Sunteți pe pagina 1din 19

Criminologie

AN4
ntrebri
Multiple choice

1. Ce studiaz criminologia?
a. Criminologia este tiinta care nu studiaz fenomenul social al criminalitii n scopul prevenirii
,combaterii acestuia.
b. Criminologia este tiinta care studiaz fenomenul social al criminalitii n scopul prevenirii
i combaterii acestuia.
c. Criminologia este tiinta care studiaz fenomenul social al criminalilor n scopul prevenirii i
combaterii acestuia.
ANS: B
2. Care este obiectul criminologiei?
a. Obiectul chimioterapiei este criminalitatea
b. Obiectul criminologiei este cristalitatea
c. Obiectul criminologiei este criminalitatea
ANS: C
3. Criminalitatea are urmtoarele trsturi:
a. criminalitatea este un fenomen social, juridic , antisocial, unitar, repetabil, un fapt numeric
si statistic (social cuantificabil)
b. criminalitatea este un fenomen social, juridic , antisocial, unitar, irepetabil, un fapt numeric si
static (antisocial cuantificabil)
c. . criminalitatea este un fenomen natural ,social, juridic , antisocial, unitar, repetabil, un fapt
numeric si statistic (social cuantificabil)
ANS: A
4. Pentru a explica cauzele care genereaz si condiiile care favorizeaz criminalitatea se poate
impune:
a. fenomenul criminalitatii poate fi studiat, descris si analizat
b. fenomenul criminalitatii poate fi studiat, scris si analizat
c. fenomenul criminalitatii nu poate fi studiat, descris si analizat
ANS: A
5. Din punct de vedere obiectiv se mparte n:
a. Criminalitatea: reala , nedescoperita(irelevanta sau aparenta), oculta (cifra neagra) , ilegala
b. Criminalitatea: reala , descoperita(relevanta sau aparenta), oculta (cifra neagra) , legala
c. Criminalitatea: ireala , nedescoperita(relevanta sau aparenta), ocultista (oaia neagra) , ilegala
ANS: B
1

6. Domeniul criminologiei l constituie:


a. Faptele prevazute de legea penala
b. Faptele prevazute de legea morala
c. Faptele prevazute de legea martiala
ANS: A
7. n criminologia romneasc faptele comise fr vinovie, pot fi cercetate:
a. da (sub raport moral)
b. nu
c. da (sub raport material si cauzal)
ANS: C
8. Criminalitatea patologic trebuie cercetat de criminologie?
a. depinde de caz
b. da
c. nu
ANS: B
9. Conceptele de baz cu care se opereaz n stiina criminologiei sunt:
a. conceptul de criminalitate si conceptul de criminal (are 2 subconcepte: infractor si
delincvent)
b. conceptul de crima( fapta antisociala), conceptul de victima(stiinta victimologiei )si
conceptual de reactie sociala (masuri preventive si represive)
c. ambele (a +b)
ANS: C
10. Cu ce subconcepte opereaz conceptul de criminalitate ?
a. structura criminalitatii ; starea si dinamica criminalitatii ; etiologia criminalitatii
b. structura criminalului ; starea si dinamica criminalului ; etiologia criminalului
c. structura criminalitatii ; stirea si dinamismul criminalitatii ; metodologia criminalitatii
ANS : A
11. Ce forme mbrac conceptul criminologic de reactie social?
a. masuri preventive - dezaprobarea sau protestul social si juridic
b. masuri represive -(pedepsele) pt combaterea criminalitatii
c. ambele
ANS : C
2

12. Criminalitatea ca fenomen social are un caracter:


a. Complex (fapte penale,comerciale,cauze sociale,relatii sociale,victime)
b. Complexat(fapte penalizate,criminali,cauze sociale,relatii socialiste,victime)
c. Complex (fapte penale,criminali,cauze sociale,relatii sociale,victime)
ANS : C
13. mpotriva criminalitii se lupt cu mijloace de:
a. drept constitutional
b.drept penal
c. drept comercial
ANS: B
14. n ce const deosebirea dintre criminologie si criminalistic?
a. Criminologia se ocupa cu studiul fenomenului criminalitatii si al etiologiei sale,criminalistica
se ocupa de studiul mijloacelor tehnico-stiintifice de investigare si metode tactico-penale.
b. nu exista deosebire
c. Criminalistica se ocupa cu studiul fenomenului criminalitatii si al etiologiei sale,criminologia se
ocupa de studiul mijloacelor tehnico-stiintifice de investigare si metode tactico-penale.
ANS: A
15. Exist relaii ale criminologie cu:
a. cu stiinta juridica si psihologia
b. alte stiinte sociale ori cu caracter juridic (sociologie generala si juridica, psihologia,
statistica, biologia).
c. alte stiinte sociale ori cu caracter juridic (sociologie primara si juridica, psihologia, statistica,
anatomia).
ANS: B
16. Funcia descriptiv const n studierea si consemnarea privind volumul criminalitii n:
a. intr-o tara,regiune,oras,intr-un ceas anume dat.
b. intr-o tara,regiune,oras,intr-un timp anume dat.
c. in toata lumea, intr-un timp dat
ANS: B
17. Conceptul de personalitate din cadrul funciei descriptive face referire la:
a. temperament, caracter, inteligenta
b. frumusete ,greutate, inaltime
c. descrierea fetei persoanei
3

ANS: A
18. Conceptul de mediu din cadrul funciei descriptive poate fi:
a. mediu familial ,ocazional ,ales sau acceptat.
b. mediu conceptual, mediu descriptiv
c. mediu ales, mediu functional
ANS: A
19. Conceptul de factor criminogen din cadrul funciei explicative const n:
a. elementul de determinare a actului criminal.
b. elementul de anti-determinare a actului criminal
c. explicatia factorului criminal
ANS: A
20. Conceptul de criminogenez din cadrul funciei explicative se refer la:
a. geneza crimei
b. cauza explicativa a crminalului
c.cauzele si conditiile criminalitatii
ANS: A
21. Conceptul de indice criminogen din cadrul funciei explicative poate fi:
a. acel "simtom" ce nu poate permite un diagnostic criminogen privind un individ.
b. acel "simtom" ce poate permite un diagnostic criminogen privind un criminal
c. acel "simtom" ce poate permite un diagnostic criminogen privind un individ.
ANS : C
22. Funcia predictiv este destinat:
a. este destinatia anticiparii starii evolutive si dinamicii fenomenului fractional
b. este destinata anticiparii starii, evolutiei si dinamicii fenomenului infractional
c. nu este destinata anticiparii starii, evolutiei si dinamicii fenomenului infractional
ANS: B
23. Funcia profilactic are ca destinaie:
a. remediul actiunii antisociale care se reflecte in aplicarea medicatiei adecvate in cadrul cunoasterii
fenomenului infractional.
b. remediul actiunii antisociale care se reflecte in aplicarea politicii penale adecvate in cadrul
cunoasterii fenomenului infractional.
4

c. remediul actiunii sociale care se reflecte in aplicarea politicii penale adecvate in cadrul
necunoasterii fenomenului infractional.
ANS: B
24. Ce trsturi distincte are metoda principal de investigare n criminologie?
a. rationamentul inductiv cu specificitatea sa.
b. inducerea in rationamentul crimei
c. specificul metodei crimei
ANS: A
25. Caracteristica metodei sociologice este:
a. observatia spontana
b. observatia organizata
c. ambele
ANS: A
26. Ca mijloace, instrumente si tehnici de investigare, observaia ca metod stiinific se foloseste de:
a. chestionar si interviu.
b. filajul si ascultarea telefoanelor
c. inregistrarea video
ANS: A
27. Ce are n vedere metoda psihologic de investigare?
a. individul care a fost determinat de o seama de motive ori interese de ordin psihologic
(sentimente,ura,razbunare,dusmanie,dorinta de imbogatire,etc)
b. criminalul care nu a fost determinat de o seama de motive ori interese de ordin psihologic
(sentimente,ura,razbunare,dusmanie,dorinta de imbogatire,etc)
c. criminalul care a fost determinat de o seama de motive ori interese de ordin psihologic
(sentimente,ura,razbunare,dusmanie,dorinta de imbogatire,etc)
ANS: C
28. Chestionarele si interviurile folosite prin metoda psihologic se refer n principal la:
a. aspectele parapsihologice ale procesului de criminogeneza
b. aspectele psihologice ale procesului de criminalitate
c. aspectele psihologice ale procesului de criminogeneza
ANS: C
29. Cu ce tipuri a nceput studiul metoda tipologic?
5

a. tipuri psihologice si a continuat cu tipuri sociologice("tipul agresiv","tipul pervers","tipul


pasional"etc.)
ANS: A
30. Ce metod special de investigare a criminologiei se refer la studiul monografic a unui tip de
criminal, a unui tip de infraciune, sau studiul monografiei unui municipiu, regiuni etc.?
a. metoda monografica.
b. metoda stereografica
c. metoda multigrafica
ANS: A
31. n ce societate au aprut primele preocupri pentru cunoasterea fenomeniului criminalitii?
a. in antichitate
b. in societatea feudala
c. in societatea burgheza
ANS: B
32. Cine a fost primul gnditor umanist care a protestat mpotriva pedepsei cu moartea si a pedepsei
corporale
a. Thomas Morus (1478- 1535)
b. Louis de Montesquieu
c. Ioan Tanoviceanu
ANS: A
33. n ce perioad a scris Louis de Montesquieu, Despre spiritul legilor?
a. 1847
b. 1748
c. 1784
ANS: B
34. Cine a fost creatorul criminologiei intuitive?
a. Louis de Montesquieu
b. Thomas Morus
c. Matei Basarab
ANS: A
35. Cine a fost autorul monografiei intitulat Despre delicte si pedepse?
a. Matei Basarab
6

b. Thomas Morus
c. Cesare Beccaria, la 1764
ANS: C
36. Ce a incriminat Matei Basarab n lucrarea sa ndreptarea legii?
a. mituirea,furtul si crima .
b.proxenetismul si prostitutia
c. legea comerciala
ANS: A
37. Cine a fost unanim recunoscut ca fiind fondatorul criminologiei romnesti?
a. Ioan Tanoviceanu
b. Matei Basarab
c. Ioan Tanoviceanu
ANS: A
38. Ce autor romn a afirmat n scrierile sale c ambiia nemsurat naste pcatul crimei?
a. Ioan Tanoviceanu
b. Matei Basarab
c. Miron Costin
ANS: C
39. n ce lucrare Petre Pandrea a analizat criminalitatea prin prisma ideologiei marxiste?
a. dialectica criminala
b. criminalitatea in socialism
c. socialismul criminal
ANS: A
40. Ce reprezentant al scolii geografice a afirmat ntr-una din lucrrile sale c nu srcia genereaz
criminalitatea ci discrepana dintre posibilitile materiale si aspiraiile oamenilor?
a. Lambert Adolphe Quetelet
b. Al. Lacassagne
c. . Gabriel Tarde
ANS: A
41. n ce contest Al. Lacassagne, reprezentantul scolii Lyoneze a rezumat aforismul societile au
criminali pe care i merit?
a. au pus accent pe factorii sociabili in stabilirea metodologiei criminale
7

b. nu au pus accent pe factorii sociali in stabilirea etiologiei criminale


c. au pus accent pe factorii sociali in stabilirea etiologiei criminale.
ANS: C
42. Cine au fost cei mai cunoscui reprezentani ai scolii socialiste care au afirmat c naintarea pe
calea comunismului va duce n mod indubitabil la dispariia fenomenului criminal?
a. KARL MARX
b. F.ENGELS
c. amandoi
ANS: C
43. Gabriel Tarde, fondatorul scolii inter-psihologice a considerat c o cauz a criminalitii o
constituie:
a. imitatia
b. lipsa educatiei
c. saracia
ANS: A
44. Cine a considerat crima ca fiind un fenomen de normalitate social si al crui scoli a aparinut?
a. scoala psihologica Emile Ddurkheim
b. scoala sociologica- Lambert Adolphe Quetelet
c. Scoala sociologic - Emile Durkheim
ANS: C
45. Una din premisele apariiei scolii pozitiviste a fost cercetarea n domeniul frenologiei fcut de
medicul:
a. Emile Durkheim
b. Franz Joseph Gall
c. Lambert Adolphe Quetelet
ANS: B
46. Cine a fost autorul lucrrii Tratat privind degenerescenele fizice intelectuale si morale ale
speciei umane care a fcut o clasificare a maladiilor mentale, predispuse la crim?
a. Benedict August Morel
b. Lambert Adolphe Quetelet
c. Franz Joseph Gall
ANS: A
8

47. Din ce scoal au fcut parte C. Lombroso, R. Garofalo si E. Ferri?


a. coala pozitivist italian (antropologic)
b. coala pozitivist spaniola(antropologic)
c. coala negativist italian (antropologic)
ANS: A
48. Ce lucrare l-a fcut celebru pe C. Lombroso?
a. criminalul si omul
b.omul si delicventul
c. LUomo delinquente (Omul Criminal)
ANS: C
49. Cesare Lombroso a fost:
a. reprezentantul: scolii clasice , Medic militar i criminolog italian.
b. Intemeietorul colii antropologice a dreptului, director al unui azil de alineati mintal,
profesor de medicina legala la Torino
c. ambele
ANS: C
50. Dup prerea lui Garofalo toate popoarele si toate clasele au dou sentimente constante
invariabile si anume:
a. n categoria sentimentelor altruiste exist doua constante : mila i probitatea (cinstea)
b. n categoria sentimentelor de ura exist doua constante : mila i probitatea (cinstea)
c. n categoria sentimentelor altruiste exist doua constante : mila i dispretul (cinstea)
ANS: A
51. Cine din cercettorii scolii pozitiviste italiene a introdus n gndirea criminologic noiunea de
periculozitatea infractorului?
a. Cesare Lombroso
b. E. Ferri
c. Raffaele Garofalo
ANS: C

52. Ce a luat n considerare E. Ferri cnd a clasificat criminalii n criminali nebuni, nscui, obisnuii,
de ocazie, din pasiune?
a. Teoria anormalitii bio-psiho-sociale (luand in considerare factorul factorul psihic )
b. Teoria normalitii bio-psiho-sociale (luand in considerare factorul factorul psihic )
c. Teoria anormalitii bio-psiho-sociale (neluand in considerare factorul factorul psihic )
ANS: A
53. Ce curent a susinut teoria conform creia cele patru tipuri de indivizi (picnicomorf, leptomorf,
atletomorf, displastic) au nclinare mai puternic spre comiterea unor infraciuni cu un anumit
specific?
a. curentul bio-tipologic
b. curentul morphologic
c. curentul biologic
ANS: A
54. Ce nclinaii au criminalii de tip leptomorf (astenic) ntlnii n clasificarea curentului bioecologic?
a. au inclinatii spre criminalitatea matrimoniala - furturi, abuz de incredere, delapidari ( sunt indivizi
inalti, slabi, chip prelungit, interiorizati)
b. au declinatii spre criminalitatea patrimoniala - furturi, abuz de incredere, delapidari ( sunt indivizi
inalti, slabi, chip prelungit, interiorizati)
c. au inclinatii spre criminalitatea patrimoniala - furturi, abuz de incredere, delapidari ( sunt
indivizi inalti, slabi, chip prelungit, interiorizati)
ANS: C
55. Cum este reprezentat tipul picnicomorf descris n curentul bio-tipologic?
a. este reprezentat de indivizi corpolenti, scunzi, cu extremitati scurte, fata rotunda, calvitie,
inteligenti si expansivi cu inclinatii spre criminalitatea vicleana (fraude, escrocherii)
b. au declinatii spre criminalitatea patrimoniala - furturi, abuz de incredere, delapidari ( sunt indivizi
inalti, slabi, chip prelungit, interiorizati)
c. este reprezentat de indivizi slabi, inalti, cu extremitati lungi, fata rotunda, calvitie, inteligenti si
expansivi cu inclinatii spre criminalitatea vicleana (fraude, escrocherii)
ANS: A
56. Curentul inadaptrii bio-psihice a fost reprezentat de:
a. criminologul suedez Olof Kinberg n lucrarea Probleme fundamentale ale criminologiei.
b. criminologul suedez Deso Kisinberg n lucrarea Probleme fundamentale ale criminologiei.
c. criminologul suedez Afon Kindiberg n lucrarea Probleme fundamentale ale criminologiei.
10

ANS: A
57. Care au fost cele dou elemente principale avute n vederea analizei biopsihice?
a. atomul constitutional si functia virala
b. Nucleul constitutional si Funcia moral
c. miezul constitutiei si logaritmul moral
d.
ANS: B
58. Referitor la funcia moral O. Kinberg considera c este compus din:
a. elemente emotionale si elemente cogenitive
b. elemente emoionale i elemente cognitive.
c. elemente semiemoionale i elemente cognitive
ANS: B
59. Ce curent a reprezentat criminologul italian Benigno di Tullio?
a. Teoria sau curentul constituiei criminale
b. Teoria sau curentul constituiei criminologice
c. Teoria sau curentul constituiei criminogene
ANS : A
60. Care a fost cea mai importanta lucrare a criminologului Benigno di Tullio?
a. Tratat de antropologie criminal a fost publicat prima oar in 1945.
b. . Tratat de criminologie antropologica a fost publicat prima oar in 1945.
c. . Tratat de antropologie crimogena a fost publicat prima oar in 1945.
ANS : A
61. Studiul microscopic a nucleului celulei umane a permis descoperirea cromozomilor care
condiioneaz sexul genetic al:
a. barbatului ( cromozomii contin genele care constituie suportul material al ereditatii
b. femeii ( cromozomii contin genele care constituie suportul material al ereditatii
c. omului ( cromozomii contin genele care constituie suportul material al ereditatii
ANS: C
62. Cariotipul uman presupune prezena a:
a. 46 de cromozomi dispusi in 23 de perechi, din care 22 reprezinta soma (partea
nereproductiv), iar o pereche reprezint germenul (partea ce asigura reproducerea) alcatuit
din cromozomi sexuali
b. . 48 de cromozomi dispusi in 24 de perechi, din care 23 reprezinta soma (partea nereproductiv),
iar o pereche reprezint germenul (partea ce asigura reproducerea) alcatuit din cromozomi sexuali
11

c. . 44 de cromozomi dispusi in 22 de perechi, din care 21 reprezinta soma (partea nereproductiv),


iar o pereche reprezint germenul (partea ce asigura reproducerea) alcatuit din cromozomi sexuali
ANS: A
63. Dezvoltarea tehnicilor moderne de cercetare n domeniul genetic a permis investigarea unor noi
zone n domeniul:
a. biologiei genetice
b. crimei genetice
c. biologiei criminale
ANS: C
64. Sexul genetic este condiionat de prezena sau absena unui cromozom particular care este notat
cu litera:
a. cu litera y
b. cu litera{{x}}
c. cu litera {z}
ANS: A
65. Formula cariotipului normal masculin este:
a. Km = 46xx
b. Km = 46xy.
c. Km = 46yy.
ANS: B
66. Formula cariotipului normal feminin este:
a. Kf = 46xy
b. Kf = 46xx
c. Kf = 46yx
ANS: B
67. Anomaliile cromozomiale sexuale sunt mai frecvente la:
a. la delincveni
b. la femei
c. la homosexuali
ANS: A
68. O prim anomalie descoperit este existena suplimentar a unui cromozom de tipul:
a. existenta suplimentar a unui cromozom de tipul ,,y (anomalie denumit sindromul Klinefelter)
12

b. existenta suplimentar a unui cromozom de tipul ,,xx (anomalie denumit sindromul Klinefelter)
c. existenta suplimentar a unui cromozom de tipul ,,x (anomalie denumit sindromul
Klinefelter)
ANS: C
69. Subiecii care prezint cariotipul cu formula 47xxy comit (au tendin spre criminalitate de tip):
a. infractional (talharii, violuri)
b. infractional (mita, santaj)
c. de tip sexual constand in homosexualitate, pedofilie, exhibitionism, furturi.
ANS: C
70. Criminalitatea de tip sexual are subieci cu modificri cum ar fi:
a. caracter pasiv, timiditatea,
b. ambele
c. depresia, deseori tulburari mentale
ANS: B
71. Existena suplimentar a unui cromozom de tipul x este denumit:
a. anomalie denumit sindromul Klinefelter
b. anomalie denumit sindromul Klaussfelter
c. anomalie denumit sindromul Kligelter
ANS: A
72. Anomalia cromozomului n plus de tip y face ca subiecii din aceast categorie n plan
morfologic s prezinte aparen:
a. masculine, frecvent inalti peste 1,80 m, cu anomalii in configuratia urechilor, calvitie,
miopie, etc.
b. masculine, frecvent inalti peste 1,90 m, cu anomalii in configuratia buzelor, calvitie, miopie, etc.
c. masculine, frecvent inalti peste 2,00 m, cu anomalii in configuratia urechilor, roscati, miopie, etc.
ANS: A
73. Surplusul de cromozomi yeste denumit :
a. cromozomul sexului
b. cromozomul inteligentei
c.Cromozomul crimei.

13

ANS: C
74. Procentul de femei infractoare cu cariotipul 46x0 este:
a. nesemnificativ
b. mare
c. imens
ANS: A
75. Anomaliile abordate de teoria genetic pot exista si la:
a. indivizi perfect anormali prin inteligenta si comportament
b. indivizi perfect normali prin inteligenta si comportament.
c. indivizi perfect normali prin sanatate si comportament
ANS: B
76. Cui aparine teoria asociaiilor difereniate:
a. criminologului american Edward Northerland
b. criminologului american Edwin Sutherland
c. criminologului britanic Edwin Sutherland
ANS : B
77. Ce teorie criminologic a concluzionat c indivizii devin criminali sau nu n raport de grupurile la
care ei ader sau se asociaz?
a. Teoria asociatiilor diferentiate
b. teorema asociatiilor diferentiale
c. teoria asocitiilor diferite
ANS: A
78. Cui apartine teoria conflictelor de culturi?
a. criminologului american Edwin Sutherland
b. criminologului american Robert K. Merton
c. criminologului american Thorsten Sellin
ANS: C
79. Cum s-a numit principala lucrare scris de Thorsten Sellin?
a. Conflictul cultural i crima - publicat prima oara in 1938
b. Conflictul crimei i cultura - publicat prima oara in 1938
c. Atractia dintre cultura i crima - publicat prima oara in 1938
ANS: A
14

80. Conform teoriei conflictelor de culturi, conflictul poate s apar:


a. Exist n principal trei situiaii generatoare de conflict(a ,b si c)
b. conflictul poate s apar ntre dou atitudini perfect morale, dar bazate pe valori diferite ( de
exemplu n cazul colonizrii ) ;
c. conflictul se poate situa ntre legi arbitrare ori legi care favorizeaza corupia, pe de o parte, i
indivizi care se supun unor concepii morale sntoase, pe de alta parte ; ( de exemplu n cazul
strii de ocupaie ) ;
d. conflictul se poate ivi ntre legi conforme cu valorile socialmente acceptate si indivizi ce au
coduri morale particulare. ( de exemplu n cazul imigranilor )
ANS: A
81. Teoria anomiei face parte din:
a. lucrarea ,,Teorema sociala si structura sociala
b. lucrarea ,,Teoria sociala si straturile sociale
c. lucrarea ,,Teoria sociala si structura sociala
ANS: C
82. Cine a formulat teoria anomiei?
a. sociologul american Edwin Sutherland
b. sociologul american Robert K. Merton
c. sociologul american Thorsten Sellin
ANS : B
83. Termenul de anomie vine de la grecescul anomius care nseamn:
a. anonim
b. nimanui
c. haos, dezorganizare
ANS: C
84. Din punct de vedere sociologic anomios desemneaz o stare a societii caracterizat prin:
a. lipsa de legi, de norme
b. existenta unor norme contradictorii.
c. ambele
ANS: C
85. Teoria noua aprare social a adoptat unele principii importante cum ar fi:
a. cunoasterea criminalului,
b. unificarea pedepselor cu masurile de siguranta
15

c. ambele
ANS: C
86. Cel mai de seam reprezentant si creator al psihanalizei a fost:
a. Sigmund Freud (1856-1939) medic vienez
b. Sigmund Freud (1856-1939) medic vienez
c. Sigmund Freud (1856-1939) medic vienez
ANS: A
87. Conform teoriei freudiene forele pulsionale fundamentale ale individului sunt:
a. erosul instinct al vietii si dragostei
b. ambele
c. thanatos instinct distructiv al urii si morii
ANS: B
88. Ce concept freudian explic faptul c un infractor si semneaz crima?
a. ,,complexul de inferioritate (al IV-lea)
b. ,,complexul de superioritate (al IV-lea)
c. ,,complexul de vinovatie (al IV-lea)
ANS: C
89. Conform teoriei criminalului nevrotic acesta acioneaz n funcie de:
a. mobiluri inconstiente in care ,,eul este invins de ,,sine care scapa si de supraeul
b. mobiluri inconstiente in care ,,eul este invins de ,,supraeul care scapa si de sine
c. mobiluri inconstiente in care ,,supraeul este invins de ,,sine care scapa si de eul
ANS: A
90. Criminalitatea imaginar, care transpune n vise, fantezii sau acte ratate a fost abordat n:
a. lucrarea ,, Criminalul si judecatorii sai scrisa de Fr.Alexander si H.Staub
b. lucrarea ,, Criminalul si avocatii sai scrisa de Fr.Alexander si H.Staub
c. lucrarea ,, Criminalul si calaii sai scrisa de Fr.Alexander si H.Staub
ANS: A
91. Cui aparine teoria instinctelor?
a. criminologului belgian Jean Pinatel
b. criminologului belgian J. Lange
c. criminologului belgian Etienne de Greeff
16

ANS: C
92. Pe ce se fundamenteaz teoria instinctelor?
a. pe instinctologia psihomorala a delicventului
b. pe etiologia psihormonala a delicventului
c. pe etiologia psihomorala a delicventului
ANS: C
93. Potrivit teoriei instinctelor structura afectiv a individului este determinat de dou grupuri
fundamentale de instincte:
a. instincte de conservare si instincte de iubire
b. instinctele de aprare i instinctele de simpatie
c. instincte de atac si instincte de ura
ANS: B
94. Dup prerea lui E. De Greeff trstura psihic fundamental care permite trecerea individului la
actul criminal este:
a. indiferenta afectiva a individului
b. indiferenta efectiva a individului
c. diferenta afectiva a individului
ANS: A
95. Cui aparine teoria personalitii criminale?
a. criminologului francez E. De Greeff
b. criminologului francez Jean Pinatel
c. criminologului francez J. Lange
ANS : B
96. Ce reprezint egocentrismul n concepia lui Jean Pinatel?
a. tendina individului de a raporta totul la sine insusi
b. tendina individului de a raporta totul la altii
c. tendina individului de a nu raporta totul la sine insusi
ANS: A
97. Indiferena afectiv conform teoriei personalitii criminale reprezint:
a. acea trasatura psihica afectiva prin care individul este dominat de semenii sai
b. acea trasatura psihica afectiva prin care individul domina pe de semenii sai
c. acea trasatura psihiatrica afectiva prin care individul este dominat de semenii sai
17

ANS: A
98. Ce scoal a concluzionat c datorit unor stigmate exterioare, este posibil s fi recunoscut un
ucigas, ho, escroc etc.?
a. scoala lombarda
b. scoala lombrodiana
c. Scoala lombroziana
ANS: C
99. Sunt considerai factori individuali de criminalitate de natur ereditar:
a. ambele( b+c)
b. factori de natura biopsihologica
c. factori biologici criminogeni
ANS: A
100. Conform studiului criminologului J. Lange, vinovai de comiterea actului criminal sunt:
a. factorii ereditatii
b. factorii psihici
c. factorii morali
ANS: A
101. Ce indivizi vizeaz factorii individuali de criminalitate de natur psihiatric?
a. psihopatii juvenili
b. psihopatii criminologi
c. ,,psihopatii delicventi care imbraca urmatoarele forme: - tulburari mintale de durata
- maladiile mintale evolutive
ANS: C
102. Criminologii opiniaz c delicvena juvenil cuprinde:
a. minorii, adolescentii
b. tinerii inclusiv tinerii adulti
c. ambele(a+b)
ANS: C
103. n toata lumea s-a constatat c:
a. raportul este in favoarea criminalitatii masculine in sensul ca femeia este mai putin criminala decat
barbatul
18

b. raportul este in favoarea criminalitatii feminine in sensul ca barbatul este mai putin criminal decat
femeia
c.raportul este in favoarea criminalitatii feminine in sensul ca femeia este mai putin criminala
decat barbatul
ANS: C
104. Dopajul este specific pentru stimularea:
a. sportivilor de mare perfomanta
b. narcomanilor
c. aurolacilor
ANS: A
105. Factorii specifici mediului ineluctabil definesc:
a. familia de origine a unui criminal
b. familia de origine a unui mafiot
c. familia de origine a unui individ
ANS: C
106. Mediul ocazional tipic este reprezentat de:
a. familie
b. scoala
c. parinti
ANS: B
107. Criminalitatea neorganizat este cunoscut si sub denumirea de: (sau partial organizata)
a. ,,criminalitatea conventionala
b. ,,criminalitatea nonconventionala
c. ,,criminalitatea neconventionala
ANS: A

19