Sunteți pe pagina 1din 8

TEHNOLOGIE CHIMICA

ORGANICA
TCO curs 6_2012/2013

Procedee de separare a n-alcanilor


Obtinerea si separarea cicloalcanilor

SEPARAREA
PRIN
CRISTALIZARE

SEPARAREA
PRIN
ADSORBIE

PROCEDEE DE SEPARARE
A HIDROCARBURILOR
PARAFINICE

SEPARAREA CU
AJUTORUL
COMBINAIILOR
DE INCLUZIUNE
(prin aductare)

DEPARAFINAREA
CATALITICA

SEPARAREA n-ALCANILOR PRIN ADSORBIE PE SITE MOLECULARE

-Se folosesc site moleculare cu diametrul porilor in jur de 5 (tip X


sau Y in diferite forme cationice)
-n-alcanii au diametrul cel mai mic (4,9 )
-Se folosesc materii prime (fr. petroliere) cu urmatoarele cerinte: nalcani 15-30%; max 1-2% olefine; 300-600 ppm S si 20 ppm azot
-Procesele pot fi realizate in faza lichida sau de vapori
-Etapele procesului:
A) adsorbtia
B) purjarea hidrocarburilor neadsorbite
C) desorbtia (termica, prin scaderea presiunii partiale a n-alcanilor
sau cu un agent de desorbtie mai adsorbabil sau mai putin adsorbabil
decat n-alcanii ce trebuie adsorbiti)
D) regenerarea

Separarea n-alcanilor din petrol lampant prin adsorbtie in coloane


cu strat fix
FAZELE PROCESULUI
I - adsorbia n-alcanilor din materia
prim, (comprimat la 30 atm, uscat i
prenclzit la 200 C). izo-Alcanii prsesc
coloana, se rcesc, se destind i se separ
ntr-un separator gaz-lichid.
II ndeprtarea izo-alcanilor reinui
n macroporii sitelor moleculare prin spalare
cu hidrogen comprimat, uscat i prenclzit.
III - desorbia n-alcanilor cu n-pentan
comprimat i uscat; efluentul rezultat la
vrful coloanei se destinde i apoi se distil
pentru a separa n-pentanul de n-alcani.
Dup desorbie sitele moleculare rmn
saturate cu n-pentan care se ndeprteaz
prin scderea presiunii la 1 atm, astfel
coloana de adsorbie este pregtit pentru
un nou ciclu.
n
timp
sitele
moleculare
se
dezactiveaz prin adsorbia mai puternic a
unor componeni mai grei, fiind necesar o
regenerare prin splare cu exces mare de n1 dozator, 2 - compresor, 3 coloane de
pentan.
uscare cu site moleculare, 4 prenclzitor, 5
IV - regenerarea prin ardere controlat
coloane de adsorbie, 6 coloan distilare, a
componenilor
greu
adsorbii
la
7 ventil de destindere, 8 separator de temperaturi cuprinse ntre 450 550 C,
coloana este alimentat cu un amestec de
faze, 9 rcitor.
aer diluat cu azot pentru a menine i

Separarea n-alcanilor prin adsorbtie pe site moleculareProcedeul UOP MOLEX dezvoltare UOP SORBEX

1 coloana de adsorbie; 2 valva rotativa, 3 coloana de distilare extract; 4 coloana de


distilare rafinat; 5 separator

Procedeu operat izoterm in faza lichida sau de vapori functie de natura materiei prime (benzina
300 0C, 10 atm vap.; lampant si motorina f. Liq. 150 200 0C, 30 atm. Desorbenti: n-C5, nC6, nC7. Mp max 200ppm S si 20 ppm azot.
Specific se utilizeaza un singur adsorber. Mp si desorbentul se introduc simultan in coloana si
tot simultan parasesc coloana rafinatul si extractul. Rafinatul: izo alcani+aromatice+ mici cant
desorbent. Extractul: n-alcani+desorbent

Schema instalatiei de separare a n-alcanilor din fractiuni


uleioase
procedeul Texaco Selective Finishing TSF

1 adsorber; 2 desorber; 3 coloana distilare; 4 cuptor


tubular; 5 schimbatoare de caldura; 6 pompa

Procesul de deparafinare catalitica are la


baz ndeprtarea selectiva a hidrocarburilor
parafinice din fractiunile petroliere prin
cracarea acestora si hidrogenarea produselor
DEPARAFINAREA CATALITICArezultate.
Ambele
cerinte
(cracare
catalitic
i
hidrogenare) sunt satisfacute, fie de catalizatorii
Schema procedeului MLDW
bifunctionali de tip Pt-mordenit, fie de catalizatori
monofunctionali, folositi succesiv - site moleculare
si catalizatori metalici pentru hidrogenare.
Selectivitatea procesului este asigurata de
componenta de tip zeolitic, datorita faptului ca
acesta permite adsorbtia pe catalizator numai a nparafinelor si a i-parafinelor cu grad mic de
ramificare. Produsele secundare care se obtin sunt:
propanul, butanul, pentanul si o fractie de benzina cu CO
ridicata.

Procesul a fost realizat in doua variante


industriale, MLDW (Mobil Lube Oil Dewaxing)
pentru deparafinarea uleiurilor distilate si a
fractiunilor reziduale si varianta MDDW (Mobil
Distillate
Dewaxing)
pentru
deparafinarea
fractiunilor petroliere medii, in special a motorinei.
Conditii de operare 260-430 0C, 30 -60 atm.
n procedeul MLDW, cracarea selectiva se realizeaza
intr-un reactor cu catalizator in strat fix, de tip ZSM5, iar
hidrogenarea produselor nesaturate se face in al doilea
reactor pe catalizator de hidrotratare.
Procedeul MDDW foloseste acelasi tip de catalizator ca
si procedeul MLDW. Diferenta intre cele doua procedee consta
in faptul ca procedeul MDDW utilizeaza un singur reactor atit
pentru 3 cracarea
cit si4, pentru
hidrogenarea
1 cuptor tubular; 2 reactor de deparafinare;
reactor parafinelor
de hidrotratare;
5 separatoare;
produselor
nesaturate.
6 coloana de distilare

OBINEREA HIDROCARBURILOR
NAFTENICE
Hidrocarburile naftenice folosite cel

Schema instalaiei de separare a


ciclohexanului prin extracie cu anilin i
distilare extractiv cu furfurol:
1 coloan de extracie; 2, 4 - coloan de
distilare; 3 coloan de distilare extractiv; 5
filtru rotativ; 6 schimbtoare de cldur; 7
- cristalizor.

mai
adesea ca materii prime n sinteze organice
sunt ciclopentanul, ciclohexanul, ciclooctanul
i ciclododecanul.
Ciclopentanul se poate obine prin
hidrogenarea
ciclopentadienei
i
a
ciclopentenei, rezultate la prelucrarea termic
a ieiului.
Ciclohexanul se obine prin hidrogenarea
benzenului,
prin
izomerizarea
metilciclopentanului sau se poate separa din
benzinele provenite din ieiuri naftenice.
Separarea ciclohexanului din benzine se
realizeaz prin extracie cu anilin urmat de
distilare extractiv cu furfurol.
Purificarea ciclohexanului este posibil
prin rcire, cristalizare i filtrare, cnd rezult
ciclohexan de puritate 98 % (impurificat cu
benzen).
ndeprtarea benzenului se poate face
prin extracie cu acid sulfuric (procedeu ce
prezint o serie de dezavantaje printre care se
pot meniona: corozivitatea ridicat a acidului
sulfuric, consum ridicat de acid sulfuric i
pierderi nsemnate de benzen) sau prin
hidrogenare catalitic.
Ciclooctanul
i
ciclododecanul
sunt
produse de sintez i se obin prin
ciclooligomerizarea
butadienei
1,3,
la
cicloolefinele corespunztoare, urmat de
hidrogenarea acestora.

S-ar putea să vă placă și