Sunteți pe pagina 1din 4

Doctrine economice I

Principale notiuni:

Ideea economica
Gandirea ec.
Teoria ec. => rezultat stiintific,rational,doct,coherent
Doctrina ec.=> ce trebuie facut
Scoala de gandire ec.
Curente de gandure ec. : Marxism,keynesism etc.

Criterii de analiza si apreciere:

timpului sau epocii


interesului
relatiei national-international
progresului general
finalitatii practice
interdepentei relative a teoriei fata de practica
echidistantei
audientei la public

Doctrina mercantilista

1450-1750
Adam Smith
-bazat pe conceptul c puterea unei naiuni poate fi mrit dac exporturile sunt
superioare importurilor.
Doctrina comertului mercantilism
Agriculturii fiziocratie
Obiectiv: cresterea si dezvoltarea economica
Europa de Vest : Spania,Portugalia,Belgia,Olanda,Franta,Anglia
Nota dominanta: Anglia,Franta,Spania
Anglia-mercantilism commercial
Franta m.industrializant rolul dezvoltarii industriei
Reprezentanti:
Franta: Jean Baptiste Colbert
Anglia: Th.Mun,Jhon Law,William Petty
Spania: Ortiz,Olivares,Mariana
Nu a ocolit Romania ( Dimitrie Cantemir) si nici Rusia ( Petru cel Mare).
Mercantilismul reprezint prima reflectare teoretic a economiei de pia, printe ideile
promovate se regsesc:

- bogia provine din comer, bogia provine din ajutorul acordat comerciantului de
ctre stat;
- materiile prime trebuiesc utilizate n industria intern i exportate doar produsele
finite;
- balana trebuie s fie activ adic s se cumpere mai pu in de la strini dect se
vinde.
Factorii ce au dus la apariia mercantilismului[modificare | modificare surs]
- Apariia statelor centralizate
- Apariia economiei de pia
- Marile descoperiri geografice
Merite
- autonomizarea tiinei economice
- interesul fa de sistemul economiei de pia i problemele economice
Adepii mercantilismului au situat n centrul ateniei sfera circulaiei mrfurilor, n
special metalele preioase i banii, construind teoria lor pe dou idei fundamentale:
1. Unica form a bogiei unei naiuni ar consta n bani, adic n metalele preioase din
care
acetia erau confecionai aurul i argintul.
2. Profitul era obiectivul operaiunilor de comer, obinut n sfera circulaiei mrfurilor,
mai ales n comerul exterior, datorit faptului c mrfurile erau vndute la preuri mai
mari dect cele de cumprare. Profitul era astfel, un mijloc de sporire a avuiei statelor
modern

Fiziocratii.Primul demers liberal


Sf.sec.XVII-incep sec.XVIII
-apare ca reactie la consecintele negative ale mercantilismului
Fr.Quesnay
Anne R..J.Turgot
-reprezinta prima scoala in adevarul sens al cuvantului
Doctrina fiziocrata
Ca doctrina si politica ec.,fiziocratia apare ca o reactie la mercantilism,in sensul ca:
-imoralismului mercantilism ii opune o filosoife umanista si liberala
-protectionismul este inlocuit cu liberschimbismul
-politicii de imbogatire prin bani sau comert ii opune o politica de dezvoltare a
agriculturii socotita,de altfel,singura ramura productiva
-conceptiei mondoeconomice statice si jocului cu suma nula ii opune o viziune
dinamica,in virtutea careia libertatea schimbului si.,in general,libera circulatie a
bogatiei se pot realiza in profitul tuturor
-unui stat puternic si omniprezent ii opun ideea unui stat minim
La temelia doctrini fiziocrate stau cateva realizari teoretice cu semnificatie de
contributii fundamentale la istoria stiintei noastre :

-au fost primii cre,prin lucrareaTabloul economic al lui Fr.Quesnay,au oferit o


explicatie riguroasa,stiintifica a procesului reproductiei economice,proces privit ca o
reluare continua a celor 4 faze componente (productie,repartitie,schimb,consum),in
dublu circuit: fizic si monetar.
-sunt primii de care se leaga impartorea capitalului in fix si circulant,dupa criterii pe
care se opereaza si astazi
-a avut contributii fundamentale la Teoria despre impozite si taxe
-au lasat o mostenire generoasa pt.cei care vor construi pe teoria echilibrului si,mai
ales,a dezechilibrului economic
-au teoretizat.cu caracter de pionerat,in jurul unui concept fundamental cu care se va
opera de acum incolo pe terenul liberalismului economic si politicplecand de aici,au
lansat cateva idei mari care sunt si astazi ubiecte de meditatii,legate de:
Rolul omului ca centru al universului si relatia lui cu statul
Relatia democratie si liberalism in ambele sale forme:economic si politic
Pericolul si riscul unei democratii nepregatite de istorie (instalata prea

devreme)
Rolul elitelor in societate

Ordinea naturala la fiziocrati- concept fundamental.Semnificatie:


1. Intai,ordinea naturala nu este creata si impusa prin vointa oamenilo.Fiziocratii gandesc
ca ceea ce este natural si spontan nu are nevoie sa fie si contractual
2. Ordinea naturala nu inseamna intoarcerea la origini,primitivism,dimpotriva,inseamna
progres,civilizatie
3. Ordinea naturala nu este aidoma celei animale.Daca cea din urma este impusa,ordinea
naturala este una libera,este un soi de dezordine savanta,constienta.
Ordinea naturala este la fiziocrati ordinea providentiala.In raport cu acest
lucru,oamenii nu trebuie decat sa o cunoasca si sa i se supuna.
Cunoasterea ordinii naturale este o operatiune simpla.Instinctul,cunostinele si
perceptia intuitiva sunt instrumentele necesare pt. acest proces,dar cunoasterea nu este
apanajul

oricui.Cu

acest

proces

sunt

abilitate

doar

spiritele

inalte,cultivate,elitele.Acestia aleg calea,iar ceilalti trebuie sa se supuna.


A te supune ordinii naturale este ,dupa fiziocrati,de asemenea o operatiune simpla.
Doua instrumente ii sunt necesare individului: - balanta psihologica ( pr.hedonistic)
- interesul personal
Daca se urmaresc aceste 2 lucruri:eficacitatea si interesul,atunci lumea merge de la
sine.
Dorinta de a profita imprima societatii o miscare care o duce spre starea cea mai
buna posibila.
Laissez-faire-ul fiziocratilor nu inseamna reciprocitate,nici fatalism.

Calea libera era deschisa pt.initiativa,pt munca si il privea cu deosebire pe


individ.El era liber sa faca totul.Statului,in schimb,ii reveneau sarcini minime.
Fiziocratii
vor un stat redus la dimensiuni minime,dar,in acelasi
timp,autoritar.Forma de guvernamant agreata: despotismul.Despotul luminat este
reprezentantul lui Dumnezeu pe pamant si garantul ordinii naturale.
Democratia si liberalismul politic le repugna.
Dupa ei,suveranul trebuia sa fie autoritar,dar nu tiran.Supunerea fata de el intra in
legea firii deoarecedespotismul sau se confunda cu cel al ordinii naturale.