - f., maxoad - n.,
(asemenea,astfel, atit de ..., a$a).
maxoadt-pl.
67
1
i :l
roA
yrenuxd
14, AlegeYiunul din pronwnele date tn Parolteze.
Model: Or (tar6fi, raroa) necnufi.- On rasdt necErorfi.
1.,y se6 6(sln (rarfe, rdgrrir) rorryOrirernas6, raxfx s ue aliAea nu y ro16
.qpyr6ro. 2. H6und;cn6xu (rar<iixir, rarfe): var saBoes6rugoe sonordx r rpu
cep66prru,rxveA6ns. 3. Ha (rarrix, raroatu) sbIc6KExxa6rryx6xrp6tmo xo,ulirB4. C (rarrrvr, raronrht) gp;ixurru roanerrfsolt M6xEo Ao6frrrc.8xop6urm pe3ynbriros. 5. Bu seEfitr ua copeauoraunrx atop6e u rpefte v6cro. (Taxoafi, r:axrie)
r6nrr perynrriLTil. 6. I(rfra braseracb (tax6fi, raxor6fi) ffirep6cnofi, qro 3axor6nocr e npoYnr6rs eqe pa3.
15.Rdspmde\ila lntrebdri lotosind in rdspunsuri,tn funclie de sens,pronumele
dupd sens.
raroft, Sror gi ror la fortna corespunzdtoare,.orimttndu-vi
$ 88. Declinareapronumelorilemonstrative
( Cxtondaueyrcazdmetoaatx
uecmouudauil)
l. V se 6onrunie urugt! 2, fAe ru xusEEE? 3. Orqila l;padxarru rypitcru? 4. 3ro gpjxaaa rpfrma? 5. 9ro cr6poe sAAEEe?6. B xaxdu rairpe trr
cuorpdn w&y? 7. Katfe y ser6 n6locrr? 8. Iae rnrucer6gnq rcrpruucx?
16, Traduceli tn limba romdnd:
N
G
D
A
I
P
N
G
D
A
I
P
5ta
5ror,5ro
5rofi
Storo
Sroi
fuorrry
fry
G sau N
Sroi
Srnrvr
(o6)5rou (o6)5toft
rar6fi, rax6e
tar6ro
rax6uy
Gs a u N
rarf*r
(o) rar6rw
TOT, TO
ror6
roMf
GsauN
rdlr
(o)rou
TA
rot
. rofi
ry
roi
(o) mft
raxdc
rar6fi
mr6fr
raxjro
mr6f,
(o) rax6fi
ler' 2' Tax6[ pe3yrll1. Marr 6un6 rar6ft crp6tnofi, KaftB BoceMs6Aqarr
B3$rt,q'
4. KarosS f6lorrs 16r nac p6goran. 3. V se 6rl.n rax6fi n6crorlrfi
Maril. 6. Peru6uue
6un6rn
Ea
on
C
raxliqu
rpy46M
,qoq6.r
ranor6 s i6noxo. 5.
qro MbI or6rrrt
rarriv
tllruM,
pa66ty.
7.
sar6ussrr
r6sepa
raxond: ,{o
,{eur
npiaunucr B uapr, 8. TaxosS 6srs6 |ra cer',ri; c6r"roftcnoc66soft s ueft 6rra6
uerrEprar gour, O.trra.
re
5rn
rex
5rrx
reM
Srn
GsauN
r6ur
Sruun
(o) rex
(o6) 5rnx
rarfe
raxfx
rarriu
GsauN
rarftrm
(o) rarfix
Exercitrii
ca sens$ formd
corespunzdtoare
t3. Completalispaliile punctotecu substantivele
din coloana aldturatd.
1. B 5torrl ... Muoro ctipux 4ep6nrea' 2. Ild'een uacr
B ro ... 3. Ha 5tofi ... n6x6r rrulru u rag6rrr. 4. Myx'
I n6pra
I uarasfr
69
'l t:l
..
68
.i
' r :::,i
,,i'+,.1
ii.t
,:i
..4t
Fiecaredin acestepronuryre(ncrlxni, rcdx,qufi,ruo66ft)are gi sensul lui propriu. Astfel, x6x.uufi aresensdecuprinderea obiectelorIuate sepaiat,unul cite unul,
cxdx4uuyvexuxdu- Invdldtorul a vorbit cz fiecare
de ex.: Vnail'mero
eoeopfia
elev (tn parte).
uow (ia flecare
I R4krtl I unele construclii cu pronumelerix.rnd: rcdnrcdyn
(in
uurj'my
noapte), rdcrcdyro
fiecare minut), xtictcduedeenediru (la fiecaredoui
s6ptimini), xdcrcduenarnoaimpoe (la fiecarecinci metri).
Pronumele scdxd se asociazdcu substantivesau verbe care indicd o lipsd
sau absenlaobiectului, schimbareasau tncetareaac{iunii. Adesease combini gi
cu prepozifia 6er, de ex.: On ucdat xoutqti6ee scficof, nadiucdvt-El agtepta
sJir\itul firi nici o speran(d.;Irtau 6ott ymeepucd1a6esrcfrnx usaeuduuil- planul a fost aprobat firi nici o schimbare,
Pronumeie scfKre (la pl.) mai poate avea qi sensulde diferite, diverse,tot
felul de, de ex.: Oa cmpdunscfxue nniuw aa 6ydy4ee-El iSi fdcea diferite
planuri de viitor,
Pronumele;rro66f;indicr un obiect oarecare(indiferent care) dintr-o seriede
obiecte asemdndtoare,de ex.: Srny rcniteyeu adscemexyruimoe nw66wuaeaeilue-Aceastd corte o puteli cumpdrafn orice librdrie.
Pronumeiemo66[ sefolosegtecu substantive
abstracte,ardtind cantitatea,mdsura, termenul, de ex.: ff6toxu uducuo xyttimu e nto66wtrco,nriqecrre-^Sepol
cumpdramere in orice cantitatel on uducent npuilmti e .nro6rifiruorr6ur-.8/
poate sd soseascdln orlce moment.
$ 93. Declinareapronumelorileterminative
(Crrcniuue onpedettilmeauaux.ritecmouudnuil)
Singular (FlFwcrssgr.rsgqs6r6)
N
G
D
A
I
P
secr rc
scer6
nceu5i
G sauN
BCCM
(o6o) nc6u
Singular ([pncraenuoe
N
G
D
A
I
P
cavr cau6
calror6
cavouf
cavror6,ca.u6,
cauriu
(o) cau6u
BCfi
sce&
BCex
BCX)
ncefi(-ero)
(o6o) rcef,
urcrio)
caM{
cav6ft
caM6fi
canrf cavo
cau6ft (-oro)
(o) cau6fi
BCe
BCeX
BCEM
G sauN
acdMtr
(o6o) ncex
Fluml (Mr6>recrBenHoe
Yacno)
cfiwu
car*fx
cavrfiu
caufx
cavrfiun
(o) canafix
/t
i
I
Singular @grncraexuoevrclo)
N
G
D
A
I
P
cAMErn, c6Moe
cAMoro
c6MoMy
G s auN
c6r"tnr.
(o) c6tutou
o6uar
c6Mof,
cinaofi .
c6trlyro
c6llof, (-oro)
(o) citvtofi
c6usre
c6uux
oeMhrM
GsauN
c6r"twn
(o) c6uux
Observalii.
La cazurile oblice pronumele cau, cana, caud gi ctiuuil, cdnaa, cdt'tbte
prin locul accentuluigi prin terminalii la unelecazuri (vezi A sg.se deosebesc
crh,ryroqi carvro;I sg, -c6urnn qi carrarfinr;G pl. -c6tutrrx gi caurfrx;D pl,
- c6rvrrruqi canai'u;I pl. - c6vnuu qi caurinrx;P pl. - o c6wrx gi o caurix):
ecAxuil,aro6dil se declini ca adjectivele (vezi $ 72)
Pronumelercducdoril,
7a
.EXercttru
17- Punegipronwnele din paranteze la forma corespunzdtoare.
uony'rfr
Modcl. -fI no.ry'rfn (c6uar) BbIc6KyIo oqnry. -.f,
arrcdrylo oq6xry.
r **
c6twyto
HeAoct6rxos
-.1:. CeMfi) 6ceuu ycranos,hrracsr6uaar-nor6g a.2. Os.r.rcxrin
n (car'af'ce66.3. 3ror cttl cndnas ur (c6r'1ffi np<ivxoro46pera.4. Er'ry(cauf,*'gxor6tocr nanuc6rr nucru6. 5, (Cau) rrrcdxotuy y.reuuxliroAapliurtrnoleft66:rrmrfi Irtrs, 6, Efi (car'r6) npr.rru;r6a rdrony 5ra rurrrc.m.7. Ten6pr rnr6rso 6*no
(cpu) no4ir'rarr o 6tgyuleN{.8. Craprix xun y (c6r"rrrft)cfuero v6px.
tr18.
Introducepitn spaliile punctateeronumele cau saz cdnarrfila forma corespun
L zdtoare,
Pronume interogative
Kro x me6d npuxodiltt euepd?
Cine a venit la tine ieri ?
Cn6mro ltem mloeMy Spdnty?
Clli ani are fratele tdu?
Pronwne relative
Tor, rcro ud 6ott e uysde, udacem nofrmil
aiampa.
Cinen-a fost la muzeupoate merge miine.
Ou xomdn suamu, cx6tsno rtern meoeu!
6prirny,
EI vroia sd gtie ci$t ani are fratele tdu,
"72
_l
/)
tJ'
?,tii:,,:
' t:lrl,
"ii -
,:
Siogular
N
G
D
A
I
P
qTo
qer6
xTo
xor6
xonrf
xo16
ueuj
IITO
qeM
KEM
(o) rou
(o) u6u
Plural
Singular
N
G
D
A
I
P
9eft,
.rer6
vreuf
NsauG
llbtrM
(o) uu
tib
crdnrro
cxdnrrux
cr<Snrxru
cxdnrxo
crdnsrmrn
(o) crd.rnrux
qbt
sbefi
sefi
llbIO
lrgefi
(o) ud
qba
rlbtrx
t'Lf,M
N sauG
sbtfu,fl
(o) wrx
Exercilii
22. Puneli intrebdri completela atvintele subliniate,folosind pronumeleinterogative
rro? gi uro? FiTi atenli la acordul predicatului eu subiectultn propozi\iile interogative
oblinate,
nex6no ua rmaS$?
Model.Xypnda nexc6aua uxaSf -tlro
jsmcs s rocuadv ftr6cce.
2,
Cecmpd
a
uopr$6ne.
rex6ur
l. Vud1aurcu
napucon6la
lol6;cce.
4.
yu,hnacs
ceAbMdM
E
rou. 5. Bdea crortr sa
flieovxa
3. Oud.
oro16. 5. Kapaudawfinex;dnur res6ne. 7. Mot c cecmp6{trrlr s r6pog. 8. Otl
uorsmi na cra,qadu.9. Pedfima;rex6t na nnftre.
23. Puneyiintrebdri completela cuvintelesubliniate,folosindpronumeleinterogative
refi? gi nan6i? la forma coresptmzi.toue,
Model. fl. rmw! ceotla ndeuu rapangarltlw- Huuu rapas,4auldl\ar nun4f?Rarctin xaPaw4a*6Ms mmli?
l. Moil 6par livz:rcr sa rrtame.MatmlqecKoM
$ary.mr6re. 2. Ys66w.u irnozo
udaouurcancerga urtctlre. 3. Mrr ropgliMoa ndwutttu donwrtuu ycndxauz. 4. .8
nt
pl-p6raer'g.l*o!!p:9.Py6_rf"r,6pdae.'6;od6':::
",orpf:fg,fe;f,lA,eg_V,.*1r$,gp.(,,5::;Onf
paccxrfurreaet
o ceoEanli6inou fepS;e,7, I[epeA6fiTetrprBgt etw4il fttittepn:8.'IId-'
eoetatsri Bfucmopetycfrr-atrixar[f, 9, Mah x6vnaraocer46 q'rtcrts. 18. B nfuten
wxdnuoil 6s6rsor6re rcerA6 r"rs6ro.Iurirenefi.
tn linba rusd.
fTrailuceti
l. Elevul pe care-lcauti profesorulsegisegtein curte. 2. A*ela careva ajunge
primul la finig va devreni
campion.3. Cum estpacestroman? 4. Cu cili elevi vorbegteprofesorul? 5. Btriefiicu carene-amintilnit mergeaula munte.6. Noi am plecat
pe drumul care due spre p[dure. 8. Lucrarea trebuie si o conduci cel care are o
mai mare experienfi.g. Ai citit carteape"carefi-am adus-o?10, Cum esteaceast6
carte?
***
EXerctflr
'
I
iiiioitrittilpnteihi"i"fronq*ei''aisi&".lnucro-rurrropin6roroo
]fi
rtri
iiill
,li'
iliii
,l
il{l
I
! t1.,
ifili
irll
riiii
ii
il
lllil
tilii
ii
iili
I
i
illl
L]
ii
i
ll
t
ii
oitii-
&iun;
b) in propoziiii care expriml o cereresavut ordin, de ex.: Paccxatrcilme
Sd'-i dea cinevt
qro-xn6Jgr - Povestili ceya;nycmb rcto'ru6fal dacmeuy
mWea;
c) cu verbele de aspectimperfectiv,asociatecu diferite obiectede acelaqifel,
cind are sensde repetare a actiunii, de ex.: Koeddou 6ept a 6u6tuomdxercaxyronrff4r xartzy, on eEeuavd4enepenicmorcaem-Ctndiade labhliotecd w* carte,
mai tntii o rd$oie;te.
Observaqie.
,
Pronumelenedefinit rax6f,-uu6y,qrcu valoare de repetarese intrebuinleazd
numai atunci cind obiectele cu care se asociazidiferd ca sortiment. De pildd'
in exemplulde mai sus este vorba de fiecare datl de altl carte. Este incorect
si spunem: Vmpou oa ewnuedaadtaeaxy marcdreun6f,ryrc6{e -Dimineald
biuse o cegculdile cafea (oarecare),intrucit cafeauareprezintd,de fiecare dat6, acelagiprodus.Putem fotosi insd construclia Vmpon ou eomuadncmarcdnrarc6rom6fnr c6rca- Dirninealabduseun pahar de sac. (Se gtie cd existi mai multe
feluri de suc);
d) cind vorbitorul nu dispunede o informalieptecisd privind o persoanI, un
obiect etc. ln asemeneaconstrucfii se intrebuinfeazi qi cuvintelemodale, expr!
mind presupuoerea, probabilitatea, ca: repofruo (probabil), rvroxer{rirrr (se
'
poate),naa6pxoe(probabil), orerfgso (evident,desigur) etc. De ex.: Itraadpwoe,
qro-m6Jnr caywittoco c uuu-Ptobsbil s-a intXmplat ceYu cu eli
Existi in limba rusd un grup destulde numerosde pronumenedefinite,formate de la alte pronumecu ajutorul particulelor -ro, -m6fgr, no6-, ue-: rcrGro
(cineva), xn6-ro (niqte, ceva), narc6[-ro, (careva),v6ft-ro (al cuiva), nro-rn6fgr,
(cinevadin...), rcaroft-nu6f4r,(un fel de...),refi-undfgb (al cuiva), roe-rcni(cineva
din...), roe-qr6 (ceva), rco6-xarcfie(un fel de...), x6rcro (cineva) n6.rro (ceva),
n6noropne (unii), u6uco.rrrno(ci1iva,citeva).
$ 97. Valorile semanticeale acestor pronume diferi in funclie de particula careli
se atageazi. Astfel, pronumele nedefinit, format cu ajutorul particulei -To, va avea
ln vedere:
a) un obiect real qi cunoscutin general,insd necunoscutpentru vorbitor, de
ex.: Kro-ro npuwdt K H.an4
- A venit cineva la noi ; \16-ro eed 6emon6utto
- Cevatl nelinistea;Mapila dani une narfio-ro xniley - Maria mi-a dat o carte;
v6
Ii
r{
1
!j
..:1
,14
, .;.i1
77
Exercilii
L
r6poAa xa'r{x-Ej6j'qr 5 nano'
ru6y.ur.
29.Puneli in locul punctelorprorumelenedefinitecu particularo sau su6fAs laforma
corespunzdtoare.
1, Ha adcrnsqe nocnduuatcf IIryM: ... cxoArin nnas. 2, Cuofite, noxa.nyfin6csro. 3. Kou6 uenon6ryrpliano, errajxdverca uoronopfrr c
cra, .,. BecgJrylo
une
cragiilr ... r5.reu6unrep6cnlto nocndnuqy. 5,... r.rgrocrdft sH4.
B.rep6
...
rtreJrB qerrrp slJtus. uoAoruenr po.imo. 6. Borpjr ryni.nu ... uesuardMBler*64a.
tc, vto a ralr craxf, 8. EIralioepnlinx
,,, rscr 6yv6ru R sanlrurfi.re
7. BogsNarire
pa65ry v cra.r,6nu,:IroraM ecrb ,.. ornri6ru. 9. Pa6&am u yvrirrcx 6rjurodqenr
rurep6cno: r<Axlprfi AeEbM6I yeuar6na ... s6eoe. 10, Typrictu peuuiau ocrallosrirbcs Ea .,. norriuKeu orgoxujtr,
/8
79
NUME RAL UL
(I/[nrr rnc.rrrfi
re.rrruoe)
ii
$ 101. L Numeralul
Unitililo
1-oAro
2-Asa
3-rpa
4-qerftpe
5-usn
6-ruecrn
7-cel'ar
8-Bdceur
9-a6gt'rb
80
d e la 1 1 la 1 9
l lJolriHEaAqarr!
l2-,qseg6Arlarb
l3-rplru6,qqarb
l4-serdrpr4qqarr
15-nsrir6auarr
16-urecru6auarr
17-cenrs6Auarb
l8-rocevru6Aqarr
l9-aessrs6nuarb
l0-A6cxru
20-wdaaars
30-rpf.qqarr
40-cdpox
50-rrrruAecsr
50-uecrl4ecir
70-c6MrAecqr
80-r6ceiurAecgr
90-Aesqg6cto
100-cro
200-,qB6cru
300-rpfcra
400-uerdrpec:ra
500--ngrrcor
600-ruecrrc6r
700-cevrccir
800-soceMrcot
9OG-,qessrbc6t
2. Nuiiieidlele"domiiused{t'la 11
cur la sfirqit.
asemenea,
3. ln ortografia numeralului existi doar un singur r. Acesta poate fi la sfirqit
(in cazurilear6tate) sau in mijlocul cuvintului la numeralele compusece denumesc
zeci qi sute, dupd 40, respectiv dup[ 400 (vezi tabelul de mai sus).
Numeralelecardinalese declin[, dar nu au numir Si gen.Exceplie fac:
(miliard). Acesteasecomporti
a) rficnra (mie),rlunnuiln (milion), uu.n.mr{pn
ca niqtesubstantive(de genulfeminin,respectivmasculin),avind qi numirul plural:
nkcnw (mii), Mrnnu6ubl (milioane), mr.n:rndp,&r( miliarde) ;
b) numeralulog{u are forme pentru toate cele trei genuri: o\filr'.tapauddw
(m.), o,qs6cend(t.), ogni xnfiaa (f.); *
c) numeralul ABa are doul forme - una pentru masculin gi neutru: Ana
pr nucaud,qi alta pentru feminin: Erieddoo,txu;
udnauw<a,
d) aceluiaqiregim ii sint subordonateqi numeralelecombinatecare se terminS.
io I si 2. De ex.:
rapaxAdm
cmo o&rt,m
cmo onndeend
cmo owiwliri'
Gramatica.limbiiruse de uz scolar c. -
1581
81
ffii'-'i.
i::l
il
:.
'
I
tcothtecmaeauom
Declinareanumerdelor cardinale (CKiroqeHue
quclumeJtbilbDc)
:i:,
ii::
i:::
,axercuu
1. Subliniali tn textul de mai jos numeralele.
Puneli lntrebdri la fiecare din ele, determinin&rle Jelul.
a) B nrrcdmuofi6u6ruor6re.qseAB6psn uerCrpeorn6, Ha cton6 nex6r piiccrne xypa6nu. ,{r6e yuenurdr cEAfu 3a crondu R qut6rot. Ildprufi yrentr
etrT6erco cnoaapvr,a nrop6ft.rnT6er 6er cnorapf. Tp6e yuennx<issnt6rcr nopliccxu.
N
G
D
A
I
P
oArhI,
oArtg,
1
6gso16
o.{Hora}i
o,4tro16,
oAEItM
OAIIO
o&6
o,qs6fi
o,m6ft
oand
OTJT'
oasdfi
(o6) oqsdft
(o6)o;rr6u
ogrti
o.tw6x
offifu
o4srl, oAnlix
o.16fuar.r
(o5) o.enix
66utuo\artyueuw<rtudweeo
nu4Atl
a) cu sensulde numai,de ex.:Ha xoarydpnte
- La concert au Jost numai e/evi ei liceului nostru;
N
G
D
A
I
P
Neutru
Feminin
ABE
ABA
ABYX
ABYM.
wa
(spyx)
ABy}.4f"
(o) rwyx
ABe
rprl
uerdrpe
rpex
uerupx
rpeM
uerr,rpdr"r
rpu (rpx) uerdrpe(.rerup6x)
TpeMi
rerrrprvf
(o) rpx (o) 'rerrrpx
8'
.,.";;;*
.i - ,.'
n'"=';'li'ti.l;'i';
.+.-. ..
.-.1...:_... .
T::*"
de la 50 la '80 (namadecnm, wecmodeicrtm, ciuodecnm, e6ceiadecam),
(vezi tabelele de mai jos).
care igi modifici in declinare ambele pirli
N
G
D
A
I
P
uecrb
B6ceMb
usrs
ABeAuarb
I
ruecrri
rocrufi
nn"tir
,usaAqarf
I
EocEMIi
uarri
mecrf
Asa.qqarf
I
ruecrr
BoceMb
nxrr
As6AIIarr
I
urecrrrir
usrrrb
DoceMbro
ABaAuar+ro
I
(o) rocrrlrf
(o).qBaaqarfi
| (o) nsrri (o) urecrf
rprilqars
rpllAqarrl
rpunqarri
tpf,uqarr
rpnaqarr(r
(o) rpr.quarf
$ 106.
N
.G
D
A
I
P
ustrc6r,
'urtilc6r
' uarucr6u
uarrc6r
uatrioc16Mir
(o) nsrncrix
ureprrc6r.
ii
d 4 .:!-::;
i !!!-,,
:,-
III@TBCOT
ruecrRcr6tta
urectrc6r
uiecgrocrhirtr
ureCtucrax
celurCrbrra
ceuscdr
aocrllllcrirr,t
soceMbcdr
ceMbrccTaMu
BocbMblocTaMtr
ceMI{cTax
rocruracr6x
N
G
D
A
I
P
nxrr4ecir
nstrtEecgflu
nf;rriEecsrlr
nsrrAecfr
natr(:.{ecsrrro
(o) nsrfigecrru
UIECTb,IIEC'T
IUeCTrrAeCrTr.I
IUeCTTAeCTTI{
IuecrrAecir
urecrubaecqtrro
c6ur4ecrr
cew,h,iecsru
cgurtAecr'trr
cdr,raecsr
ceurtb,qecrtuo
rcicer"rgecm
socrilaliAec.srn
soglMriaecsrn
adceilarAecsr
rocel"rubgectTbIo
N
G
D
A
I
P
N
G
D
A
I
P
copoK
copor6
copor6
c<ipor
copor6
copox6
AeBrHocro
AessHdcra
gerrndcra
Aesnrdcro
Auqndcra
,{esqu6cra
cTo
cTa
cTa
cTo
cTa
cTa
(o) vua.rr.r6ue
rt'rcsEtr
rdrcxs
rgrctsaM
t[tcr,gu
vRnnr,r6grr
vurmn6noB
llunnr.r6nau
vlrn.nu6nsr
TflctqaMu
Mur.ngdEav14
(o) rrJrcavax
gr6c'rr
4oyxcd,r
4ayucr6u
Aa6crs.
.qayurcr6w
(o) aaycr6x
rp,ftcra
rpxccir
rpdr"rcrSu
rpricra
rpevact6rrlu
(o) rpecr6x
(o) vn.nnr6nax
cocrasgblx qscnrirerbur'rx)
N
G
D
A
I
P
.lerrirpe
uerrrpx
rerrrp6r'r
uerirpe
qerrrpEMi
(o)'rerupx
ritcsqn
Tdlcf,s
rdrcrqalr
r{rcMn
rdrcs.ravll
riitcrqax
nnrr,c6r
nqrr,lcdr
nstrctir"r
n.srrc6t
nrrrtocr6lru
nlrrcr{x
cdvrAecrt
ceufAecxtl'I
cevriAecxrr
c6NrAeosr
oetvrubAecrrsrc
ceMd,qec.srlr
200-400
84
umaudn
ur.r.nrtn6na
vrnnu<iny
uulau6*t
vralnduov
$ r07.
N
G
D
A
I
P
rdrcssa
rdrcssn
rfrcsue
rrircrry
rdrcsqefi
rircssbro
(o) rrircare
verdrpecra
.rerrrpdxc6r
.rerrrpdrracr6u
.rer(rpecra
.rerrrpruacrivru
(o) verupxcrix
rptr
rp0x
rPdu
rPtI
TpeMt
rPex
prepozifii
$ 111.1.Dupi numeralele oAfu, bAui, onn6 adjectivul care insofeEtesubstantivul st6, ca gi acesta,la nominativsingular,de ex,; od{tnu6euilpoudn, odtldudaan
xurtea, odud ndeoenucou6.
ro
.i
ii,
ii
il'
f.
ii
:i:
:1i
ii
ii
I
ii:
ii
l;
p
il!.
!i
#
il[
flf
tI
ii+r
tI
til
;iiii.
iliii:
iifii
jrill
iirii
t:ir
,iili
i4ii
it
'
'46
'8"
in geu. numir gi Cazcii sirbstantineld
ij"bbaie'le daierminE; d.i.i iibCiidileC
epiua n npovumd.,tmd,,turcoognj nnrepdcnyronurfiry- ln ultimul timp am citit
dosr o (singurd) carte interesantli.
. -:i.1,. ,
:l.
; l..-..",.-- , , ,.. . .
:1'
,
:.it;:::i:i,:,
:1
t:r
EXercttru
6' Puneli fu hcul spaliilor punctate numeralul o4w la forma corespunzdtoare.
l. Ou npdxun r gep6rue ... Mdcsq. 2. fl. nariuciul pa6<5rysa ... ne46nro.
3' Onu ydxanus cocd,Emee
celd ua... ca*rtx.4. Trr se udxenb xAarb nu... rralnrfrrr?
5' B .,. ;fxo aorrn6, a n gpyrde sdsxro. 6. Bce urr se r"rdxeu 6xarr ga.,. asrorro6rine.7. Her ua... cso6d.{Horov6cra.
7. Traduceli in limba rontdnd, ardtind sensul numeraluluionafi,
1. OalIi
c:qiruaaar'aj3brxy,Apyrr4epasroeiipmaner.
Z. B:irour rura$f
oAaf pj'ccnae
xrfrlr, a a rorvr rura$f - o.{HraSpaxqigcxre. 3. o.wri ranrixyml
'"qesuxf
on npor.r Ea Mope.4, v rr,reuf6riurs nurur ognr,rorxri. 5, orFf cros6 r nr'ryrz,ra"
a apvrrieeru.6xer. 6. B xdrvlnareocr6ar.rcroAiiri poArirerll: Adrr yur6 so ABop.
8. Rdsoundelila intrebdri, folosind construcyiagna x6pomnxylesun6.
1. Xro gdrlqun cnos6?2. Kor6 uogAp6sffi gupdxrop?3. Kolrf rrr AaEur
.
5rE rslhu? 4. Kev ropqfrcs sarr xracc? 5.Kro nolywin cer6,qs.s
or.nii.firue ori6nrlf
!..Ko"ry arr aunoAriposaru27. C xev ronoprir yufrenu? 8, O ronr paccrSarnaer
Bfrrop?
9. Rdspundelila tntebdriledemaisus folosind, pe rtnd, gne xop6uue yrenrluuo
tpu xolxi,muxuiinouura, uerirpc xoprirnue anymnu,
1.4,Copiayipropazi1iilede mai jos, tnlocuindcifreleprin cuvinte.Funeli numeralul
la cazul cerut de context.
l. Tuvqm{ape6d.nee700.ner.2. Eyxapcry6dnee500ner.3. MocKs4-nopr
5 t'topfi.4. EepdsaxsBEr n cpdgreu 100- i50 ner. 5. H6xoropue nrinrr Aocrrrirot tucxser{ruero nospacra,a 6rru 1200ner. 6.' Hoc 5roft rrr6nrcrof cxymutlipu prirer 96 carrrrra6rpar,a,
O6ulrft e sec
;fxo-106, a mas-85 caurarntBrpa*r.
cocrannier 300 rdrcss rsHE,
74..Tra&tce1iin limba rusd.
1. Cirfile acestordoi elevi sint foarte curate.2. $coalanoastrd se mindre;te
cu cei 25 de elevi fruntaqi. 3. Patru sportivi ai nogtri lau ocupat primele locuri
ia coucurs. 4. Spectatoriiaplaudi pe cei cinci actori,caie segdsescpe scend.5. ln
6j
:..:.;p,*u,
, aI
;.'+;';.
'1 ,!
curtea qcolii sint doui terenuri de sport, iar in orag trei stadioanemari. 6. ln
clasanoastrdinva16'32de elevi.7. La gedin{I au sosit reprezentanlidin 16de qcoli
bucureqteneqi din 26 de qcoli din prrvincie. 8. La expozitiagcolari erau 33 de
exponateale noastregi doar 26 de exponate,alecolegilor de la gcoala vecini.
li
II
i'
I
I opew
(crc6a*o ,tem?)
| eti
| 6omniuY
gi numeralelecardinale,dupi cum urmeaz6:
a) roq - pentru a indica virsta de un an *:Mtinuuurcyro^-Bdiatul are
un an;
b) roa-dacI vrem sEexprimdmvirsta cu ajutorul unui numeralcombinatcare
are la sfirgit odila: Euy c6porcoafu ro1-El are pttrtzeci gi rmu de tn\ Smouy
edpodycmo dedd4amoodilueod-Acest oras areo suti ilouizeci qi unu de ani;
c) dupi numeralele ABa, rpn, rerSrpe, precum qi dupd cele combinate
care au la sfirgit acestecuvinte,punem substantivul ni,qa (genitivul singular de
la roa), de ex.: Mdnovuxyrenirpe r6Aa- Bdiatul are puttaami; Moefr cecmpd
AsiAqaB Asa r6Aa - Sora meaare douizeci gi tloi de ani;
d) cind virsta este exprimatdde numeraleletrflTb'mecrb...,ryfAuarr, rpriarlarb sau de numerale combinate care au la sfirgit acestecuvinte, dupi ele se
folosegteforma .lrer. De ex.: fideovxe nrrr let - Fetila are Cirici nni i Ed6yuxe
uecrrgecir s6cre ilet- Bunica are qaiaeciqi opt ani.
89
::lt:
' : : 1 1.
-. . .{i.
Il1
bxerctlu
t..
ii'
li,
li
!i
i
ij,
i
1;|
"
15' Rdspundelila inffebdri, folosind numeraleledin parmileze pi cuvintelecorespunzdtoare (ro4, r6ga, ner), pentru a indica anii.
. 1. Cr6rmo rrer orr pa66ran ua sard4e? (16). 2. Crdrsro er"r,jrcr? (26)
3. Cr6trro let erd crilay?(5) 4. A ,q6qxe?(l) 5. Ha crc6.nrrorrer oH cr6prue
6p6ra? (3) 6. Cx6:nxo rrer r6rueuy apfry? (21) 7. Cr<ilsro Jrer BaM ucudnnu'rcr?(17) 8.-Cr6mro.ner ucndlsrnocr ndlreruryorrqf? (42) 9. A A6ayure?(65)
(60).
10. A 646yurxe?
,l
16. Traduceli in limba rusd folosind pentu : tmplineste- ucuo;rniercq a implinit .ncn6mnnocrlva tmplini - ncn6nxnrcs.
La noi in familie e mare sirbdtoare. Astdzi mama implinegte4o de ani gi fratele mai mare 18 ani. Eu voi aveapestedoi ani 18 ani. sora mea a implinit luna tre' cutd 14 ani. Au sosit musafirii. Unchiul (meu) spune cd este mai mare ca tata-
qn
ani..-.Ce '
rnetuqi:peste'o'tund-vj*ravea.49
-,P-este
llqi luni:vg implini.,5"rlde,.ani,'iai:,
qi
(Kar
ieri
avea
ea 49 de
6ygro)
Farci
trece
vremea,
spune,bunica'
rcpede
-ani).
ani (ea in curind va implini 7l de
o.urinnaAuarrtft
Ases6Aqarhlfi
| ,uecfrui
| gBaaq6rlrfi
rpnu6nuarufi
| rpuauirufi
rerirpna.uuarrtfi lcoporor6fi
uxrsfAqarbrfi
I usra.qeciTu[
ruecrR6Arlarrrff
| ruecru,ueciTblft
ce-vs6Aqarrrfi
| cevugecfrrrfi
soceN{s6atarrrfi I aocrrwaecirufi
aessrs6.uuarbrfi l.qesm6crufi
c6rufi
nsyxc6rbrft
rpExcdruft
uerupExcdrarfi
u-trTrlcdrrrft
urecruc6rufi
cevucdrufi
gocrl"luc6rblft
.{esaruc6TgrI
2. Numeraiele ordinale se formeazfl de la rddicina numeralului cardinal corespunzetor la cazul genitiv, cdreia i se atageazd terminafiile adjectivale: mecr-ri
trrecr-rlr7, mecr-da, wec'r-det wecr-&e; AnaAqar-* - zs0'p,uirsa;til, 'an, -oe) 'btei
resrn6cr-a - .qesstt6cr-otfi
, -an, -oe, -bte.
3. Excepliedelaaceasti regul6 facnumeralele: n6pnrrft (primul) -as' {)e'-BIe;
sroEi* (al doilea), -afi, -oe, -ue; rp6rnt (altreilea), -bff, -be' -ruo ceqru6fi (a/
6aptelea), -r{r -or -rrel nocru6fi (al optulea), -as' -oe" -rrel coponor6ft (al
patruzecilea), -t!Ie -oe -rre. Ele trebuie relinute ca atare.
4. Dela cuvintele m&cava, ttlutaudu, uuamdpd se formeazd numerale ordinale
cu ajutorul sufi.xului -x- qi al terminaliilor adjectivale: rtlrcn.rnrrfl, -4{e -o1 -blee
Mu;r;rn6u*ufi, -4fi1 -oe, -rre, nm.iurn6p4xrrfi, -an, -oe, -hre.
5. Numeralele ordilale se formeazd de la numeralele cardinale combinate
transformind uJtimul cuvint in numeral ordinal, de ex.:
ctipox nficena - c6pox socrn6fi: cmo doddqamo oAr{n - cmo deddqamu n6prnf;.
6. Numeralele ordinale se declind la fel ca adjectivele *, acordindu-se in gen,
numlr qi caz cu substantivele (sau alte cuvinte cu valoare substantivai[-), pe care le
determinS, de ex.: .B vumdro rp6raro tacrl- poadaa - Eu citesc lrartea a treia
a romanului; Ou eopdilrncn ceoiluu r6pruuu ycudxaux - El se mindreSte cu
primele sale succese.
7. La numeralele ordinale combinate se declind numai ultimui component,
acordindu-se su substantivul "pe care-l determini, de ex.: On ctcueEmHa Ar,a* Numeralul ordinalnipeuii,-a.f,,-oe,-bre se declini ca adjectivul rpricuttit,-aa,
-oe, -bre
$ 72); emophil, -an, -oe, -we, ca uotodiil, -aa, -oe, -bte. La fel se declind fiecare numeral
ordinal, in funclie de terminatie.
(vezi
9L
g-qaprnropriwetna.7rd-El|9cyj-e-s19..'.lg..'.'9.|9J.!!....49.!|&e9.i..'..Fi
reridrpecra c6porc rocrufio cmpauil4y-Tu citeai pagina pafru sute patruzeci
$ opt.
Observalie.
lor formald cu adjectivele,precumgi nuanfa calitativl
Dati fiind asemdnarea
pe care o pot avea rneori (Oud n6prar ytenhp e udweu rctdcce: Oud nfzmu
yueuiryaa udweu rnicce), unele gramaticitrateazdnumeraleleordinale ca pe o
parte a adjectivului.
A. Exprimarea
B rcor6pouracf?-La
B qac- Lr ora rmn,
oficiali
AeBynbsacdB Aectrb MEq;r-ora
. -vorbirea
curent[
.q6crrt r"rndr.qecfroro
rn,
^-^ v^ +1
-: rxJ
ora
Kor6pu[ rac?
ce.ori?
B Aa,a,tptr, qetbrpe
La ora doutr (trei, patru).
B nsrb (mecrr ... Asagqarr)
qacoe- La ora cinci (qase...
ilouizeci.
-R
llr4l
La intrebarearcar6eqnc.rr6?
se rdspundefolosind numeralul ordinal
la cazul nominativ(cu cuvintul vucad sa:uf6rd el), iar denumirea lunii la cazul
genitiv.
92
1.:
1t:: :
.i.',.,.
.J
ora v $r lu'
I ::,
93
fJ j r .
&a;
F-^
il"
t..!;
hr:
ffi
a;i
i{.
L
'::
il.J
E:*
i5
f,i
i.:
i:
?
i'l
, '',,.:,
.,
.'' ."b)f.ztreIi..'tntrebarea',...eotspinzAtar.s;
la cari sd iaiitnda" fiecarc iumeral
ordinal.
18. Inlocuili cifrele cu numereleleordinale, acordindu'le tn gen, numdr gi caz cu
substantivelepe lingd care stau.
l. Moi 6par 1fu4'rcxn (8) xt6cce, a fl.-R (10).2, Tn ryuri.nxypx6nu r
(1) xuocre, a oH- ao (2). 3. Mofi gpyr xmt ra (3) orax, a Iraoi rdrs Ea
(11) srax6. 4. lll (3) rvracrepcrdisfIIurE yueuuxri,a us (4)-yueafuu- 5' Mn
pa66raau r (1) na6opar6pvu, a rrr pa66raere ro (2). 6. B re6rpe llrr cr'tallr
(5).
r (?) ;rdxe,.a E6uxrros6paqr-n
Exerci{ii
$.
B:i
f;i
+1
,
4. Koru6 nn upuruni r 6u6.rnor6xy?I ---qacoB
-.Cxii:nro rp6tenu srr 6turu ruti I Iltrb
5, Korai npuurnf r salrr rdcrll?
| --^ vaci
cr<lrrxo rp6ruenuor"'dJt"r y aac? | aua
21. Schinbali tmbindrile de cuvinte care indicd ora prin construcliisinonbne.Scrieli
cifrele cu cuvinte,
95
=uunym:-V\ilmeat;"eou^Ert
' e"
'' " Model 1, yijilmeqb'eoue4|e 'knacc e'8' rtuc'e ''15dee*moeo.
xadcc uemeepmu
Model 2. vqilmettaetirwer us.xadccae 8 ,tac6e55 uunym. vutlmen edrwel us
xadcca6esnnrh{tbdenma.
B nepxeB 8 .rac6s25 r.alrrfr. 2. On soluJlr 6u6nuor6ry
l. Mrr ncrp6u.rJrncb
qac6
s 7 uac6s10 rrrurfr. 3. Il6ee.qorx6Aur n l0 qac6g40 r"tnnir. 4. cefiqac 3
30 rrnrafr. 5. Maragfir orrprrr6etcx B ? sac6B 15 r'rurqit. 5. Marasfg 3aKpbIBaercs.B 12'rac6s 45 uuqir.
22.Puneli intrebdri la cuvintelesubliniatedin propozrtiilede mai ios'
l. 8 Mapma-Mex4ynap6xrr'rfi xducruft Eeus.2. Ilipeoe udn- Mex,ryEap6,mElfigesr rpy.qirrtnxcs..3' Ildpaoe wbaa-,{em samfrrr zerlfi. 4' Iedd'
s6IIIefi crparrir oT oalulicrcKoro
tlamo mpdmte Aeeycma- AeELocDo6ox,q6Er4.s
rocn6Actsa.4. Ilamaddtlamoecenma6pA-n6prrrfi gero yu66uoro r6Aa. 6' Tpud'
qdmoedexa6ph- Aeru Pecmj'6.ruru'
23. Trmsformali propoziliile obpinute,rdspunztndla tntrebarea:
... ?
Kaxdro qlrcn6vrr np6sAsyeIr,r
Model: Bocu"l6e rrtSpra- eto Mex4ynap<iaruf xdscxufi AeFb.BocbM6ro
u6pra llrr up6tguyer'.rMexgynap6grrtft xducrufi gerr.
24. TraduceYi:
1. ln ce an ai inceputsd mergi la gcoald?- ln anul 1951.2. ln ce an a intrat
la liceu fratele tiu? - ln anul 1970. 3, Ea a terminat liceul in anul 1975.4. ln
luna februarie 7975a apdrut o noui edilie a acestuiroman. 5. Industria acestei
f6ri a inceput si se dczvoltein secoiul xDc 6. Mihai Eminescus-a n[scut
la 15 ianuarie 1850.7. Acest documenta fost publicat in paginile ziarului Scinteia din 5 martie 1949.8. Nu voi uita niciodatdziua de 5 apriiie 1974.A fost cea
mai fericitl zi din viala mea. 9. Fratele meu s-a niscut la 21 mai 1963' 10. La
serbdmziua de naqterea mamei.
10 septembrie
***
III.
Numeralul
colectiv
(Cofiupdme"xbHoe quctrtmehHoe)
N
G
D
rpdc
lp6e'
rpoft
" ABofx
lpofrra
TporAM
rpoth
aso*x
J
J
n^
IA B Oe
lTpd
|
rpofiia
.qBo*ME
P (o) .qeor.rx (o) rpofu
'r6rrepo
rrernepilrx
uerrepdrra
J verreprix
|vdr nepo
verrepdrvz
(o) verrepfix
(ror6pnurefi)
(ronipuurefi)
(ror6pr,rqav)
(ror6puurefi)
roripuuavn
(o) roniprruax
l58l
gZ
irF ,?.
o6e
N
G
D
A
T
_.
.:. .-:,
-.:-...-,....-..
ia forma femininuluiABe,de
DacEla numdritorseafie numeralul2, acesta
66a
o66ux
o66uu
d6a,o6dux
o6duvlr
(o6) o6<irx
j--1 36
Feminin
Neutru
d6e
o66ux
o66nu
d6e,o66nx
o66nvru
(o6) o66ux
N
G
D
f"
cegrn'rdrx(trei ;eptimi),
t
- nuro .aecfirnx (cinci zecimi).
10
DacI la numflrdtor se afll I (oaH6), la nurritor se foloseEtenumeralttl ordinal
,feminin la nominativ, de ex.: --!- -oru6
.(o cincime).
98
nrop{r
(o doinrc),I
-e4s{
A
I
P
.usen:iTbrx
asyvr nirrruu
o .csyx u.irux
se foloseEtecuvintul nononrftua
(7a-
(trefine/, pentru :-
(odnd uemeEpnma)-
J-
cuvintul r6rreprr
N
G
D
A
I
P
Numeralul noniopa
tntreg
noamopir (neDdm)
no$tmopa (neddau)
nerimopa (neddmu)
no.nttoptit (neddau)
notitmopa (neddanuu)
(oj noti'moPa (nedi'tnx)
$ 126. Daci numeralul fraclionar se asociazi cu numere intregi, atunci ia nunteraiul car<iinal care denume$te aceste numere se adaugi uneori qi ad-iectivul
f: l
Ase nfrsrx
4ryx uitrtx
gryu uirrru
gi o dointe) -no.nr:op{.
l. In gridin[ lucrau trei: tata, fratele meu mai mare Ei eu. 2. Lingd sobd
erau culcali trei pisoi. 3. Profesorul a dilcutat cu amindoi bdielii. 4. El a dat caietele celor doui fete. -s. Bunicul are trei perechi de ochelari. 6. Ambele lacuri
se gisesc in nordul lirii. 7. Dupd spectacol phtru studente au oferit flori diri-ioruiu!.8. La uEi erau patru: trei bdieli gi o fatd.9. cinci cd{eluqialergauprin curte.
10. D oi prieteni jucau qeh pe banci.
ti "
(doud treimi), *
Ex ercilii
i,
gBe rp6rbux
sfaas
ultax (tntreg/,
.
,- 4
n"1mas),3 -
(nryu qitau
laeetldautx u odx6
sau
sau
sau
sau
99
:l:
Exercilii
27, Citili numeralile
demai ios:j-,
'of; f;
,2.
5.
s l.
o3.
2.
- 5t
gt
f,,
2,
41
5t
t(
t -- ; s -:-; 0,5;2,05;0,(M;2,02; ?,3; 6,5; 10,1
10,01.
;
6
l0'
VERBUL
:**rt
(f.rraroa)
in limba rusi, vorbul elprimn a{iurca cu ajutorul persoanei,modului, timpului, aspecfuluiqi diatezei.Toa& fornele verbaleau aspectgi diatezE.participiul
nu seschimbrdupd persoani p mo4 iar gerunziul nu se schimbi dupi persoand,
mod gi tirnp. Formele verboh sc imFart informe conjugabile(cnpazdeaweS6putt)
qi forme rccmltgabihe (rccrpnadetue 66puu). Forme conjugabile sint cele
ale modului indicativ,imperalivgicomdifional,iar infinitivul, participiulgi gerunziul
reprezinti formele neconjugabih ale verbului.
Infnitirtut (Un0urrumua)
$ 127. Infinitivul esteforma iniliali a verbului. El are urmdtoarelesufixe: ,rr:
nucaTb,qumtiTb,pucae&n, ryut*;n
(car este accetrtuat):uecr*, mpncrfi (a
scutura); -crr (de asEmctGaaccentBat): cnfi, wtecrf,(a croqeta); -cwz yndcrt
(a c6.dea);yudar (a lua in considenalie);.ilrbi meorb(a curge),ieqb(a se culca),
6epdts (a pdstra)etc. rnfnitival poate iadeplini in propozilie funcqiade subie:t,
predicat, complementetc., dF rL:
I{yptrn epidno- A, fw
esra ddtndtor - subiect.
He slrlxfrn eoaacia c ndac- JVe se aud vocile (oamenilor) de pe cin,tppredicat.
on nonpoctfrn
areruf4omirr
cmuni-El
mi-a cerut si recit versuriconrplementindirect,
.fi e&wee e cad molrirr
dddyure-Am ietit in grddind si-t rjut pe
bunicu - complementcircumstanlial dc scop.
IIIxdaa panuadem e yaerlrrncd;ryniaue srrrirr eupaltime,nno* $coala dezvohd la elevi pricqterea dc e citi e4tresit - atribut.
101
n. iii.
!"
iY'
It
ri1
1! ' -
u : j':
:li
'!
$ iii
?
!i:
I
ri
ii
ttl
i,;
ii:
fi
I
I
i:l
-...-..-.
-.-:-.,-,.,:*.
-nac6'6w-uit (care scria);
b) participiile'la timpul trecut, de ex.: trrc6-t??b
,c) gerunziulde aspectperfectiv,de ex.: xarnc{-t?rb
- saflnci-a (scriind).
plural,
persoana
III-a
se formeazI:
a
timpului'prezent,
Dela tema
a) timpulprezent Ei viitorul simplu, de ex.: snr{-tum (pers'a lll-apl'),quri-ro
(pers.f sgj, nporm6-m(pers. I sg., viitorul simplu) etc.;
b) modul imperativ,de ex.: pa66ra-Iom-Ps66Ta-ri(pers.a II-a, sg.);
c) participiile la timpul prezent, de ex.: Pa66T^-tom-pt66ra-nu7-utr (cate
lucreazd);
d) gerunziulde aspectimperfectiv,de ex.: pa66ta-rcm-pa6rira-x (lucrind).
-:"
' -*'--
(Radccut znaednoe)
fi
1,.
ti
ir
i:
ii
r
F
$ 129. ln prima clasi se inciudverbelecare au tema in: -a-, -Ba-' -nua-' -br*a-'
(a incdlzi)- coepes6-ro;
nodudpxusa'mu
de ex.: aumivmo-41sn{-1s,coepetil-ma
(a inchide)- sarprina-p etc. Aceste
(a sublinia)- nodvprnst-rc; earcpitr,a-ruu
verbe nu-gi schimbi accentulin timpul conjugirii.
Verbele din clrsa a II-a au tema ln -e- accentuat: uu,6-ma-un6-ro,
yu6-mo-ya6-n, e,tad6-na(a poseda)- eaadr|-to
E.a.
verbele
in
cu
tema
cuprinde
a
III-a
Clasa
-ona-,-era- la infinitiv, La prezent
(a desena);
acestesuflxe sint inlocuite cu -y-. Comparali: punnimu*pucfn
(a demonstra)- deuoncmpilpy-to; durcmosil-mu(a dicta) deuoucmprtpoaama
lu<m!-ro. Acesteiclaseii aparEinqi citevaverbecare igi schimbi tema la timpul
(a ciuguli) - rrno6 g.a.
(a mesteca)- ucyio;rcneedmu
prezent: crceeanrc
Clasa a fV-a se caracterizeazd.prin tema infinitival5 in sufixul -ry- gi prin
moarcuf-ma(a1ovi)tema timpului viitor in sufixul -n+ xprtrcwy-mu-xp{.txn-y,
morrKv-y etc,
Yerbelecu tema accentuatl plstreazd accentulin timpul conjugdrii, de ex.:
t<pttxuymo,xprttcuy,rcpilxuewtetc. Dacd la infinitiv accentulcadepe sufixul -uy-,
acestasernuti pe temaverbului,deex..;esetaatuncilatimpul viitor (sauprezent)
ufma (a aruncao privire)- age'xfrnewt-esznrtuem.
Clasaa V-a estealcdtuitd din verbecu temain -fi- la infinitiv. La persoanaI
a timpului prezentsau viitor simplu au loc alternanle ale consoanelordin finala
temei respective(vezi tabelele conjugdrii a II-a, $ 138). Difer[, de asemenea,
pozitia accentuluila infinitiv Ei prezent,de ex.: arc1ilmu-arofnb-atb6uwo...,
aosrtmo- eoctcj,- edsuuto...
:jl
i
,i:
i!
"n
ale verbelor
t02
$ I31. Persoaoa este marcati prin terminaliile verbului gi prin pronurnele personale.
Un numdr de verbe in lirnba rus6 nu dispun de toate cele trei persoane, ci doal
de pers. a III-a, intrucit exprimd acliuni care nu pot fi raportate la pers, I sau a
II-a, de ex.: 6nilsumucx (a se apropia) *, eoepacmanra(a cregte), npacou.ilmoca(a
se strecrira) etc., de ex.:Bodd r4ncivnaaercr vipes n.aomilny- Apa se strecoari
prin baraj
O serie de verbe nu se folosescla persoana I, de ex.: no1edilmt (a invinge)"
1t6edilmo(a convinge), ou4ymimt (a sim!i), 1acimo (a vorbi ca un bas), aydrimu.
(a glumi.;, ovymttmucn (a se afla) g.a. Aceste verbe sint denumite defective.
Verbul 6urmu (a fi), spre deosebire de limba romAni, are la timpul prezent
numai forma ecmo (este) care qi-a pierdut valoarea de persoani gi num6r, de ex.:
V .naeuh(y me6.fi,y ue7 ...) ecrr rapanddw * Eu (tu, ea...) am(ai,are...) un ueiotzln iimba rusi fiecare persoand are gi valori transpozitive. Astfel, pers. I sg:
poate avea valoare colectivi, fiind folosit[ in proverbe qi zic6tori, de ex.: Moh
xdma c
- uuqeed ue gsiro** - N-am /osl, n-am vi.zut. Formele pers. a II-a
^pdw
gi a III-a Gg.Ci pl.) pot avea gi ele valoare coiectiv5, de ex.: Vmo nocfiew,mo u
noxll0ns - Ce semeni, aceea culpgi; 06 om4d vdcmo n*myr o eagdmax- Despre
tata se scrie des tn ziare.
rf
Singulor
n rure4o
rlt quri;eilrr
a.
Singlar
rrutrt-y
fiiirx-eIrrb
nI{U-eT
s roBotrFf
TbI roBo@.
,
on, ou6, oE6 roBoIFiT
Plural
MbI ttr.rT6-eM
BbI qHT6-eTe
OHI,I tII,IT6.rcT
AIleMdr!
aex-f
nex-fitnb
ner(-riT
Singular
Plural
niru-eM
nftll-eTe
NTiUI.YT
lcr rorolrfur
Bbr roBo[F&Te
oar rorop-ir
'
nx-riM
rex-fiTe
nex-AT
Plural
urr roa66aepr
err xor66rere
oxlr ron66lpr
.:,
:il
.t' '
:.,
ncrfrs
cK-ul
T6I CK6IIEIII6
ouu crfuyr
a ciuta
fi Lrqy
(eu
Singular
q nrr.ui (eu scriu)
ru nriureul
on nfuret
caut)
rrr riruerur
oH, ou6, oN6 rirqer
Plural
Plural
nnsl nfinev
srr uriruete
ouu nfuryr
MbI IhUCM
grr rfirere
oxu riuyr
canpduu; yueptlmu
Singular
r craqi (eu sar)
Singular
crarc{u,- a s{ri
', .r..
" "r.
Singular
p6xy
(eu
a
tai)
ru pdxeur
on, on5.,o116pdxer
Plural
wrr p6xevr
nrr pdxere
oxr.rp6xyr
r,
prarr - tiia
:&.
*....
A. Conjugaree I
Singular
M-Mn r 4peua6 (eu molIi)
ru Apdtlrreurr
ox, 016, oE6 ,qp6Mrer
Plural
urr Ap6u,rervr
rur 4pdunere
onu gprnorror
64t
br-o
a acopeil
Singular
r rcp6ro (eu acopirr)
rrr xp6eum
oH, on6, oH<5np<ier
Plural
lor xpdevr
rrr xpdere
osr xp6ior
nerb -
a cinta
Singular
e-o .q nolo (eu cint)
ru uorur
oE, oud, ond nor
Plural
vrt noElr
BLI IIOETE
olrr{ rro}irr
se a$eza
Singular
e-a n ciay(eu rni voi ageza
ThI CrlAerub
oE, oH6, os6 ciner
Pluril
Nrsr ciqerr.{
srr c.i{ete
OIIE CONVT
verbe e aumt
(a spdla), pumo
105
putea, nou6'b-a
'. Sin$ilar
niry (md'
voi culca)
rixeun
rixer
uolror! (eu
r-x.a uorli
voi auta)
(eu pot)
Tbr I\46XeirJb nou6Neurc
nor.rdxer
o "l
Mdxer
ox61
t
os6j
6epeny
(eu pistrez)
6epexdura
6epeNEr
coace
lrrr noiirr,ru
ru uofiuEre
ouu uofir,4ir
x-q s neki
(eu coc)
BbI M6XETE
ti
orrr4 M6ryT
o'l
ou6) neudr
noll6xev
noMdxere
Ilor\4oryT
chema
MhI EaqseM
Bbr Eailuere
oEE EalrEyT
6srrr-a
6eperxu
(repeNdre
6epe11'r
.nixell
lixere
-rfryr
nnrrrr-a
Singular
a nrrrnj (eu inot)
rr,I n.nuniu:i'
ou, on6, on6 n,run::
rep6n-a
incta
fi
nalt neqe*r
srr neqele
o'Hll uexyr
nourirr-
a infelege
OEE AAIbT
MbI
IIJTLIBEI4
nH n"rr,nere
oHI{ trnbrByT
Singular
r r{Mi (eu string)
TDI )KMUJIT
r rrany(eu mototolesc)
K ,{ ac r!-apune
r\cr ME6M
nrr rqre
orrr{ MEyT
x nrg-atrdi
Singular
r d.qy(eu merg)
Tbl e,qerllb
on, oub, ond d.qer
a secera
MBI XMM
\4bI
)KSEN.I
arr
xHdle
oHa xMir
o}lr,
a lua
Irtrr r,ra,lrnt
lu rila,fdre
oun xlagjr
nnri, -
vlt xltgrrl
gu riunete
oqr.r xnBiT
a bea
Singular
r 6epli (eu iau)
trr 6epur
on, on6, ond 6ep6.r
xiiyT
aap63s -
vrr dgerur
nrt 6aere
ouu 6A),T
6paru -
a irrcepe
Singular
r Bo3bMi(voi lua)
Ms rb-amototol i
rrlrr sogrl4N{
ssr so:svdre
ou4 aoslufr
dxl rr-amerge
cu un vehicul
vri rpdu
er,i rpere
oHrI rpyT
BbI XMETE
uardrr -
rrrrr-al ua
uri bjgerra
BbI 6iAere
oUll 6j4rl
a da
Singular
r noivli (voi inlelege)
TbI rlofiMeurb
oE, os6, oE6 troftMeT
vru ,qaEr'r
Bbr Aare
Plural
Iieca
Plural
M6r yr4peM
Bbr yMpere
oHLI yMpyr
. . - . -. .
TEI Bo3bMerrrl
IEI I\4IIrrrr
ox, oa6, 0116Bo3bMeT oE r\,creT
sin4tlu
)KaTb -
'1 I
TEI OyAeuL
oE, oE6, oud' 6yaer
Plu^al
Mrt soseN,l
gbl sosere
onu roayr
'
oHoJ
..
Observalie.
Dupi acestmodei se conjugf,verbeleecmaetimr,
(a se ridica), yernedtnu(a se
recunoa$re),
rbl ne.rdutg
Plural
MbI MdXEM
-,::-,.-t:.,..::
Plural
ners-a
''
vrr 6epu
Bbr GepeTe
oun 6epyr
105
{:=
ngrot
x yu6crryro(eu partici
rrr vqicrByersi,
or, ou6, oHdy.rdcrsyer
Ivrlr yu6crayelr
rrr Y'r6c'rrYere
oxz y'rfcruyror
F lffii
'if
f t + --l1l
&i".-E:;;"i
FJl_*:
ijg
r li|
f.' ,.
,ilt
f,oqer6rb-a
.f,
ffi
rpec}ri-a
iDnopta
visli
uognirs-a
ridica
:''il
lii,
n rpe6{J (er.rvislesc)
ru rpe6urr
oH, on6, ou6 rpe6r
Plural
vrr novjerra
arr no.rfere
osa soqliror
vrr rpe6v
nrr rpe6re
orn rpe65ir
Il ,,*recrii-a
'\
rr,lri
'liiiii
giti
'.':..
'I it,.,
prinde
aoriru-a
rourirs-a
scufunda
vu nogniveu
srr noAsrivere
oxu uo4Hrivyr
ii-tt:
Singular
TOIUI}O
fl-Iut
B-BJI t nosJt6
x nro6rnir
'I
(eu
scufund)
(eu iubesc)
(eu prind)
trt r6unur
rrr mb6uu.ls
rrr r6srurr
ou, oE6, ond rdnnr
ox, on6,oud nrb6a'r
on, ou6, on<5l6anr
Plura
r'tt ru66raru
srr rlb6nre
onr rnb6qr
m[tura
vLr r6snlt
Br'I ldrllre
oHu .n6Brr
v6r rdnr.rvt
srt r6nure
osu t6unr
r. rv,ery(voi mdtura)
rrr ver6nrt
on, oH6, ond verr
a rupe
Singular
Plural
uu upriuerrr
nrr uprlvere
onr uptrvryr
$ifii
dffi
&ilfii
vrt uetdrt
ebr vetete
orn verjr
M-Mr
FQ.rr s rpa$.n6
(eu liniez)
rr,r rpacpriur
ou, ou6,ond rpaftfir
vu aegrr
BBr BeAeTe
ouu re4!r
B. Conjugarea a II-a
"14.,y|,d.4-cs.
r^^^$\^/rw(L
:ffi
*,tlii
riiii
;llll
b) -en,: zopdmo (a arde) * eoprb, zoptitur' ..., ttemdma (a zbura) aemilwa ,,., cuddmu(a sta a;ezat - cu:ttcj:,cudtiua ..,;
rcu!,,
c) -arr: rcpuudmu(a striga) - rcpuujt,rpuutiu.tu..., uotldmu (a t[cea) - j,totuj,, uoaatiut ,.., aeucdma (a sta culcat) - teucjt, teuc{twt ...
O serie de verbe au accentul mobil la timpul prezent sau viitorul:implu,carc
la pers.I sg. se drplaseazi de pe terminafie pe riddcind, de ex.: xo,qrfirr-xoctcj',
xdduwa, xddum .,.; .nro6rirr - tto6,ttb, atbSttwo, ,nbdum ...; cnpoclilr - cnpotaj,,
cnpdcuwt, cnpdcum ,.. .
In conjugare se produc la unele verbe a'ternante consonantice.
10 8
q ,'roMn6
a-x
(eu fring)
rrr l<5tuurus
oH, on6, ond ndutlr
a roxy
(eu conduc)
rsr s6ALruIr
or, ou6, ou6
Plural
*Iiii
'::-
Singular
r,iiji
1 rtil
Iittl1
--l
,a'jit -
Singular
s no.rVrc(eu innoptez)
TEr FOqyeIuL
oE, o16, ou6 uouyer
.'.
"'"
:
,
.
..
..
...'
. t . r-*'*-="TTl81':Aliitntinla-'i6iioiin:ilo;
ii' tiiqiul :Tir4zZii-iifi:niiioruT's'fiii;lii":'
nn rpa$fu
alr rpalfrtre
ona rpaipir
aO3UTL -
OUCe'
vlr l<iuralr
rrr -ndvute
osu .l6vsr
6rgnrr-a
vrr B6.uulr
srr n6Aure
onn sdrm
merge (c u
un vehicul)
Singular
gr-sx .fl 6:rxy
c-u
r Boxy
(eu transport)
(eu merg)
rH sdruus
rrr 6:.qnuro
oH,on6,oH6s6:rr
ox, oH6, os6 rAnr
q npoury
@u cer)
rrt nP6cuur
on, ouii, ou6
np6cnr
Plural
ru,lbt 6sAuN4
srr is.unle
ouu 6rArr
vu updcav
arr npdcure
onu npdc-ar
Mc[oTdTb-a
treem
sric{sTb-a
cufeta
Eap64sylo n6cruo. 6': C*fuirc rrr (cecri) sa niprri. 7' Cer6lns x (uoutinr) vArrle
ylphrt B xBaprlipe. 8. B6reporr ru (asrrr) RHIirs B 6u6nuor6re.
2. TransJormalipesoanaI singular a verbuluitn persoanaI pl.
Singular
r.Morroqi (eu treier)
cr-rt n urlury (eu curi.f)
rrr Nrondrltttlb
rut 'rricrirulr
oE, oua, oxo voatitur
oE, ona, oso v{crur
r-{
'
Plural
vgr lvroecirqlvr
nrr von6rure
oRu voadrgr
vrr.ilicrur\a
su.rfcr$re
onn 'ilicrsr
atit conjugd.riiI,
$ 139. Citevaverbe primescin conjugareterminalii carac.teristice
cit qi conjugdrii a II-a, de ex.: \.,t
xor6rr -a
wea
6eadrr-a
alergp
da
Aan-a
Singular
r x ot r i
n 6 e ry
T6Ixdqeur6
T616exfurb
oE, olla, ono x<iqer oH,oua, ono 6exr.!r
Plural
vrr 6exfiu
srr 6excriTe
our 6erfr
vrr xorriu
Bbr xorriTe
oan xotit
t\aN r
Tbr,aaub
oH.ora, oHo.aacr
vu ra.uri:w
Bbr ra,araTe
oHrr.aa&jrr
Observalie.
Yetbul ecmt (a minca) se aseamini.in conjugarecu verbul damacu exceplia
pers.a III-a plural: t e^Lmbreutb, oHec.tn,.uu edil.u, eu edilme. ouu.edhm.
La pers.I sg.qi pers.a II-a pl., adic5.dup6vocaie.verbelereflexiveschinrbi in conjugare pe -cflirr -cb, de ex.:
'r,'.
Mbrrlcs-a
se spIla
Singular
(eu
rradrocr
lI
md spil) y.r5icr(eu invE{t
trt radeturcs
r-iqrarurcg
oII. OHa. OEO MOeTC{
ywrr,cn -
a invala
Plural
vu vdeiracr
suxvdelecr
onu vd'rorcg
i,.rfivcg
- urrecr
itqarcs
Exercitii
l. Puneli verbeledin parantezela forma cerutd de sen,su|
propoziyiei.
Model. { (ecru) i6noxo - fl. eu f6noxo.
l. Vsfirerrr (prcor6.ru)na gocr6. 2. Korad rr,i qrcraa6rr) yirporr,r?
3. .f, dqegs
(rno6rirr) cro6 cecrpli. 4. Fpar (6epds6i csoli xurlru. 5. B xndccevu (nerr)
11n'
111
';1'::-'
irr.{l;r,1;,1'
t<
!ilr
ltf
ilIi
Ei
.s
rlUr.
$ ilfl
3
.?,.
,L!
,lf
)l
iti
{r,
1: itll
d
t.
'lt
ll,
I ,1il
i[l
l$:
i
t
li'
.'i:
ii
il
ti
t. ,li
i
i
t
t:.
r,iIl
][:
t:
*r
,t
f,'
I. Ac{iune fi.rd precizarearezultatului. Ex.: lI nnur! (mc6,l) nucbl4d Eu scriu (scriam) o suisoare.
ln
LXercttru
i
F
4
I'Fl
iiJi
irli:
li
il
iriiii
i lirir
I i
i
ta
I
I
6
i
!
I
I'
illri!l
iliiii
iriilti
:iliiil
;
lir[i
liiiil
lllil
iliil]l
1
ltttliii
ilir
i
,ll
,,]irii
unr"h
l. Apyr xver une pyry. 2. Cefi.ric woil 6pa.r crorir. 3. K6xarrt Aesb t
scrarc s sdcer4r .rac6s. 4. V,reHurli norbr pjccxyro n6curc. 5. Trr eurr vico c
xn66otrr?6. -{nro6rnb nap6,uuyrovy:uny.7. Mu ciaerran n6pnov prlj.8.
Pe6sor lexfr Ha xpor6rr.
2. Formayi persoana I singular de la unndtoarele verbe:
o66garr, peur6ru, orrpunirr,
rprr,
ndrrnrryrr, rfryrun ononrlrr, xracrr,.
con6rorart,
6ec6gooarr, euvon6rr,
Mse He pa66raercx.
na nadc.re.
Exercilii
5. Puneli intrebdri la verhele din propoziliile de ntai jos.
l. Epar pricyer 6'renr xopo'r6. HeA6nno oH Hapuccrin nefisax. 2. cH cxirxer re66, qro HaM sllratru no Qrisure. ou roroprlr, vro Higen rvep6 unrepicusrr-l
QrEnru. 3. Korn6 rur nepenfurerur iry pa66ry? Trr nepenricnraerur pa6dry? 5. A
necr rdvep nscil coqlrsdgrrero pliccxovy rsrrrj. .{ nauuc6r coqurisve nds.u}io
n6.repou.
112
I -
ir;iri
i
iir,
riU
i'",
15gl
IIJ
. i Retrineti
I acesteverbe:
tt4
!,,,1.
il
i:
1.;Ylr
115
,
tili
,rEi
.iti
'flt
rt ll
t$i
ili
lf
tr
jifii.
iidi.
Ii,
$r
"ii
itrni
li
:riffiil
irmii
Iiilii
I
rl
iriil
ir
il
iii
Aspectul imperfectiv
(a arunca)
garc{nzuaama (a terrnina)
- auddadtueamu (a scobi cu dalta)
'6- | -6ll- : e&do,r6unrt
-v | -sn- : e&nosunra - euudrrueama (a prinde)
(a se extenua)
- ymovtthmt
-ru-/ -mn- '.yntoutitttt
(a inunda)
- samowAmr,
- n- / - nr - : . s am onwna
(a reflecta)
- ompa*inta
-c- / -u,- : ompatimu
(a conduce)
- npoaoxdma
-a- i -*- t npoeoyitna
-a- / -*q- : conpoeogitma- conpoloxqdma (a intovdrS;i)
- cnpdmueanta (a intreba)
-.- / -nr- : cnpoaimo
(a striga)
- rcpuudma
-r- / -"- t xpriwtymu
-"*- / -nl- z o&pacrumt - eupdtlueama (a cregte)
(a rdspunde)
- omaeqdma
-t- / -o- : omerumt
(a imbogdli)
- o6oeaudnn
-r- I -,u- : o6oaarilmt
I,ii
frff'
opoclmb
cml;adntu
Exercifii
9. Determinagiaspectulwbelor Ei indicaliperechealor.
Orrrnrr, ronoprirr,, 4an6rr, peu6rr, cljruarr, lri5eru, cxas6Tr, A6:rarr,
nepe.rftrtnatl, uoctpduru, ucr6tr, gap,irt, clecrb, Ielacrb.
10. Transcrieliterbele, subliniindprefixul satt sufixul cu ajutorul cdruia s-afcrn;al
aspectul perfectiv sau imperfectiv,
flepecvo'rp6rr,cnrc6rr, rdryuun, npudxarr,*prirnyro,paccx6:rrna6,nptrrryru, san6sbttart, EallriTr, ganrc6rr, Aonrc6rr, cnf crmatr, urryvranarr.aonricrrnatr, sanfcblnatr rununSrr.
ll. Detewninali aspectul verbelorsubliniatedin propoziliile de mai jos.
1. Haur xracc op?anusj'emnrtcranxy
raprrin yueuurcdr.2. 3Aecr opzaHw'rcm
copenuoniuuxuo rzrnrs6crrare,
co6rp6rorcr nro6frenr cudpra. 3. Moft ,upyrde.
6nmilpyem xax no5r. 4, 36arpa tu dedronrtpyewbBa cqdue s6uero xn,i6a.
5. Cr6po e na6opar6puu wt uccaidyen5rn pacr6nua.6.fl, ucc,tddyro
rpou cxoxg6nue xzn6rmrx.7. EpW o6eu4dem
upraecrf uue s6nrpa rrfry. 8. Ecla s o6etudn
rovry-rr6yi,qr, ro rcer46 c,q6pxnaro cBocn6no.
LL/
t'
I
'i ]::::
?:
':?t ' "
:::
t
i:
"& .
tE
ycr6n,2, OH xpfruyt
or 66nu.
Cuvinte gi imbindri de
cuvinte folosite cu aspectul imperfectiv $i valoarea lor
t
IV. Folosireaaspeaterorverbare(vnompedaduueeildoe)
?
i
Tabelurl I
Aspectul
perfectiv
Rtittcdvtfr dcnu n
Ditan ruv.uactvtt<y
( in fecare zi etr
/ac gimnastici.l
Etcednieno 'tnt:';t
r1oL1t4figJn
COiucttt'
zasdnnr.
(Zilnic primint
ziare noi.)
1) Kdwduii deuu
ll[u noaoao(in flecarezi), rcducduni
PUIL|,UUH.
xic.atl (in fiecare .
dat,. Noi am
!und), xr)ttcdofi zod
vorbit vreo
(in f,ecare an), euce_ doud minute
dalaao (zilnic) etc.
Repetare regulatd.
Exercitii
de cuvinte care se
folosesc cu verbe de aspect imper-
Cu vin te g i. im b in d r i d e
cu yillte lo lOsite Cu a Sp ccr u i. r- m p e r fe ctir , va _
5i
ioarea lor
Cuvinte gi iqbiniri
de cuvinte folosite cu
aspectul perfectiv $i
valoarea lor
;;
I
$
F
#
i
Cuvinte Si imbindri
de cuvinte lolosite cu
aspectul peritctiv $i
valoarea ior
&r
- i l ^r vi
t
Le.
^u+^
Scurtri duratd.
2. Cudea(din nori),
onhma (din nou),
pas (inci o daeuqE
td),emopdil pas (a
doua oard) etc.
Repetarea unei
actiuni cu un rezultat definitiv.
nororopro no re,'reQdgyr\4p-
1. Kaxroli Aenns nrrb vonoxd. 2. E66yurra q6cro scnolrrg6"ercsorc vdrogocrr. 3. gur6ro qac4vu crr.rxorrop6rzs,,4. V6c.ro uu nolyu6ev niicrlra or
t i9
j,,i:,"-.-;
'.1 ::: '::i
. . l::t
-
:t ::::::: a'.,::l.::::l::...':
H6-daiidx
3gak6vlrx: 5. K6x.srr[ ro4lwu np6:AlryeM renb poxqdnrax v6rrrrr: 6: flo
cy666ravr cectp6 yctp6llBaer B a6vre y6dpry. 7. Exeag6suo 6par sagn-v6ercr
aurnfificxuv s:rrx6v. 8. B rnjSe q6cro .1116ror a6rqur no ncr6pnr pyuirxcroro
ncKyccTBa.
*
'
'F *
,obutur2
146.
Folosirea
aspectelor
verbale
in
propozilii
cu negalia ne
$
;i adverbul nrKorAa
Aspectul imperfectiv
li."
t$,
lwiii
lfli
lflu',
lillri;
iilliil
i1
Tabelul 3
1. Epam ne peurSr
Smoit sadd.ru.
(Fratele nu rezolvase
aceasti problemi.)
Aspectul perfectiv
1. Ac giuneaa
rdmas neefectuatii.
l. EpamuepeSmoi)
uri.n
saddqu. (Fratele
nu a rezolvat
aceastd probl.-
1. Acliunea a fost
efectuatd,
insi flrd
rezuitat
2. Ou/glw6MHene
nuc6;r,(El nu mi-a
scris demult.)
120
2. On en\6ue
2. Acliunea a
rimas ueefectu- uanucdnvne,
(Elnrumi-ascris
atd mult timp.
Se folosesc cu- incd.)
vinte qi imb:nlri
de cuvinte ca:
daeuo de mult
timp), u{cxo,rtrco dneil(de c'.
vazile) 9i altele.
Aspectul imperfectiv
Valodrea-acl unii
{esfigurate
3, Onalr,etnrill,a po,
ndna. (Ea nu citise
romanul.)
3. Aciiuneanu
era previzutd,
4. He parron6pnnail!
(Nu vorbi!)
si
3. Ac{iunea era
prevdzutd, insl nu
,s-a oblinut incd
rezultatul.
(sd nu pierzr), ue
uenyzditcn (sd.nu
He nposperii),
cmydilcu (sE nu rircegti) etc.
rl
LXerct{u
16. Trawformayi propoziliile cu t'erbu! la aspectul Terfecliv in propozilii cu verbul
la aspectul imperfectiv.
l. B pabdre no $rirure r ue 4otycrIfur su o,{n6ft ourf6ru.2. Cer6gnx yulriTerb He s{rsoner re6f x gocr6. 3. Cecrpi ne curtii,ra rrue nn6rrs. 4. -fl noxa nu.rer6 He yauin o uEN{. 5.
-{ unxorAdL Ire r$t6pocul lttl o.qlr6ft cr6poft rwfirir.
6. Cer6Aas wr ne edryvnu n6roro cruxoruop6urtn.
17. Traducetrittt limba romdnd.
ma.)
;i!:ii
i{fiii
Valoarea acliunii
desff,gurale
I ADCtut 5- (Conilnuarel
(Fii atent,
nu cazi,)
imil
j
Aspectul perfectiv
..
** x
10 1
:I
ij:
]:i,
l,ii
li
,lii
riiri
,iil
tni
lliii
irl;i
iill
ilfi
iiiij
iii i i i
ilfi
iiH
llfi
iiii
ifi
iiitf'j
i l j li i
fiifii
$jjtii
ffifi
Hiftl
!|tti
i;iii
t ill
i{llil
rirlii
ilrlli
litii
lilliii
iriit
ji!i
lijrll
]i;ii
iiii
riii;l
illi
Cecmpd raEfi.na
neaa par6yyint.
{Sara (mea) a uittt
si mi trezeasci.)
Mue ygxn6cs t<ynfrt u.umepdcnyn
rxria3.'. (Am reu;it
si eumplr o carte
interesantA.)
Ha4o r:epenncrirr
3ntpaueuinue,(Trebuie si transcriu
exercitriul.)
Cro*r roc:uorp6ru
lmomSu,tuu.(Merit6 si vizionezi
acest film.j
(nu
e M6rcno orrcpdrru
neausA.
Heirrri orrprrritr
oxnit. (Se poate
owd. (Nu e voie sd voie), ue aoz!,
ue udweau (nu deschide geamui.)
deschizigeamui.)
pot, nu poti...), Morf xanncdrr rc
He ruor$ f,nchrt ua
{mort 6yadee ynpa'
|moft 6yud.ee.(NuPot ue xomdmt. ue
ttcniu.ue. (Pot si
sd scriu pe aceasti uceadma (a nt
scriu exerciliul pe
vrea),ne nadihirtie.)
I{e xovf eads{Iaers. amuca (arru spe- aceastdhtrtie,)
Xou! ee6 yrrlgerr
(Nu vreau s6-1vdd.) ra) etc,
cezddnn. /Vreau
s*-l vid ast6zi.)
BaunendAocteurfrt. rueuddo,ue
(Nu trebuie sd vd no, ue d6acrceu,
ue ctidyem, ne
grdbili.)
Ial lre A6,rxelr so,qno- cmdum, ue ntpdn6rrcr. (Nutrebuiesd. 6yemca
te emotrionezi,)
flpourf ne urym6n!
(Yd. rog sd nuface|i
sdldeie.)
Orucos6rosanxe qIrrina Smoilxatizu.
(M-a sJdtuit sd nu
cilesc aceastEcarte,)
He penouergfn 6arrl
euo'rBrfrr Sntom
$wtr'u. (Nu vd recomandsd t'izionaliacest
film.)
Exetcitrii
Cuvinte care
lnsolesc. . verbul
Aspeciul imperfectiv
ExemPIo
flpomy cecrb 3a
npoc{.unu
ue ,..,
coedmoeatnuue., nipeyw ndpmy. ff6
(a sfdtui sd
rog aqezafi-vX tn
m . . . . ) m pd6o- banca intii.)
eamuue.,.(a
Con6ryro sa.I4trotuaxdnmrr'cs c adsd nu...), ae
eua jtueuundu.(Vd
ne
coedmoea-a,
sfituiese si facefi cucmapartca \nu
na;tinld cu naul elev.)
s-a strSduit),
ue np66oean(nu On up66oran upoa incercat) etc. .f$r{Tb ctnuxornaopiuue na pitccrtou
aswxd. (El a incereat si eiteascipoezia tn limba rusd.)
sa6t;utti (a uita),
yldnnca (a reugi) etc.
wtido, u!,ucno,
ddaaceu (trebuie), ctddyern
(trebuie), cmdum
(meriti, are
21. Rdspundeliafirmativ la in*ebdriModel. Bsr se xorfre nncirs xoarp6.rrsryro pa66ry uo xfvrn? - Mrr xoniu
nauuc6rs routp6nrryro pa66ry uo xriunu.
aducao, uozi,
M6ilceub,
crcettdtna,
uadiamaca
xomdmt
npociruu,
coedtnoeamocn,
cmapdmtca,
np66oeamt
deuwenua)
prefixe (Eecnpucmdeoqaileeaazdrtordsuilcdnun)
i"
ii i;;
ii:
1'i
t23
v,erbese traduce in limba romand la fel, elenu sepo! folo:i unul in locul altuia
prezintddeosebiriin modulde a exprimamiscarea.
Iati acest:verbe:
deoarece
ifl,
ifr Ir
b)
ift
:i'
li
i
l
i#
6xarr
6exirr
lerdtr
IIJIbITb
recrf
recrii
segrf
norltli
6pecrf
JIE3Tb
IHATb
raulrirl
rarfirr
xogrirr
6sAflrr
66rarr
.rer6ru
nxisarr
rocrtrr
so.qriTr
sosfrr
ndnsarr
a merge pe jos
a merge cu un mijloc de transport
a fugi, a alerga
a ubura
a inota
a purta, a duce (cu propriile puteri)
a conduce
a duce, a clra (cu un mijloc de transport)
a se tiri
6poafrr
nhgnrs
rollirr
racr6rr
rarSrl
a hoiniri
a se c61Era
af ug6r i, ag o n i
a trage, a tiri (un obiect greu)
a rostogoli
Tabelul l
o
N
l)
negr'*
6xa:rs
secrf
usy
6Ay
uAOrrrE6Aeub
rgr
6Aer
rg6u 6,ueu
uAre 6Aere
neaf
re:y
necj
nesy
6erf
BE.AEIXb
BC3CIIJ6
I{CCEIUb
JIETHII]b
OCX}1TIb IIJTbIBC
BeAr
se.[[4
neare
nesdr
necdr
rerrir
Be3eM uec6v
lerrirur
segre necdte nerrile
BCJI
Be3
sear6
negn6
segni
nesjr
o
I
F
d
a
urEr
rrura
Iuno
mJrr
xal
6xara
6xaao
6xanra
senh
Ben6
nerrl
necrs
r'T
JreTeTt
oexatb
6exfr
6exrtlr
6exfire
[JIbrTb
unsrny
rtrrbrBeT
nnbrBeM
nrursEre
faoetut
JIET.'IT
gec
ner6-r
secn6 ler6"ra
uecn6 rer6ro
necnri .rer6lu
6ex6l rrJrr;rJr
6ex6la'ulrrrS
6ex6-no nrlrm6
6ex6lu naril;rn
gtuba'6''aituri:
din'
-,,.
Dintre acestea, primeie opt perechi se folosesc foarte des in vclrbire, in timp
ce ultimele gaseperechi au o frecven{L mai redusd (vezi conjugarea primelor opt
in tabelul l).
Inf.
Inf. I xoafrr
xoxli
x6.quur
x6Arar
xdAuM
x6.urre
x6.nqt
6ax5'
6sanIrra
6rgur
6r.quru
6rlu're
6lxtr
roxli
n6.qnur
g6AET
odgnvr
s6.{nre
s6ant
Jler6lo
nourf
noxf
B6gnrrr!' H6cI'Iurb aerieurr
H6cnr'. ler6er
a6g[r
ler6ev
sdgnrd ndcuu
n6lure ndcnre leriere
ler6ror
n6crr
rdrqt
66raro
66raeurr
66raer
66raerr'r
66raere
66raro'r
naSsaro
nn6naeurl
uriBaer
nr6BagM
uinaere
nr6sarcr
lz5
r
a::
"a
1. , i,
Tabelul 2 (continuare)
Bo3ri.rb
:':,)',
6sAEr noaun
e3Ipilra Bo4r4r'a
e3Ar.rJro BoIXJIo
e3AL{JIE BO.4I{JrA
xoIlittt
xoArJra
xo,ql,Ino
xo,qlIJII{
Hocrirb
nerarb
66rarr
Tqbelul 3 (continuare)
nr6.sarr
sosli:r
sogrira
sogdJio
sogtrr
Hocrh
ler6n
66ran . r
nocilla ner6aa
66rata
socri.no nerdno 66rano
wocrhttig'nerdi.rrr 6dra.lrra
ffr6Ban.
nn6Bala
na6saao
nnhr;ann
sosf !
nnilsafi!
Grupa I
rP;ira.
Ar.r! 6:au! noart!
liii
i rl i i
ilr;
i,irj
lliiii
iliii
ilri
ffir
ffij
Tabelul 3
ilii
fiiii
Grupa I
L OE ud2m no
ndpxy.
iiiiii
iiiiil
il1,
r,i'it
i:rlr:
iii'
Grupa a II-a
Verbe multidirectionale
In momentul vorbirii
saual observdriisubiectttl se miscdschimbind
direcliile.
liiil,
iiirii
Verbe unidireclionale
Verbe unidirectionale
l
tt
Verbe multidirectionale
Kiixar,rft
In cazuri particulare
5. 36erpa or
uddntx reinp. pentru exprimareaviitorului se poate foiosi
orezentul.
%
!
Grupa a II-a
Exercitrii
23. Cititi propoziliile de mai jos ;i explicali modul in care are loc acliunea verbelor
de mi;care multidireclio nale.
1, Buepi r6uepou vtat xodrt,nuB rius6: trrrr rr.i4enu u6nuft ifrEn*,lr. 2. Jl6rov
yrexrx:i niuero xxhcca 6sdu,,tuua vrdpe. 3. Vrpolr s- aodiu 666yury B no;ruxlti:tutxy. 4. Jlemdmt Ea caMorere Stenr upniruo. 5. K6xasrt Aeub lvlarb xdduntn uaragriu sa xr66oM. 6. Crp6yc (sti:u{ul) se nemdem, a 6drcrpo 6dzaem. 7. Mofi or6rt
6.renr xopoud eddumuawhuy. 8. Kai< uplritno ntdeama n Storur6acc6fine. 3Aecr
soAi ncerAA sircrafi.n renaas.
24. Citili propoziliile de mai jos gi explicali modul tn care orc loc acliunea verbelor
'
de miEcorc unidirec{ionale.
1. Croprcrvrlrbr1etctiltu r $ltulnuy. 2' ftlnywra necEm6yxer qeerds. 3. fuA
aedinz cer6ilrrr rypricror a ucropf.recrnft uysdfi. 4. 36nrpa ot6tr '1emfimo Knyxt-
tL o
L2'/
r.
***it
rrrru"l r"r* |
puncteloruerbelede miscarepotfi'rtte
C"piali aiii"iu,t i, *,oi iit, punindln locul
ca formd Ei sens.
pilrOy?
- Brr r6srpa ... c n6tr'lll:rorrirr
-.IIa, ... a criiPufi Pu6rir'
""t ""
goe
";";.r
"ur
rapr. 8. Kixanft.{es
iirpo orliudEmtapa66ry'rpes
llgr earop6lu xa c6lrqe,
nrp6.nu.r vxu, ryn6lrrcr r v6pe td wnuB cro:r6ryro o66.qam.
25. Inlocuili, acolo unde este posibil, rcrbul de mi;care cu unul tlitr vrbele sinoninre
(6rur, no6rra6.n,.noceudn), modifcind, dacd este cazul,
;i restul propoziliei.
lvfodel:
:
B npdurov
rogli
t{
r'*
l
2ta261br
$ 153.B. Verbele de migcarecu prefixe (IlpucmoaoqHbrc
deuwduun)
roon6px) -
n ,I
27. Puneli tn locul spaliilor punctate verbele xonuru sau .r,nrn la fornta coresptut'4
zdtoare a timpului trecut.
1. Kor.q6 r ... B rapr, uaqanci.(oxAr,, u x uepnjnacb AoM6fi.2. B cy66<5ry
nduepori.rMbr ... cMorp6rr ur6cy <Bn6fixy B6.qg>.3. Vrpoira x ... r uaraa/ru la
norynraur,r. 4. Mrr ... no linzqe r rcrp6ruau n6uero yurirenr. 5. Kora6 on ...
n rurdny, on acn6N4glilr, .rro sa6*l adr,aarerp6ar, no p5iccxovy lsrrxj. 6. Buep|S
noft 6par ... s t(Hrlxurrft varastu rynfirr, c:rorhpr.
.s
28. Puneli in locul spaliilor punctale lerDelc dxlr
zdtoare a timpului trecut,
P r e fi xe l e a d a u g i ve r b e l o r d e m i q ca r e ,p e d e o p a r te ,d i fe r i te n u a n l e d e se n s'
iar pe de alti parte, le pot schimba aspectul'
uneori qi r[d6Verbele din grupa a trI-a, unindu-se cu prefixeie, i9i schimba
oesxdma
o6
; nxheama
Sueztxdmu'
yezxdmu,
npuetxamt,
dat
\cryumu
cina, de ex,:
fr noryhnavra.uluero 6pira
I
I
f
't
!
!
6 r,..
5 '!
i,
:.
'i
!
*
!';
j .,
i :r
i ;,
+:
\:
l:
,\i
$:
T,.
il:
1,r
2,'
i :'
tl '
f!
128
se rofiviiJru'
seyA6llso. IIor6Aa 6wni yx6ctar' IiI Mbr suqer6
- ...,
"o
Bb I '.. ?
-A
- Ha f,lorrauqy. TaM xop6rurneuecr6'
- Hdao -.. na ldesae?
_ Her, .uo trroMl4uhl ... anr66yc' 3ro 6qesr YA66no'
+.n
*:
L
I:
\i
:*=:
1581
r29
ll rijli,
;
l . ; ' lt
'
, l,;.l
,ir l l
.tl
ta
EXercttil
30- Funeli tn locul spaliilor punctate verbelecerutede contextla
forma potrivitd..
Remarcali prepoziliile cerute de aceste verbe.
de folosit: eoilmfi-e1hilmu,
epdxama-odtexama,
e6etrcdmu-et&etrcamo,
J,Cuvinte
g
e;Mcnit- e6tuecmu. e.a
flg4il{6rce rg1
1. Msr ... .s uisur66h-*sdrcrasrR. 2. Osit ... r rparli. 3. Kaccrip nolyvri"n
Adurru u ..- | rA:isns 65wra. 4. Haru yuirem r6llro qro ... or guprropa
qeMoAeEI s roctri-t"i'io"qy'
o' cnoprcnaed "' B rapK' ?' Bc
."'
i.'p*oli":.t
'!o
gpopsardga' l0; Mu
Beaocnne'dcr ';;
;;-. ;.'Ot"..;, luxaQr'rexa6rsta' 9'
11' H6,uo"' recr xupurir co ppop6' 12' Pa66que
... co cragn6r4 c63AEordueporrn'
... n'uararftu roaiPltt
3l.Copialipropoziliiledemaiios,inlocuindexpresiilecarerdspund-la,intrebarea
xyaa?(rcxo u! , ! ) pr inexpr esii. car er dspundlaf it , r ebar eaor r f la?( or r cor r 6?) .
lor'
inlocuili verbelede ntiEcarecu antonimele
jrporur.- MbI y6xa:lu or 6i6yuru 5;rpou'
Model.Mu npn6xa:rux 6a6yunte
2' TEts npn6xalar Fyxapctx o66'uy'3' Ear6x
.,
1. K nav upuexanr'r,qpygri.
ra roxrp6cc'
I
*a".pv *pu"J""". 4. Eercrlr,;r npunerdrr r cro;uiuy
,o;;.;;^;
5.Trrlx6eurr,qtopt,laragrinnpureslfrrdnyrorra66errr?6.ou6npuuuarnoap:ire
n6cJreo66Aa'
B ntrb
"ac6s
verbe|e trIptlxogrirr,nprre:x6rs,
32. Rdspundelila it|trebari, Folosiliin rdspunsuri
propoziliile'
op""ourito, nprnoltirso modifcind in moil coresptmzdtor
x HUM'
Model. As q6cto 6brs6ery nnx?-,['a, ou v6cro upux6Art
rypfcru? 3' B 5roii
i. Tr,r ,ricro 6nsd.eilu y .qpira? 2' B hpawone 6us6rcr
6rrn6er mn6ro
reirpe
Haquos6lrnou
crordpofi scerAi 6ns6xor y'lerlaicrif4' B
6' B goovs6ro
Aer6fi?
6sreeer
scer'E6
spurenefi?5. Ha uepnov6pcrcovnri*xe
n6pxe 6ur4rcr Adru?
33.D ayi re plicilau'r nldt oar eleint r ebdr i, f olosildad'per beleo6dlgno, q6cr o'
se repeta'
rcer.u4.uxorA{, rcdxAuf, Aerr pentru a ardta cd acliwtea
xixArrfi Aenr'
Model. Ottonlrl ue npuurnl- A pinrne on npuxoAf:r
npauc noASpox
, '-'/\fl 1. Tvpricroe wtrrd ne BeAErB nay:6fi?2' flouevj rrr ne
Boudn cer6.$rx
se
Bixrop
4.
ssoxr6?
rr6cca
rs
.qo
on strurer
olarf l. ii"**l
ftt
yp6x?6' FIona
5. Vqrirerilguua cer6,[t' ne nplrxec'16alr66u
u6 rper*,rr?
r ratr'r
nprneer'nri
ni
rrr
"'nn"..
orerrnj
r'6'rr c .uileii xe npu6xannua np6uurar? 7' Or'lero
a saJr
rorunri
Osri
9'
cso/lx aerft?8. Iloveltli trr ne npunc ceorb arrop5irxy?
n6cre Haq6racneKrirJlq?
34'Citi|isita&tcelit)ialogurilesipropoziliiledemaijos.Explica1isenswrileprefixelor ,uo Pi nPn.
Btl ,uassduPa6xa.ln?
b)
a) - Orxj'aa usr uPuner6nu?
T6arxo oreP6.
- -f upunetdl ur TrrraurndaPu'
Kax
aoxa.llr?
nPruler:rr?
- Kor.qi nu
Brr su6ere'dro Y Hac
Orrilqso.
rveP6.
npu;ret6l
- .fl
rar6nu !
cn6lulr4d
yad6sue
- KarcAonerdlu?
- Cnaci6o, xoporu6. HonEr nPoroaue ycrdn'
x4lcr rcillxo qac, n t coscI\4
{ 11
130
-i
b) ilransJormagi
2, Kar arr Aonet6ns?-{ un6xo uepenorufcauolEr. 3. Kor.q6 rrr.npanerdnn?
gov6[ r npudxan6rolo
-yrpoM, B ,q6crrbsac6r !"Er6finu yx6 na aepoApdue,
1l sac6r. - Tax 6rircrpo?- Ha srvrsx .qo6xanuAo A6My?- fl. sgsJrraxcri. 4. Kax
6rircrpol"or Ao6xann!5. C rerr rrr npn6xa:rucroA6?
Model. uonoiirri (perf.)-- uo.qxoArtrr(inp) - a se apropia (pe jos); orofirri (perf.) -otxoarrr (imp.) - a se depirta (pe jos)
Hgrf-xo.qrhs, 6ex6rr-66raru, 6xarr-6lArrrr, nJrbrrb-u6narb,necrri-nocrirl,
sectf-roAriTs, rearri-rolftr.
36. FormulaYipropozilii cu fiecare verb de miscareoblinut prin efectuareaExerciliului 36. Remarcali construcliileantonimecare le insolesc.
oroIIIn (orxoxy) om orcnd.
.f
l. Mu rprrunf s 6oran*secruft ca[ tr flpdxAescer6 uor$rri r 6repy,na rordpou ra.rllnacr rurr6pax-p6rus. MEr uo,qorunf r qgerr]i n,{6nro ruo6oserrcs rM,
2, K rau npnmni era x6mqma c saflBaduueMo npurvrena pa66ry? - Her, oua
r<irnxo uogoun6 ro rm6 r cnpocrina,rAe Arrp6rTop,u nordu nolulr6r gup6xropy.
IIOA _
OT
42. Citili gi taduceli propoziliile de mai jos. Explicali smsul wrbelor de mi;care cu
prefxul npa-.
y -o r
l. Maurtsrr rdnmo .rro yrunrl.Ouu orouuui sa 20 xrr or xene3noAopdxxofi
cr6nqnn, KaKBApyrvor6p sar.n6x(s-a oprit ). 2. Cxaxfi:re, rarix varurfua ugr
o r6pog?-Ta, ror6par rdnrro sro ororur6. 3. Anr66yc a cocdAmorogep6aroo
yua aua.Iac6ua3e.q.5. Il6eg.qorx6gzr r urrr .rac6s,
in limbarusit.
'4..Traduceti
r
tA r
l. Bdiatula descbi-s
ugagi a intrat in biroul tatilui. - El s"adezbricatin hol
(r npnxoxei) 9i a trecut in biroul-ti16-iili. 2. Md intereii*jocd loleiboliqtitor.
1. .II Aomngo rurdlrr 3a Adcfirl riaurfr. 2, Msr Ao6xanrgo re6rpa ua aBroutro6fnesa f6Aqatr Mmh. 3. Cnoprcrra6mrAo6ex6nEAo r[rtnrrua sa narrS4qam
*,rqlr. 5. Ao monriqrr Aener6qnsAoJrer6na3a qac.
* Folosirea prepoziliei !?prq este absolut necesari dupi verbele de mipcare tranzitive.
DupE verbele intranzitive ea se poate pune sau se poate omite.
132
t33
-,rj
llj
}*l w
WV
\-
ii;i
l. BunE ziua, Maria. Pot si-l vdd pe tatll t[u? - A plecat in oraq.- Bine,
voi veni deseard.2. Nu qtili unde estesecretara?- A iegigpu1in.- Pot s-o a;tept
aici ? - Da, poftili. 3. Alo, Andrei, pot si. vorbesccu mam'6t4 ?,,- A ieqitin curtei;,
S-o chem... - Nu, voi telbfona peste l0'minu{e. '4. Tovardqul profesdr e3-!ein'
qcoald? - A fost, dar a plecat.- Mul6umesc,il voi cduta miine.
ti.ii.
liiui
;.lilil
jiiii:;
riiri:
iiiiiir
lirii,
,,li..
',,1,
.;.li
i.l.ll
Modruile
verbelor
(Hatnonilnte
;1'1'1,1't",','r''
'::-..:"::.,n:dcil|:.';
M[''.intorr tn,"oraS
pesteo'hn;t ln:timta rus5;'sl qi'i"1ilnla;c;ma;a,r
pyezenulistoricse folosegtepentru redarea.maiyje a.atgrgsfeleitrecutului in opere,
literaresau in relatdri desprefapte petrecute9i corelatecu actul vorbirii, deex.:
IIlwrun nocsrqier uadzue cmuxrt ceotu dpystkn - l. ,S. paSkin ddli&
A.C.
.
. multe.poezii prietenilor sdi; Bvepda W! no ynuqe u 'rfxy,
iax ocmanoefiaca
6xoto zocmilauquaem66yc c myprtcma-uu-Merg ieri pe stradd gi dintr-odatd
tid cum se oprc{teun atttobuzcu turiEtilingd hotel.
Viitorul oompus
Singular
"i
ii,ii:
l"llil-:::rllr*r1
zaaedaoe)
Plural
r 61f,4yunc6rr, tur6rr
ru6faemb mlc6rl, qrrdrs
oe, on6, on<i6lfner ruc6rr, sariTb
Viitorul simplu
Singular
A. Moilul
inilicativ
( I,I%neilmenbHoe HaKltondnue)
1. Timput prezent(Hacmokryeeepdua)
S tr57.Timpul prezent se formeazl de la verbelede aspectimperfectiv, dc conjugarea I sau a II-a. Acfiunea exprimati de verb la timpul prezent: a) poate fi
raportatd la momentul vorbirii, de ex.: V,aeauxilnfirnyr noumpdnuryrupa66my
- Elevii scrialucrareade control; b) nu estelimitatE in timp (reprezint[ o ac{iune
permauenti), de ex,: 3e,utA spaq{etcx eoxplz aittrt4a- Pdnttntul se lnvirtepte in jurul Soarelui.
Uneori timpul prezentcapdtdvalorile altui timp verbal.Astfel, tirnpul prezent
poate avea valoarea timpului viitor, de ex.: fl oompaqilo cs a adpodupes
t34
r.au61iger,rnrcim, sur6T6
au6faerenncirr, strTdt
onri 61f.ryrnrzc6Tb,sur6rr
x uaumrni,npo.rrrdro
1'5,J
Eatrliruerrn,npoynr6eur
oH, oua, on6 gaurimer, npovuriet
Flural
urr uaufmeu, npo.lur6er"r
srr Hamtmere,nporzraete
oun nauihuyr, upovarriror
rrr
6fgere
135
1;ll ill
,lil...
""'t:
BEA.Y
t1, Ben6,
rel6, aenf
npuaecflh
IIpme.A-y
nepeaecrf
a traduce
nepeaea-1i uepenEn
-re.n5, nepenel6, uepeneJsi
uea6, npnre
n6, upuaent
necrf
(a purta)
rpecrf
(a visli)
Eec-y
Econecai,
necl6, necnf
rpe6-f
rp5, rpe6a6
rpe6n6,rpe6trt
nonr-f
uol:, nolsn6
i ,l
lrccrri
Mef,-y
(a mEtura)
3. Timpul trecut (Ilpowddwee epdua)
g 159. ln fimba rusE existi un singur timp trecut - forma sintetic5.(firi verbcopuli) .
Timpul trecut se formeazi de la tema inflnitivului atit de la verbeleimperfective, cit gi de la cele perfective cu ajutorul sufixului -n- (care reprezinti qi genul
irnasculin)$i al terminafiilor -a- (pentru genulfeminin) Si -o- (pentru genul neutru).
La plural exist6o formi unicd pentru toate celetrei genuri cu terminalia -n-, de
ex.: nucdn(m. sg.),nucdta (f. sg.), nucdto (n. sg.), nucdau(pl. toate genurile).
Verbele la timpul trecut nu se schimbl dup6 persoand.
Singular
nnnc|r., nucSna
Tunuciin, nucd:na,unc6ao
oE, on6, o16 nuc6:r, f,.ucana, nuc6"no
iiil
mecrri
(a cogeta)
rurer-y
nonsrt
(a tiri)
3JI!I
u6n, ir,rea6,
rrle.r6, uemi
(a transporta)
nJteJI, Ilrer6,
uren6, unemi
se clfira)
BE3TE
BJIE3Tb
rii,
ii:
TJIACTb
(a pune)
rp613rb
(a roade)
Plural
uu nuc6nz
sblullc6ru
oEE nnc6-nu
(a putea)
li'rl
i
I
t36
'itii
rprra, rpdnla
rpfisro,
JII{
6eper-f
$ 160. l. Yerbe care formeazd timpul trecut de la tema. prezentului (sau a vii'
torului simplu) pers. I sg., c'u sufixul -* la genul masculin,sau fdrd acesta.
li:i
rpur-f
6epeur
(a pdstra)
Btte3, l.r'63Jta
rn6:no, ar6s-
norutor-1i
tlii
I
i..
nner-j
troMoltB
(a ajuta)
Observalie.
!3n Ee3ra,
lerrr6, reenft
Jrg.
MOq6
IIETIb
iiii
Be3-y
, troMor-
n6, [oluom6,
nouorrf
6epEr,6ePer16,6epern6,
6epernf
rtfOf-;i
uor, tuorl6,
ner-1f
uEK,nexl6,
ner.u6, uerlrl
(a coace)
nEc consoana c
L37
Bfrreperb (a tterge)
yMeperb (a muri)
creperb (a Eterge)
rcqdsryrb (a dispirea)
Eo3Hlixuyrb(a aparea)
final6
care
se omite
Timpul trecut
-eTb
-erb
-eTb
'EyrB
-HyTb
I(JIU
4ocrf,rryrr
(a realiza)
odprryru (a aboli)
u6xnyrr (a mirosi)
uoni6ryrr (a pieri)
upsryrr (a inghela)
rra<ixryrr (a sta ia apd)
-ByTb
-Eylr
-nyrb
-ryrb
-f,yrD
-FyTb
Observaqie.
Li.
::!: '
iiilil
i.i..1,,
lri: ili: :
iiir,
rli..i
;'i.i''
iiilli,r:
--l
esdoxnj,.r,
R Moilul
imperativ
(IIoeetrtmeabHoe HaKroudnue)
.- ife*
ecmaut, cAdy
138
139
.-,.,-;.
.,-,---. /,|,
'l'
tr
LXercttril
46. Formali imperativul, pers. a II-a singular ;i plural, de la urmdtoarelor verbela
pers. I sg.
Edraro,nor63lnaro, niry, rftnrto, EbIo,[olb, c.fgy,arir6epy,x6uvy, 6gy,rlag;i,
rp6ro, 61i.qy.
140
ri
tt
ff
f
{
{
*
i
i
t
i
$,
f
$
$
F
$
fi
$
t' ,
,&
I'
*.
{r
4 '- ..,
f'.*;'
L4L
, '
*-,*
Exeriilii
ri
it
fr
*
g{ Traduce1iin linba rom&rd.
*
1. Ilocu6rr 6u! 2. Ecns 6u y ueui 6t'urs a6sbru, n xymlu 6u cepr-fuor
*
roch6ilr. 3. Ec.nz6 gs6nEBhr,KaKA6mo lor sac xA6nu! 5. Ilory:rirr 6rr sa .rric- $
roM s6s,ryxe!4 Crop6fi 6u uacrynfnu xaurkynu! 6. Eclrl. 6rr rrr rosroR*r rraxe,
$
r se uosr6r 6rr r rt5po.u.
*
f;
.56, Traduceli tn limba rusd.
$
l. DacEai fi mersin tabIr6, te-aifi odihnitfoartebine.2, De-ai gti cit de pldcut I
e vara la !are! 3. Aq citi gi eu acestromaD.4. El ar fi cumpirat cartea, <iaci.ar fi
$
gisit-o Ia libririe. 5. Daci vom aveatimp liber, vom merge-pela magazine.6. Ar
$
f vrut gi el sd meargi la cinematograf.
f
$
$
$
t
Diateza activd
;i j:
!,.1
:. a': i,
,i :: "
Os
[
*
e
I
I
Diateza paiitd
flota cmpiuntca pa66uuuu,
fiou 6ydemcmpdumacnpa66.ruun.
x pa6dvur"ru.
lou crnpduac
Verbelede aspectperfectiv se folosescla diatezapasivEdoar sub forma partieipiului pasiv (forma scurtd) cu verbul 6uma sau fird el. Compara{i:
Fa6<isuenocmpduttu you.
Pa66qae nocmpdam you,
'\ l!i
Diatezapasivd
[ou (6u.n) nocmpdenpa6dunrvn.
low 6ydemnocmpdenpa66.runaa,
1 RE;A
(a place), wldamoca (a spera), eopdtbatc.t (a se mindri), aeurtmoca (a se lene,ti), cmapdmaca (a se strldui) co*eedmrcn (a se indoi), uesdopilaumaca (a se
simti prost cu slnitatea), cuepxdmtcn (a se intuneca) qi altela
142
. ri , l
,il;:rr
,l,,i,rl
, l;, . ill
143
:1
;j]-:ir
r:
EXercttru
n1
/.lJtilP'
raucurfto
nt
de ex.:: nucdmt
-- - n&qtu1uil (care scrie) - timpul prezent,
,, . ?)-,.tinPut,. d
(carescr
scfla, - ump
impul ireCr
nucdgwuil
timpul
ireCut
t;
a
$,. Transformalipropoziqiilecu verbe de diatezd activd tn.propoziyiicu verbe de
diatezd pasivd,
,aum
,aumdma-- ra
3) diateza,de
de ex.: uumimt
uumdrouluil (care citeqte)- diateza activi,,
uumdcuuiil (care, er
este citit).) - diateza pasivd.
4) valoareatranzitivi sau intranzitivi, de ex.: Vqeufx uwtdem xnrtry. - Vvexalry (tranzitiv). Vqenrix ctdilm. - Cudhquil yvenrix (intranurtx, uumdrot4uil
zitiv).
Participiile se impart in active, cu timpurile prezent, trecut gi pasive, cu
timpurile ptezent Si trecut. EIe formeazi construcfii participiale (v. $ 242).
i4r'1"-t-
q+Iley@.ib
*r .!
t<v1rf*oftvdz
A. Formarea participiilor
(Ofpasoednuenpuudcmuil)
1581
145
cidea) - r6BrtrEft;rpuo6pecrf (a obfine)-npuo6pdruruff; ynacrb (a cidea) - ytr6Burnfi; ror6crryrb (a stinge)- nor6curnfi; nrEprxyrs (a inghela) vdpruufi etc. .
.:
:t.::
i
rl
:il
i
l'
iir
I
ilril
,,tl,i
i lr'
19
il
N:,
tlL
ti
ltili,]',.
f'firrl,
lili'iil
ii
t:
;t
i
'l
f
lr
i:i
i1i
1r:
;ri
1,
146
_l
19i.,. ,
i+ii,'r,
;iit
ii11;l
ili
i l. i:
i1',1
NT
f,xercull
wrriercs. n\4.
1. Pa66'rafi rp6cur ,mepr. 2. Vsfrerl peur6er saA6'ry.3. Pe6nor orxpbrrSer grepr. 4. Vs6ere wyriuru 5ry upo6n6uy. 5. Peaarqa6ssas rorr6mc Ebmycrfer ras6ry, 6. Kpecrrine o6pa66runarors6rvrrro.7. Korvrfccraq
cocrarnfer nporp6ututy. 8. Bpa.rf xoncynrrfpyror 6onrat'rx,
ll
i
t, I
;i.;:t
iili
ilr
ltiliiii|,
1
iic
irt
ilriq
J,r,iil
[ l1
iinril
iu
,iiiir:ili
::
i,,,,,1
;iirlf
i,'fi
ir.riif
,U.etrtz
3) diiteza, de ex.: qumdma-uumdrct4uil (care citegte) - diateza activi,,
uumdeubiit (care este citi| - diateza pasivi.
44/'Ir0!ke.ib t<tntToayoalS
4) valoarea tranzitivi sau intranzltivi, de ex. : Vqeurix qumdem rnftry. - Vuex,ix, aumdm4uil xnrtry (tranzitiv). V.renfix cudilnt. - Cudiquil yvenrtr (intranzitiv).
Participiile se impart in active, cu timpurile prezent, trecut qi pasive, cu
timpurile prezent gi trecut. EIe formeazi construcfii participiale (v. $ 242).
5/ Traduceli in limba
.romdnd.
l. B gri.ireaeluorc, pripyercs KuroKaprisa. 2. 3rfurpa orxprrr6ercr sdrcragxa
n rrays6e.
3. IIo p6guo ucuo:miercqn6Baxudcu.s,4. He,qaler6or rrauero rdpoAa
upoexrfpyerc.r o.nerrpocr6uqffi. 5. B Srou r.n6cceupnnula6erc.ssrs6rvres.6. OE
repqincr nor'adfin6vepou. 7. flaccaxaipu ca4furcs.a ncies,4,ror6pufi uAEr s KoEcr6nqy. 8, flrcirenr ocrauonrircr s Srolar6po4e.
fl.
L--'L4
H eB
1. Participiul
/l
/+
*s-A
ELI
B
&
$
*'
*
$
il .
a-
* +:
ff;;-
---h
H(c
1581
I45
c6dea)- n6slluft; upuo6pecrf (a ob{ine)- npuo6pdrrmft; ynacrr (a cidea) - yn6uunft; noricnyrr (a stinge)- nor6curnfi; rra6psny"rr (a inghela) wdprrruft etc. .
atit de Ia ver-
,{i
i;
I
:
;i
il
lil
h
i!
;ir
i
ti4
,,i
'ai
!1
'rj
ti
ijl
'a.t
,1
F
"+
}I
fi
&
1El -:',
;{
x46
&r t
**-
i1
ril
iliili,..
frt.
ii;ti',l
l'l
| ,1,
ll,li
sa eoutidwux,
LXercttrrr
55. Forntasi participiile a) active ;i b) pasive la timpul prezent de la urmdtoarele
verbe:
a) Aarl, 6ecnoxrirrr, xparuitr, prncon6ru, wecrf, croirr,'
b) pacxprra6rr, no4rfrr, :uo6rlrr, ynaxr6rr, 6pociiri, Aas6rr.
56. Formali participiile a) active ;i b) pasive la timpul trecut de la urmdtoarele
verbe:
a) npurdlrnyrr,
b) pa:4rriuyrr,
lr , , l i
57. Acordayi tn gen, numdr Ei caz participiile din paranteze cu substantivelepe care
le determind.
iiu,rit,
i'i'
ili
,,-i
.{6aovra aruanfla
rt
i rli
iliil.ii
Substantiv
re6d .ua;urianricaniryro
L MU nepedxanu n (uocrp6ennrrft) sa s6rueft 5i,ruue gona. 2. 0 (nocrynrirrrrufi) E4 Nrareltarri.{ecrzfi lfaxy.rrrrdr yuenurd r,vcdnw s ra:6rax. 3. 6par,4aJr MHe
uo.rllrirr (nepeaegnmrfi) c pfccroro qsrri6 c'r[xri. 4. Meiri nognaxdrvrRlz c r6so14 8
'*a*r,
Knfira npouikiua
.,lruoro.
***
VIII. Gerunziul (fleenpuudcmue)
$ 1.71.Gerunziul in limba rusd (ronopri- vorbind,paccras6n-povestiltd) posedd
atit insu;iri ale verbului,cit gi ale adverbului.Insolegteactiunea principali, exprimat[ de verb. referindu-sela acelasisubiect.
l. Insugiri ale verbului
Ca gi verbul ile la. care provine,gerunziul poate fi:
- tran"itiv sau intranzitiv, de ex.: fl quri.r (umo?) uamepdcuyro
xnriry.- {urin (umo?) uumepdcuyrorn{ry, .a eotruicorcat4umdmtt. On6 yarige,ra
(roro?) ortlil e cadi'.- Vsfiaen (xozo?) orq6 e cadit, ond now,tri x neuj,. Sau:.
149
*
'+'
cdl t
'g
'.",:::
,.
,'' :.
-,&
''&
':6":
,w
,,,4
'$--
,#
e:
.;
;
t
$
:11
li
(vLzind), yc.ndrmadar ;i
-t)u
Dacd tema infinitivului gi tema trecutului sint diferite, atunci este posibiil
foroarea a doud gerunzii de la acelagiverb (de aspect perfectiv) - unul de la tema
infinitivului, altui de la tema trecutului, de ex.: nsrcoxu-_vrr(a se usca) * r(rcoxnyr
5i rrlrcox - nfrcoxmt, mueprs (a inchide) - ralepdn ;i rdnep - rilepuru.
ii
lr
,,L/
'i
'::1
;i ..
:i
-;J --
-: i t : : ' . j
15t
ou yxpenaiem"''caoE..
adopdaae;=F.,racticlnd
-"odihneascd.2. ,3aflnnriscr...cn6pr'our..
sportul, el tgi tntdregtesdndtatea.3' Crfinr n yl66nrrx np6c.nax,ourhuefiao6ecd'
,doeanu-Sttnd in fotolii confortabile,ei discutauaprins.
Acestg.grupuri db cuvinte care stau pe lingd gerunziu,limurinduJ, impreuni
cu acesta,poart6 numele db construclie gerunziald.Construcfia gerunziald,,ca
qi in limba romAnd, se desparte prin virgule de restul propoziliei, de ex.:
Sosnpaqixcr ,qonr6fin
ourhedcenoflecidoearu-lntorcloilu-seacasi, el discutauvesel.
j
i
,
t
ADVERBUL
(Hap6rue)
I-
-r,xerctlu
$ 175. in limba rusd, ca gi in limba romAni, adverbulsti de cele mai multe ori
pe lingi verb, caracterizind ac;iunea, de ex.: ctj'wamt runudte,runo, nucdmu
rpdnnmno. Mai poate sta pe lingd substantive,adjective sau chiar adverbe"
intregindu-le sensul, de ex.; dopdzarlnepla (drumul inainte), 6ter;- xopdwufi,
edpuo (perJectadevdrat).
corepurdnuo
Adverbele se formeazi:
a) cu ajutorul sufixelor -o- sau -e- (mai rar) de la adjectivecalitative,de ex.:
sau cu -r-, de Ia
xopdtuuil- xopom6,fithcmpuil-dtrcrpa, {tcxpeuuarT-ricxpeme,
reoperfreoorg
adjectivelede rela;ie,de ex.: meopemilaecxui
b) cu ajutorul prefixului no- gi al terminaliei -oMy, -eMy, de la adjective
calitative (la cazul dativ), precum gi de la pronume, de ex.: ndewil (adjectiv)
-uo-n6rorvry (adverb),no imouy (pronume)- noirouy (adverb);
c) cu prefixul no. gi sufixul -n-, de la adjectivelede relafiegi posesive,de ex.:
$panqyscxuil- no{panqygcxu, orqdgcnaft - uo-orqrfrscnn;
d) de la cazurile oblice ale substantivelor,numeralelorsau pronumelor,cu
63. Transformali una din cele doud propozi[ii ale frazei in construclie gerunziald.
Model, Onu 6&tu ucnj'eanu; ort{t ecn Hotrbue cndnu.Ej'dyuuucnjzaaut,ou{t
Bc,oHoubue cndn:l.
Clasificarea Jdverbetor
;{Traduceli'
I R ll*ll
153
x.52
S- t d/"t - ,
i:,e-'.
,,]Ji"$-
^
c1l f \,
t-*
" itu"s.\r/*
^$,*-u.
{* f
t.
:l:ll.
Astdzi
soarele
ln irima propozilie, Apve este adjectiv (ta gradul comparativ) pentru cd si:
referE la substantivul c6twqe, in a doua propozilie este adnerb (la gradul comparativ) pentru cd se referl Ia verbul ceimum. Ca qi la adjective, al doilea termen al
comparaliei se pune la nominativ sau genitiv, de ex.'. Epam nilwem rpacriree uenf
(reu r).
Gradul comparativ al adverbelor poate avea prefixul no-, care di. nuanfa
de ,,pulin", de ex.: IIuwfi no6wcmpde- Scrie eeva (pufin) mai repede. laeopil
aoepduae-VorbeSte ceva (pufin) mai tare.
Gradul superlalir se formeazi de Ia gradul comparativ cu ajutorul pronumelui
ncex (cazul genitiv de la pronumele cce), d,e ex.: On 6ecrcim 6rrcrpde Bcex- EI aleargd cel mai repede (mai repede decit tofi).
Adverbele predicative
$ 177. Exis6 in limba rusi o grupi speciali de adverbe,carejoaci rolul de predicat in propozilii impersonale.Ele se numeseadterbepredicative,
I. Adverbele predicative arat5.:
a) stdri 9i sentimelte "opqgggti,de ex.: Enjt x6to+na- Lui ii este frig.
Ceadduauaa dqevo n6ce,ro- Astdzi sintem foarte veseli.Astfel de adverbe
mai sint: mentd (cald), arcdptto (foarte cald), 66mno (d,arercs),pddocm*o
(bucuros),epj,cmuo(trist), cry'vao (plictisitor), uumepicno (interesant),mpj,dno
(greu), rcexd (rgor), cnewnd (caraghios),cm&dno(ruginos), npuhmno (plicut),
rcao (lene), xa,ru (pdcat) E.a.;
b) fenomene ale naturii gi caracteristiciale mediului inconjuritor, de ex.:
Ceeddunxrl;roAuo- Astdzi e frig. .B rcLuuamerenrn6 - In camerd e lntuneric.
Din aceastlcategoriefac partegi adverbeie:.
ceetntd(luminos), npoxnddao(ricoare,
(insorit), uopieao (geros),npocmdpao
(spa{ios),ceo66duo
rdcoros),cdmteuuo
(liber),
mdcno (str:imt), dltwuo (indbugitor), nj'cmo (pustiu), mfixo (liniqtit), wluno
(zgomotos),nilxo (rd,t), xopowd(bine)q.a.;
c) necesitatea,posibilitatea sau imposibilitatea sivirgirii ac;iunii, de ex.:
Hfxro npouumdmtmexcm- Textul trebuie citit. ML6zrlao
yilmil? - Se poatepleca ?
HenosM6xnonucdmo darcmpde-Nt e posibil sd scrii mai repede,Asemenea
154
aparte -,,categoria
ueotxodrtuo
:a
.. ..
(e
-.:.1:..:.--l:.. -
-: : .
necesar), o1asdmeaYHo
t
\
Observalii.
1. La timpul trecut verbul copulativ se pune la genul neutru, iar Ia timpul
viitor - la pers. a III-a sg.
([IpedunamileHbte Hapdvun) *
sterii"
LXerctilr
l. Copiali propoziliile ile mai jos ;i sub[iniali cu o linie adjectivele la forma scurtd
Ei cu doud linii adverbele de mod.
?ra peri ncerAi reqr cnor6ftso.
1. Cerd.qur rlEproe r"r6pe
-c-uor<6$1ro..2.
Crasra o iiri6a{ti
3. Fenr6nse 3atesv
np6alurgo roropfr.5.
Oui
T_41*rurrro.4.
155
."fudry*t:*i9
PdAnna,rury6ox6a cfnrno!
.
;=T-'
'l', (apai),piho (devreme), ndtdno (tirziu), crcLpo (in curind), edepeun (la timp),
-- . ecC.edd(totdeaina), o6&,auo (de obicei), uuoedd (citeodatd), nocmohuHo (peimal
,roi1 q^.. De ex.; 36rrpa y uac ypdx p!,ccxozo nzutrcd(xozdti?)-tr;41iiae avem
... Iqc1ie dq limba rusd; 3auffi utt xamdeuca ua xonurcdx (xozdd?) -Idrna
patindm.
2. La intrebarea cr6,nsno rp6rvreuu?rdspund adverbele ddrco (mult timp) gi
ueddaeo (puSin timp ), de ex. : ,{6.nro ouil sanuud,,nuca cndpmou (cr6nrxo
rpdvenu?) - Mult timp ei au Jdeut sport.
3. Adverbeie uaddiazo (pentru mult timp), uenadLttzo (pentra pulin tinp),
uaeceedd (pentru totdeauna), uaedr<u (pentru vecie) rdspwd la intrebarea na
rar6e npdur? de ex.: Oau ydxanu nenag6.rro (ua xarc6e epdun?) -Ei au plecat
pentru pufin timp.
Adverbele
Adrerbele de timp
udcma)
lHapduun epdueuu)
de loc (Hapduun
$ 179. Adverbelede loc r6spund la intrebdrile: rae) (undel), de ex.: Tau pti66prietenulmeu;
maemaoil dpyz- Leololucreazd
r<ygifl(incotro), de ex.: .E udy;
(de
merg
rcrsil
ornj.qa?
unde?),
ex.; Kmo esn.nuaq orci)xa?de
aou6i-"Eu
- Cine a luat mingea de aici?
lntre adverbelede loc carerdspundlb cele trei intrebdri: ede?xydd?omt<yda?
existd de cele mai multe ori o corelafie.Comparapi:Taupa66maem6pam(ede?);
.8 udy rypit ( xydd?); On ud2morrfaa ( onxyda?).
in linrba romin6: Lcolo lucreitzdfratele (unde?); Eu merg (intr-acolo)
(incotro?); EI vine de (dintr-) -acolo '(de unde?)
Urmlrili corelalia dintre celetrei coloanede adverbe,in tabelul dat.
r57
orx j,qa?
ll
6
grcdd {incoace)
nrydd (acolo, intr-acolo)
uurydd (nicEieri)
adxyda (nicdieri)
xydd-mo* (undeva)
rcydd-nufydd (undeva)
xydd-au6o (undeva)
do.tr,roii(a.casd)
uo.tdeo, eaiao lla stioga)
uanpdao, enpdao (la dreapta)
anepdd (inainte)
uazdd {inapoi)
uaedpx, oaep.r (in strs)
euue (ir jos)
64)mpb (indintru)
uapi'ucy (in afari)
darcrcd (departe)
elaat (in depdrtare)
ctaOu (dinapoi)
cag?xl'(de sus)
cnrtty (de jos)
tutrrympil(dinduntru)
cnap!;rcu (din afard)
usdanexd (de departe)
iledaau (din depirtare)
:
Observagie
Deqi tdspund la intrebiri diferite (rae? xya6?) se traduc in lirnba romAnd lafel ddua (rae?) *acasd qi donhil (ryn6?) -acasd;
anepedfi(r.qe?)-inainre qi-enepid (ryaa?)- !nai{9 E.a.m.d. Sensul de loc sau direclie este in funcfie de verbul propoziliei,
de ex.: On pa66ra* (zde?) g6ur; Onugfr (rcydd?).qorur6'ii.
* Sensul particulelor -mo, -ttu6jdt, -,ui6a a fost ldmurit la capitolul
,,Pronume nedelinite" (vezi $ 97, 98)
FsR$Fi+iF
$$t s $lgli$s[$
s i F$
E Es P ;:FSf;i g$1 8s Fil*is:
s,s[$i
*is;I
ii $tE:$iF$$
F$F$E*i
E'3$Ef,s
$
s
ll
:.8$
s
F".;$
FH
;t$I
fl
g$ E e:FI F!c.Hi3!
Fsi;r$!Et.ii:g
gfi
g$EE*.
li*rr
i$$$[
$s$g
ii Irsl ss$s
,
$&fi;.Fg
$;$E
$
iiisfli$$$$ig$sif,a
g.a'is;i
;$ EfEg:;,
$
e ; s E ; E gt'i
B$$iiFii$fl'$gFiii
t r $, ilF
t__-.'.
8E'E'5f . 8;
do.tr,roii(a.casd)
uo.tdeo, eaiao lla stioga)
uanpdao, enpdao (la dreapta)
anepdd (inainte)
uazdd {inapoi)
uaedpx, oaep.r (in strs)
euue (ir jos)
64)mpb (indintru)
uapi'ucy (in afari)
darcrcd (departe)
elaat (in depdrtare)
grcdd {incoace)
nrydd (acolo, intr-acolo)
uurydd (nicEieri)
adxyda (nicdieri)
xydd-mo* (undeva)
rcydd-nufydd (undeva)
xydd-au6o (undeva)
ctaOu (dinapoi)
cag?xl'(de sus)
cnrtty (de jos)
tutrrympil(dinduntru)
cnap!;rcu (din afard)
usdanexd (de departe)
iledaau (din depirtare)
;$ EfEg:;,
$
e; s E ;Egt'i
s
ll
:.8$
s
F".;$
FH
;t$I
fl
g$ E e :FI F!c.H i 3!
Fsi;r$!Et.ii:g
gfi
g$EE*
li*rr
i$$$[
$s$g
ii Irsl ss$s
,
$&fi;.F
$;$E
$
iiisfli$$$$ig$sif,a
g.a'is;i
$$ t s$ l g l i $s[$
s i F$
EEs P;:FSf;i g$18s Fil*is:
s,s[$i
*is;I
ii $tE:$iF$$
F$F$
E*i
E'3$Ef,
$
FsR$Fi+i
:
Observagie
Deqi tdspund la intrebiri diferite (rae? xya6?) se traduc in lirnba romAnd lafel ddua (rae?) *acasd qi donhil (ryn6?) -acasd;
anepedfi(r.qe?)-inainre qi-enepid (ryaa?)- !nai{9 E.a.m.d. Sensul de loc sau direclie este in funcfie de verbul propoziliei,
de ex.: On pa66ra* (zde?) g6ur; Onugfr (rcydd?).qorur6'ii.
orx j,qa?
t__-.'.
tr $,ilF
8 E' E'5 f . 8;
B$$iiFii$fl'$gFiii
ll
6
ilI
I,
s,
ll'
ii:
OIEHb
undzo
tlirro
ii
xeawdeo
p]
s.
6aeuuxopdwuil
6ueuoap6ilt
(iubea foarte mult)
(foarte bun)
dvexo 6otrou6il
dqeaoueueriliacn
(s-a schimbatfoarte (foarte mare)
mult)
6ueuapad
6aeut eonuvemca
(se emoiioneazifoarte (foarte bucuros)
mult)
audzo sndent
(gtie mult)
un6eo nouoedcm
(ajutd mult)
udao aumdem.
(citegtepu{in)
ou utitto ugueuilrca
(s-a schimbatpufin)
on ueandzonopa66manueaudeo mpydnafi
(pu{in greu)
(a lucrat pufin)
ne*mdzonozo^opdtr, ueundeo eenh<
(e pulin prea mare)
(a vorbit.pulin)
. I
oH Helduoeo no4w11an I aemfizo wupdrc
(a citit putin)
qymv4ymb
(uyma)
vymb ycm(M
(am obosit pufin)
.l
qymb-uymb omooxilyl
clreeKa
coScen4
i.i'
I
J
il:
I
|
cu adverbe
dvena xqpowd
(foarte bine)
daenu wmepdcno
(foarte interesant)
coSepueHHo He Jrcoalt
(n-a asteotat deloc)
6qena ndsdHo
(foarte tirziu)
cmluxou dailanuil
(prea lung)
a indoi)
yEerrrrqumb
smp6e
(a mdri de trei ori)
neundzo 6&cmpo
(putin cam repede)
neaudeo pdua
(putin cam devreme)
neaadzo 6orcmpde
(pulin mai repede)
ui,mo-aj,nt noainoue
(ceva-cevamai mic)
ujtmu pdnwe
(un pic mai devreme)
edede6dnwe
(de doui ori mai
mare)
smpoe d(ilrbwe
(de trei ori mai
lung)
evitneepowtpe
(de patru ori mai
Iarg)
eopdzdo
ou dadlcrcduvumdr
(a citit de doul ori)
,orri.*f,,inodro
(rece de-a binelea)
zoptisdo wit4e
(mult mai des)
zoptitdo eeceltie
(muit mai vesel)
on mpilcrcDunpuxodila
(a venit de trei ori)
on vemttpeucdwnuctiu
(a scris de patru ori)
coEepweHHo nPae
coeepudnao edpuo
(are perfectE drep- (perfect adevirat)
')
coeepwduao
tate)
l
npdsutuno
l
(absolut corect)
l
docrnamorrno cil,,to- docmdmormoxodocmdmoraao oH
I
-oocmanloqHo
pqoomar
powd
I uvtit
(a lucrat destul)
(destul de puternic) (destul de bine)
|
docmamoquo 6otudocmdmovuo
or7 oocmamoaHo
I
npusbtK
ceemnd
I wdil
(destul de luminos)
(s-a obignuit destul) | (destul de mare)
on docmamorauocnal I docmtimorauo wu(a dormit destul)
| pdxuii
(destul de larg)...
coeeputinno
cu adjective
in combinalie cu verbe
Observalii.
l. Nu toate adverbelede.misuri qi grad se pot
combina cu adjective gi
adverbe. Adverbelezopdtdo gi evdmeepoiu
se combinI cu verbe.
2' Adverbul 6ueause combin' doar cu uncreverbe
lvezi taueiul gi atunci se
traduce prin toute mart. yerbtr usuenthnoca(a
se schimba) se asociazd cu adverbele6ueao(na cv uu6eo) gi udao, de ex.:
ond oqe*b ugtteuiuact_ Ea s_a
schimbatfmrte mult; Ond ufuro ueaeatiuacu*
Ea s-aschimbat pulin,
3' Adverbul aeuaLeose asociazi cu verbe de aspectperfeitiv
cu prefixul no-,
care indici acfiuneasdvir$itd intr-o micr mdsuri,
i"
Mu, re*nio oo ,ou*
plnu no meaefidnl- Noi ant stat pulin
dc vorbd la "".,
telefon.
11 -
t5g1
16l
ffi
i8
rff
$
i-
$ 1S2.O parte dintre adverbele ardtate mai sus nu denumesc insugirea acliunii sau
a calit6$i, ci doar o semnaleazd. Acestea poartl numele de adverbe pronominale,
de ex.: Ox udEm rygi - El merge lntr-acolo. (Adverbul nrydd nu arati' o anumitl
direc(ie a ac{iunii, ci doar semnaleazd existen{a acestei direcfii).
Ca Ei pronumele de la care provin, aceste adverbe poartd. numele de adverbe
interogative (aonpocilmettuwe uapdvun), demonstrative (yrcasdmetuuorc),negztfue
( ompugimeauuale/ neilefinite ( ueonpedetttuuorel gi alteie.
'de loc
interogative
ide, xydd,
omxj,da
de.tiwp.
de mod
ibald
KsF
negative
mau, mydd
ommj'da,
sdecutmy,m,
ctodd, omcrcda
nuedd,
uuxydti,
uuontx!da,
uizde,
udrcyda,
adomxyda
zd6-mo, rydd-mo,
omrci'da-mo,
zd6-nudydu,
xyld-utdydt,
omri'da-nu6Yda;
x6e-zde
moedd
nuxozda'
udroada
rcozld-mo,
rcozdti.uu6yda,
xozdti-au6o
uuxtix
(nicicum)
xdN-mo; ..xti*uu-"
6ydt, xtir<-m6a
, (cumva)
nlaK
(aca)
de misuri
r$ glao
de cauzi
de scop
t62
I,'1
x.t
ci6awo
nacrcd,cutlo
nucttri,latto
cmdnrrco
aacmd,turco.,
Hea@nbKo'
no:rctiy
nomouit
i:.oueuj,-mo,no-
4A3t-4Y96'n,aert,Y'
nu6ydt'. . '
(aproximativ .
,pentru cd)
,{
.1
il
f:l
.t
,,l
iil .ji
SAqert
3AmeJrt
He3AqeM
iaadu-mo" sarrEuuu6]dY;.aatrda-ru6a
..{'cam pentru'=,ce)
Exerci[ii
nedefinite
<iemonstrative
Adverbe
Observalii
:1
"1
i ,.
,,1
:{,tl:,
r;dL:1,=
.:;}'...
, .,':'
1. Evyi... noupdnuaacr
5ra rrr'rra.2. 9...:to6nrb xar6ncr sa xourr<6x.
3. Or6q ... pa6dran cerdAnsB caAi. 4. Apyr... xor6t tcrp6rarrc.r co vndfi.
5. Cerd.ulis.s ... 'rnr6r. 6. Jler6pcrro ... novorud 6onnn6vy.
b) uermorosau qyr"' (-vyrr)
i. Osu ... nory.nilu u sortraf s Aorl. 2. 3ror xocrrtru MHe... reafx. 3. Jlricrbr ... ruvvdna r cagli.4. Ou rrjnuen ... piurrue veni. 5. 3ra raA6.ra... rpyplr6.
c) a.n/luxor.rsaa ropirgo
1. 3ra ropA ... Brrc<5xa-r.
2. OHscrar ... piarure vesf. -?.Typ6isa Hax6Anrc.a ... gaaex<l.
4. Bu rgre ... 6ricrpo.5. Sror ronpdc ... saxs6e,
I IIJ
PR EPOZ IT IA
( Ir pear 6r )
l
l
Relalii
exprimate
Exernple
us (o) G
doG
om (o) G
yG
6xoto G
** *
edsneG
npdmrc G
aniao G
cpedilG
edon G
aoxPi,zG
Spaliale
us-edG
us-nddG
c(o) G
x( olD
noD
e( o) A
aP
H aA
H aP
s aA
saI
164
i,:1,
::.1:.,a
,
,ii.fii,1
iiii:jiii
prepoziliilar
165
Relaf ii
exprimate
Spaliale
Prepozilia
gi cazul
Exemple
nod (o) A
I
nad (o) I
neped'(o) |
npu P
vdpes A
c ( o) G
doG
ndcae G
ndped (o) I
uarcaui'ue G
Temporale
x ( o) D
noD
e( o) A
HaA
s aA
udpes A
nod (o) I
npu P
dan G
De scop
De mod
uaA
3aI
6es (o) G
c (o ) I
noD
166
t"il
;ur"
4 ;oo;;' o.ru-
us (o) G
us-sd. G
Cauzale
_'tK:,id:,
iidj"titd piw;1ilo. # i;iorir"':*,*,i*
:a
adverb
Prepozilii
l. .{nna noguuud.nba nsepx waecmpivy c<i-nucvmrv ny.lana.
3, B ceAsugrax s:rerradnroa
ua6lropd*orcr nrrep 6calr e
sl:rdni.rs. - substantiv
adverb
1l /
\t
JI
\r
1.,
r(
1l
.l
.l
Exercitrii
*i
frliill
P/
6 ! : lii
c ON J U N C T T A
( C or 6s )
Copulative
Conjunctii
Exemple
i (sr)
,ua (qi)
Pa66maeu e cadi, n
..., f,f,
(nici... nici)
TAI(XE
6pam,
^s
Euj,ue apdeumcaw odnd, m dpyede.
Vqimerb artwem,yueaurit ts;xxle saraicwaaom.
(de asemenea)
Disjunctive
168
riu (sau)
au6o (ori, sau)
ro .,.,ro (ori...
...ori,sau...sau
L6v
'-r;-.!...r-:..
":, dm.J;),.,.:1.,.
-..",,,
!i*
+d
ta
LXerctilt
t&,
&
,s
.&
3::
=:
=
t:E'
l,1r
,ii
cro (care)
Kor6pbrfi(care)
lefi, lrl,
vrr.ru (a1,
a, ai, ale cui)
rAe (unde)
ryari (incotro)
Explicativt
orrfga
(de unde)
xoraa (cind)
,tn
=,
a:
:,
Exemple
Conjunclii
:!i
.f, xrrj
B r6poAe, rAe xlrBir r{ Moi po.urfre,'rr.
On uourdn B rrapr, l,yg6 vu xd.[uM (ex.&brri AeHb.
Mu no4orurfi r rraye6ro,orKyaa BLrxo.uriJloMHdro
rypricroB.
Ordu scnovnn6-'r o rp6r,aesu, KorAd on yvflcr r
urr6.ne.
.fi Aiuaro, vro r6rrpa 6j.uer xopduaq noro"qa.
rro (ci)
vr66u (ca sd) PoArirens xorir, rrri6rr criHosli xiLnu nyque ux.
Onra scrrot\.{m6.nu,nar upuirno 6drlo r rop6x.
KaK (cum)
Spa{iale
Temporalt
rge (unde)
Ky.ud (incotro)
orrcf,qa
(de unde)
ro146 (cind)
c rex nrip
nax (de cind)
(pentru
Finale
'rrd6rr
Catzale
noroui'rro
(pentru cd)
TAK KAK
JIIJM.
yp<irx.
(deoarece)
Modale
rcarc(cum)
Condi
{ional
ec;lu (dac6)
xoni (deEi)
r nocr6nu.
On ne uor cnatr, xord nexc6"n
Hecnorpf Ha ro rrro exedueu6au mplluaru, ou
x nenryiMe,'roror6Bsnct.
Concesive recuorpfr na
TO qTO
'.:l -r
:.1
ax -:
,!. ....
,a
171
.*l;;.
.,*i.l.a.+#+i :.'i.-, .,
44-:Lr&ft
f4;1i
-i,;i,r:
Nganfa
semantici
Particula
ExomplC'
aa (da)
.{a, x g6.nxen 5ro cAnarr.
Afirnrativi rriuuo (sigur,precis) T6qno on trpu.qqr.
rarc(agadar)
Tar I yro cra36n.
P A RTTCULA
({ a c rf iq a )
Nuatrta
semanlicd
Exclarnativl
De intlrirt
Negativi
t 72
Comparativd
KoK
r {ca.
c.rr6suoJ intocmai)
NNltrB
'
Demonstrativd
BOT
BOE
(iatd) *
(iat{; +*
3T0
SchemaJolosirii particulelor
Particula
Intsrogativd
nowi (chiar)
rriruo (exact)
DupS nuanfa semantici pe care o dau cuvinteior sau propoziliilor, particulele se impart in mai multe grupe.
$ leo.
Determinativd
neymrian (oare,
intr-adevir, chiar)
pdrne (oare)
qm rf (c.e!)
rcarc(cit de! ce!)
aixe (chiar)
xe (chiar)
ne4r (chiar, doar)
xn (intdreqte
negafia)
ne (nu)
n6scese (deloc)
Borr'rod rerp6,ur.-Iatd caiehil meuBos uger uof cecrp6- Iatdvine sora mea).
A, tm rrl npnru6.u!-A, tu ai venit!
$ 191. Particulelesc folosescAi peutru alcituirea unor cuvinte noi sau a diferitelor
forme ale cuvintelor. Din apestpunct de vedereele s impart ln trei grupe:
Exemplo
Cupocf er6, 6ul nu os cerdAn Ea craAudse- lntreabd-l daci a fost azi la stadion.
3siere au 8r.r, Kro on rar6fi? - $tifi cine
esteel?)
Heyx6an ou rd 6ror na ypdne?-Oare n-a
fost la lecfie?
Pdrne rrr 5ro cldna.uu?- Oare dumneavoastr[ afi ficut asta?
;i
il
fl
:;1
#
fl
,.
,.''};i
'i!l :,;,;,",
:iFl:i',-,'
lgl:i
#l ii':
#'.#: '
Wf f i:
** indici
depirtarca
t 73
.,il
::ri;:j:rl'rr'ri
e *---" .
;il t.pr,irru. 10.Kyarufnxu(nufeiii)
pocruirdm*o
5ro* 6repe.ll. Heyxnu
s
"" xopourd.!
rrr HeyarSl voer6 6prira?12.-Kar y.Bac sAecr
-cr<as6la o116,
r*
rxoAi s ca,{.
*:
"q_
fi
:1i
''ts
2- Traduceti in
i3
*
'&
d) cu sens afirmativ, de ex.: Kar nne He scnoNar,rHirrrdro? nl-mi amintesc t,ara (de timpul verii) ;
:l
!!1
Cun'tsi
:3
=
tlt
t:il
lll'1,
a
,:l
,,!l
.tl
':l
.)
.;
.:i
:i
g) in diferite imbiniri
r6,nrrco, xo n; ur66rr ne.
limba
romdnd.
ru nel e.4rd nr
He; ne
:i
j
ii
a:
Particula xu se folose$te:
==i
'.i
li
:l
Exercilii
l)
I
:,i
ti
:a
:;:i
;,
i:l
175
:::i
-i
,;E
r r ;_1,r 1::::.
:m,
'4S
'ffi
rfl
;.'S.i
"$
'ri !
i!
rl: ii:
r
C U VINT
lli
EL E M O DALE
(Moni.rururec.norf)
Exercilii
'i
.lli
ril
lil l
).llr
ti:
ri i
I,;,
l, : r:
f' :i i
i i : ii
ii:ilI
ili
)i i
t 77
.
.,,,:t
.ilr....
,.
-uR
,
*
ls*
t:
#
ii.
I NTE R JE C T lA (Me x 4 o u 6 rn e )
$l
,$:
,,:ll
@t
',fi
y0, 6pp;
b) interjeclii provenite din cuvinte cu sens de sine stdtltor, dar care, cipltind o incirclturd emo{ionald puternici, giau pierdut sensul lexical: r6cno.qu!
(doarnne !), udpr! (drace!), 6irroruxs! rrr{ryurru! (rniiculifnD, 6faer:! (ajunge!),
n6.nuo,4on6mno! (destul!) g.a.;
c) interjeclii provenind din imbini.ri de cuvinte: Bor on6 rro (Ia, te uite),
Bor xanis ucr6pua! (IatI ce s-a intimplat!), !I6pr no6epri! (La dracu! La
naiba! Naiba sdJ ia!);
d) interjeciii formate din cuvinte strline:
napaf;r.
{.
,|
i
zde mw? r,i, f.ule, unde eStt? A uy-ra, deeywttu! rI8il, fetelor! 4fin6, ddmu!
Haide, copii / Cron, uautilaa! Tce, xmd-mo udtm! Sst (Liniqte)' vine ci:netta!*a.
Alte interjec{ii din aceastS categorie: (Fr(Ho-ro - exprimd chemarea la
(uti-uti),
distante mari in pddure sau in mun{i; urm-Uun (pui-pui), yrb-yrb
(ajutor!)"
(pis-pis) - cuvinte cu care se cheama animalele; rapaj.il!
ICEc-r{Bc-Kxc
rpax! (tranc!, 6aro-6aro (nani-nani) q.a.
in aceasti categorie mai intri 9i cuvinte de salut: rgpircrayfi(re), npoqifi(re)
(adio), to cnugdnnR,cnon6fiuoii H6un (noapte bund), ad6pono rryrri (drum bun)
noxa.ryf,cra (pofti!i), cnaeu6o (mullumesc) q.a.
{ 198. O serie de interjeclii pornesc de la verbe care arat/ar: acfiune spontan,',..
Eie dau dinamism qi expresivitateexpunerii, de ex.: Oa ddtzo ue nucdtr, a tzottti,tt
6sU! ddcantu ttilcety! - El mult tirnp n-a scTs ;i dintr-o datd, hop! zece scrisori.
e/ buf! in apd. Un grup de sunete poate
Bdpyz ou 6yx e eody! -Dinrr-adatd
reda reflexe omenefti (Eppl f{cr cmpdutuo 66mot - Brr ! Ce in.fiordtor a fost !
Ts$yl Raxdn zridoana!- Ptiu ! Ce mir;dvie !), cate de fapt sint onomatopeice,la
fel ca acelea care imitd diferite sunete din nature: ilty-Mffy, TIIK-'rnK-rtlK (tic-tac)
Aus-,unrl-Anri(clin-clin) q.a.
Exercitriu
'[
,l
t79
iI
I
'l
;f
,;'ii;'-"*'=a'*'gindpi:caic:iitrll ptortaiici
i.cr^rr (i,tr, ri; ir pt"poiiti" io"si"'ta:unfut
-tcrogativ[el ceplti forma gcnului ncutru,
dacEsubieotulindic6 un numc dc lucru
(3) gi forma gcnului nasculin, dacd subicctul indici un numc dc fiinfl, indifercnt
dc gen (1, 4).
s IN T A X A
PROPOZ lT r E I
(Cunrarccnc
npocr6ronpeAnox6mf,)
.{6rymar aoeopfittuepdurco,
C6mae4pxocsdmum.
I&fra 6wd wtmepicua.
Os cmar crnydeilmort,
*
-
Kmo roroprfurrpduxo?
Ymo ca6rrr fpro?
Vmo 6rra6 rarepdcxo?
Kmo cran cry.q6nrorra?
Observalii.
a) Ca gi in limba romini, predicatuldin propozilia interogativdsefoloseqte
la singular,indiferent de numirul la care se gisegtesubiectulpntru care se pune
intrebarca(vezi intrebirile I - 4 diu dreapta).
r80
:i
t)
.-:
ri
i::l
,.,i.
.::
::;
ii
.i
:li:llj?!:iii;:rli:li.:::r::l:
:irilr:
: r'1
::
1(.
"..""*'.$.'iH.'.|iidi..-;;#aip''...lc'a;aaidi|...ino".b,n;n
{ 202. Rispundelainireb[rile: qnto ddmem? qmo detuiemca? xaxde (npegv6r?)
(r<aroeti? rcaroed? xaxoe&?), xarctfi (upegvtr?) (rarcda? rcarcoe?raxfie) rcmo
{on?). Ex. l .
Omd7 pz66ran.
tlaquuiercx eecua.
Rnrteanarep|cwa.
Mdpe 6r;rno r,ry6r6rcoe.
OH xnpypr.
*"1
\ Re;ine;i
$ 203. Predicatul yerbal simplu (Ilpocmde etaedttuoe cxasj'euoe)
$ 205. verbe carc aratd, inceputul, continuarea sau sfirqitul aeliunii: uaqundma
(imp.) - na,rdnto (perf.); cmanra (perf.) - a incepe; npodoatrcdma (imp.) - npoddttcrcunru(perf.); nepecmasanlb (imp.) - nepecmama (perf.) .- a inceta;
xou,rdmo (imp.) - nduuumt iperf.). Ele" se asociazd doar cu verbe de aspect
imperfectiv, de ex.: On adxan (npogo.irxa;r, n6nvnr) pa66mama s 6u6iuomdrce;
Prin ce se expriml
Exemple
timpurile
l. an sauuutiemcncn6prou.
2. fl. 6itdy nucdmure66.
3. Hirua rortdsAa npouzpdaavrar*
4. Tst paSdmaapo n6tpret ud.rtr?
5. Bs noildtmesLnTpas (m6?
7. Xomfu 6uts c 'ro66ir.noroaoprirr.
2. fl sawit 6u x re66,6crr 6r,r y
laeni 6rir.noso6Mr.
L. Iloaoeilme ane, r.ox6nyfr9ra.
2. Bfrrop, sauuuddtcacn6prorr.r!
,i
I
'il
irl
i
,
:i
:;i
:i,
,::i
'ii ,
l'i:
l. B gep6nueecmbEoM-\tys6h,t<ylft
s6cro npne3x6ror rypfmrr.
z, t,cmb JIroAu, KoTopEIe .qyMaloT
uHaqe. qeM T5r.
t82
compus:
;li
rti
iti ,''
:.:i ,,1
i;1 t" t,
ii.i''
'i'f;l'::,i,
)E .t:,:.,:
fl ;- r
qr?e'
's::#-
f
(
r
t
I
!
(
I
.l
I
I
183
.\
I
I
I
' ,,,,_,,
66ioind rdltbpfitb : ]t D-,s-fo1$ lil
G fi in starc); de ex.: Or rd 6un b clsioffir
$lro JA mai vorbeascd; Btt 6frcre r cfilax imo cdiaama?-"- YeTi (puteo)
f tn starc sd faceli asta?
lntrebuinlarea formei scute a adjectivului in calitate dc nume predicativ prezinti urmiitoarele particularitdfi:
- aratii o lnsugire temporard a subiectului sau o fnsuplie care 8e manifestfr
ln anmite imprefurdri. Comparafi:
Pew&ue imoeo eonpdcaaceedd- Toeddpa uiuue lmozo eonpdca
rpfiroe.
3mu tnj,$auy4ri5rue.
S 207.1Dlimba rusi, ca qi in limba rom0n6, predicatulnominal se compunedintrun verb copulativ (eaaedrcehsxa) gi un nume predicativ (unem$a tacmu),
ln exprimarea predicatului nominal numele predicativ joactr rolul principal,
in timp ce verbul copulativ indicl doar modul gi timpul predicatului. La timpul
prezent, copula se omite.* Ei.: Moil 6pam-uouEp (timpul prct*nt); HC6o
6duro roay66e (timpul trecut); ?al cr{selrb mxer6poru (timpul viitor); Eygb
aorada(modul imperativ).
6&to rgtw.
3mu mffi'u sne Ynffiwt.
184
i;
rifi",
i'.'..
;j :,ii::
t'+'E
r-*i..,
riF=
ffi
ffi
au cran KpynubtMxupfprorrr.
cmanoailmrcn- Vcndeuanotdma cranonfmcr 6dtee rpf4uwrrm.
stwndmtca - Ouri c{trTinacr t!,uwefr cnoprcu6nrcof,wrcdttvt.
rcasdmuca
- Ox rcacfnca cuoc66urruyreuur6u.
norcasdmoca
- Oa uau gorcarinct 6Jr6ruBnt.
oxdswaamtca- On qdctno orcdtunarcg nogr6.mnn.
oxasdmuca- ldeywxa onag6aacr csunarfquofi.
ocmaedmucn
- Ial ocramsct ao*n ApfToM.
ooruimuca- fiimu ocrirucr cuon6f,nrnundo xanqi cnercmdx.ta.
185
,:.;----,-. .,
':Ab;eiiAiie.
Dupd toateacesteneiuecoputarive-numeie:prCOiJiiii:ii
pune ta
cazul instrumental.
',,j
. Unele din verbele care intrl in componenla predicatului nomin4l rpot juca
in propozilie qi rolul de predicat verbal, avind insi un alt sens. Comparati:
*r
'.*"'tti'
Co:i.rbtiuoesteexprimatprio numerat"
'" 2. Cind subiectul
""i&oart
iive La cazulgenitii,'iiibiiiciitutiiodtd''itd"ldsingular'Sdil'ia
fliiii;"astriiir"r':i<i
ex6rqr
sint posibileambeleforme: flsrr lr6nr.rlrnoB
-la timpul'prezent
- dacd numeralul are la sfirgit odilu predicatul se pune la singular, iar ld irecut se acordi in gen cu substantivul, de ex.: B xtdcce 6wtr deddEamb oAliH
yveuilx, B ntticce 6w;r{ deddqama oAu6 yvenil4a.
3. Daci subiectui este exprimat prinfr-un numeral colectiv ;i un substantiv
FrTpdeyueaur<da
Ja cazul genitir, predicatul std intotdeauna Ia plural, de ex':
6ec6gyror eo daopi utxtitot.
E
i+
$I
ri
.1i
Dupi cuvintul udcromrco predicatul se poate pune atit Ia singular cit la plural,
de ex.: Hdato,turcoyuenuxda nx6gut (nx6.qsr) eo deop wxd,'ttt'
Dupd ceielalte adverbe de cantitate (andzo, ud,to, a<6,rorcoetc.) predicatul
std de obicei la singular, iar dacd este la trecut, Ia genul neutru, de ex-; B cadi'
;n6draer udao yaanurc6e.B cadj'ocrdlrocs utito vaemde,
4. Cind subiectul este exprimat prin substantive la cazul genitiv, asociate cu
substantive care aratd cantitatea, de tipul: ndpa (percche), norcedua fiumetate)'
uacmu (patte), zpjtnna, 1otuwuacmed (majoritatea), MeHbwuHcm66'.minoritatea)
q.a., verbul se acordi in numir gi gen (ia trecut) cu $rbstantivele care arati
eantitatea, de ex.: trpfnna mypucmoe rpn6xala !'mpou'
L'
t"
I
rJ
I
I'
Exerci{ii
l. Indicali subiectulfiecdrei propozilii, ardttnd prin ce se exprimd.
1. CuerrS.x:r naqnn6etc.E.
2. Bce g6nsrrr c orAMecr6, 3. H6roe rtobeAfro B
acrsw uap6ga.5. IIIecrs A6.imrcssa,{Ba 6egocr:6rxa.4. Kyprirs np6.uo. 6. <Kapajx!>>,cninn4.qocs
r rruun6 ,7, Ytl;od:aecs.
nsyuircr rnrocrp6umre.srrrr<ri.
8. Kr6-ro
x6qer c ro66fi uoronopftr.9. Ha craAudse co6pa.nd'crvudro aap64y. i0. Mn6rEe Ils Eac upoyrri.ru Sror pov6r. 11. Mrr c aplirorvr mpiell B Mrrtr,
L87
)
{
)
TI
ii; .
ffi i
[ ,
fl i
.fili
Itl"'
f
i
j
i
i
il-.;
,i
Sii
9. Epar c gpfrorrr noriud sa cra,qg6s. 10. Mn6ruc xr rac yx6 nporxr6rn poMer.
$l
t i
1,,
ffij
iiil
l: I
i
i
i
:i
:ll i
$;t; I
$l i i
'#t
ff ,
h l i
$ I i
ffi,"
Tpn upuireax, urcrb ner, vu6ro ndceu,rdcxornxo {eror6r, 616yna c rxjrouo u6roropue u3 Eac, 6dmuIar vacrr gop6rr, crdl uruq, ogfu ss yleuurdr
q6uepo
varssfuer. .
asrDePv uruD:rqs
4, Citili propoz4iile de tnai jos. Ardtali felul predicatelor pi prin ee se exprimd.
l. Jl6ror*rr'ol 6f,qeMor.s'ot6rs r rop6x. 2.'Cvorpia 6u e r[zmu y Bac,so
x 46nxeu yfi"rf. 3. M cr6.m pa66rarr yc6pluo. 5. Paccxard saM o rlo6fi no6sAre,
4. or npogomrc6nssr6rg r cro6fi rdrsarc. 6. Mrl (upororx6lu) {poA6rxruu
trr6nne n 6a6ruor6re. 7. Ox xnser6 Ee cMor cxasirb. 8. .lt rvrori re66 crasirs
up6r4y. 9. Eiry rordsxrbcs cpbe3ro x srs6rvrery.10. MEI 6i4er"l p6.u rro3uar6lrntcr o sEM. 11.Ou6,qonxsApa66ra* ceprruee.12.IIro sbr,qonxwrlr6durr
nprror6rurr x cer<i,ryxruuerryypdry? 13. Mu uepecr6nr parror6proarr u norrmi
cn&rt.
il4rI
I
1
tii
t
f
i
i;t
i
fltlli,
t I
I
h- '
fifr'ji i
I I
*'-;16";iii'
ii.' lo"c"tx
;cnoncte
ai' ctcutatie.:
.. ,,si inplegi arta,modernii! t2. Voi.fi Sptslo oricc moment si te ajut. t3. El'nu
poatc vedeafdrii ochelari,
'
' 8. Gfuili tn propoziliile de mai jos subiectulSi predicalul. Ardta|i prin ce se exprimd
predicatul nomitnl
l. Mot 6par - cryx6rrr. 2. B up6uaov roni on 6ul yveuurriM.3. Ou 6tner
*nxer6pou. 4. Iloneo*e pa66ru 6rilnngan6uscrbl.5. .{na,uarpr-rulrb. 6. -fl-uc
Brr, Bu-ne ou. 7. Brirrop-rbuoura slrcdroro p6cra. 8. llsas Llr6soBrs rcerA6
6u'l rp66orareneux crorirvry.resur6u.9. .{op6ra np.r*r6nnp6nnar. 10, Ocnosril;IN{
rtarepu6nou nrreparfprr wtiercs. rgrirr. ll. Os se crar uoSrorr, rar uetrln r
rbuocru.l2,EErmzL cr6nu 6aeorirqnun. 13; Brcp noras6lcx ev1y'ne cfnrshlN4.
14. Oni crira 6segb vor,raJrfla. 15. Ocersto nor6Aa 6r,rp6erAoxanrtgofi'
'9. GAsifi subiectulgi predicatul in propoziliile de mai jos. Ardtapi unde verbelesint
unde sint predieate.
-@uxiliare ^,ri
l. Ho.rb 6r,ra6cs6xbs r seorttiAamo csdrrris. 2. n6pe.qoxnOu O# ptA,4ep6arer, u6pnrocc otts<ifi u ccpe6primoocBeutEEELrx
c .qpyr6fi cropordr. 3. Vrp6rcrqsectan6s{Tqf,B l(pyr. 4.\nu cran6strcs reuri3e.5. 5ro sgscrue nsrfuercn
6.9'ir rccrd rrr'trhrcsp6mme Bcexsa pa661y. 7. Crcti
v;anuewft
yndr6xa(6rur
6duu nAcRdBEr,
L na ry66x.
imbindrile ile cu,-intede mai josformulali propozilii cu predieatenotninale.
rurcp6cmre AJrt Eac por"niru; yrmrf;, nscrmrfr,ro rcQu Mripe;Saupfssas
cu6ripbnarread6; triitii'rt, ioffifi ors6i; F.fraar EaME6uorqb; rmdrufi x ot$:
6:.uf,; uibsno nocry'oemufi rvrocq tr6*"4 xenprfrnlft AoxAb; rxc6roe xiiMes-,
Hoe s.qturre;aga{.nrrnre rrcqipcxei lueiiuri;irfoax rdrsas uolr; ortrnruft rocr6wufi afueir.
a) Au predicatul nominal Ib timpul prezeni. Moilet. Srcr portin Am nac
lrrrepdcer.
b) Cu predicatul nominal la timpul trecat' Modcl. Cu6fpcrar secui 6ur6
ranprisnofi.
c) Cu predicatul nominal la timpul viitor. Model. Kivlenuoe r46rue 61iaet
oirc6xnr"r.
ll.
6grs6rr, rnnitrca'
188
Atributul ( Onpedeadnue)
,
dgauna inaintea curintuiui pe care-l determini.
,
e) adjectivela gtadul comparativsau adverbe,de ex.:
(Iht<itn xlrfry?). IIu nddaru rdfe no-napuircrn
uonnrep6cnee
fldttme nue rcudtey
(KarcdilxdSe|;
f) infinitirwl verbelor(in special pe lingd substantiveabstracteformate de
la adjective Ei verbe), de ex.: cnoco6uocrr (cnoc66r*,rfi),(pa66rarr, ucenduue
(xerirr), uyreur6ctrorars, yuduue (yu6rr), ronoprirr no-pfccnu.
$ 214. Apozi{ia
i
t
I
.:
1
ii
:l
;l
$,
tl
j[
(flpuaoucduue)
$',,
.1
r:iJ
*I :,,:.,
".:r,'
iff
'#.,;:r'
'' '"
-{Tri;
ffi
t9l
'
. .ieazd, de la el cereup:complemenf,indirccl:errprimatrpria-;sub,stantiv,;in,sarnrl..dativ.
.cuprepozilia rc. Comparafi: yeawdmt lv{tihcttarynaucenue'i yii;menn, tuodilmv
:::
'r
:
. ;:,.,,lii iue nn66ebx vmduuo.
*--^-;i-i-:p1ii5sub,stentiidlui'iicbi'esprihile
un v6ib intraizitiv, atunci aCesta
cereracelaqi
caz qi prepozifie ca gi verbul de la care s-a format. Comparati: 1opdmrca sa
no pddune-.mocxdno pddune.
iwti-6opu6d sa i4up, moctcoadmu
I Xqineti I citeva exceplii:
no6edima epazd-noddda aad epaedu
unmepecoedmtca ayswxoit - uumepic rc ujtswxe
doeep.kmumoedpur4y - doedpue rc moedpuugy
saefidoeamomoedput4y- sdeucmu x moedput4y
Exercilii
Se exprim6 prin:
a) substantiveIa drferite,cazuri oblice cu sau firi prepozilie, cu excepfiacelor
atdtatp la $ 115,de ex.: .fi nadapia xpfry rop66rcyxonfitw (Kow! nodapfia?);
(K uevrf eomdeuacaT);On paccxfudnaemo6 rrclcjpcnx
Mw zomdeuacar ercrinrenara
(O t6u pactx tisweaem?
.
)
b\ pronume, adjective $ participii (cu valoare de substantiv), de ex.: Omdq
eopdfimca
urrr (Keu aopdilmca?);O4rolrf apyvrittu dumdu (Komy rpyufau?);
Bce cuompd.,tuuanpum6guoro
(Ha xor6 cuompitu?); Bpavda,r 6clbn6trypeqdnm,
(Kow! dan?);
c) construclii ca substantivetn cazul genitiv dupd numeralesau atlverbede mdsurl gi grad cu saufdri prepozifie,de ex.: Y un6rrx yrexurc6recmuctoedpurcu
(y
ro16 ecrr?); Oaa ecmpCmu,taco
c gaywfrnr cnoprcm6uor (C reu ncrp6runacr?);
d) construclii cu pronune sau substantiveLa cazul instrumental cuprepozipiac:
Ei,fywrcanocadtanau c cecrp6i noc&ttrcy
(Kow! nocilna?).
complementulindirect semai referd qi la substantivelede provenienf[ verbali,
de ex.; vmdauercuieu (umdnuevezd?),pyrcoeddcmeo
(pyrcoehlcmao
eocyddpcmeou
veu?), to66ao rcnpupdde(an6deox ueuy?).ilfDaci verbul de la care se formeazE.
este tranzitiv, atunci substantivulculrol de complement st6 in cazul genitiv.
Conparali, Ifocrnp1umt dca - nocmphfrxaddnz; peutdma sadduy- pewduue
sodd,tu.
792
l. Gdsili atributele in propoziliile de mai jos. Ardtali felul lor gi intrebdrile la care
rdspund.
1. PyrrafaarAdsyrxa co cs6rrbrMsnorocdus cuorp6la na uenf. 2. VcrauosliMerif. 4. -II ruo6mt>
lacr xopdnrarnon6Aa.3. [p6llor lldxosa rcerg6 uarepecoBerrr{
rar6rrca ra n<5Are
c n6pycorra,
5. Brop6r EeAdmyxd raEr K xosqi. 6. -fl se gnar
4pyr6ro .reros6rasecer6eer6. 7. Ha pyufuorurrrr.rq6,c 6onrruriwupauriru r6cov,
cnina rony6ire ura3e.8. B:rec;i cnduuanncrnrfsbs ronoc6.
2. Inlocuili, acolo unde este posibil, atributelecu pronumeli ero (e6, trx).
1, Onu pa66raror n'r6rnrnarececrpri. 2. Bce qurdrcl c raurepcolrpor,r6nrr
JI. Toncrdro. 3. Trr ne suierur u6vep re.lieS6uallprifru? 4. Meni ncer46rurepecosira xugrb xounosriropos H n[c6rereft. 5. Bu cvrorp6.rurodcy uo.nogdroApaMarfpra. 6. Terp6aa 5rsft yqenrirrrrslicrne. 7. Aorn6a ruorixror6puuefi rce c:ninra.nu
sur\46reirruo. 8. ,{d6prre cnor6 apys6i rcerg6 nouor6ror.
3. Traducelitn limba rusd imbindrilede cuvintede mai jos ;i formula1i ca elepropozi!ii.
Bunitatea mamei,vitejia soldatului,albul zdpezii,frumusefeamdrii, bogd{iile
patriei, indeplinirea planului, discutarealucririi $oise, uo bliat de vreo laprc
ani, rochie din md.tase,tinir de statur6 mijlocie,pricepereade a compuneversuri,
capacitateade a se apira.
13 -
1581
t 93
,,i"i#,!,^[i;it,::.,,-".,.::
:,.. :
.4. Transcriegi..textulile.mai jos" qi subliniali-imbin'drile.de.cuuinte.eare.eon|in,:,aior:ilii.:.:.
Ardtali cum se acordd. Explica\i folosirea liniulei ile unire.
l. floer Hexglgor upore.n csoE A6rcrao na 6eperf perri B6nru. Perli B&ry
on socnes6r B,csofx npor-rsreg6rrrx. 2. lI sor rgdr sor$r46u!{rla-3ryi. 3. Pliccxue
E6rr 6sesr nrb6fir cx6sxn upo I,Io6na-Iaprnra r ?b6uyrm<y-7rypdur6. 4. Exegrdnno or6q qsr6.r <<Vvr,rreglcryro rup"tyr-J. Orri .qdmo .nro6of6.irucr pexoft
I{E9fi. 6. O rdpone-rep1y na Hes6 ursrux6ro uprf6wr.7. Orlh Ao6xanu go ro.nx6ra
<<Arp6pa>.
t,:i
r ;1,
iirt'
iir.
iiiti
iiiil
'iil;
;ijiir
liiri.
ilrrr
iiliil
iliil
]iiiii
ililili
iliriil
ilijiir
iiii
ii.iri
litil,
l';i.
,
;r.,,,.,.:. _ 3.. Complernentul circumstanJial de . cauzi (A6cmairne",tocineo.:npurlrigvr)
rispunde la intrebirile wueuj,T om'aeed?us-sa qezd? (pentru ce, de ce?) no xarcd{t
'npuutine?(din ce cauz5?).
'" "* [Io orufi6lce oad ossrui rneo:bmempdda.
- flo.remf oud Bsnadmeob mempddo?
crttouozo edmpa au ue uoeafi - llr-ga verd (noreuf?) uut ne uoen]
-FIc-:a
npodottcdmu nynn.
npodoaucdmo
n)mrc?
- Or nolndnna oH He aoe eoeooilmu.
- Orqer6 (no.rerw5r?)
ott He Jr4ozeo6o-
nrtmt?
4. Complementul circumstan{iat de scop (O1cmoimetbcmno 4(au1 rdspunde
la intrebdrile savdu? (de ce?) dta qezd?(pentru c,e?)c xaxhil4enuo?(incescop?).
- Ond nowad e uazasrht rvnfur
- Saqeu (c raxdfi ufurrlo) oua now,td
nadmoe.
e *tazas{rn?
- C,nryrttc ocmeaceiltca Alr 6rAnxa.
- {irr qerit ocmauoe*rcn cniaprtr?
5. complementul circurnstgnfial da mcd (o1cmahmeatcmeo 66pasa dhilcmeua)
ndspunde la intrebirile rcax?xaxtiu 66pasou? (in ce fel?).
* Kalr nilwem?
- Ou nilwem no-p!,ccttu6er orori6orc.
- Mopds cepe6pr5ru
aeercdtna depdeu'rx.
- Korgd 6s.qnra?
- C marfix trop Ao tcarcicxaop 6ortd
ednsma?
*
*
*
de ex.: flimu
194
195
tt,j
Dativ
Acuzativ
Oncfla?
$ 219.
lntrebarea
,{orfaa?
6mts, dro,to,
edste, us
(lingd)
aorcpyz
(in jur)
edoat
(de-a lungul)
cpedfi
(in, printre,
in mijlocul)
np6mue
;rrcn.
pacmjtm
(vizavi, in f
eiln.
uriuo (pe lingd. Ildesd npoxddum vfiwo tr6cx.
ymqe
om (de la)
Typficmat
ornoescrcdrcm ot rocrri-
Etillhr.
B,Eo.nr 6y;rrnripa
oepe6bfl.
r (citre, spre)
:a(la, dincolode
nod (sub)
e, na (in, la)
qeroedx.
Genitiv
zs (din)
c /o) (de pe)
u3-34
(de dupn)
zs-nod(de sub)
do (pini la)
no (pe)
IIo
sa (dincolo)
zod (sub)
ruad (deasupra)
udiim uotoddit
L97
196
gi.ill,rl
,,.ili
'
Ha xaioil cporc?
Mot ydxatu ut zdpoda lra Mdcr{u.
(pentru o lun6)
-*. '.-...'.'
*,
E.
*
.r!?:4$n+;.
r,
lntrebarea
Exemple
#*
B
*
,n
a
g
+
*=
t:
:':
*
Prepozifional
r]
IIpu nepexdde
udpeslinuuy on rapj,urnanp6rrnna5irltrlgorognuxnr.rr,
f
.T
-+
ai
$ 222. Exprimarea
complementului
circumstanfid
ile moil
$ 221.
lntrebarea
Kor.qd?
j Prepozifiile
I
Cazul
AO
nrSc,re
naranl.ne
(in ajunul)
cpeAx
(printre,
in toiul)
C rcaxfix nop?
{o xarcfx nop?
Kora{?
i ootit
K rcaror.ry
cpoxy?
Il
B
HA
Kora6?
B xar6fi cpor<?
3a rar6fi cpolc?
Ha rarc6fi cpor?
;i
,i. ,'''
';.:
. ,:
lr,,'i::.
: : : 'l'
" ! : ! irl . l rl
fr'.{,i.,
19 8
.r6per
3a (ao)
t_
I
B
3a
fia
l-
Exemple
;i
a
:+
$ 223. Exprimarea
complementului circumstansal
de cauzi
.r"
f ,..
',#- *- ; ' - "
'- -rorra
H
#
E
6
;,
_* _
'
t:
ry'r*duceli
*
'{i
t
E
E
$"
1i '
I
i
tn limba rusd.
-t\
I
{
I
DouI sau mai multe pdrli de propozilie care rd.spuadla aceeaqiintrebare, \_-"
referindu-sela acelagicuvint (saugrup de cuvinte) gi carejoaci acelaqirol in propozitie se numescmultiple. Multiple pot fi:
:a
nol,
Exercilii
8. Citili propoziliile de mai jos ;i indicali complementele circumstanliale. Ardtali
la ce lntrebare rdspund, felul lor ;i prin ce se exprimd:
1. OH d.reEr nroofn rynirr no r6pogy. JIyn6, xat6,rocr, cvorp6na Bnuna6TeJrbrro sa ner6 c .rfcroro s66a. 2, Cr<6po cvrdpxllErcs, u vrt nepe6geu perf
npr.r rryn6, 3. Os ncrar r,r or rasylr.lrduusEe Mor crar6rr nrl cr6sa. 4. Epar ut
rrpeAocrop6xcnocrra (pruden!6) aarcpriurorcr6. 5. .{ peuflin nofttti Aorradfi uerull c
x6rnt. 6. K6werr.r na c6pA{e orrycrfnacr lpycrb. 7. fl, cugd,ra Reiro.qBri':rcso
y4nrn6nneru cvrorp6na ua ner<i. 8. Kn:roudrpos flsrs6Aqarr onri 6xanu ru6rou.
9, Onf 6po4rinn no ndmo Ao r6vepa. 10. B nec! pacrlr rcirne rpn6t'r s serfi-
,nn
201
itr-.r.
(:
:++"
- +@;...-
i-iitUii, i iiii"r"i,,
rcastittucu
Exemple,Brreou,au
iaxp1il oxnd,Ar
n ddm,u'.
-:Tij$,ifi
..
"
. Covi"itini:ll i^tuI s o,;i
a,,o,r, nil uid
)
"
"','
xorri n (deEi).
npuilntit
Exemple: aad ueua'zo pa66mata cez6dna, tto ycn'tdta.** on xomd't
On
nocre3dempa'
He
a
ydden
sdampa'
Mw
ddaa.
ocmdtca
x etut, Ea pasdj'aat u
uHcneKmop!''
eoudtr
x
o,4r{rco
(a
govdit),
aeundzo n.oxote6dac.a
plrfile
$ 225. Semnele ile punctuafie care despart
multiple de propozifie
1. Virgula se Pune:
a) cind pdrpile nu se unesc prin conjuncfii, del ex.: Pa6dw.te,m,lxuurcu,Euuncneudpw co6patict eo deopd fid6putcu;
pa6omaent
b) inaintea conjuncliiior adversative,lde ex.:Ha imoil neddae amdq
ne j,mpot+t,t ndcte o6dda;
de ex.:
c) inaintea conjuncliilor copulative 9i disjunctive care se repeta,
3e\sdw to nonerAtuca ua nd6e, ro ucuesdrtu;
d) inaintea celei de a doua pdrli a conjuncliei compuse, de ex': Haypdrce
aau ne r{.nrco uumdemno'pitccxu, no u ndtweu'
* * '* 6td inaintea plrtilor multiple,
Dacd cuvintul cu valoare de generalizare
6ama B;cE npedupS acesta se pun doui puncte,il del ex.: B 'aertoedxedonwt'
xpdcuo: u au46, u odiucda, u dywd, u uitcttu (9exoa)'
Daci acest cuvlnt st6 dup6-p5t1ile multiple, inaintea lui se pune liniuln,lde
udwa.
ex.: II[u da rdwa-nfiloa
pun doul
Dacd propozilia incepe cuf;.cuvintul generalizator,$dupiiacesta'se
'-ge3Aei
e
cmenti,
iiniu16,
pirlile
multiplo;ffi,
puncte, iar Oupa
'o
"deiex':
nicmo.
zau
-]6&no
no dop6
i Conjunclia ,re m1),,. ,& mo se foloseqte atunci clud cuvinte.le cu care] se asociazi nu
exprimi ccva precis.
., iaaintea primei pirti a predicatului multiplu s poate punc xiitd, de ox.:Xori"old
tuundeo p6<tmaaa, uo Yawiaa.
ri.
lB propoziiiile cu pi4i multiple apar adesea cuvinte cn valoare de genaralizare
na orop6lc. B uxdtwau cad! pacmln
(o6o6qfuorp'e c:$sir): Ilmti$w 6&au sar46z c edi,
Cuvintelg. cn valsare de generalizare
ci$au.F
ctricu,
zplau,
A1totttt,
depdewz
$pyxtadeye
joacd ln propozilie acelagi roi capdrtiie multiple lacare se referi'
202
2C]
i1
l(
ry
-':-:..,-" ...
ffi
'ffij
d*j
+l
ffi
3. Apozifia dezvoltatd, cind se referd la pronume sau nume comune, se izoleazd intotdeauna, iar cind se referl la nume proprii-numai daci std dupd cuvintul
pe care-l determini, de ex.: Ou, mofr,4pyr g6rcrna, audzo cddtat dtn Smoit
wrcdtut. Jlticmourcu,upegn6crrnxx tecurt, npuaemdtu u e udu,tuxpai; sau comparati:
3auuicrcy, re;rrfirnfi pyrvniurcrcrfinoir, podtitcn e Eomowdnt - Beafixuil pyurhucrcuil
noim Snundcrcypodilucn e Eomowdnu.
4. Complemenhrl se izoieazd atunci cind este exprimat cu ajutorul prepozifiilor rcp6ue (in afard de), noufnro (pe lingi), ncr;uoqir (cu excepgia,afarl de), care
indic6 excluderea unor substantive dintr-o serie, de ex.: Bce, rpdnre re6i,
npuutafi ua co6pdnue.
$i
$,i
ji
i:il
,&l
':i
iii
:l
,lij
'l
.l
Observalie.
Izolarea pErlilor secundarede propozilie depindein multe cazuri de nuaota
lor stilisticd, de importanla care li se acordi in exprimare. Cind vorbitorul
vrea si subliniezeceva,partea respectrv6se izoleazd, de ex.: Apmticm uumdtr
cmuxil, rp6urco,q6rro n fcuo. Atunci ins[ cind vrea sd redea determinantul qi
cuvintul determinat, ca pe o unitate, izolarea nu are loc, de ex,: Rmo uanucdtt
coqundnuemaxdeunmepcnoe?
t xercttu
***
Propozifia mDnomembr[(OauococrdBuoetrpeArroxdnue)
$ 228. Propozifiile monomembresint de doud feluri:
a) cu o singurd parte principal|-predicatul;
b) cu o singur6 parte principall. - subiectul.
Propoziliile din prima grupi. se impart la rindul lor in: propozilii personale
(nrtvmre npeanox6nza) gi pr opozil ii impersonale (6esnf mre upe4aox6ura).
Propozilia avind o sioguri parte principald.- subiectul - se numegtenonrinald (aouunarrisroe npeA.iroxnue).
$ 229 A. Propozifiite personalemonomembre
(Jlfyurre o4xococr6nu$rerpegnoxduur)
Felul
propoziliei
jl
I
,il
iit , '
,!1,
.
'fi
Cu subiect
determilut
(onpedeftnuo-ailquoe
npedtoucdnue)
Cu subiect
Itrepea3rbr no pdduo npoeuds
nedeterminat
nozddw.
(neonpedeHa udweit j,,tu4e nocrp6nta
nhtno-artrlaoe
utieuil dou.
nped,toucd.Bac srrshrBiror x dupdr<mopy.
nue)
.,iitl -,
.,i]. .....:,.
jr:r:
:ftl
rsl
1st.
Exemple
,,,ffit,
Observafii
Predicatul se exprimd
prin verbe la modul rzdicativ, pers. I gi a II-a,
qi prin modul imperativ.
205
S...-:".-
liH;;lr;,11
,#,,..::* .- .-
, -. '
, -. it ,
]s -
.:;' :
I
Felul
propozi;iei
Exemplc
Ob,ervalii
i.l
!")
stau lucruri!e)
fr
Eu
:g'.
:Y^
:,
i'
j:;
.:l
;:l
Nominald
(nouuuamieuoe
npedntad-
ii
D.
$ 230
1. Verbe impersonale
2. Farma impcrsonald a terbelor personale (pers. a III-a sg. la trecut,
forma neutului).
(6rir.rro, 6jper)
3. l/erbul 6url
cu
sensu.l de ,"a avea".
4. P redicatul t'erbal compussau notninal
(cu adrerbe predicatire seu participii
pasirc Ia forma scurtd).
5. Predicatul t'erbal la infnitit' 9' promtmele inlerogarir, sau negati't'.
Exemple
Exerri{itt
V uenA n6 6u.no (ue 6yaer) ape*tdttu.Ou n-anr avirt (nu yoi avea) tir11p.
Cr6.no cseriiri, - A inceput si se
lumineze
Brhno ycrci ntirAno - Era de.ia tirziu,
BcA 6thno sa6{rro- Ioral fusese uitat.
Kar npoxarr c qeHnlp zcipoda?- Cwn
se ajunge in centrul orapului ?
Mne nirorga npxi'rrfi r tne66 - l.{-am
clnd sE vin la tine.
(Bcmaende npedtorc4uue)
:,i
HUe
Fropozi{ia intercalatl
::i
,i
ri
I
,'i
I
$ 231. Propoziliile exprinrate prin particule, interjeclii, cuvinte modale se numesc
cuvinte-propozilii. DupE sens ele se inrpart in urmitoarele grupe:
l. Propozilii careexprimi acordul,de ex.: Ia. Rottiuxo (Desigur). Tduno(Exact)
'ri
lj
* C-inefuge dupi doi iepuri nu prinde nici unul. Ce avcm nu pi.str{m, ce-am pierdut
plingern (Pretuirr un bun dupd ce l-anr pierdut). Nu cari lemne la pidure (Vinzi castraveli la
gni<iinar). Pistreazi haina de noud gi cinstea de tinir.
,i.1'.=
'#l;#-.
'
1.,7
.J
Exemple
SINTA X A
FRA ZE I
(Cru ra rc c ncJroxuoro
c
upegroxennr)
tr ..., ll
2, Acliunea se rcalizeazd
in mod succesiv.
1. Indicd.similitudinea
desfigurareaacfiunilor.
A. Propozifiile copulative(Coeluu*metnuaenpedrctrcduua)
Acest tip de propozilii coordonateseleagdintre ele cu ajutorul diverselorconj,unc1ii, exprimind acliuni care se realizeazdin mod simultan, succesivsau completindu-se una pe alta.
HE TOJIb.
Ko ...r
H On
Subliniazd faptui cd a
doua propozitie este r
.i
il
,1
:.:1
,:!l.l
r.l
- l :l
:!l
a:)
,:li,
ll'l
'll
ni
ObservaTii.
acfivIn propoziliile copulativelegatecu ajutorul conjuncliei n succesiunea
nilor poate fi subliniatd prin cuvintele r6rvac, r6r.rae xe (imediat), cpdry
(dintr-o dati), n 5r'y cexfir4y (in aceasti secundi), n 5ry uunity' E ny xe
umrjry, etc., folosite in a doua propozilie. Cind se exprimd rclagii cauzale
sau de consecinld,inceade a douapropozilieshrtfolosite,pe lingd conjunclian,
cuvintele norouf, ro5rouy, liuernro noSrouyo orror6 (de aceea), ror (iati),
c.r6Aonare.rruo(deci), rc.n6,qcrsre5roro (in consecinfi). etc. Conjunclia aa,
la:
208
14 .::I
:
;.4t . .. :
;E ..=-.---.
;& .-.
1581
209
t,.*eE*r-..,,
-
-qi!";::!e':+;=.,"
..1.':..-. :
'
B. Propozifiile disiunctive ( P asdet{rmetranarcnped,rcac duun)
*.--.,ojust:,'
Exemple
IIJIH ,..,
un|I
Jrtr ...r
UJIII
(.nn ...,
m)
.nu6o
nri6o ...,
ari6o
TO ..., TO
He TO ...,
|Ie To
TO ,Tr{ ...,
TO .IIH
Observatrii.
Conjuncliileu.irnEi .nri6osint sinonime,totuqi mai desestefclositd conjunc{ia
qi .nrl6o..., ,166o.
r;rn. ln mod analog se folosescconjunc;iileduble mnu...olr*u
Propoziliilecu conjuncfiileHe ro ..., ue ro ,siro rn ..., ro sint deopotrivdproprii
limbii vorbite qi scrise.
210
in propoziliile disjuncti;-e
Exemple
Exprim6 simpla con- fl nucd,t, a 6pan qundrt traDunerea faotelor Eu scriam, iar fratele (meu) citea.
=,
1l
',1
;:i
:I
:'t
t'
,lj
:l
.it
1:,1
):.
ji
'.,a
r+ai I l.:i
Obsuralie.
Conjunc{ia onuiro $tiinlific ;i documentar.
?-11
::j:'* :j,=.
'::' := -'
- ."
-:t
im;*f..
Exercitrii
L Transcrieli exerciliul, gruptnd frazele dupd conjuncliilefolosite. Determinali vaIoarea conjuncliilor in propoziliile copulative.
1. I{ 6par npu6xau,u ceop6 aepnf.nacrc rurdpa,
2. fl. rcsu6xdre:rganucSrbc.s
r xpyx<ix, r"rofi npln r6rxe ueqrSer o6 5rona. 3. Bor nacr;inzt 1610, r lrbt
ysriAur"rcn6aa Ivr6pe.4. 6xo.no Sroro g6ua 6rur ne tdrnro 6oalur6fi [apx, Eo
zpocr6 un6ro Spyxrdrrrx 4ep6nrer. 5. B.urx6ne 6riuro uri6ro xopdrurx cnoprcu6noro r,ruo5rorvryouh gaslr6 u6proe Nt6ctos r6poae. 6. B Srort ro,qi y uer6
n6 6dr.nosu o,qfidfiunoxoft oq6aru, uupttty oE Ee nporrycrfn sanirtrr. 7. C6nuqe cn6rur, u nrf(rr norbr. 8. Bo ,unop6pocn6 i6lour, AZ!,m cxav6fi-rr ctoilsm
dro.no.q6ua.9. fl.6zaun s SroNaro,zqfr Eparu6n,rurofi,qpyrr6xxe,6rrn ralt,,'y
osofx ssax6\ex. 10. B rrrire pacorc63brBaJrocb
ne r6.ntro o6 Srou rro5re, uo u
6rlnlr Harteq6ramr er6 crmri.
2. Completalifrazele cu conjuncgiilecorespunzdtoare,traducinduJe in limba rusd.
Deteminati valoarea conjuncliilor din propoziliile disjunctive.
Model. Bd.reporvrnnrr cvrorpnu tetestsop, sau 6par str'r6fi saM cso6" crri:rt,
rcr clrotp6.n."nrenerrisop,wtu 6par qrr6n salt cBolicrl,Ixf.
,; Bdqepor"r
.-.",
prrr
pa66ratm B ca,4y,bii'nposonrtJfi{up6rruxy s Er6rbsoil,r arern6.
1, .Ba
2. B cy666ry.rc 6p6ronrxogrin r rxn6, #iit'k nav npuxo4inu r6crw.3. SdU-'
yyearxrl s6nrero xn6cca ,qa,qir rox{6pr nap6xuoi ulisarra,
coctoritcs .
"iiiit
acrp6ra c nncfrensius. 4. Parcd K HaM B xJlacc npu46r s6sbrft yueutirx,'\dit'
oAfs ns y.renurdn s6rnero xn6cca 6iaer yu,hrscr r gpyr6lt rdpoge. 5. Oare ,
cecrp6vexf uosnal6, oare fra ]innqe xr6-to sagB6tlvrenf;uo t'wreua?6. B socxpec6nrex xoxj r uyseri, sau Bwecrec orq6vr lrrr crrt6rpuu Qyr66nrurtft
r n6rnefi
Nlarr. 7. Ba l..retycrp6raramraeuep6xyA6xecraennofcaturoA6sreJlbEocrrr
rur6re, ba nac npmnauinr,r r ce6eyuenrarrtcoc64set nrr6:rsr.
3. Alegeli din parantezeconjuncliapotrivitd ca sens.
l. -f nrc6rlrbcvlorp6rr S1'r66nrurrft Marq [o reneBli3opy,(a, uo,,sar6) Ivroft
'rror
xon6lu ,
6par ncerg6x6gr,rrna craArntlu.2. Id.arftliwo ga;rer6,(no, ogu6rco,a)
(rard,
ng
cdpuft,
ogu6ro,
6rr.n
paccro.fnue
nerm6lt.
3.
@uriuvr
4ryx
upofirf 5ro
no) uavr noxa:Enoxon rop6rxr,ru. 4. Fiaou naxoAf:rocr tnocc6,(a, Ho, d,quexo)
no uerrafupoxo4rinoMn6ro asroN{aurfu.5. Msr Bceco6pfLnngna srccxlipcml,(sard
uo, a) eE npurun6cr' ornoxrirr. 6. B ropix eu rex6J cuet, (a, o4116ro,no)
r gonfne qnenri$pyrct6rrregep6arr. 7. flpyr se mo6fn rvmdroroaoprirrr,(rat6,
ogu6xo,a) vsr su6nn er6 ;tlo66sr r qt6r*rro.
o nr"oi';::r:
,^,sora (rui)citeaziarur.2. Saumergemru.in..ut*
^::::t:^'!i{,.,
grai sauvedemmeciul la teievizor.3. Am f[cut o excursiela pddure qi am vlzut
ua iepure.4. Am vrut sd mergemia mare, dar nu era vremeabuni. 5. Ori bunicul
:':
i
gi grad
215
212
#
Schema fb'loshii'fidpoiiliilbr
Cuvinte
.determinate
din regenti
Coqiunclii pi
cuvinte conjuncJional
- f+Sr
iipliCaiive
Exempie
*
's
.
at
E,
Cuvinte
determinate
in regenta
Conjunclii 9i
cuvinte conjuncfionale
Valoarea
Exemple
''t*
Indici un
fapt real
din regentT
qro6sr
;:
::=,
1. Verbe, pronume
Indicd o
persoanE
sau un
obiect
e
:=
:l
':r:;l
F'
=:
i:
:::
Cuvinte
conjunclionale
KTO, {TO
3. Verbe cu
nega(ia
ne:.ue dyuarc^
HenojtH,o,He
eide,t, nc ctirwal etc.
q166rt
4. Cuvintele
uddo,n1ttrcuo,
u.eo6xodiu'to,
edwuo
.rrriSsr
Explicd o fl ne ninnrc, qr:66u mu ,44rrepacactiune ne- cxazdtr Smom fiurcu - Nu lin minte
gatd in
sd-ni fi povestit acest flm.
regenti
Are valoa- Batcilo, ,tr66ut nrct jnrc ndu.t,lre modald Este important si, in{elegi acest lucru.
Explici
fapt real,
5. Cuvinte care
exprimi percepfra:
aitdemu,cadr
wamb, Sa
6y.qro,
7. Verbele:
6ohmuca,
6ecnoxdumucn,
ucnyedmuca
nar 6rr
ne. qr66sr
HE
Indicd o
Cecmpd 6o.4aaca,xax 6u t ae 3c(mea1 se temeacs nrt
acliune ne- 6o,,tdm-Sora
cunva sd rnd imbolnivasc.
doritd
Ott vsud,l, o ttou nucatu e zasime EI a aflat despre cine s-a scrri
tn ziare.
Tu ,-eitdet mo, qer6 He eideta mao.ir
cecmpaAi vAzu ceea ce nu a vdzut sora
2. Verbe
3. Verbe
rcorAd
4. Verbe
uorenf
5. Verbe
saq6v
6. Verbe
Exprimi
On cxas/r:t, nax-6ynro npenodaedindoialain me.,u'*rameudmurcLtnpun|c ntiutu xouexisten{a mpdtt'uue pa56mu El spunea ctt prolesorul de nrate6'!tro 6sr' faptului
matici sr t\ adus lucrdrile de eonreal
ram{f
trol.
6. Verbele:
zoaopilntt, crasdma, dltnantu,
cnita.amt,
norcatdmuc.rt,
uiecmeoeanra,
saueudnu,
2t1
::i
aai:
i:
JIII
8. Cuvinte gi
imbindri de cuvinte:
npoeephmt
cnpocfirnt, nounnxepeco8dm.bcfr.,
unmepdcno,uetnedcmuo, mp;itduo crcasdmt,
xomdtno ysndmu, ue sndmu
-3-
Verbe
2t t
Observalie.
Conjuncfiaqro6srsefoiosegtein subordonaiecu verbela timpul treeut, de ex.:
Oa.xdaemr'$66brubt endcmenownl e medmp.(El vrea ca si ,mergemimpreuni
la teaFu).'ln propozilia explicativdcu ItaK 6rl ue sau qr66u n0 verbul Se foloseqieii timpui'trecui, cind acliunel din iegenti li'iiln iri6orArinate sinl"asociate
cu diferitepersoane,qi la infinitiv, cind subiectulacfiunii reprezintdaceeagi
persoand.
Compara[i: fi 1ecnoxdwca"rcarc6rr ouue onosddlna n6es4.(Md temeam sd nu
intirzie cumva la lren.) ,fl 6emoxduaca, xax 6w ne onosddmt na ndesd (ML
temeamsd nu intirzii cumva la tren.)
Conjunciia narc6rr re este mai expresivd decit qr66rr xe.
]ll
couiot"
-deterrrinate
cyvinlg
I conJunctro'
I
rcoroprul,
narc6fi,
qefi
Cuvinte
determinate
in regente
cuvinte conjuncfionale
9i conjunclii
l. Substantiv nor6pufi?
3. Substantiv
ailibutive
Valoarea
Exemple
Indici calitatea
obiectului
Are valoare de
apartenen!6
4. Substantiv r4e, xy46, Valoare spafial 3mo 6ota zdpod, r1e npowad uoE
orrfaa?
ddmcmeo - Acesta era oraqul
rrmdemi-am petrecut copildria,'
5. Substantiv rcorAri?
6. Cuvintul
rar6fi
2L6
KAK
,;i
fl
I
xax 6y
C.IIOBEO
Exemple
a. Identitatea
a. Epam 6un rew, x.t<o*r,1iuut o6papersoanei. Va- t4dtuct sa cpadmon - Fratele era
loarecalitativi acela ciruia ne-am adresat pentru
un sfat,
b. Cetd 66uo rarc,6e, xarcfiw a ce6
ezd npedcrnaothaa* Satul ardta
afa cum mi ham tnchipuit
.t
I:::t:',t t::l- ::::':llll::r.::::
propozi{iedu conitru4ie
$ 242, Transformareafrazei cu subonlonati etributivi ln
npuddmotmuil
npedta,ucdnua'c
(3audwa
ctotenonodrtun,uuozo
participiali
u
o6opdmo
npuvdcmttotu
Lrocrc
duue
c
nped
e
)
de
t{tme,cunata
onpe
propoziliile atributive pot fi transformatein construclii participialeintrucit
sint sinonime cu acestea.
transformare a propoziliilor
I natineti I clteva reguli de
construc{ii particiPiale.
Transformarea este posibild numai cind:
atributive
in
Exercilii
5, Determinali valoarea coniuncliilor ;i cutintelor conjunclionale din propoziliik
explicative de mai jos.
+1
:..i
fl
:l
ji
.l
.*
tti
Ej
.!.i
i:,i
;ioit!,
{i
l .{pyui cnpocri,urraer_i,
2. Msr ronoprinlrc cnoprcraxrofi,
3. Marl npoci.naivleui,
5. Cxo4rlr-rar(rcraary $ororpi$rfi,
4. Buepdx rcrp6.rn-nApjra,.
6. Blr ruiere,
/.
JTC
ObIJI ltolrd.
ca sens ditt
219
"""
'fropoz$ia"-de"-mo ."(-IiIpedaoorcdwu,fl.'46Ftba*:4ifrenrcu*,'adpw**-cmdneuu)
Acest tip de subordonati arati modul desfdquririi actiunii sau gradul.derealizare a calitdiii unui obiect. Se leagd de regentd priu gonjupcliile qi cuvintele conjuncfionale: vr66u, rror cl6nuo, r6rno, 6ftro,.t11x 6flro'- rax, cttinlcg.
i
P,r.opozifi1.!e,,loc.,lllpplrgeg,"el49__!ligrnQ).".:.:,,;,,:,:.
Avind valoare de precizareu tobutoi ac{iunii din ,egenti, subordonatetede
,i-:;rii,rtoc se folosesc cu conjunc{iile rAe, KyA6, orrfAa.
$ 243.
Cuvinte doterminate
din regentI
l. Verbul
Conjunclii
gi cuvinte
coqunqlonale
KIK
Valoarea
Exemple
"A.dlerbe:
mau, mydd,
.edee4aezdd,
acfudy,omoeabdy,noeabdy, mym
2. Adverbul
6frro,
r6qso
q156rr
(rm6)
3. Pron
rax6fi
qTo
4. Adverbul
croJrbro
rITO
Yaloare final6
b. Hj, ucuo p a66mamo rar, ur66w do6ilmoca xopdwux pesytamdmoe - Tlebuie s6 se munceascd astfel
ca si se oblind rezultate bune.
Intensitatea ca-
lir61ii
5. Cuvinte qi
imbiniri de
cuvinte:
rarc, rarcrifi
go ro16, go
rarc5frcr6tretrtr
tITlO
Observalie,
Conjunctiile gi cuvintele conjunclionale formeazd perechi cu diferitecuvinte
din regent6, de ex.: Tar-qro, ran-ur66u, ct6;rrrco-'rro, rar6ft*uro..
220
.r
22r
.'.,"-....-"'','...:
... ..,,_-..-,,"..,..,-.:...
Propoziga''iempoiiff @peientdi' ipadain;
wdnue)
luuiniui *p* oio regenti, inCeplinir:d
Aceasti propo;1i" o.t..tini
princonjuncfiile:
timpseleag6
de
regentd
Kor.u{ uor6 (cit
Subordonata.de
245.
,,,,:,,$
^rn*o
func{ia de atribut. Prin urmare,propozilia zde uaxddumc.sGmuufrmetimp este
. , timp), KaKrdrrbxo (cit timp), n ro np6ur xarc(in timp ce),c rex,troprar (de cind),
l.i* i
i i; '
r
atributiv6.
' I no tex uop nor6, (pin[ cind) nP6xle ven (inainte de). lntre regent6Ei subor.
'' donati existddiferite tipuii ile relalii aritind felul cum decurgeac{iuneain timp
.,?.
t-
LXerctIu
lA. Copiali propoziliile. Subliniali cut,intul din regentit de care este legatd subordonata de mod.
l. Ou roropr'r,rrax rpdvro,,rro 6trro cniruno s cocd.Enefi
xovxare. 2. Cnoprcrradn6ex6a rax 6r'rcrpo, cr6sgo rerfur na rpilr.nrrx. 3. H6no yufrrca rar, .rr66u
ro6<ifi ropaf,nacr urx6ra. 5. Fnag6 y ne rarfe cfure, uro r6.xyrc; Heecrdcrsen*
nrruu. 5. M6JrrsuK ycri.ur ,uo rax6fi cr6nenrr, qro lre vor uarri a6nrue. 6. Hina
yv6aa neru, rcax nurcr6 Apyr6fi s H6ueNr r.n6cce. 7. Cser 6rr.ir rardft ray6<ixlti,
qro gerrsi 6dlno npofini. 8. flnruf rar<, vrd6lr nce vorlrl. nonirr rrort rr,tficalr.
V.
fr.
L On nour.nryAe (rne, rya6) 6ex6rn cnoprcudxrr. 2. BdrcraBxa 6ur6 orrpdrra rav, (rae, ryari) p6rrure 6r'ui cnoprr6.n. 3. Tav na crprilire, (rae, or$taa)
npr.rdxa;ruori ordq, 6A.no lur6ro ltoro,qxr. 4. .flopdra neilt ryn6, (rae, xya6)
Eaqr.ru6rcsrycr6fi nec. 5. TaM, (r,qe, ry,{6) pa6draer voi olu, crp6ar E6Br,rf Mara:ris. 6. Tari.r,(xy.q6, otrj'aa) loi uanp6amlrcr c 6p6rorr, Haxoarircq Aov 6r.quxa7. Mgf.A nocn6ru pa66rarr ry,nA, (Ky,[;i, orri,qa) nodxaa u vort .upyr. 8. Taw (rac.
rya6) piinule 6iuro n6le, noc'rpdunrardrrri ear64.
12. Determinapi felul subordonatei (de loc sau atibutivd)
Traduceli.
1. Unde n-a fost pini acum nimic, o lume noui eu am sI ridic (M. Beniuc).
2, Pune creiouul unde zice Toma. 3. Unde au lucrat sdpt6mina trecut6, Iucreazi
qi acum. 4. Fuge, cum fuge un sportiv. 5. S[-1 pregitegti ;i pe el bine la limba
rusi, cum m-ai pregitit gi pe mine. 6. Cum iii vei aEterne,aqavei dormi. 7. Primul
mergea Petre, care cuno$teadrumul. 8. Lingd parc se aflI casa care a fost construitd (de) anul trecut.
r{S,
Timpul verbal in
regentA
Conjuncliile
Modul de
realizare a
relaliilor
temporale
Exemple
1. Verb de KOrAa,
aspect imperfectiv,
IloKa
Ia timpul
prezent,
viitor sau
trecut
Verbe de l. Acfiunea
aspectim- simultand
perfectiv
ia timpul
prezent,
viitor sau
uecut
2. Verb de
aspect imperfectiv
sau perfectiv
rorg6,
3. Verbe
imperfective sau
perfective
Itoc,re
rord rax,
4. Verbe
imperfective sau
perfective
go rcr6
rcarc,np6x.qe rIeM,
n6pe.qreu
Kar
KAK
c Tex llop
KAK
Verbeimperfective
sau perfective
3. Acfiunea din
subordonatd precedd ac{iunea din
regentA.
Verbe imperfective
sau perfective
Observalii.
Unele conjunclii compuss se foiosesc in doui variante: l) conjuncliile c rex
nop RaK, Ao roro rcaK,trp6xAe qeM, ndpe.q reM rcaK (inainte ca) fac parte din
subordonatd.;
2) prima parte a acestor conjuncfii c rex rop, Ao 1016, np6xge, u6peg renr
intrd in regentir, iar parlea a doua - KdKr qeu - in subordonati. In cel de al
doilea caz accentul togic cade in regentd pe aceste cuvinte.
223
2 22
l
I
t:.-,:..:,.-,....^
-.
.15. Completali, regentele din coloma din stinga cu propozisii de loc sau atributive
din coloana din dreapta, orienttndu-vd dupd sens.
l. .[ ucpegdurxxfry 6p6ty,
2. Osrno6fr scnoMEF6TD
o rcrp6re
aPYg6fi'
3. 3axrlf r l6le crer,
4. B ru*re onfcrrsarcs crn-i'raf,,
5. 0n caal xufry r 6r6anor6xy,
conjuncliilor
in propozilia
comparativd
s 246
Conjunclii
KAK
Exemple
Valoarea
Obsertalie,
Propoziliiie comparative cu conjunc{ia xaK au structura identicd cu propo.
zi;iile de mod, deosebindu-se de acestea ca sens. Comparafi: Cnopmcudu
6eucda max uce 6thcmpo, xarc 6deaem otuanilfrcxuir ueunudu, Kar< tax xe
66raer onsmnftftcxuit qevnu6u. @ropozifie
6drcrpo 6exrfu cuoprcr'a6r? Kar
de mod).
Pddy 6ua cnochSnatu yveuuxda,
(Propozilie comparativi).
t{ar
uudeue
ezd
oduoxttdccuuxu.
Exerci{ii
14. Ardtapi modul de realizare a relaliilor temporale in frazele de mai ios.
1. C rex nop KaI(q ganuc6lcr r rpyxdr uo xrilruu, r nu p6sy ne orcircrnoaan
sa erd gaceA6sunx.2. flepeg 16r,.rlcaNrynriru 6un6rrt n re6rpo x saurdr ua n6vry'
3. Kor,u6 AaH .rr.It6n cnoi.i cruxri, e gSre ctofra rraurrar6. 4: E66yIlra nogsonlira
uart, xor46 yzudra o rrlodfi 6on6ssr. 5. flp6xge qerr,rnaq6rr n6r1to pa66ry, I
221
.i
I
I
,:i
8: .{au uenfnor4p6aun,
xor.qi ee npo,rur6,r.
xorgi yrrii.n o vov .quepox.46uur.
xor4i co66xacsacrd pe6ura.
rorA6 rdrvuacr $fnrv.
xory6sdruucarHsHeEsdcxorrxocrsxorropdrufr.
rora6 osf 6s1nur ropix.
$ 247. Se leagl cu ajutorul conjunctiilor noroult rro (pentru cd), orrorri rro (fiindc[)" rex rcar (deoarece), noocrimry intrucit), n cssrfi c reM qro (dat fiind cd),
6.naroaapi ronf xro (mullumiti
faptului cI) q.a. Conjuncliile cotnpure, cu
excepfia conjuncfiei ran Krx pot fi disociate: prirna parte (nororuf, 011016, n
cscgli c reu, 6.iraro4api rouj etc.) aparline regentei, iar partea a ll-a (rro)
subordonatei. Disocierea conjuncliilor contribuie la sublinierea importanfei
cauzei exprimate in regenti. Comparafi:
fl nadia nattnr6, uoron'rf qro 66ttto xtitoduo - Mi-anr imbrdcat paltonul,
pentu ci era frig.
".fl uad6,t. nattmd norouj, wo 6&to xdrcdno- De aceea mi-am tmbrdcat
paltonul, (pentru) c4 era Jrig. Conjuncfia compusi rar KaK nu poate fi despdr'1itl
flri schimbarea sensului subordonatei. Comparali:
15 -
1581
225
'
Conjunclii
Exemple
mati de verb se
feri ia aceeaqi
Observalie.
Conjuncfiile compuseA"nsro16.rr66u, c ren 1166rropdgnro16 .1166rr,tar6u
.rr66u pot fi disociate:4m ror6,creu, pdgn ro16, rar6u rdmin in regenti,
iar qr66rr in subordonatS..
Exercilii
18. Transformali Jrazele tle mai jos in fraze cu conjunclii disociate.
Model. fl, ne npzur6nx te66, nororuf.ITo6o16r. -.fi ue nplturnx re66 norcuf,
.rro 6or,'I.
1. Hapda no6eg/rn,uororray uro o6pur s cndrroe 6igyuee. 2. B csssit c
TeMqro saqrur6rucrexl6.rrensr,rrrr orloxfln ercnfpcuror r6prr ra cne.ajrcruufi
am',frti{s'rrtg,.cjioid.
.i$rd"r",*ltr.lr:'-O..9..J.-cgigr,"pg,.gggs-gq{;+nq6.ft;S.rafogapf
-lio_1]!ly;$,,is,,_
.rio
r'tarritgcrr. 4. Ery 6drro x6nO4so, noior4i
oE 6r,in s nprrorr,r[6Jrbrd.
5. flpr,rurl6cr ornoxltir uo6rgry ii'.I(Jryx-HAudxy,r cssgli c reN{.sroga6oa6arilof
cr6purnfi 6par. 6. OAesiftcr rbnn6e, nororrlli qro rra jtrrnqe rAer cner. 7. On
easoesin sono'rfio ue46.ns,6naro.uapfrouf vro c 4drcrna saur,rNa6rca
cn<iprov.
(Vcadeu.oenpedtowdnue)
condilionale
Formele
verbale in
regente
l. Verb la
timpul prezent, viitor
sau trecut
propozi.liilar
6cm, ro146,
r r:ou c;l$rae 6cru,
n rou c.iljrae
rorgf
6c.nu6n,
2. Verb Ia
modulcondi ror4a 6rr;
B ToM cJqL
!ional
Verb la
timpul
prezent,
viitor san
trecut
Verb la
rnodul
condi{ional
gK|ttypcuto *
zzo
It
I
Observalie.
Valoareacondilionat6poate fi redatdin limbajul familiar qi cu ajutorul formelor modului imperativ, de ex.: Bcrrxb t pdrntae,a 6u ue onosd,inua n6esd(Daci md qculammai devremen
nu intirziam.la tren).
in limba
rusd.
Kygi
donoil 6H x m
Exerci{ii
22. Copiali lrazele de ntai jos, grupindu-ledupdfelul condiliei exprimatein subordonald (condi{ie reald sau ireali).
I. Ec,rua
ru gaKduqftuupa6<iryK tuecri rrac6M,To r,cr nofi4nrrynfrr n napr.
2.5l6ut fipr{urerrrcre66,
Ecnu6yrue6ur sit r.3. Ecnr 6u ruoayuril rererp6urvryo<inper.rr,
To n 6lr rc"rpd-rmer6 sa aorg6le. 4. [pn.qf x na nxrr uuryr
p6rrue, r 6u ue onor.q6axa cauo.nr.5. Eqnacenimr re 6fger Aoxai, ro u6xHo
6f4er cxo4riru ua <i:epo.6. On o6cs6rer6ro 4pr4r Ea Eb'rcraBxy,
6crurrn erd
npnr.nacfiurs.7. Brrrc.rri n p6,4uo,r 6u ycn6nranra,4eriryro cuvs<ianro EerxdseHa.8. Cxotrl s r apa.rf, y rraeHfne 6ol6nn 6u si6u.
228
..,-,,:.-:.,.-.
.,
23, Determinali
Juncliapartidileiry.Ci4.ltfmdtoerelg
.cleintdrire
fraze:.a) .elementr
ctidctneua)
$ 251. Aratl urmarea acfiunii din regentS, cu care se leagd prin conjuncgiile rarc
uro (aqa ci), ncndgcrane qeni (ca urmare), n c*.ny ver6. (in virtutea a ceva).
Aceste conjunclii nu se disociazi, de ex.: Becu ieuu w|t docrcdu,TaK qro
rLe
uoetrt nottmil e napx*Toatd ziua q plouat, aia cd n-ant putut merge in ^rd
parc.
conjunctiile uc.n64crrne rcr6, l cfay rer6 se folosesc in stilul livresc, oe ex.:
Irpu npoeeddnuu 6nwma 6&au ucnfmzoaauu H6eue uawilnu, nc.n6,ucrnueqe16 pesymmdm nonJ,qincn 66tee mhquwn - La experintenrareau
lost folosite ma;ini
noi si ca urmare s-a oblinut ua rezulta, mai exact.
Propozilia
societivi*
(Ilpucaeduuunlerturoc nped.,rowittue)
229
l:':-lr:ii:
':....f
(3audua
$ 253. Transformareaconstrucsilorgenmziale'lnpropozifii subordonate
dnwuu)
npe:dtouc
npudfunovuttuu
o6opdmoe
deenpuvdcmnatx
::
',
.
'
1. Ziua era aqa de cald, incif in-am dus'la qtrand (unrx) 2. Drumul era
foarte greu, aqa ci am obosit. 3. Am terminat exerciliile gramaticale, aqa incit
pot si mi duc la plimbare. 4. El a f6cut lucrarea bine, ceea ce a qi eonstatat pro,
fesorul de fizic5..
subordonate.
Fraza cu mai multe subordonate se imparte in trei tipuri. !. Frazacu subordonare succesivL,2. Fraza cu subordonare paralel5. 3, Fraza cu subordonare
multipl6.
J1l ,
230
',,1"
Exerci{ii
ltaza
t:
ri
7. fl rro6rubre6l, xusnb,
8. B KJricce
6ir,ro srcro.
t"r-.r-.":,'r':-l':.t::,.
,.:::...i..::-"..1::.1.:::';:;'.t..:llji:t:l:.l:
ij,11'
,ii'
tl '
#[.,,'
il'
231
J A E'
.4.;;-,
pa66nranuecd ndnw'
| ,.n.nte I
i$i
't',.V,:,]
'=
.
Epai paccrar4l,
l-l
i qro
- ''
,:i
:il
I
i ProPozitia I
I explrcattveI
I
:l -.:
r.a
rae
( Ct1fucaqgnpedno-ctc
eaue.:c,cosua
imte.ttu nqduuxi.uue.u
)',,
Acest tip de frazl are o structurl mixtl, de ex.:
Eouti ycai aedui, u a wipxe serreairudepiean, roedd nor ycmpdutu excrcj,pcun
a Mycdfi cead.
t2
5ul6 yx6 aecu6,r r nipxe senexnnAep6ar,n
-coordonare
'j
I oropozitie I
I il;ffiil;
':'.'E257.':tr'idi:a'
fornitf,'-rg'iin,,coiiiddniriCr,rpi
riirtoid-oniiie
a.i
''.
*.-"'
'
---.t-
l----
t.
l1l
tt
i KOTODbIE
t'
I orooozitieI
I #ffii;;
I
c napaaai tutwu
nodutor&arcx)
-l
crlr
I ProPozific I
I condifionald I
6cnz 6iner qilcrrorarr
| - coordonare
I
- subordonare
|
FT
Exercttu
29.Face1i)naliro lror"tor cu rnai multe subordonatesubformd de scheme,folosind
modeleledin ti 254, 255, 256.
npedrcuctuue
II
..
r
I propoalre I
dxplicativa
i
I
--l-
ll
qro
ul
I l(Oraa
xor<ipuetar''rpa66tanurc6 ndro.
--l
ce6i xoporu6.
nped-'tottcduue
3. Fraza cu subordonare multipli (CaoctcuonoduunEuuae
c odnopdduwu noduun&nrex)
de ex.:
$ 255. Subordonatele muitiple au aceeagi valoare qi aceeagi regentd,
Ou.ertlea. rcarrcux6ae nodz'ixaaa uaw{tu u nttt us xeE tdtwttu nuou[pw-
[. Jlerx6 pa6drarl, xor46. suierur,, vro rnofr rpyg oq6atr crpolirenu n6soro 66uecrsa. 2. Bc, lro nocrp<iexoy Hac,6dgroc6sAagor6un, xro yu6cuoBrur r{ B apirux rorocrp6trax crpaail. 3. fl, gjwaw, vro njxro xopourd axarr
lraterr6rzry, ur66rr nocryurirr s torruexnfqecrcnfirucrurjr. 4. Tdnrro IcBdsepy,
rorg6 crilo npout64no, *rrr uornri nArf A6rbilre. 5. Korg6 x npoxoxf uriuo
mrrinu, s scuoNa[u6rcA6rcrro u rbuocrr, ror6pue nponrlfi n e cren6x. 6. Mu
6fxert n6rrarnrb,Kaxsgecr yrfinucr, rorgS repexoAr.inuus oAxor5 x.n6ccan 4pyr6fi. 7. B6uepou q noruer r croer{ roniipuuy, xoe6povy 6drro Aemrn6Aqarr
net n ror6prtt r6xe uocrynir s cemcroxosiftcrgenubtftuncrurjrr. 8. Mu sriev,
qro r6xA6rft r,r3uac 6t4er .qdaarrlc, uro noldsuo 4nx crpandr, u qro s Srov
g6ne nr.rnr<5
ue ocran6rnrcr un n6peg xaxfrrasrpiAnocrrMrl.
30, Analizayi./razeleJormate prin coordonare;i subordonare,folosind schemele
(vezi S 257).
l. Erirnoyxd n6s.4no,r sce flerrf cuarr, rorg6 larsoni[ renei[6r, 2. Korah
*ru ornp6nnn6cbB rryr6, c6nrqe enld Ee scxo.qrlfio,Ho 6dmo yx6 renn6. 3. B
yxrnepuSre 6irno lor6ro (poroanuap6ror par.nrtrurrx lripox, r rubr rrg 3nirr,
rar6ft sr nnx nir6parr. 4. B necf croil Aovr lecumS, a rrarr,4iiraanr, rro 5ro
oanar6pafi, xor6prrft nlrr ncriinn.
233
i l,j',,,
' l'::
1.:.:
1 '1:!r:
',n'r--rF.-
,: .-",'-", .
l.tii|" - -
tl,r !l
i$r
igrl
i$:r
ifi;il
i:'rll;
l:Si;r '
;pitr
:i-' : '"":]:
r'
:e,rdr{cnoe,apeD:nociinue)
Fraza formatl prin 'juxtripunerc'(Eeeeofusuag
Propoziliilecareformeazdfrazaprin juxtapunereseleagdintre elecu ajutorul
sensului;topicii, intonaliei qi tr,rin diferite forrne verbale.
$'258: 1. Proptizifii ln cife acfiunile se rerilizeazi ln mod simultan sausriccesiv
(Epedtoucdnua,e romdpatxeorpacrcdemca
odnoepeainaocmbultu nocnddoaanidmaocmu ddilcmeuil).
Cind ac{iunilese desfiEoariin mod simultan,in ambelepropoziliipredicatul
este exprimatprin verbe de aspectimperfectiv,de ex. Ctindy trirder poutin; e cocddueilxduuameezd cecmpdc.rrt'uaerpdiuo (prcpcziliilesedespartprin punct gi
virguln).
Acliunile se desfdqoarlin mod succesivcind predicatulesteexprimatprin
vei'bede aspectperfectiv,de ex.: Hacryuf;ra su*ta,luu crinu xopdntxlruu,e ilera6pi w&nannipewii mee. (Propoziliiie se despartprin virgul6.)
ffi$i
I$ili
IFi
$ffi
}ff,
ffi
ffi
ffil
ffil
iitriii
ffi
ffi
#lrr
fi:iil
ll.liir:i
$l{i
iiil illr .,
iii#{ :
ii
ti
.^,
tt
it7'
.;;r*f.-,;
;r;.;r.
:itl
'g
5
"t.rl
rri
fl
:,ili
ri.i
Vorbitorulsauscriitorultransmiteadesea
ascultitoruluisaucititoruluimesajele
altor persoane'i' acest caz, er se folosegtedevoibireaintrirectd(Kdceenuahpeuu)
de ex': flpeno4aa6renucra:in, vrno stiempa y
wc 6ydem ypdx pyutitucxoil.
rumepiam!'pb,
Propozilia subordonat[ vmo sdempay ruc 6!,demyp6x jya1mcrcoil
exprimi ideeaanungatdin regentd.de subiectulacesteia
'rumepamj'pat
-profesorul.
Vorbirea indirect[ m_aipoate fi redatd gi cu ajutorul
cuviutelor i propozlliilor incidente, de ex.:Ran cxasd,tnpenodie,imem,
y nac siurpa 65?4er yp6r
pyurirucroft nureparf prr.
Existd 9i posibilitateautilizdrii, in cazur transmiterii
fdrd nici o modificare
a mesajuluialtei persoane, a vorbirii directe (npauda peao):
Irpenoraedmem
cxasdn:<<?iempa
y nac 6j,demyp6rcpyuritucrcofi.,twmepam;ipw>.
234
.l
,l
il
'j
ri
'l
-i,
,r+,],'
+;i,
i i
iiti' ,'
.;;ti
'j;f!l:
i.1?1,.,
,,.
'.# '
'i")
:ffii,"
.f,fu
-;
:=l
.. -
.,.7,,+,
,.,1
"l
7
bxeralu
.-i
I
i
H
..'
'.!
'
.
.
i
I
l
I
i
.i
3. Daci vorbirea directd conline un verb la modul imperativ, in vorbirea indirectd aceasti propozilie se transformi in propozilie de scop,iar verbul primegte
npuaeciluue, nocrcdnyilcma,
forma trecutuhti,de ex.:Mamt nonpocdtadoqb:<<trilpiltn,
cmaxtiu eod&,>>
- Mamt nonpoc{tradovooqr66rl ond npuuecadeil cmarcdneodidr.
''rlj
236
il
!
:.t1
I
I
,-l
.11
237
..,1
I
''' | I
j
i
QHE Y A
E X E RCX T I I L O R
Ex. 42.
Vcn6snr pa66rrr, uon6rssrft Airfi rracacex, 6pa* (nrrrr)y .qpys6ft,upocfrr
{nonpocrit) I poAftreneft.
SUBSTANTI\,'{.]L
Ex. 54.
B r6arr crpofre,rtcrar rotr.lryaritlra, r n6ruy eu6xy,par B ro.q, Ha c:r5ryrorl'afi Assr, ua erop6ft gora, a6pu:rr r no664y,r.rafrr ra pnznfn,.e, ceo.airrcx
ea lr6ltvnra, urpiiu r ru6.xuanrr,zrp6ru n Qyr66n.
Ex. 17.
Crax6s roAx, ,r6uxa x6(fe, ryc6n c6xapy,xycdx xn66a, xulorp6Irav udAa
ropd6ra ruoxor6Anrrxxon(p6r,nau6rouap6,ua.nnrr crax6s 't6r, rynfrr 6pdln:rr.
Ex. 58.
l- flrcirenr pa66ran .&<irrona4 porrt6uorur.
2, Hemt* c.'ehrncx ,,,a snrrtlravl gpyrrix.3. flp,-uoAaa6rc.nrgnuv6renrso c.re,Etrsa peu$nner,tsaniL,tu.
4. Os,
ayuaer o6 srcrlpczr r r<iprr. 5. osf nacrdfiqmo 6op6racr c c66crsemr6rMg
ne4ocr6rraur r npeoAondnaqx. 6. noA pyror64crrolr nipruupyrvtrJmcruf nap6x
1cflirrrs6 crp6u'r r6nyro xusrr.
Ex. 25.
1. O6rscsdusenpeno,uar6tela6fino oveHruirrepdcsuM.2. flpeuo4an6reru
$fsnxu ncerA6xopotu6 o6'tscs*er. 3, Perudsre saAir,rure rp;i4r+oe.4. B yv6'
sEKevarer"r6rul(EecTbpeurdunesa4iL'ru.5. lAit uue, nox6uyficra, craxin Bo.udl.
6. Os ggqr ryc6r xnd6a.7. Ha ypd,repyccroro .rsrrx6 oH c.njruaerBEEMArerlEEo.
Ex. 29.
1. Ha cnexrsrne Ms6ro yrerrrardr u yveulir. 2. Cxdatxo u1'sder B s6ureIr4
n6po,ue?-Cxdmroreiirpoe? 3. V rulesi ser cno6dgEororp6venu. 4. Cer<l.usgse
65iAercnemixrn. 5. M6lo yveuuxdopeutllo 5ry saa6uy.6. B 6n6nuorxevudro
rag6r u xypn6aor. 7. 3a;r ndnos sprirenei. 8. Osf ev11'noxen6as cqactrliuoro
nyrri u cuox<ifinofisd.rr. 9. Kar Adnro larr x.ud::s secst'r!
ADJECTIVUL
Ex. 4.
Vrp:nnnE'rac, n6:4unft rierpar, rnyx6fi sryr, 4opor6fr rroA6pon,sy6ri6fi
epar, g6rcrri xocrl6u, nocoa6Enrar<ir, ryn6f rox, xrlgrnft cayn, gouiurnufi
raprir, coc64rnft yr6cror, 46nruuft nyrr, npru6fi leloe6r, npocr6fi sonp6c,
a66pufi lbsoma.
Ex. 32.
a) 1. Mrr nrb6ur'l r.ryrax6eu pogrireneftu npenoaarArerch,2, On6 qnriet
n6rufi pov6n. 3. Fpar prcfer vyedft u BtlcraBr),. 4. 3ror nes6r cr6ur A6crrs
neii. 5. ExeAadssoon .u6raet ravu6crury.
b) 1. V.renm jvlar pyccrae c.noai n nrrpax6uu.n.2, 86ft vue, riox6.uyficra,
rnoi{ yu66nur(lpauui:cxoro sgrrx6.3. .f, re6d npun0coueuruurepdcul+oxuriry'
4. 3u6eurr,rax .s nro6.nrbcnoer<i6p6ra. 5. Bcro xusab eft rp6ru:rocr pa65rarr.
Ex. -?5.
ajrruero E3 ueulux roB6ptruef' 2. Cet"itc os
1, Mrr adr6paru cerperaprra
pa6<iraercldcapertna sar6Ae.3. Tor6puua Floudcry as6ptnn,4rp6xropotu.4. Os
x6ser crarb npenogan6teaelr.5. Moi 6par 6ul crygdnrov, a ceitsilcpa66raer:
xopdunzvcuenua.lricrov.
rpav6u a ceni. 6. On oxa-r6Lnc.r
Ex. 5.
Hdruft nocr(rv, cr.hput're,ron6r, cyxdft rnfrrwar,xoldguat uor<54a,ufixqnfi
sriix, pl6Srnt Aexl, rr.rilemnnfi ca.q,ca6xurrfi nonp6c.
!
$
{
i
*
:fi,
:$
Ex. 39.
A. l. y ueu.fi rpacinas x6vuata. 2. V vesi s r6vsare rcerp6 nopigor
u qncror6. 3. .lI yu;icr ndcae o66aa. 4. -fl rordsrlo ypdru go o66ga. 5. 6ro.no
u6uero A6va ecrr napr. 6, Bor vofi 6par zgr rs n6pra, 7. CecrpSuAEr us
urxdnr'r.
Ex. 9.
Cov xpyru6e qfra, corwrpyua6e, reru qfra; rnrira 4op6xcererp6gn, xurira
gop6x:, veu rerp64r; udpcar cnilqe fdrora, ndpcar cn6qe, velr f6noxo; per6
m;i6xe pyrsi. per6 rrry6xe, reu pyrdft; rvrdpeuripe d:epa,v6pe rqfpe, uev 6aepo;
Bdrra Anrnuie [5aa, B6ma grrrsa6e, veu ,{on; un6rre rop6re (l6xz, rurdne
rop6re, uev65ra; ens sfxe cocEfr,6,rr xfxe, reu cocr6; sa!.e'.a.u6rue
ynpaxadsan, ta!.6sal6rye, veu ynpaxa6nae;per/rrxa gerndrnepliwcu,perfrtr(a Aeur6a.ne,
rev pjuxa.
Ex. 12.
B6cen,crap, uiiror, 1iror, 66neu, :lr:ox,ropi{, yuEE, 3on, cutEr, rpyc;ritr,
ne.nfr.
238
239
E x . 14.
)Kur6rubrft irarp,seux6fi uap, Jlegorfrrrfi orefr, ness6srrfi66per,'uuor6pcrRft nfrepr, rsrror6r uqufua, cr6puf, udesx; ryv6nsElfi seroE6r, qdJruqf
roi6puu, Adrcrar r6Muara, Qyr6dnrnufi vatu, xurAficrufi rsdrx,vopcr64 -roar6n
cDexarlpbroa.
:.i
'"i':''
Ex. 17.
nfliqle nep6,rdnurfi cleg, 36r'rre 1ixo,BSnnnarerpiAr, 64Syurxnnaaryura,
rycrforoerfiq<i, co66vrft xrocr, orq<ir riurcryr, prr66vla n<i.qra,orirufi por.
E x. l l .
l. Knrirn 5'rax gryx y{eslr6B 6{efi6 ,rfcrHe. 2. Hiura rnx6ra ropArlrct .[EaAqarbrb fif,Tb]6ycrreBiroqlrMuyueIrEKAMu.
3. gerdrpe u6uvx anoprcMdna silusru
ndpnrre uecri na ft6nrypce. 4. 3prlrcau anno.uilpyrot nrrfr axrparrr, ror6plre
Hax6Acrcssa cu6ge. 5. Bo ,qBop6urx6lrr ecrb ,aEecuoprrbntre flJrolue,uxr,a B
r<ipo.ue- rpr 6oruurk craaudRa. 6. B n6urerrarrScce 3aglM6rorcs rpriAuarr
.Erayrerux6. 7. ltra cobpinneupfbrurn npeAcranliTetnurecrniAuart 6yxap6crcxux
urxolr lr ,ma,qrlarri luecrli spoBrluqgSnbnrtxnr*on. 8. Ha run<i.nruofi rficrasre
6inro rpfi,qqaru rpr aiurxx gKcrloaaTan rdnrxo rBAArIarb nrecrr sxcno[irot
xdurux xo.rur6rr.rscoc6Anef,'urtilrr.
PRONUMELE
Ex. 20.
l. B x6xAorr.r,u6ve 6rrn6 nxa. 2. On6 uor.ni npo6ex6ru 5ro paccroinue
r nro6;ironor6gy. 3, Ha catrlonresrr M6xere nolet6rr r lro66fi r6poa ar[ulei
crpanlil, 4, Ha xdxAou A6ve 6rjrnr,rycranduenrt [an,6nnrr. 4. Bpau npagnMiel
rix.rtrtfi aerrb, c rocrvri yrp6 ao lerupEx aut. 6. Brt Mrixere cecrb E TPotn6fi6yc na nro66fi ocrandaxe.7. C r6x.aurra.[Hv claHosliaocr'renr6e. 8. Os naor
pa6<irarr s rro6itx ycndanrx.
E x. 13.
l. Mararfts orrpin c BocbMIIyrpi ao Aecsrrtrivepa. 2. flpenogar6renr
trar K6x.qoMyyrerxrli no rpr{ terpiau rl ro nerb xnm. 3. A Aau x6xAMy
pe6axyno urect rox$t u no ,qBe6:iro.trx. 4. B sdceMbJIer oH cran nuon6pov,
a r xerdrpuagqarE
- yre.r{ctou. 5. B uarucrix lrrrdrpaxor rrJr6rbt 'uax<i,qsncs
ropoacK6ft napr. 6. 1[ucr6 xfreneft sdroro rdpoAa ue npearnnier Aectrli Titct't.
7. Oxono gryx r*cau y.Ierrrda 65i4yryrrirrcx D SroMnuq6e.8. 6xono cra y.renn.
sdr no6Ayr rri-*rpa Fa sr(crqipcmoa rdprr.
Ex. 24.
l. Vrenrir, xordporo illrer npenoganire.nr,saxdAr,lrcsro arop6. 2. Tot,
xordprrft EpI{Aern6pBbIMx {lfinrauy, ctiNet qevnn6nov. 3. Kaxdfi 5ro polaiu?
5. MSmquxs, c ror6FbIMD
roroprir npenoAaBiTerb?
5. Co crolrrfux yrrennx6Mu
rer6 s aec. 7. Pa66xordpaa
s
rdprr.
6.
Mu
urau
no
r rcrp6rnncr, dxa.nu
Aopdre,
rofi A6rxes pyrorogriru ror, y xor6 66nrunfi dnrrr. 8, Trl npo.rnr6n rnriry,
rordpyro n te66 npunc?9. Kax6x 5ro rnfra?
Ex. 15.
V uac n ceua6 6omru6ft np6r.urrr. Cer6.asr u6ue ucnolxiercr c6por ler,
a crfpuer"ry 6piry - rocerur6Aqaru.Mue 6j.ucr v6per Aoa rdAa Bocevs6,uqaru
rer, a rvro6ftcecrp6 ncn6nrr.nocr np6rurufi Micru qerirpna.q[arb .uer. Ilpnrrllf
r<icrs. Aiff ronoprir, uro ox criprue voer6 oru6. 96pes rpra veciua evf ucu6nsrrcr [rrbAecir ner, a rre udpervdcaq 6]i.4erc6por grarr ner. -Kax 6t'rcrpo
666yrura.-Kax,6jg1o ruep6 r efi 6{rlo c6pox
npox<iqurrp6va, -rorppfr
.udsqrs,a yx6 cxdpo efi scn6rssrcg ciMbAecrr oArln ro,&.
Ex. 29.
2. Cn6ilre, noxAl. Ha n6crnu[e nocldruralct ruyM:rrd-ro cxoAli.llBHI,I3.
recdlyro ndcaro.3. Korai ueror6ry rp;iAno, evf x<iuercr
ayficra, xaxtro-Hu61i,qr
nororoprirr c x6v-nu6fgr. 4. Buep6 Mne cxasaJs xaqiro-ro 6ueur uurep6cn5tro
nocrdsnqy. 5. Kro-ro u3 rocr6fi Bdltrler B qenrp gdta n nogou:el x poilro.
6. Borpjr rylinu xarrie-ro ne3naxdMblearbaa.7. Bosrrurlrexardfi-nu6jAr ascr
6yr"r6rnR 3atruulrlre rc, 'rro r nav cxaxj. 8. Ev! nepnliau pa6dry r.rcra3eJlut
qro raM ecrr rarrie-ro oruf6xu. 9. Pa6drarr tr yttrirbct 66ao dqenunurep6cro:
rix,+,rt Aerb ldu y3EaDeiEvro-nu6far n6noe.10.Typfcrn peufinv ocrasolf*cr
ua rax<ii-ua6jAr noainxe u orAoxnirb.
Ex. 33.
l. K6xlrri rrep ou saxoArlJtx xor'a;i-nu6!4rug cso{x suaxdMrtx.2. fl xoti
rynfrr xarlfoo-un6fApxaprrlry Sroro xyAdxsuxa. 3. B x<iunate Kr6-ro roaop{l
no reneQdny.4. ,{6 cnx uop oE ne nprutEl. 9rriro 16 saAepxiro na pa66re.
5. ftovevf co6pan6crroan6?- Han6pnoe,tav qrd-ro cayvri.nocr.5, rlro necr
Maprtfl-Kondvno, xarfe-nu6;ipr urpyrurrl. 7. Kar rrr ,ujvaernr, xto ueui
240
..'1,:r
:.::r: :i.
..:ii. ,r:".fiiii ,
i:*.'
--F.qffi{.
Ex, 24,
l. B xardrr,rro,q.j Thr uour.irs ux6ay?---B rirctqa Aertrscdr ustrAec.ir
nprorraroxy.2. B xax6rvr
ro,nj rocrynfa r .nnudfirroi 6par?- B rircrsa AeBtrbc6r celrtuAecirortrog;1,3, Oai or{5g{unanurlifi s rilss.Ia AeBtrbcdr or'oAecsr
nirorrt ro,rgi. 4. B $erpand rdrCrsa Aerarrcdr c6!"rbAectr niroro r6Aa s$rurrlo
s6noe nrAinne Sroro porurina.5. IlpovirulenHocrb 6rofi crpanrir crAla pasausLtbcfr.s AenrrgdAqarou r6Ke. 6. Muxarir Sr"ruadcry pogrincr nrrn6Aqarorq
exrapf nircgsarocevrcrir trrrnAeciroro ro4a. 7,3rot Aoxyvdnr 6un 'ouy6lur6Bau Ha crpanriqax ras6ru <<Crr*nrdr>
or niroro vdpra rfcrra .[eBtrbcdTc6pox
15 -
1581
241
E x.29.
- Br'r srlnrpa 6Aetec n6uu nonrin pilrby?
- Aa, 6ry. fl cthpsrfr.prt66x.
- Brr yx6 6sgurul ua prr66nKy r Srorvrro,rqfl
- Eg4rn, uo ueyg6.nro.Ior6ga 6rrn6 yx6cnar, s MbI Euqerdrle gofiM6Jts"
-A sn Es[y,n:,zl.
- Ha -f,ronauqy.TaM xop6rune iraecr6.
-H6no 6xarr sa n6esAe?
xdam ast66yc. 3ro 6qensy"ud6go.
- Her, go -fl.noIrauqrt
l
Ex. 28.
1. B Sron rdpoge npoxra6er nonrop6 Mrannudsaxrirenefi. 2. Ors6r Ea
sag6uy cn6Alroqrfi: so.rs qdrmrx r rpn c6rarx gernm6rom6pa. 3. Vqesulcri
lux6rrr nocdrns ua rpx nfrux rurdnrnoro yv6crra ryrypjty, a rra AByx
rlrrux - norcdnge.rErK.4. tla sorsiiire nlrl xa6nu r6nsro nonroodrurnr?rrr,
Ex. 30.
1. Mrr sorul'rt B nasnrcdn adtcrasru. 2' Ou6 somri r nparli' 3. Kaccrlp'
66sKa.4, Haur yvrirear tdarro qto sdfireI
norryrrin 46rrrr E sdnuey1vs sp;fu;T;tds
or Aupdxropa.5. Pe6ira sdrurz na fnnqy' 6. Cuoprcnadrrrs6ex6:tll B lrap(.
7. Bce qeuoA6xrr Bnecrn4a r"ocrrinuqy. 8. Osri Bdlnecan urxa$ us xa6us'6ta.
9. BelocuneAlictns6xar Bo lpop sag6Aa.10. Mq sdfiuru'co cra4sdsa n6r,nso
BerepoM.11. H6Ao sdtnecruaecr xupuriv co ABop6.12. Fa6Sqsegsecaf B Mararriu ror6pri.
VERBUL
Ex. 14.
l. Exeardruo r c;rliruaropttxuo. 2. Ild;rrrrrau.rac6N.ru
olr gasnlr6lcs pucon6suer'l. 3. Bevepinu s6rua ceN.{bicnfruaer p6,qus.4. Bsoer I aaru r6poA npudxa.r
qr,rprc.5. I"Ir.orfit r ry.nirc r n6pre, 6. K6xarrii lr6crq raur rnacc rrrnycr6er
crenrar6ry. 7. Bnogsr napncyroSror uefis6x.
Ex.32.
1. ,(a, r'Iecro rpuxoxf * gpjty. 2. [a,o Eparudonpresxl*or rypfcrrr' 3. ,{a'
t 6ry cron6nyro acergd uprrx64xr y'renuxf. 4. Aa, s Har{sosSJi}mrft re6rp upuxdAsr lru<iro sprlteneft.5' [a, ua.repnoufpcr<u$nasx Bcer"{eupg-g6A.rrrran6ro
aer6fi. 6. .{a, r soon6p( upnBd,utr .4er6fr.
E x . 18.
1. He orur6tcr, rorA6 61igetr.peru6ru5ry sa44uy.2, I{e nefi xon6anofiBogir!
3. Cnerrrf a urr6riy, se ono:A6ft! 4. IlofrArt E r(ymi xn66a. He norepifi Adnsru!
.5.He crup6fire c Aocrf ! 6. F{ecneurf, cg6.iraeurs
rnrndroourri6oxr pa6<ire.7. He
,ruyrraf,or6q cunr. 8, trIe r.rrpifire c orsdrra!
Ex. 22.
l. fl. na.rairi nucirs cruxorropdnne.2. fr.xo.t! naprcon6rr AoM. 3. .[ npea.nar6ronoclrorp6rr Qianru.4. Ou nrrriinct neperecrf TeKcrc pyvdrncxoroaerrm6
ua p1iccrrfi. 5. F{fxuo peur/rrr 5ry sag6,ryur y'r66nruta.6. -{ ue rr,rorlforrprirrr
gaepr. 7. -[ re xou! c uanr pa6drarr. 8. HenrsJipa3roB6prrBarb
na ypdrce.9. Tu
gdnxen nofrrf x rpa.ni.
t*'
i]*o*u
{ slra B napr. aavanc.ftAoxAb,u x nepufnacr 4orra6ft.2. B cy666ry
e6repov urr xo46nr cvorp6rr nr6cy <<Bn6tnyB64e>, 3. Vrpola s xoArlna s
Ntara:ris sa noxfrraua. 4" Mrl rrrru rro fnuqe u rcrpdrma situero yxrife;ri.
5. Kora6 or ur0;ru rurdny, os scn6MsR[,uro sa6irx a6ua rerp6As ro pfccror,,ry
r:urf. 6. Brepi rvrofi6par xo,qrirn xsrixsrrt traragrixxyufru clon6pr,
li
Ex. 33.
1. Typfcrou o6riI.rnosdAff n Ir,rysdft.2. Tlr o6rilwo npuut5clu [oAApKI4
5pity. 3. Ou scerA6suxdAgr ItB Kneccandcle srou{6. 4. Brirrop o$dtssoBx5.4ur
tc{orA6Dpml$csr xa ypdx a.rm66v,6. O6rrquo
u xaaccr6rpevx, 5. VsfrTeJcsraUa
8' K6xqFIi '4esbrel npra6cunn
orrt npuesxaror 7' Brr o6rirrno nx qpI{B63BTe'
B sar ndcre Halrar'acne(rirrx'
ne
sxdAar
cro(r aeropiury.9. Her, onri suxor.45
Ex, 41.
r u:r6$y rrarr clcn6pr'
l. Os scrar ug-ganfcr\aonuoro crol6 n noAoIIIEJI
ss-gacroyr6s gaxolgil no xdusare. 3. Pe6ira.
2. flpoAonxir roropritr, os sgllue11
rdr6exanuus perrt I411o$exfuux.n6cy,vrd6rr,corp6rrcs.4, OHI|ynrlAenuy 66pera
n6,my r uoAourlri x nefi" 5' flaccaxriprr clfuru 6poc6rr r rdgy xue6, c xpriitou
no.ner6nu3a E1IM'
B Mdper]qaftKtt
saJrer{nrsag ErfuEsffiKr. 6. K6rep orrrpaBl{Jrcfl
243
i
I
l
t
Ex. 43.
l. M6nrsm orrpfrn ,Fepb u rouEr r, ra6nu6r or{6, -Or gian6ngr r. npux<lx9fir uepernrp ra6uut orqi. 2. Menl rurlplcoieaa rlrpi soa*16onlicios.
fl nrylnttnxc1r q4o!$.qKell cral cuorpdrs. - fl.nom6nna cra,4z6nu franpinun,,rrp6an soreii6oJrricrrr. 3. I ruEa rcro AoPdrYAo-'E6rraa
c;i. r .unoq6axe,,*r:ge
nerur6M.4. Mu npo.ret6rurrdrcrxy rnaotrltpor 3a qac. Mrr ,qoler6lu Ha caMon6te Ao Jleurrrp6ga 3a qac.
E x . 45.
t . .- 3Ap6scrsyfi,Maprir. Morli r rriAetr rroer6 oru6?* On yua r r6pog'
-- Xoporu6, r npa^qir6repovt. 2. He :u6ete, rAe cerperiprua?- Ou6 sgirura Ha
nuufry. - { rurorlle ro.qoxA6rr gAecr?-.{a, noxrinyicta, 3. Allo, dxapdfi,
rrl6xso nororopfirs c rsodft rtt6reprro?-Osd adrmnaBo.@op..f e uosoryl ..'
- He E6Ao,r uoeroslbv6pe: g6cnrr lrnn5ir.4. Ton6purunpenogan6relr,s rux6ae?
- On 6rr,,r,no yrn,r.- Cnaoi6o. r er6 nonuy riarpa.
Ex. 54.
I. -fl u6rocsxiixAuft Aens.2. Vqesfr crra6rpnrssan{6terluo na A6cry. 3. Tn
yxd ceftric ror<isurtrgcrr sxg6l"reuar4?
4. On no6xanHa varurisen Eparu6a.5. floafuaftte o npocr6u peru6unr lroft sanilsn.6. fr sannciracr r rpyx6x uo Marec ercxypcull.
rti.rrre. 7. Bcn6vnr.ru:kvrsne ranfircynrr.8. Orf repn;inRcbsecruN4s
Ex. 64.
l. VertllurasrxyMBo 4rop6, n ns'turennocrraorpdrr,uro clyuriaocr. 2. Peru6*
exeAgdrno saA6suno rvrareuirure, ou lr6xet craru xop6urrvr vatelrafrurov.
3. Bornparrieuracrco cncmiclrr, oH naurr Adua rocr6fi. 4. Oxdtsurn paccriluaalu, co6pinsr{cb y rocrp6. 5. Cr6n y aocnri,os nrnilcr peurirr aaadL'ry.
6. Peurrislag|uy, ou nour6;rxa cnov6cro.
ADVERBUL
E x . 5.
L Borplir 6drnoreux6, nuqerd nd 6u:ro nriAno.2. CrauorriJrocrrc6 x6pte"
rr r 3actrerudllr
.qo*{6fi.3. C6lrqe saurd. flop6 g6rrNr yxogrirr. 4. B r6nanare
6(rno ufcro, renn6 n npuirno. 5. Kar rvr6xnououicrr [eIuK6MB ueurp?6. foagp{
rdunare. 7. Hfxro cer6grx xe nocriru norApanfirrtur:, or6q cnrms coc6AReft
Terblryrcrererpirtrvy.
E x . I l.
a) l. Evr! <irenr norpiau.nace5ra rcnrlra,2. -fl 6qexr nro6nrb rat6trcs na
rosrrix. 3. Or6u rrrn6ropa66ra.ncer6Anr r cag,!. 4. Apyr drexr xor6n rcrp6.
co nn6ft. 5. Cer6Anxr rvrs6roqur6n. 6, @r6pcrao 6qexunouorrd 6orlrTllTbcrr
udvy.
b) l. Onfi ueuu6ronoryniru n s6urJruB.uoM.2.5ror xocrd>lrMHelryrb.ryrr ael6r. 3. llfcrrs rftxo uryvr6nu r ca.Uy.4. On niuuen fiervur6rop6nrure
rntexfi.5. 3ra :aA6.ranevrsdrorpynu6:
244
Ex:"'14.'
l. .[ rorAil-ro rrigel rac. 2. Mdauran ryA6-ro nonoxriJryrbiux u Ite M6xer
erd naini. 3. flofinrvnexy46-au61f,oryrirr. 4.Jldrov Mbr tro6AeMxya6-au6:iar'
n r6psr. 5, Ecnu rrr noueu;i-ro ne cu6xemr npnixarr, Rannnriirunen-6rpevr.
6. Ori norelry-,ro ne upnur6.
'&,
,{or6muufi pe:ynrriralan pa66rrr; c?ar6g, EaudngessblfiBaE6I\4;ucnyrirrca rp:Lwocr-eft;6mroaapfrr ga rruMdsue; 6op6rucn ga sbrrrosn6gueu neFerrrnoru6rye ilr6ra; E3Js6sEeuncorp6nsrn asnx6r;. oc65rrft.nurepc K MicrIKe;
rcynr.iruue66; uurr volox6.
DA\
.,t.
Ex. 9.
a) r 6noctn; 4o cr6pocrn; Aai,uqaruuetrdproro *rnapi rslcs'Ia Aegrrccdt
nrrrAeclr Aesiroro roAai B n6ne; rilxArrfi ro,a; xex,ryrc neAdmo;,usrs6Aqaroro
cerrl6p.fi; s 'req6sfie Aayx Afiefi; sa sdcxonbxo,qrefi; b) xar crpe.n6; csoliMu
cros6v[; 6e: orurl6or:gdcelo urp6r; rax s6roro.
kpii
11btr
psl
.trx,.tJ.
l. Tar'r,rAe Ao ct4xnop a 6r,'ro aurer6, a nocrpdrondsrrfi uap,
2, Iloloxri
xapauadurryAe, xy'q6ronoprl'rTorrra.3. Tav, rge pa6drana na
npduuofi reg6re,
pa6drarcr u ceri.r6c,4. Eexrtr raK, Kaft 66raer cnoprcvds.
5. ?I er<i noarordsb
xoporr-r6no_pyccxorrlyrsuxf, rax rbl no,urordsril veu:i. 6, rlro
nocdeulr, To r
noxneu*' 7' rl6p"urrrarun r6rpe, rordpufi srraJr
.qopory. g. oxoro niipxa 6rrn
gov, xordprrfi nocrpoulu r np<irulornr
ro.uj,.
E x . i l.
l. O6rjrqsos6cle o66Aa 646yurra uAdr orltrrx6rr n csolb xdrr'ruary.2. Hosa AoxAeft He gar6H.rrrr y56pry ypox6n. 3. EnaroAapi AoxAfrrar Srou ro.Uy
nuepr. 5. Co scex cropda cnfiura6iaer xopdurnftypox6fi. 4. Onf runr N,r6nsa
.nncr r6tcrue ronoc6. 6. fl' npwnr| na Borg6l rcrp6rum cnorbnolpyry.
r: E* .
hts,
EX,
h.Fi
ffi
ffi
SINTAXA FRAZEI
Ex. 4.
l. M6,rrqsr cr5i'ruaet pit1wo, a er6 cectp6 qllr6er ral6ry. 2. Mnu vrr nofiAtnt
a xun6, rn,rn 6yaell cvorp6rr Maru rlo re:rerfsopy. 3. Mu 6finr ua sxcripctlu
e necf, n irasi eli.f,e,rs s|fiua. 4. .fI xordn nodxarr Ha u6pe, no nordAa 6drla
unox<5ft.5. l{.rrn g6Ayurxa npuaEr K IraM B r6cru, uttu urr noirAEIrax ueu3i. 6. Ox
6rnr ne r6mro ycneniiroruulr yvennr<6u, no r'r xopdurru cuoptcv6sou. 7. fl'
',nodly B r6prr, au r6xe noaere na udpe. 8. Os nosaoufi no teae$6sy, oas6ro
uuxor6 u 6sno;1t!va. 9. B ror Aem ro ur0n AoxAb, ro cnino cdnsqe.
Ex. 21.
1. Mrr cneurfnu, norou5i rro yx6 6rirno uds4ro.2. Cnosit evSi lrasdlucr.
npocrdrur, norouy qTo oE ndsrr Rx cMbrcJr.
3. Mu ne nofiAerrar xund, norc5lry
uro 4orxndr y'rrirr pyr'nirucqrroJrnreparjpy. a. rlr66u se onog.aaTb
na ndesp,
6par nsxn raxcf. 5. on rinn<lrosauuu6rcr, qrd6rr saroes6rr niproe vicro sa
oJruN.rnrzd.re.
Ex. 7.
1. Cnerr:6sm, nogrot<iueuurtft yueulrx6vu cr5pruux r:r6ccon, noxagi:ru ga
,ropo4cr6u $ecrua6ne. 2.5ro 6rr,'r craga6n, nocrp6enmrft voloA6xuo r6poAa.
xy,U<5xnrxov.
3. B xsfre 6dino w6ro rrutrocrpf4lrii, ndtuolxeunux r'rgs6Crgbr1a
,4. flnc6're;r, paccr6rrrnaroruufi o6 $roft arcneAfqnr'r, cau npuuuv6n s He[ yvicrne .
5. Orepo, HaxoAf,IqeecsB ropax, duerrs rny65rcoe' 6, Alr'66ivt 4na v6pox, noA6pen,slrii ttr6lo 6p5ry,;rexfr y ner6 ua cron6. 7. Brrcryn6na cnoprcvdnxa, ganfsuas
n6paoe vdcro no rmvrHicrNre. 8. Orrpdrtry, ndcnanryro rrau6rcApfry r llnodnrr,
EX. l l .
ffi'
ffi*Wtrr
ffi#li
ffiffI;
ffiil
Ex. 8.
1. Tearp6nsnat nrdca, riotdpyro s.sfiAe$ n'rep5r,uanr'icauaKapaAx<6ne.2' Kyn'
.Jregrrar6p6rou rlrrlira dqegb unrep6oraa. 3. ,{ol'r, uOCrp6enru[ pa66'laIr'n-t,uax6.Ar{rcr Ea u6ureli lwrae. 4. B rag6re saullcd-nr o6 yseufqe sg u6ruei nrxdlrt,
xor6pax corrguiel crnx*. 5. H6nrU Cuoprcu6rrr, xor6prte upanrav{nu yv6crue
.s ornr\ann6Ae, gaBoesSril ir'nrdro Iraeg6neft.6' Mu yrumi ue re6rpa, orxpr'rroro
neA6auo. 7. 5. safiucln r rerp6Ar, ror6pyro ttfiIe Aar 6par'
{t,.
:
t,i ,
'ti
Ex. 11 .
., ii
F,is't:
'- ilr
F':'1
F4i+l i
$q+"
f#i,
ll',iii
rr,ii*$,i
.:*ii,i!rr
Ex. 27.
i. .{Heu 6r'raorax x6pro, qro s noruda Ha trJlrx, i. ,{opdra 6rra6 rrxC.rofi,
TaKqro l ycran. 3. -f, gardsqrr rpauvanluecxneynpaxunu& Tarcqro vorj uarrl
ry'nfrr' zl. on cadlan xoporu6 pa66ry, sro n orM6rr.ilrnpeuogar6relr rpriaraxra.,
,, i,::
'l l.
: ti
i,:.
-ftrFi
::.::r:
I /.
'j+
'.:
Ex. 28.
l. Ilorovf qro os ne nporurii:r povAna .u,oronq6, oE tse cMor er6 nepecxasirr. 2. Kor,q6x xynli,nQoroaunap6r,r cran (lororpaSr.iporan csorix Apysri.
3. C6u.qypeurril uodxarr aa aar66yce,uocr<inrry onosA{u Ha n6eg1.4. Ecnu
rrr xopourtinoarordsr4rurca;.cv<Sxerur
uocrytrlrr r rncrnry'r, 5. Ecnn on rdryrur.
i:;
.". l':v.
p
.' tri''
'24 6
'Ii
F-
;. s
t
. .. &,
. ," :{ir
sl
.-
.J
+',"
{v
L.v
cl_
71