Sunteți pe pagina 1din 19

I.

Prezentarea staiunii Bile Felix

1. Prezentare general
Staiunea BAILE FELIX este cea mai mare statiune cu funcionare permanent din
Romnia. Aceasta se afla in partea de nord-vest a Romaniei, la doar la 8 km de Municipiul
Oradea, resedinta judetului Bihor (unul dintre cele mai semnificative centre economice,
sociale si culturale a zonei); si la 22 km de punctul rutier de frontiera Bors. Este cea mai
cunoscuta staiune balneara din Romania, cu renume si in afara granitelor.
Descoperite din antichitate, izvoarele de apa geo-termala la temperaturi de 45 si 112
C, au proprietati curative certificate, fiind oligometalice, bicarbonate, calcice si sodice, iar
namolurile au proprietati sapropelice (bogate in hidrosulfura de fier coloidala).
Formate prin patrunderea apelor de suprafaa pana in zona calcarelor triasice fisurate,
la adancimi ce depasesc 1000 de metri si de unde se intorc incalzite, apele termale de la Baile
Felix si-au micsorat debitul natural in urma unui cutremur de pamant ce a avut loc in 1834.
Bile Felix dispun de o bogata baza de tratament ce cuprinde: instalatii pentru bai la
cada, instalatii pentru aplicatii calde cu nmol si parafina, bazine cu apa termala, instalatii
pentru elongatii sub apa, instalatii pentru electro si hidro terapie, sauna, piscine acoperite si in
aer liber, sali de gimnastica medical.
Temperatura apelor termale este intre 20-49 grade. Datorita continutului ridicat de
saruri minerale medicii internisti recomanda pacientilor tratamentele sau curele cu ape din bai.
Baile Felix prin reteaua de hoteluri ofer 7000 de locuri de cazare, bazine de not, tranduri in
aer liber sau acoperite si aer curat.
Pentru timpul liber, staiunea dispune de piscine acoperite si descoperite, sli de jocuri
mecanice, terenuri de sport, cinematograf, discoteca, etc.
Climatul cu ierni blnde i veri moderate, favorizeaz existenta unei paduri de foioase
intinse, care da staiunii o atmosfera ideala pentru orice anotimp, facand-o propice pentru
relaxare si tratament, astfel nct ploaia sau frigul iernii nu reprezint o piedica pentru o baie
cu apa termala in aer liber. Datorita climei blande in lacurile staiunii triesc nuferi
subtropicali.
Turitii dornici sa ajung in staiune pot alege din mai multe modaliti de acces,
rutier, feroviar si aerian.

Rutier - Baile Felix se afla langa drumul European E66 Oradea-Deva, la 8 km. de
Oradea si 20 km de cea mai apropiata trecere de frontiera cu Ungaria Bors/Artand.

Feroviar - Pentru a ajunge in Baile Felix pe cale feroviara, trebuie sa ajungeti pana in
Oradea cu trenul. Din Oradea in Baile Felix se ajunge cu mijloace de transport in
comun. Statia de Maxi Taxi si autobuse care circula spre Baile Felix se afla in Oradea,
cartierul Nufarul, la capatul de linie al tramvaielor, la iesirea din oras spre Baile Felix.
Mijloacele de transport in comun circula pe ruta Oradea - Sanmartin - Baile Felix si
retur intr-un interval de 15 minute. Pentru mai multe informatii contactati: Agentia
CFR Oradea, str. Republicii nr. 2, tel. 416.565, Statia CFR Oradea, str. Republicii nr.

114, tel. centrala: 414.970, Informatii CFR: 952 sau 414.970 (www.infofer.ro).
Aerian - Aeroportul Oradea ofera atat curse interne cat si externe (via Timisoara).
Cursele interne sunt Bucuresti-Oradea si retur, iar ca destinatii externe amintim curse
din Oradea spre: Ancona, Florenta, Milano, Roma, Torino, Verona, Dusseldorf,
Munchen, Stuttgart, Paris, Atena. n apropiere sunt situate aeroporturile internaionale
Timisoara (180Km) si Budapesta (250 Km).

1.1 Istoric
In 1221, apare cea mai veche mrturie a Bailor Felix intr-o Diploma a Vaticanului
fiind menionate apele termale de langa Cetatea Oradiei ca Termae Varadienses sau Baile
Oradiei. Efectul tmduitor al bilor termale i pune amprenta pe scrierile marelui umanist
Nicolaus Olahus, care le aduce un omagiu in 1536.
Mai trziu, intre 1700 - 1721, Felix Heldres descoper i utilizeaz izvorul Felix, a
crui denumire s-a generalizat cu timpul pentru toata staiunea. In 1731 se face prima analiza
a apelor termale si ale proprietatii lor curative, unice, asa cum le cunoastem pana astazi.
Prima atestare despre statiune dateaz din anul 1763 si conine notele unui medic
privind construirea unui bazin pentru bai. n 1771, bazinul de lemn a fost transformat n bazin
de piatra atandu-se si cabine de bi. Prima cladire a fost construita ntre 1766-1772.
Statiunea incepe sa se dezvolte dupa realizarea primului foraj modern de la Izvorului Principal
in 1885.
Simbolul statiunii, "nufarul termal" sau "floarea de lotus" (Nymphaea Lotus var.
Termalis), a fost descoperit n anul 1789 de botanistul P. Kitaibel i denumit in 1908 de ctre
J. Tuzson, care face asemnarea cu nufrul de Nil. In 1931, planta a fost declarata monument
al naturii.
La expoziia mondial din 1896, apelor din aceasta staiune li s-a acordat medalia de
Aur si Diploma de onoare.

1.2 Cadrul natural

1.2.1

Relieful

Este complex, dispus in trepte, de la est (Muntii Bihorului cu vf. Curcubata Mare de
1.849 m, Muntii Vladeasa, Codru Moma, Padurea Craiului, Plopis, desprii de depresiunile
Beiu si Vad-Borod) spre vest (90 m n Cmpia joas a Criurilor).
Predominana calcarului a favorizat apariia unui pitoresc relief carstic - platoul
Padis (care te duce cu gndul la o lume ireala, presrat cu tuneluri, cascade subterane,
lacuri ascunse de lumina zilei, pduri tcute, izbucuri misterioase, canioane si ghetari care
rivalizeaz cu cele mai vestite obiective turistice mondiale de acest gen). Dealurile
piemontane criene au altitudini intre 200-500 m si fac trecerea la cea mai joasa treapta,
Campia vestica.
1.2.2

Clima

Staiunea are o clima temperat-continentala, cu influente oceanice provenind din vest,


temperatura medie anuala este de 10,6C (iulie- in jur de 21C; ianuarie in jur de -2C).
Temperatura (de la 10,5C in campii si de 2-4C pe munti) si precipitaiile (de la
700 mm in cmpie la 1400 mm pe cele mai inalte culmi), oscileaz in funcie de unitile de
relief. Vnturile bat din direcia nord-vest, sud-vest si sud.
Bioclimatul este sedativ, cu ierni dulci i veri fr clduri excesive. Vnturi uoare din
N i NE, precipitaii relativ reduse (650 mm anual).

1.3 Cadrul socio-economic


Judeul Bihor are o suprafaa de 7.544 km2; de asemenea are 624.972 locuitori,
ocupa locul 6 n funcie de suprafaa i locul 13 dup numrul locuitorilor, ntre cele 41
judee ale Romniei. O treime din locuitorii judeului locuiesc n Municipiul Oradea Reedina Bihorului.
Din punct de vedere administrativ, judeul Bihor are o reea densa de aezri,
cuprinznd zece orae, din care patru municipii (Oradea fiind resedinta de judet), cu 21 de
localiti componente, 90 de comune, din care trei suburbane si 435 de sate. Cel mai
important centru economic si social-cultural al judeului si unul dintre marile orae ale tarii

este Oradea cu 173.621 de locuitori. Celelalte orase, centre social-culturale (Salonta,


Marghita, Beius, Alesd, Stei, Vascau, Nucet) au sub 20.000 de locuitori fiecare.
Baile Felix si Baile 1 Mai sunt doua staiuni ce mbina posibilitile de distracie cu
cele de tratament, fiind renumite pentru apele geotermale, ce au efecte benefice in diverse
afeciuni.

2. Analiza potenialului turistic


2.1 Apele minerale
Staiunea este bogat in izvoare de ape minerale termale (20-48C), oligotermale,
radioactive, coninnd sulf, calciu, sodiu, descoperite la inceputul mileniului. Zcmintele
de turba si mlul terapeutic ce se gasecs n lunca rurilor Peta si Hidisel, fac posibil si
terapia cu nmol. n aceste zcminte, nmolul are un grad avansat de humificare si este
hidratat la limita.

2.2. Indicaii terapeutice


Efectele benefice ale apelor termale din staiuea Baile Felix sunt folosite pentru
urmtoarele afeciuni:
- Afectiuni reumatismale inflamatorii ( poliartrita reumadoida, spondiloza anchilozanta)
- Afectiuni reumatismale degenerative (spondiloza cervicala, dorsala si lombara,
poliartroza)
- Afectiuni reumatismale abarticulare
- Afectiuni post-traumatice
- Afectiuni neurologice periferice
- Afectiuni neurologice centrale
- Afectiuni ginecologice
- Afectiuni asociate (boli de nutritie si metabolism, boli endocrine).
Tipuri de proceduri:
- Kinetoterapie
- Bai calde cu ape minerale n cazi si bazine
- Electroterapie
- Hidroterapie

- Aerohelioterapie n bazine deschise cu apa termala


- Aerosoli
- Gimnastica medicala
- Bai de lumina
- Sauna
- Cosmetica.
Efectele benefice oferite de apele termale pentru anumite afeciuni pot fi duntoare
si contraindicate pentru alte afeciuni. Aceste afeciuni sunt:
- Boli infecto-contagioase
- Boli venerice
- Tumori maligne
- Hemoragii
- Boli psihice

2.3. Alte resurse turistice


Lacul cu nuferi din Bile 1 Mai, rezervaie natural care ocrotete 3 specii naturale
protejate: Nymphaea Lotus Thermalis (varietate unic n Europa, relicv a erei teriare),
petele Roioara lui Racovi (specie endemic, denumit dup naturalistul romn Emil
Racovi) i melcul Melanopsis Parreyssi (supravieuitor al erei glaciare).
Capela de la Haieu, o impresionant biseric-sal de sorginte medieval (sec. XIV), n
care se mai pot observa elemente arhitecturale romanice, cisterciene i gotice (restaurat n
anul 1977);
Cladirea Sanifarm, o fost mnstire aparintoare ordinului clugresc Sf. Vinceniu,
frumoas cldire de arhitectur baroc, construit n sec. al XVIII-lea.

Obiective turistice
- trandul cu valuri din Bile 1 Mai (cel mai vechi din Romnia- aprox. 107 ani).
- trandul cu ap termal Apolo (1900).
- Lacul cu nuferi din Bile 1 Mai, rezervaie natural care ocrotete 3 specii naturale protejate:
Nymphaea Lotus Thermalis (varietate unic n Europa, relicv a erei teriare), petele
Roioara lui Racovi (specie endemic, denumit dup naturalistul romn Emil Racovi)
i melcul Melanopsis Parreyssi (supravieuitor al erei glaciare).

- Fenomenul carstic de pe Dealul omleului, Avenul de la Betfia sau Avenul Hudra Bradii
(impropriu numit de localnici Craterul de la Betfia). Acesta are o adncime de 86 de metri,
puul su avnd o cdere aproape vertical de 54 metri).
- trandul Venus din Bile 1 Mai.
- Rezervaia de nuferi din Bile Felix
- Cei interesai de cultura i civilizaia local pot vizita urmtoarele obiective:
- Capela de la Haieu, o impresionant biseric-sal de sorginte medieval (sec. XIV), n care
se mai pot observa elemente arhitecturale romanice, cisterciene i gotice (restaurat n anul
1977);
- Cldirea Sanifarm, o fost mnstire aparintoare ordinului clugresc Sf. Vinceniu,
frumoas cldire de arhitectur baroc, construit n sec. al XVIII-lea.
- Biserica ortodox din Rontu (sec. XV)
- Biserica unit (greco-catolic) din Haieu (1906);
- Bisericile din lemn ortodox i unit din Bile Felix.
- Oraul Oradea (parcul 1 Decembrie sau 23 August; Biserica cu lun, etc., Cetatea Oradei,
etc.)
- Budapesta i alte orae strine din rile nvecinate.

2.4 Stadiul actual de valorificare


Locuri oferite turitilor, pe regiuni de dezvoltare, judee si tipuri de structuri de
primire turistic cu funciuni de cazare turistic.
Structura de primire turistica cu funciuni de Cazare turistic, pe regiune de
dezvoltare si judee, la 31 decembrie, 2013:
Bihor:
Total numr de uniti de cazare: 136
Hoteluri i moteluri: 50
Hanuri turistice:3
Cabane turistice: 11
Campinguri i uniti tip csu: 15
Vile turistice i Bungalouri: 26
Tabere de elevi i precolari: 12
Pensiuni turistice urbane: 12
Pensiuni turistice rurale: 7

In 2012, numrul total al locurilor de cazare a judeului Bihor era de 10645, iar in
anul 2013, se observa o cretere a acestora pana la 11005 datorita creterii numrului de
turiti care vizitau zona.
In ceea ce privete numrul de locuri de cazare disponibile in hoteluri, in anul 2013
erau 10137 iar in 2014, se observa o cretere de pana la 10529. Tot in acest an apar
hostelurile cu 40 de locuri de cazare si se diminueaza locurile in vilele turistice si in
pensiunile urbane.

3. BILE FELIX - ANALIZA SWOT


Puncte tari :
Bile Felix este cunoscut ca o staiune turistic cu recunoatere internaional
Diversificare socio-economic (33% sntate, 30% comer i 22% industrie), legate ca
activiti de sursele termale;
Exist uniti cu caracter specific (recuperare medical, centre de antrenament pentru
atlei, mici cluburi de agrement)
Poziionare rutier bun (E76) i deservire optim cu mijloace de transport public
Diversitate etnic, cu efecte pozitive asupra nivelul cultural i educaional al
populaiei;
Apropierea de grania cu Ungaria este un avantaj pentru atragerea turitilor strini,
societatea nu se lovete de problema infrastructurii rutiere precare din interiorul rii
oferta societii este unic n aceast regiune, beneficiind de o baz natural cu
potenial
Cresterea pozitivq a sosirilor de turisti romani cu 108%; numarul vizitatorilor straini a
crescut cu 15.8%
Indicele de ocupare turistica acrescut cu 29.3%

Puncte slabe :
Nevoia mare de investiii, venit din gradul de uzur fizic, dar i de nevoia de
modernizare;
Managementul precar este alt problem a turismului romnesc
Aeroport n vecintate cu destinaii internaionale limitate

Nu se sustin brandurile relevante din patrimonial cultural


Lipsa unor strategii specifice pentru turismul cultural, istoric si lipsa parteneriatelor
interinstitutionale
Lipsa surselor financiare pentru proiectele de investitii si/ sau alocarea acestora pe
prioritati comunitare
Scaderea fortei de munca calificateocupate in turism; cauza este data de nivelul redus
de salarizare fata de celelalte ramuri economice
Structuri de promovare si informare insuficiente
Cererea interna reorientata

Oportuniti:
Promovarea turismului romnesc trebuie s se fac i unitar, nu numai la nivel de
companie ci i la nivel de stat;
Intrarea Romniei n UE reprezint un avantaj considerabil pentru turismul
romnesc n general i pentru Turismul din Felix in particular, mai ales tinnd cont de
apropierea de grania vestic.
Posibilitatea atragerii de investiii directe n domeniul turismului balnear i meninerea
imaginii de marc;
Construirea autostrazii Transilvania
Cresterea capacitatii de czare turistica
Imbatranirea populatiei va duce la o crestere a turismului balnear din zona;
Cresterea puterii de cumpararea apopulatiei
Accesibilitatea fondurilor externe (Fonduri structurale FEDER) pentru dezvoltarea
turismului
Cooperarea transfrontaliera cu tarie vecine

Amenintari:
n conditiile in care statul nu incurajeaza turismul, nu creaza un cadru propice
dezvoltarii acestuia, atunci multe din eforturile singulare ale unei companii pot fi in
zadar.
Diminuarea cadrului natural datorit amplasrii de noi rezidene fr respectarea
normelor i standardelor de calitate a mediului

Reorientarea unei pri a cererii turistice interne ctre destinaii externe, cu o calitate a
serviciilor net superioar, dar i micorarea puterii de cumprare a populaiei;
Imbuntirea mai rapid a standardelor de calitate a ofertelor turistice ale rii vecine,
direct concurente ale Romniei i coroborarea nivelurilor tarifelor cu calitatea
serviciilor. Exemplu staiunile termale din Ungaria
Necontientizarea rolului introducerii sistemului de management al calitii i
nerespectarea principiilor dezvoltrii durabile n evoluia turismului romnesc;
Poluarea accentuat a mediului natural i intervenia tot mare a omului n natur;
Neglijarea patrimoniului cultural din zona
Slaba dezvoltare a infrastructurii rutiere, feroviare si aeriene
Concurenta altor statiuni balneoclimaterice din zona
Nivel scazut al cooperarii intre operatorii liniilor aeriene regulate si agentiile de turism
Lipsa marketingului regional de turism
Lipsa unei strategii integrate de cdezvoltare a turismului la nivel national
Proliferarea concurentei neloiale

Strategii:
Potential pentru turismul de nisa: turism cultural, localitatile din zona ofera o gama
larga de obiective culturale/ de divertisment, reprezentte de muzee, teatre.
Turism de tineret.
Constituirea de agentii regonale de de promovare aturismului in legatura cu operatorii
internationali.
Marirea numarului de centre de informare, panouri de informrae plasate in fata
unitatiloe economice , garii,spitalelor.
Cresterea numarului de scoli si institutii de invatamant cu profil de management
touristic.
Acerba promovare pe piata si pe alte regini din tara: publicitate sporita la locul
vanzarii (birou de turism), agentii de voiaj si locatii rurale, publicatii, cataloage
generale de destinatie intreprindere, cataloage de produs, harti, planuri si trasee,
ghiduri turistice, pliante turistice.
Distributie directa: cumpararea setrviciului de turism prin Internet, rezervari prin
Internet.

Actiuni promotionale orientate spre mentinerea si fidelizarea clientilor, atragerea


clientilor potentiali, atragerea clientilor firmelor concurente.
Participare la saloane, targuri si expozitii de turism.
Cresterea mijloacelor de comunicare cu publicul extern: vizite ale jurnalistilor,
receptii.

Diversificarea tehnicilor pentru incitare la cumparare: reduceri de preturi, (reduceri de


preturi pentru perioade de extrasezon, oferte speciale pentru pensionari, elevi si
studenti, reduceri sau gratuitati pentru turistii fideli, bonusuri la a II-a, a III-a sau a IVa utilizare oferte speciale, jocuri si concursuri, tombole si loterii, sponsorizarea unui
sportive pentru a aduce un plus de imagine, panouri informatice / computerizate in
statii de autobus, benzinarii, piete, illustrate si vederi, cataloage.
Este necesar conceperea unor planuri strategice de dezvoltarea a turismului balnear,

care s porneasc de la o viziune interogatoare i s antreneze toi factorii implicai n


dezvoltarea acestuia. Atingerea unui astfel de obiectiv major necesit realizarea unor obiective
specifice cum sunt: creterea competitivitii produsului turistic balnear, relansarea produsului
turistic balnear romnesc pe piaa local, regional, naional i chiar internaional,
modernizarea infrastructurii, perfecionarea cadrului legislativ organizat necesar dezvoltrii
turismului balnear competitiv, perfecionarea pregtirii profesionale a forei de munc care va
lucra n turismul balnear, asigurarea condiiilor de practicare a turismului balnear de ctre
diferite categorii de populaie, promovarea industriei turistice

II.

Prezentarea statiunii Podebrady

1. Prezentare generala
Podebrady este o istorica statiune balneo-climaterica, localizata in Cehia, descoperita
in anul 1224 in regiunea numita Boemia Centrala. Se intinde de-a lungul raului Elba la doar
50 de km de capitala Praga. Incercuita de pajisti, paduri si un parc natural statiunea este ideala
pentru recreere si sport.
Un moment decisiv in istoria orasului a fost in anul 1905 cand a fost vizitat de Printul
von Bulow. Acesta a descoperit semnele unui puternic izvor, ce mai tarziu a fost sapat pana la
o adancime de 97,6 metri. Descoperirea apei minerale carbonice a condus la deschiderea
primului centru de terapie in anul 1908. Dupa Primul Razboi Mondial, Podebrady s-a

transformat rapid intr-o statiune de tratament si din 1926 s-a specializat pe tratarea bolilor
cardio-vasculare. Si-a castigat renumele nu numai in Cehia, dar si peste hotare.
Accesul se poate face din Praga atat cu masina pe autostrada D11, cat si cu autobuzul
sau cu trenul, infrastructura fiind foarte bine dezvoltata.

1.2

Cadrul natural
1.2.1 Clima

Este temperat-continentala, cu temperaturi cu diferente n functie de unitatea de relief


cu temperaturile aerului variabile, cu 170 zile fara nghet, cu precipitatii repartizate
neuniform, cu vnturi din vest si nord-vest sau din sud, sud-est precipitatiile variaza n functie
de unitatile de relief; Vnturile ntalnite aici bat dinspre nord-vest si vest sau din sud-est si
sud.
1.2.3 Resurse naturale
ntregul se completeaza cu aurul verde - padurile si vegetatia forestiera, ce coboara de
pe culmile muntilor n zona deluroasa, uneori chiar pna n cmpie, adapostind o fauna
diversa. Ca sistem biologic productiv, acestea furnizeaza materia prima necesara industriei
lemnului, constituie o importanta sursa de energie si n acelasi timp au capacitatea de
regularizare atmosferica si hidrica a biosferei . Zacaminte de hidrocarburi(titei si gaze de
sonda), carbune(lignit), calcar, ape minerale, sare, ghips, resurse hidroenergetice, paduri,
fnete si pasuni, dar nu n ultimul rnd, nu sunt de neglijat zacamintele de uraniu din judet
sursa energetica a viitorului, de titei si gaze naturale, carbuni, minereuri nemetalifere
materia prima a industriilor specifice.
1.2.4 Flora si fauna
Orasul Podebrady este situat in campiile Boemiei, strabatut de raul Elba. Cu o
altitudine de doar 190 m, Podebrady se intinde de-a lungul celei mai calde zone ale Cehiei si
beneficiaza de un climat temperat continental foarte stabil. Vegetatia este imbelsugata, orasul
fiind inconjurat de paduri si pajisti.

1.3

Cadrul socio-economic
Micul orasel cu aproximativ 13000 de locuitori traieste din si pentru turism, in

special cel de tratament. Industria balneara, festivalurile traditionale de teatru si literatura,

activitatile sportive si cultura vasta si interesanta, transforma Podebardy intr-un popular


complex de relaxare cu o economie infloritoare.

2. Analiza potentialului turistic


Regiunea Boemia Centrala abunda de obiective turistice, majoritatea oraselor
mandrindu-se cu trecutul lor istoric. Putem enumera Castelul Karlstejn unul din cele mai
importante si cunoscute castele din Cehia construit intre anii 1348-1365 de Imparatul roman
Carol al IV-lea, orasul Kutna Hora cu un ansamblu unic de arhitectura medieval si baroca,
oras devenit celebru datorita minelor de argint, Catedrala Sf. Barbara patroana minierilor,
apogee al goticului tarziu, Castelul Krivkolat fondat in jurul anului 1230, Castelul Konopiste,
construit initial dupa modelul unui castel francez, refacut in stil renascentist si baroc, Castelul
Kokorin ridicat in prima jumatate al sec 14, Manastirea Sazava, Castelul Cesky Sternberk,
Orasul Mlada Boleslav cu muzeul Skoda, care prezinta evolutia marcii de autoturisme,
Tot in categoria resurselor turistice ce trebuie vizitate se numara si orasul Praga,
supranumit Orasul Magic, Orasul de aur, Orasul celor 100 de turle, Parisul Estului, unde o
plimbare pe jos echivaleaza cu o plimbare printre secole. Praga este o marturie a stilului gotic,
baroc, renascentist si al artei modern, iar Podul de piatra de peste raul Vltava Podul Carol
a ramas una dintre cele mai mari comori ale arhitecturii pragheze.
Orasul Podebrady este bogat in programe culturale cu o gama larga de festivaluri
traditionale, concerte, competitii de dans, baluri, seri de teatru si lectura cat si activitati
sportive. In centrul orasului amatorii de sporturi pot alege dintre tenis, golf, patinaj, ciclism,
alpinism, echitatie, volei, baschet, fotbal, wind surfing, tir, fitness, inot si pescuit.
In prezent statiunea are un total de 600 de paturi pentru pacienti si aproximativ 110 paturi de
inchiriat, vizitatorii fiind, in afara de cei cehi, din tari ca Germania, Rusia si din tarile arabe.
Ca structuri de cazare amintim hoteluri ca Libensky, Libuse, G-Rex, Zamecek si
Zimni Lazne toate oferind servicii de alimetatie cu diverse diete (in numar de 9) pentru
pacienti si modalitati de tratament prin masaj, electro-tratament, inhalari, injectii cu gaz,
tratament termal, bai carbonice si masaje subacvatice.
Din complex mai fac parte si 3 pensiuni, Mir, Maj si Purkyne.

Harta Complexului Balnear Podebrady

1 - Central Spa
2 - Spa Hotel Zmeek
3 - Spa Hotel Libensk
4 - Spa Hotel Libue 5 - Spa Hotel G-Rex
6 - Boarding-house Mr
7 - Boarding-house Mj
8 - Boarding-house Purkyn 9 - Spa Hotel Radost
10 - Spa Hotel Alfa
11 - Spa hotel Zimn lzn

3. Propuneri privind dezvoltarea turismului in statiunea Baile Felix


Daca, in ceea ce priveste statiunea Podebrady, nu prea mai putem vorbi de dezvoltare,
aceasta atingandu-si apogeul, in Romania lucrurile stau putin diferit.
Pentru a avea un potenial turistic mai ridicat, Bile Felix ar trebui s dispun de un
buget de marketing, pentru a-i crea propriul brand, la fel cum i Romnia are acum un brand
de ar.

Am sugera ca moto-ul s fie: Ambian, linite, sntate, via, deoarece se


potrivete oamenilor de toate vrstele. De asemenea propunem promovarea brandului nou
creat prin intermediul targurilor internationale de turism astfel facand cunoscuta statiunea
potentialilor turisti, interesai de proprietatile curative ale apelor termale din zona.
Avnd n vedere c staiunea are deja un site bine pus la punct, dup o analiz mai
atent, acesta ar trebui modernizat atat in ceea ce priveste designul cat si in ceea ce priveste
limbile in care este disponibil. n primul rnd ar trebui s fie disponibil n mai multe limbi i
anume:
-

Engleza (deoarece este o limb vorbit la nivel internaional)


Francez (deoarece este bine cunoscut la nivel internaional)
German, maghiar, italian, ucrainean, srb i rus, deoarece sunt ri apropiate de
Romnia, unele chiar la grani. i deoarece unele fac parte din Uniunea European,
este foarte uor pentru turiti de a trece grania, folosindu-se doar de paaport. i deci
este i mai ieftin i mai comod.
n al doilea rnd, ar trebui insistat pe o anumit culoare in cadrul site-ului i pe mai

multe recomandri de hoteluri/pensiuni, n sensul indrumarii potentialilor clienti. De exemplu,


am putea avea hotelul Padi de 2 stele i hotelul Vital de 3 stele pentru tineri. Hotelul Ami de
3 stele i pensiunea Cory de 2 stele pentru vrstnici .a.m.d.
De asemenea, pe site nu apar integral toate serviciile. Se merge pe ideea c fiecare
hotel/pensiune ii promoveaz propriile servicii, ns nu se face un tabel al lor, pentru a se
vedea c nu exist numai ape cu proprieti extraordinare, ci exist i medici buni de toate
specializrile, maseori renumii, precum i mncare specific, ce ar putea fi un alt punct de
atracie.
n Bile Felix se mai merge i pe ideea c Romnii sunt atrai de tot ce este strin, de
la produse, la a vizita o ar strin. Tot pe site ar putea s se specifice faptul c se organizeaz
des excursii n strintate, de exemplu n Budapesta sau n Viena. Acesta ar fi un punct n plus
pentru turismul intern.
Pentru a intra n sfera ideilor inovative, exist i un blog al staiunii: http://bailefelixspa.blogspot.com/ , unde sunt promovate serviciile unitilor turistice din zon. O idee ar fi s
se organizeze un concurs printre bloggerii din toat ara i s se ofere 15 locuri timp de o
sptmn n care ctigtorii pltesc doar 25% din cazare i mas. Astfel s-ar crea o ntreag
reea i s-ar face cunoscut staiunea mult mai repede.
Promovarea Staiunii Bile Felix se realizeaz att prin metode clasice, ct i prin
metode moderne, inovatoare.

Ca metode clasice de promovare, sunt folosite n momentul prezent: un site cu date exacte
legate de staiune, proprietile apelor, cazare, obiective turistice.
Ar putea fi folosite i urmtoarele: publicitatea prin intermediul ageniilor de turism
din ar, prin panouri publicitare cu imaginea staiunii plasate n centrul marilor orae ale
Romniei, prin mprirea de pliante i prin reclamele din ziare.
Ca metode moderne se recomand promovarea prin diverse siteuri de turism a unui
filmulet de prezentare a staiunii, sau organizarea unui concurs pentru bloggerii mai renumii
din ar, sau a unui meeting al acestora la Bile Felix, unde vor beneficia de reduceri
substaniale. De asemenea se pot crea sli speciale pentru conferine internaionale, sau
naionale.

De asemenea, o metod bun att pentru promovarea intern, ct i extern staiunii ar


fi existena unui festival ce se ine o dat pe an, unde localnicii i pot vinde produsele
tradiionale, iar pe turiti i-ar ncnta atmosfera. Considerm c cel mai indicat ar fi s se
realizeze un festival al langoului, deoarece este o mncare specific zonei i se gsete i n
mai multe sortimente. De asemenea, perioada indicat ar fi la sfritul lui septembrie,
deoarece atunci este sfritul sezonului de var i este mai rcoare afar, iar turitii se pot
relaxa n voie, staiunea nefiind aa de aglomerat.
Ca metode de promovare n interiorul staiunii, i nu numai a fiecrui hotel n parte, pe
lng panoul mare cu harta zonei ce se gsete n mai multe locuri ale staiunii, s-ar putea
realiza alte panouri cu serviciile auxiliare ce se ntlnesc n toat staiunea. De exemplu
anunul cu serviciul de masaj al unui maseor particular ce are sediul n hotelul X va putea fi
vizualizat nu numai la recepia hotelului respectiv, ci i ntr-un loc special pentru aceste
anunuri. Aceste servicii ar putea fi grupate pe categorii. De exemplu un panou cu serviciile de
ape curative de la toate hotelurile, altul cu toi maseorii din staiune, altul cu toate cabinetele
medicale samd.

Concluzii
Este necesar conceperea unor planuri strategice de dezvoltarea a turismului balnear,
care s porneasc de la o viziune interogatoare i s antreneze toi factorii implicai n
dezvoltarea acestuia. Atingerea unui astfel de obiectiv major necesit realizarea unor obiective

specifice cum sunt: creterea competitivitii produsului turistic balnear, relansarea produsului
turistic balnear romnesc pe piaa local, regional, naional i chiar internaional,
modernizarea infrastructurii, perfecionarea cadrului legislativ organizat necesar dezvoltrii
turismului balnear competitiv, perfecionarea pregtirii profesionale a forei de munc care va
lucra n turismul balnear, asigurarea condiiilor de practicare a turismului balnear de ctre
diferite categorii de populaie, promovarea industriei turistice
Considerm c n foarte scurt timp deficienele pe care le are turismul balnear n
momentul de fa, se vor putea estompa, iar staiunile balneoclimaterice din arealul studiat,
vor reveni printre destinaiile europene importante, care vor atrage un numr nsemnat de
turiti. Singura restricie va fi impus de competitivitatea destinaiilor nvecinate, iar pentru ca
staiunile din vestul Romniei s devin destinaii competitive trebuie mbuntit
managementul n domeniul turismului, pe baza unor strategii coerente.
Dezvoltarea turismului balnear i de recreere, poate duce la o dezvoltare economic
durabil a staiunilor de interes general, dar i a localitilor rurale ce dispun de factori
balneari, datorit efectului multiplicator al acestei activiti.
Odat cu dezvoltarea turismului, crete presiunea antropic asupra mediului
nconjurtor i apar fenomene de degradare a acestuia. Natura transformat de om i pierde
din valenele sale recreative, ns ca o compensaie a acestui fenomen, omul i-a diversificat
zestrea turistic producnd noi valori, nnobilndu-i ambientul odat cu ridicarea
standardului su de civilizaie.
Stabilirea strategiei turistice va avea n vedere elementele ce pot influena decizia
turistului n alegerea destinaiei sale. Condiiile factoriale, care influeneaz turitii n alegerea
locaiilor pentru petrecerea concediilor sunt reprezantate de: resursele naturale (izvoare cu
ap mineral i termal, nmoluri teraputice, mofete, ali factori naturali de cur balnear,
climat, peisaj, cursuri de ap, lacuri, plaje, situaie geografic, patrimoniu cultural, colecii de
art, .a.), resursele de capital i infrastructur (turismul are nevoie de infrastructur
dezvoltat, mijloace de transport moderne, condiii corespunztoare de cazare, alimentaie i
agrement, amenajri locale i regionale, nivelul investiiilor din turism depinde de sursele
financiare pe care capitalul autohton sau internaional le aloc dezvoltrii acestui sector) i
resursele umane.
Combinarea celor trei grupe de factori formeaz baza poziiei concureniale a unei
destinaii. Poziia concurenial a unei destinaii este determinat n mare msur de gradul
su de specializare i de calitatea ofertanilor.

Calitatea produselor turistice este dat la rndul ei de calitatea natural (condiiile


mediului), calitatea material (echipamente hoteliere, de servire a mesei, dotarea bazei de
tratament, mijloce de transport, evenimente culturale i sportive, spectacole, . a.) i calitatea
imaterial (serviciile, sistemul de informare a clienilor, managementul firmei).
O infrastructur adaptat i eficient este n egal msur necesar pentru a evidenia
avantajele naturale ale unui loc (frumuseea i diversitatea peisajului, factorii climatici, aerul
.a.) nu sunt suficiente pentru atragerea vizitatorilor. Nu este vorba numai de cile de
comunicaie (aeroporturi, drumuri, ci ferate i servicii publice), centrele turistice au nevoie i
de alte tipuri de infrastructur, n special n domeniul tratamentului, agrementului, relaxrii i
refacerii (culturii, sporturilor i spectacolelor), cerine tot mai actuale pe piaa turistic
balnear.
Turismul balnear este printre puinele forme de turism care valorific ntr-o mare
msur progresul tehnic att la nivelul echipamentelor medicale moderne care sunt prioritare
pentru dezvoltarea acestei forme de turism, ct i la nivelul celorlalte categorii de
echipamente (cazare, alimentaie, agrement). Nealinierea dotrilor la noile tendine
manifestate pe plan mondial poate duce la izolarea unei zone balneare, indiferent de calitatea
resurselor naturale existente. Cercetrile tiinifice contribuie la creterea eficienei
tratamentelor i la recunoaterea lor n lumea medical.
Motivaia ngrijirii sntii determin modificri n coninutul turismului balnear care
devine mai complex dect n cazul celorlalte forme de turism, fiind rezultatul combinrii
resurselor naturale (factori terapeutici), cu serviciile turistice (transport, cazare, alimentaie,
agrement) i cu tratamentul balnear care devine serviciu de baz. Totodat, coninutul i
specificitatea turismului balnear impun particularizarea fiecruia dintre serviciile turistice la
cerinele turismului balnear, ajungndu-se ca unele dintre ele s reprezinte chiar o continuare
a tratamentului.
Infrastructura de cazare din staiunile balneoclimaterice din vestul rii a cunoscut
de-a lungul timpului o dezvoltare sinuoas i sincopat. n prezent ar fi nevoie de investitori
care s construiasc sau s renoveze spaiile destinate turismului balnear, respectnd
strategiile unei dezvoltrii durabile, pentru a rspunde solicitrilor turitilor i pentru a nu
deteriora calitatea factorilor de mediu. Oamenii trebuie s contientizeze i s nvee faptul c
mediul este un bun perisabil care se reface foarte greu, iar afectarea profund a acestuia va
conduce i la dereglarea activitii sectorului turistic.
Spaiile de cazare trebuie s asigure pe lng condiiile de igien i confort optime i
o serie de comoditi care s-i uureze curantului ederea n camer. n acest sens

echipamentele hoteliere, prin dimensionarea spaiilor, construirea unor holuri mai largi,
existena unor dotri speciale n baie, a lifturilor de tip sanatorial, a paturilor ergonomice i
chiar a modului de dispunere a mobilierului, trebuie s fie adaptate sejurului ntr-o staiune
balnear. Cercetri recente au artat c i coloritul (cromoterapia), sonorizarea (meloterapia),
mirosurile (aromoterapia), iluminatul, pot contribui la reuita tratamentului. Pentru a putea
rspunde ntr-o ct mai mare msur diverselor solicitri ale clientelei, este important ca
unitatea de cazare s ofere o gam larg de servicii complementare adaptate nevoilor acestui
segment.
Bazei de alimentaiei i revine un rol important n efectuarea cu succes a tratamentelor,
ea poate reprezenta fie o prelungire a tratamentului (fiecrui tip de afeciune fiindu-i
recomandat un anumit regim alimentar), fie o modalitate de tratament n sine: dietoterapia.
Alimentaiei i se pot asocia o serie de sfaturi nutriioniste care vizeaz educaia n scopul
asigurrii unei viei sntoase. Deintorii stabilimentelor de alimentaie public ar trebui s
in cont att de cele enumerate mai sus, dar i de oferirea unor servicii ireproabile celor
turitilor.
Agrementul pn n prezent nu reprezint un serviciu de baz n cazul turismului balnear.
Importana sa tinde s devin din ce n ce mai mare odat cu modificrile nregistrate n
structura cererii turitilor. Astfel, curanii manifest tot mai intens pentru nevoia de a nu mai fi
tratai ca bolnavi, ci ca turiti, aceasta cu att mai mult cu ct efectuarea tratamentelor nu
ocup dect jumtate de zi.
Trebuie precizat c o component indisolubil a curei balneare o reprezint detaarea de
cotidian, de problemele vieii de zi cu zi, la aceasta contribuind n mod semnificativ
agrementul cu toate componentele sale. n urma studiilor de specialitate, cercettorii au
evideniat rolul terapeutic al agrementului ca adjuvant al curei balneare, fiind chiar o etap a
tratamentului, ce trebuie efectuat sub control medical. Problema dezvoltrii agrementului se
pune tot mai acut n cazul turismului de sntate al crui slogan este punerea n form
(fitness), pentru c anumite forme de agrement reprezint chiar motivaia deplasrii, iar de
modul n care acesta este conceput i realizat, depinde i aprecierea general a staiunii.
n conformitate cu cerinele pieei internaionale n staiuni ar trebui s se dezvolte i
s se modernizeze baza de agrement, cu scopul atragerii turitilor dornici de relaxare, refacere
i recreere. Deplasarea interesului spre ntreinerea i meninerea sntii populaiei active,
pentru prevenirea mbolnvirilor, reducerea cheltuielilor asigurrilor de sntate i pentru
dezvoltarea sectorului de ntreinere este una dintre soluiile turismului balnear.

Transporturile turistice, pe lng contribuia pe care o au la valorificarea ofertei


balneare i n alegerea destinaiei cltoriei, se confrunt, n cazul turismului balnear cu o
serie de probleme de organizare, determinate att de necesitatea asigurrii unui confort
suplimentar pentru a nu agrava starea de boal a curanilor i cu necesitatea adaptrii
mijloacelor de transport la cerinele diferitelor segmente de clientel, ct i cu nevoia de a
pstra nealterat calitatea factorilor de mediu, condiie obligatorie n cazul turismului balnear.
n prezent, att infrastructura, ct i mijloacele de transport necesit renovri i modernizri la
standarde europene. De aceea se impune tot mai pregnant tendina de a utiliza n staiunile
balneare numai mijloace de transport nepoluante, (celelalte putnd fi lsate n parcrile special
amenajate de la intrrile n staiuni), refacerea drumurilor din staiuni, dar mai ales
modernizarea cilor de acces spre acestea.
S-a constatat c n ultimii patru ani pe fondul relansrii creterii economice i a
finalizrii procesului de privatizare, dup perioade de stagnare i criz, potenialul
extraordinar pe care ara noastr l are n domeniul balnear a renceput
s fie pus n valoare.
Valoarea deosebit a potenialului turistic balnear din partea de vest a rii, conferit de
diversitatea, volumul i valoarea terapeutic a substanelor minerale terapeutice pe de o parte
i tendinele manifestate pe piaa turistic internaional ca urmare a dezvoltrii turismului de
sntate pe de alt parte, ofer posibilitatea ca n condiiile unei strategii adecvate, turismul
balnear s devin unul dintre punctele forte ale turismului romnesc care s i confere acestuia
ansa relansrii pe piaa turistic internaional.