PSIHANALIZA

1. Debut Europa, Austria Viena, 1900-1904;

2. Obiectul de studiu Inconstientul si sexualitatea.
Nu se limiteaza doar la partea constienta a vietii psihice, ci se
concentreaza si pe cea inconstienta.
3. Reprezentanti S. Freud (1856-1939),
4. Concepte propuse In psihologie, Freud, a introdus in prima etapa concepte ca:
aparat psihic, care dispunea de 3 niveluri supraetajate: inconstientul (are un rol
essential), preconstientul si constientul. In a doua etapa instantele acestuia: Sine,
Eu, Supraeu).
Inconstientul contine pulsiuni ce se comporta ca fiintele vii, functioneaza dupa
principiul placerii I se acorda statutul de principiu fundamental al vietii.
Constiinta este spectatoare, observa si permite sau nu satisfacerea pulsiunilor
inconstientului, actioneaza dupa principiul realitatii, ce presupune gandirea,
stabilirea unui plan de actiune si rezolvarea unor situatii. Functia ei este pe linie
negative, nu are rol in socializarea individului sau in adaptarea lui la solicitarile
mediului ci trimite inapoi in inconstient acele pulsiuni care vor sa scoata capul la
iveala.
Preconstientul este total insignificant, este doar o statie de tanzit intre tendintele
inconstientului si ale constiintei.
Atunci cand toate aceste instante sunt in echilibru, viata psihica interioara a
individului este normala. Cand intervin dezechilibrari, schimbari de forte, apar
modele interactionale, de obicei de ordin patologic. Ex: instinctele sexuale care nu
sunt satisfacute neconditionat, sunt refulate, trimise din nou in incostient ele nu
dispar, nu se potolesc ci cer si cu mai mare intensitate sa fie satisfacute. Cu cat
conflictul este mai mare intre libido si constiinta cu atat instinctele refulate cauta
cai impotriva vrerii constiintei de a fi satisfacute. Comportamentele care deriva
din aceste instincte refulate sunt denumite de Freud acte ratate satisfacandu-se
sub forme caudate, absurde si acte comportamentale curioase, sub forma visului,
iar in cazuri mai grave sub stari nevrotice, morbide.
Perturbarile comportamentale, ca forme de manifestare ale inconstientului si
sexualitatii sunt intalnite atat la adult cat si la copil(complexul lui Oedip),
concesie numita de Freud, in cazul copiilor, denumita perversitate nu se
finalizeaza in procreatie. Perversitatile stau la baza tulburarilor psihice care vor
aparea mai tarziu.
Conceptia lui Freud pe doua niveluri: 1) explicarea functionarii psihismului uman
legat de biologic, genetic, metapsihologic care privilegiaza registrul intrinsic al
psihicului;
2)
dincolo
de
aspectele
fragmentare
ale
teoriei
psihanalitice( inconstient, refulare, conflicte, libido) elemental de baza ramane
legatura dintre ele.
5. Metoda utilizata metoda psihoterapeutica metoda psihanalizei. consta in
readucerea in constiinta bolnavului a elementelor psihice patogene in vederea
dizolvarii si inlaturarii raului de formarea simptomelor substitute. Pacientul este
rugat sa spuna tot ce ii trece prin minte, indifferent de natura faptelor, sa readuca
in memorie absolute totul, atat fapte positive cat si negative, placute si mai putin

placute. []Ideile spontane ale pacientului reprezinta pentru psihanalisti

minereul din care el va extrage metalul pretios(Freud, 1980 apud Zlate,
2007, p. 88). Pe baza analizei i intepretrii viselor, actelor ratate, lapsusurilor i
asociaiilor Freud a fundamentat nu numai o metod de studiere a psihicului ci i
o metod de terapie psihic numit psihoterapia psihanalitic.
6. Contributii dupa 1920, Freud se orienteaza catre segmentele superioare ale
vietii psihice, analizandu-le mai amanuntit si mai nuantat. Aparatul psihic devineSine, Eu, Supraeu. Sinele este echivalentul inconstientului sursa primara a
energiei psihice. Eul este o scoarta de copac, dupa Freud, pentru ca este
intermediar intre Sine si lumea exterioara. Mijloacele de aprare sunt:
raionalizarea, refularea, regresia, formaiunea reacional, identificarea cu
agresorul, proiecia. Supraeul este o structura speciala, cu influente materne,
paterne si ale mediului incojurator.
7. Limite teoretice nu se poate vorbi de o schimbare a obiectului psihologiei,
pentru ca practice, Freud, a inlocuit un element psihic(constiinta) cu un alt
elemet(inconstientul) tot psihic. Astfel sa pastreaza in limitele vietii psihice
interioare. Originalitatea metodei propuse de Freud in ceea ce priveste viata
psihica interioara, dinamica si complexitatea acesteia, si psihanaliza, ne fac sa
credem ca se detaseaza de contextual orientarilor care considera viata psihica
interioara ca obiect de studio al psihologiei.
8. Limite metodologice psiho-analiza si consta in analizarea viselor, actelor ratate,
lapsusurile. Inconstientul nu poate fi analizat decat prin intermediul formelor in
care se exprima identificandu-se elementele de continut ale inconstientului.
9. Curente Neo (redresari) desi a redimensionat obiectul psihologiei, fiind
considerate o adevarata revolutie, s-au generat reviziuri sau reformari care au dus
la aparitia neo-freudismului. Reprezentantii acestui current sunt: Karin Horney si
Erich Fromm. Neo-freudismul conserva ideile principale ale lui Freud, insa cei
doi revolutionary considera ca conduita omului este determinate de impulsuri
emotionale inconstiente care nu sunt generate de instinctele sexuale innascute ci
de factorii sociali. Neo-freudismul ramane un bun castigat in deschiderea
obiectului psihologiei spre influentele externe, sociale.
C.G.Jung si A.Adler neaga rolul dominant al sexualitatii in viata psihica a
individului., punand accent pe inconstientul personal si colectiv, relaia dintre
incontientul personal, incontientul colectiv i Eul contient determin intro i
extroversia conf. lui Jung, iar libidoul nu domina inconstientul ci impulsul catre
superioritate, rezultat din compensarea complexelor de inferioritate cf. lui Adler.
10. Testabilitate empirica redusa, pentru ca nu se poate experimenta inconstientul,
nu putem fi siguri de integralitatea evenimentelor si faptelor petrecute in
inconstient si relatate de catre subiect.
11. Comprehensiunea scopului
12. Gradul de formalizare utilizeaza un limbaj neacademic, neformalizat, dar in
curs, este o noua etapa, cu noi descoperiri care duc la dezvoltatea limbajului
psihologic.
13. Gradul de coeziune nu exista grad de coeziune mare, deoarece nu poate fi
supusa experimentelor, si are o finalitate globala explicative, fiind reprezentata de

legatura elementelor manifeste si latente, a nivelurilor contradictoriii ale

psihicului.
14. Coerenta si explicitate redusa, limbajul nu este unul stiintific.
15. Finalitatea finalitate globala, explicativa, descriptiva, ameliorative, cu scop
umanist pentru ca vizeaza transformarea fondului turbulent al inconstientului, a
naturii sale bilogice animale intr-o natura cu adevarat umana socializarea sau
resocializarea omului de toate infantilismele care il chinuiesc.
16. Parerea personala - :-?