F.M.

I i rolul su n
economia Romniei

FMI - o institutie globala

FMI a fost conceput in iulie 1944 la o conferinta a Natiunilor Unite tinuta la Bretton
Woods, New Hempshire,U.S.A cand reprezentantii a 45 de guverne au stabilit de comun acord
sa puna bazele unei institutii pentru cooperare economica, proiectata pentru a evita o repetare a
politicilor economice dezastruoase ce au contribuit la marea criza din anul 1930.
In timpul acelei decade pe masura ce puterea celor mai puternic industrializate state
scadea,acestea au incercat sa-si apere economiile prin cresterea restrictiilor asupra importurilor,
prin restrictii in ceea ce priveste achizitia bunurilor de peste hotare si detinerea de moneda
straina impuse cetatenilor.Dar aceste masuri nu au fost potrivite sitautiei deoarece ele nu au
facut decat sa ingreuneze comertul extern, sa micsoreze veniturile si sa creasca rata
somajului.Astfel nivelul de rai in aceste state a inrat intr-un declin acut.
Pe masura ce Al Doilea Razboi Mondial lua sfarsit statele aliate fruntase au inceput sa
contureze variate planuri pentru a restaura ordinea in relatiile monetare internationale, astfel ca
la conferinta de la Bretton Woods a luat nastere FMI.Obiectivele acestei institutii au fost
aceleasi atunci cand a fost infiintata ca si cele din perioada actuala.Din acea perioada s-au
constat cresteri ale veniturilor fara precedent, si desi beneficiile cresterii economice nu s-au
manifestat in mod egal pentru toate statele, majoritatea au cunoscut prosperitate care
contrasteaza in mod special cu perioada in care au avut loc marile conflagratii.
Obiectivele si rolul Fondului Monetar de Investitii au devenit din ce in ce mai importante
si din simpla cauza a cresterii numarului de membri.Acest numar de state membre a crescut de
peste 4 ori fata de initialul de 45 de state implicate in creearea lui, fapt ce reflecta obtinerea
independentei politice a mai multor state in curs de dezvoltare si mai recent a colapsului
blocului sovietic.Expansiune numarului de state membre impreuna cu schimbarile petrecute in
economia mondiala au obligat Fondul Monetar International sa se adapteze intr-o mare
varietate de moduri pentru a continua sa serveasca aceleasi scopuri in mod eficient.
Alaturi de FMI in 1944 a fost creata (BIRD) Banca Internationala pentru Reconstructie si
Dezvoltare, cunoscuta si sub numele de Banca Mondiala, care a fost creata pentru dezvoltare
economica pe termen lung, incluzand finantarea proiectelor de infrastructura.In timp ce FMI
este preocupat cu performanta si politici financiare macroeconomice BIRD se ocupa cu
dezvoltarea pe termen lung si solutii pentru eliminarea saraciei la nivel mondial.
Cand FMI si BIRD au fost create, se avea in vedere aparitia unei noi organizatii pentru a
promova liberalizarea comertului international, desi au trebuit sa treaca mai bine de 50 de ani
pana cand World Trade Organization sa fie infiintata(1995).In anii precedenti problemele in
materie de comert fiind rezolvate prin (AGTT) Acordul General cu privire la Tarife si Comert.
Astfel Fondul Monetar International este o oganizatie a Natiunilor Unite infiintata prin
tratatul din 1945 pentru a ajuta si a imbunatati sanatatea sistemului economic mondial.Sediu
FMI este localizat in Washington D.C, si este condus de cele 184 de tari membre.
FMI este institutia centrala a sistemului monetar international-sistem de plata si rate de
schimb intre monedele nationale,ce permite desfasurarea afacerilor intre diferite state.

Obiectivele FMI sunt:

I. Promovarea cooperarii pe plan financiar printr-o institutie care asigura baza
mecanismului pentru consultatie si colaborare in priviinta problemelor
monetare internationale.
II. Facilitarea expansiunii si cresterii echilibrate a comertului international,si
contributia la mentinerea unui nivel cat mai scazut al ratei somajului,
cresterea venitului net si dezvoltarea resurselor productive ca obiectiv
principal al politicii economice aplicate in tarile membre.
III. Promovarea stabilitatii ratelor de schimb si evitarea depreciarii monedelor
datorata schimbului de natura concurentiala.
IV. Asistenta in stabilirea unui sistem multilateral de plata,care ar elimina
anumite restrictii care incetinesc intensificarea comertului international.
V. De a da incredere tarilor membre prin accesul temporar la resursele proprii,
deci asigurandu-le sansa de a corecta neajunsurile existente in balanta de
plati, fara ca fara ca statele acestea sa fie nevoite sa recurga la masuri
disructive fata de proprietatea nationala si internationala.
VI. In concordanta cu cele mentionate mai sus sa micsoreze durata si gradul de
dezechilibru in balanta de plati a statelor membre

Pentru realizarea acestor obiective FMI:

Monitorizeaza schimbarile si politicile economice si financiare in tarile membre

si la nivel global,si asigura consultanta in acest domeniu tarilor membre, avand ca
baza cei 50 de ani de experienta.Spre exemplu:
In analiza anuala a economiei japoneze pentru anul 2000,FMI sfatuieste
guvernul japonez sa sa stimuleze cresterea economica prin pastrarea
nivelului saczut al ratei dobanzii, incurajand restructurarea corporatiilor si
bancilor si promovand concurenta.
Acorda imprumuturi tarilor membre care au probleme in ajustarea balantei de
plati,nu doar pentru a acorda ajutor financiar temporar, dar pentru a sustine
ajustarea si reformare politicii economice , actiune indreptata spre eliminarea
defectelor si problemelor existente.Spre exemplu:

In timpul crizei financiare din Asia(1997-1998) FMI actioneaza rapid

pentru a ajuta Koreea sa-si reformeze economia printr-un imprumut de 21
miliarde $.
Asigura guvernelor si bancilor centrale ale statelor membre asistenta tehnica si
posibilitati de trainig in acest domeniu de expertiza.Spre exemplu:
Dupa colapsul Uniunii Sovietice,FMI ajuta bancile centrale ale statelor
baltice, Rusia si ale altor foste state sovietice sa-si stabileasca un nou
sistem de tezaurizare in trecerea la economia de piata.

Principala preocupare a FMI:politicile macroeconomice si de sector financiar

In supravegherea politicilor economice ale statelor membre se observa faptul ca FMI este
interesat in principal de performanta unei economii ca un tot adesea referindu-se la
performantele ei macroeconomice,acestea cuprinzand totalul cheltuielilor, veniturile, rata
somajului, inflatia, rata somajului in statul respectiv, precum si balanta de plati a acestuia.
FMI isi concentreaza atentia in mod deosebit asupra politicilor macroeconomice ceea
ce inseamna strategii referitoare la bugetul guvernului,managementul banilor si creditului, si
rata de schimb si a politicilor de sector financiar, incluzand supravegherea bancilor si a altor
institutii financiare.In plus FMI acorda atentie binemeritata politicilor structurale care sunt
capabile sa afecteze in masura destul de mare performantele la nivel macroeconomic ceea ce
include politica statala fata de piata muncii, care afecteaza rata somajului si cresterea sau
scaderea nivelului salariului de baza.
FMI ofera consultanta fiecarui membru in ceea ce priveste modul de abordare a acestor
arii mentionate mai sus, pentru a permite realizarea obiectivelor cu o eficienta crescuta obiective precum: inflatie si rata a somajului scazuta si crestere economica sustinuta.

De unde isi obtine FMI resursele financiare?

Resursele FMI vine in mare parte din capitalul subscris pe care statele il depun cand intra
in aceasta organizatie, sau din revizuiri periodice ale acestor cote care pot fi marite.
Statele membre platesc 25% din capitalul subscris in (DSR) Drepturi Speciale de Tragere,
sau monede de circulatie internationala cum ar fi dollarul american sau yenul japonez;in ceea
ce priveste restul de 75% al sumei FMI poate cere statului respectiv sa il plateasca in moneda
proprie.Aceste cote platite determina puterea votului detinuta de un stat in cadrul FMI,
cantitatea de bani cu care acesta poate fi finantat in caz de nevoie, sau chiar procentul detinut
in Drepturi Speciale de Tragere.
Astfel cota platita de noii membrii este proportionala cu marimea relativa a economiei
statului in cadrul economiei mondiale.Deci S.U.A avand cea mai puternica economie
contribuie cu cea mai mare parte din totalul cotelor adica 17,6%.

Cine ia deciziile in cadrul FMI?

Consiliul de Guvernare in care fiecare tara membra este reprezentata, este cea mai
mare autoritate in cadrul FMI, se intruneste annual odata cu Intalnirea Anuala a FMI si a Bancii
Mondiale.Fiecare stat mambru stabileste un guvernator ( de obicei ministrul de finante sau
presedintele Bancii Centrale)si un guvernator alternativ.Consiliul de Guvernare decide cum se
procedeaza in cazul problemelor majore, lasand deciziile de zi cu zi Consiliului Executiv.
Probleme cheie cu privire la sistemul monetar international sunt luate in considerare de 2
ori pe an intr-un comitet al Guvernatorilor numit Comitetul Financiar Monetar International
(CMFI).Un comitet comun al Consiliului de Guvernator si al Bancii Mondiale raporteaza
Guvernatorilor schimbarile de politica monetara si alte probleme ce privesc tarile in curs de
dezvoltare.
Consiliul Executiv este alcatuit din 24 de directori executivi, impreuna cu un director
care prezideaza acest consiliu.Ei se intalnesc de obicei de 3 ori pe saptamana, in sesiuni ce au
ca durata o zi intreaga,si chiar si mai des daca este necesar.Intalnirile au loc la sediul
organizatiei in Washington D.C.Principalele state membre au reprezentanti in acest consiliu in
mod permanent, celelalte 16 locuri fiind alese pe termen de 2 ani de grupuri de state.Spre
deosebire de alte institutii de acest gen care folosesc principiul- fiecare stat are un vot in
cadrul FMI votul fiecarui stat este proportional cu marimea capitalului varsat.Astfel
principalele membre au un loc permanent in acest Consiliu,celelalte 16 locuri fiind impartite
intre restul statelor membre, dierctorii fiind alesi pentru perioade de 2 ani pe grupuri de
tari.Consiliul executiv isi alege un presedinte si unul sau doua ajutoare directe pentru acesta
dintre proprii membri.Acesta conduce afacerile FMI sub directivele intregului consiliu pe care
il prezideaza.
Documentele care asigura baza deliberarilor facute de Consilul Executiv si cel de
Guvernare sunt realizate de Staff-ul FMI care cuprinde peste 2800 de angajati civili din diferite
state.
Ce este un Drept Special de Tragere?
DST-ul, este un activ de rezerva internationala introdus de FMI in 1969,din motivul ca
stocurile actuale si cresterea prevazuta a rezervelor nationale nu va fi suficienta pentru a
sustine cresterea comertului international.Mare parte din rezerve erau pastrate in aur si dolari,
iar statele membre FMI nu doreau ca rezervele globale sa depinda de productia de aur datorita
incertitudinilor inerente si a deficitelor ce se manifestau in balanta de plati a Americii, care ar fi
fost nevoita sa asigure cresterea rezervelor in dolari.DST au fost introduse ca o rezerva
suplimentara care putea fi alocata membrilor care aveau nevoie.
Pana in prezent FMI a alocat 21,4 miliarde DST(29 milarde dolari) catre membrii sai
.Ultima alocare de DST a fost facuta in 1981 cand 4,1 miliarde au fost primite de catre cele 141
de state membre.Incepand din anul 1981 tarile membre nu au mai avut nevoie de o alta alocare
in DST daorita cresterii pietei de capital la nivel mondial.In septembrie 1997 pentru a aduce la
acelasi nivel noile tari membre, care include state ce nu primisera nici o alocare de
DST,Consiliul Guvernatorilor a propus o alocare de 21,4 miliarde care va fi distribuita in

momentul cand va obtine majoritatea voturilor in consiliu.Cele 21,4 miliarde DST vor fi
folosite pentru a aduce la un nivel echitabil al alocarilor primite.
Tarile membre pot sa foloseasca DST in tranzactiile dintre ele , cu cei 16 detinatori
institutionalzati de DST si cu FMI.
Valoarea DST este calculata zilnic, folosind un cos al celor mai puternice si mai stabile
monede din lume: Euro, yen japonez, lira sterlina si dolar american.Componenta cosului este
revizuita la fiecare 5 ani pentru a asigura ca este reprezentativa pentru monedele folosite in
tranzactiile internationale,si ca ponderea atribuita unei monede in cadrul cosului reflecta
importanta monedei in tranzactiile internationale.
Instrumentele de imprumut ale FMI si evaluarea acestora:
FMI asigura imprumuturi sub o varietate de facilitati care au evoluat de-a lungul
anilor pentru a satisface complet nevoile statelor membre.Durata, termenul de plata al
datoriei si conditiile de imprumut atasate acestor facilitati variaza reflectand tipul balantei
de plati si circumstantele carora se adreseaza.
Acordurile Stand-by formeaza miezul politicii de imprumut al FMI.Un acord
Stand-By asigura un stat membru ca poate sa obtin o cantitate de bani stabilita, de obicei
in termen de 12-18 luni, pentru a rezolva probleme pe termen scurt in ceea ce priveste
balanta de plati.
Facilitatea rezervei suplimentare.Furnizeaz finanare adiional pe termen scurt
rilor membre care au dificulti la balana plilor datorit unor neateptate pierderi de
ncredere pe pia reflectate n scurgeri de capital.
Linii de credit contingente.Linii de precauie prin care membrii sunt antrenai s
ating politici economice puternixe pentru a obine finanarea FMI pe termen scurt cnd
sunt ameninai de pierderineateptate de ncredere datorit dificultilor din alte ri.
Asisten de urgen. Introdus n 1962 pentru a ajuta membrii s se descurce cu
probleme de pli datorit unor dezastre naturale, aceast form de asisten a fost extins
n 1995 pentru membrii care au ieit din conflicte militare cu capacitatea instituional
i administrativ precar.
n prezent, mprumutaii de FMI sunt fie ri n curs de dezvoltare,ri n tranziie de
la planificarea centralizat la sistemul economiei de pia ori ri care se refac din crize
financiare.Multe din aceste ri au acces limitat la pieele de capital internaionale datorit
dificultilor economice.
Particulariti ale mprumuturilor fcute de FMI
FMI nu este o agenie de ntrajutorare sau o banc de dezvoltare.mprumut pentru
a-i ajuta membrii s se descurce cu probleme la balana de pli sau pentru a reface
creterea economic susinut.Spre deosebire de mprumuturile ageniilor de ntrajutorare
fondurile FMI nu sunt alocate pentru activiti sau proiecte particulare.Acordarea
mprumuturilor FMI sunt condiionate de anumite politici: ara mprumutat trebuie s

adopte politici pentru a corecta balana plilor.Astfel aceste condiii asigur c ara
respectiv nu va amna deciziile grele, sau nu va acumula n continuare datorii i va
putea s devin puternic i astfel va putea restitui creditul.ara mprumutat i FMI
trebuie s se neleag n privina politiclor economice ce sunt necesare.FMI aloc
fondurile n trane legate de nevoile rii respective n politicile economice adoptate.n tre
2000-2001 FMI s-a axat pe politicile economice la nivel macroeconomic fr a interveni
n politica rii respective.mprumuturile FMI sunt temporare.n funcie de faciliti,
mprumuturile pot fi pe perioade de ase luni sau de maxim patru ani.Perioada de
rambursare este ntre 3 ani i 5 ani pentru mprumuturile pe termen scurt ( pentru
acorduri stand-by) sau 4 ani i 10 ani pentru mprumuturile pe termen mediu ( pentru
acorduri extinse), dar n noiembrie 200 Consiliul Executiv a fost de acord s introduc
perspectiva unor durate de rambursare mai mici: ntre 2 i 4 ani pentru acorduri standby i ntre 4 i 7 ani pentru acorduri extinse.
FMI ateapt ca mprumutaii si s dea prioritate rambursrii mprumuturilor
sale.ara mprumutat trebuie s rambueseze banii la data stabilit pentru ca fondul s
poat mprumuta i alte ri care au nevoie de fonduri.
n majoritatea cazurilor cnd FMI aprob acordarea mprumuturilor nseamn c
ara respectiv se afl pe drumul cel bun n politica economic i astfel sunt ncurajai
investitorii strini s investeasc n ara respectiv
Evenimente majore n evoluia mprumuturilor FMI
1952
Acordurile stand-by au fost introduse n 1952 i Belgia a fost prima ar care a
mprumutat 50 milioane dolari pentru a-i consolida rezervele internaionale.Termenul
stand-by nseamn c subiectul poate lua bani doar n urma unor condiii.
1963
n 1963 fondul a nfiinat facilitatea financiar de compensare pentru a ajuta rile
membre productoare de bunurile de baz n urma unor deprecieri temporare a
exporturilor ca urmare a scderilor de preuri.O component adiional pentru a ajuta
rile s se descurce cu crizele temporare n importurile de cereale a fost adugat n 1981
Anii 70
n timpul crizei energetice cnd preurile la petrol au crescut de 4 ori, fondul a ajutat
rile importatoare de petrol printr-o facilitate petrolier.Aceast facilitate a avut efect
ntre 1974 i 1976 cnd FMI a mprumutat de la rile exportatoare i de la cele puternice
i a acordat mprumuturi rilor importatoare pentru a-i regla deficitele ca urmare a
exploziei de preuri.
1974
n 1974 a fost introdus facilitatea extins a fondului pentru a asigura asisten pe
termen mediu membrilor cu probleme la balana plilor datorate slbiciunilor economice
i care necesit reforme structurale pe termen lung.Perioada acordurilor extinse este de 3

ani cu posibilitatea extinderii la 4 ani.Kenya a fost prima ar care a beneficiat de acest

tip de acord
Anii 80
n anii 80 FMI a jucat un rol central n rezolvarea crizei datoriilor rilor latinoamericane mpreun cu comunitatea bancar internaional.FMI a ajutat rile cu datorii
s-i realizeze programe de stabilizare pe termen mediu cu banii proprii dar i cu fonduri
atrase de la bnci comerciale i alte organizaii internaionale.
1989
nc din 1989 FMI a ajutat rile din centrul i estul Europei, zona baltic, Rusia i
alte ri ale fostei Uniuni Sovietice pentru a-i transforma economiile din sistemul
planificat n cel al economiei de pia.A lucrat n parteneriat cu aceste ri pentru a le
stabiliza i restructura economiile lucrnd chiar i la cadrul instituional i legal necesar
pentru o economie de pia funcional.
1994-1995
ntre 1994 i 1995 Mexic a suferit o puternic criz financiar datorit unei
modificri n ncrederea pe pia.Mexic a adoptat rapid un sitem de reforme iar FMI i-a
acordat un mprumut de 17,8 miliarde de dolari.FMI a introdus noile aranjamente
pentru a mprumuta (New Arrangements to Borrow (NAB)) pentru a avea suficiente
fonduri n cazul unor crize majore.
1996
n 1996 FMI mpreun cu Banca Mondial au lansat Iniiativa pentru rile srace
puternic ndatorate cu scopul de-a reduce datoriile rilor celor mai srace din lume la
nivel acceptabil ntr-un timp ct mai scurt.
1997-1998
n timpul crizei financiare asiatice (1997-.1998) FMI a acordat fonduri uriae
totaliznd mai mult de 36 miliarde de dolari Indoneziei,Coreei i Tailandei pentru a-i
realiza reformele i a-i stabiliza economiile.n 1997 fondul a introdus facilitatea
rezervei suplimentare pentru a ajuta rile care au nevoie mare de finanare pe termen
scurt datorate unor pierderi neateptate de ncredere pe pia reflectate n scurgeri de
capital.
1999
Fondul a introdus un nou instrument de criz liniile de credit contingente.Acestea
sunt linii de precauie prin care membrii sunt antrenai s ating politici economice
puternixe pentru a obine finanarea FMI pe termen scurt cnd sunt ameninai de
pierderineateptate de ncredere datorit dificultilor din alte ri.
2000
Au fost introduse o serie de msuri prin care FMI s asigure un ajutor mai rapid n
prevenirea i rezolvarea crizelor, dar i o mai bun utilizare a resurselor FMI.

Asisten tehnic i instruire

FMI este mai bine cunoscut pentru politica de consiliere i pentru cea de mprumut
n cazul crizelor economice.Dar FMI se mai ocup i cu asisten tehnic i instruire ntro arie larg de domenii cum ar fi: banca central, politici monetare i valutare, politici
administrative i de taxe i statistici oficiale.Scopul este cel al mbuntirii situaiei rii
n domeniul respective.
FMI a nceput s asigure asisten tehnic pe la mijlocul anilor 60 cnd multe ri
independente au cerut ajutor n nfiinarea bncilor centrale i a ministerelor
financiare.De asemenea n anii 90 rile din fosta Uniune sovietic (inclusive Romnia )
au cerut ajutor n momentul trecerii de la sistemul economiei centralizate la cea de
economie de pia.n present FMI a trecut la un alt nivel de asisten: cel de-a ntri
arhitectura sistemului financiar internaional.
FMI a mai ajutat i rile care au trebuit s-i renfiineze instituiile guvernamentale
ca urmare a unor rzboaie sau revoluii civile.
FMI asigur asiten tehnic i instruire n domenii cum ar fi:
-ntrirea sectoarele monetare i financiare prin sfaturi n sistemul
bancar,managemet valutar i n dezvoltarea bncilor centrale
-Suportarea politicilor fiscale puternice prin sfaturi cu privire la taxe, politici de
consum, formularea bugetului i management al datoriilor interne i externe.
-Alctuirea,managementul i rspndirea datelor statistice dar i mbuntirea
calitii lor
-Proiectarea i revizuirea legislaiei economice i financiare
FMI ofer cursuri de instruire pentru oficiali din guvern sau bnci centrale la sediul
central din Washington sau la centrele regionale din Abidjan, Brazilia, Singapore i
Viena.
Se poate asigura asisten tehnic prin vizitele personalului mpreun cu experi i
consultani.
ntrirea sistemului monetary i financiar extern
Globalizarea a creat o nou ncercare pentru FMI.Dou dintre cele mai importante
i mai dificile ncercri sunt: cum s ntreti sistemul financiar global ( pentru a fi mai
puin vulnerabil la crize financiare i cum s se descurce cnd crizele apar) i cum s
avansezi n lupta mpotriva ndatorrii rilor slab dezvoltate.
Globalizarea a demonstrat c poate aduce mari beneficii pentru multe ri i
persoane din lume.Pentru creterea nivelului de trai rile trebuie s se integreze n
economia global.Dar globalizarea pe lng creterea volumului i vitezei capitalurilor
internaionale a crescut i riscul unor crize financiare.i n acelai timp rile slab
dezvoltate care nu beneficiaz din globalizare se pot deprta i mai mult de nivelul
celorlalte ri.
n 1997-1998 a avut loc criza asiatic i ea nu a lovit doar n slbiciunile rilor
respective dar ea s-a propagat n tot sistemul financiar internaional i a avut 2 urmri
majore:
-Investitorii se pot retrage rapid dac sesizeaz anomalii n politicile economice ale
rii respective, astfel se pierde ncrederea, i se declaneaz o criz

-O criz ntr-o ar sau regiune se poate rapid rspndi i n alte ri datorit

legturilor dintre acele ri
Pentru a reduce riscul apariiei crizelor FMI a promovat msuri mpreun cu
membrii guvernelor dar i pentru a ntri sistemul monetar i financiar internaional.O
ar poate fi vulnerabil la o criz economic dac instituiile sale sunt insolvente sau au
tendina de-a deveni.Pentru a face un sistem mai robust, bncile i alte instituii financiare
trebuie s mbunteasc controlul i managementul riscului pentru ara respectiv.
FMI i Banca Mondial n 1999 au nceput s aprecieze slbiciunile actuale i
poteniale ale sistemului financiar internaional.Aceste aprecieri au fost prezentate rilor
ca un ghid pentru a le remedia.
FMI mai lucreaz de asemenea cu guvernele naionale i alte instituii internaionale
pentru:
- A ntri funcionarea bncilor
-A reface minimul de capital necesar pentru bnci i instituii financiare
-A crea un set de standarde de contabilitate internaional
-A finaliza un set de principii pentru o bun guvernare
Publicarea de date actualizate cu privire la situaia unei ri reprezint o premis
necesar pentru ncurajarea investiiilor.n 1996 dup criza din Mexic FMI a creat o serie
de msuri pentru a ajuta rile care au nevoie de capital extern.rile care cereau fonduri
au acceptat s publice date cu privire la situaia economic i financiar a lor.
FMI prin politica sa deschis de publicare a datelor cu privire la situaia unei ri
ncurajeaz progresul economic i investiiile.
Cu toate c transparena FMI este n cretere, Consiliul executiv este contient c
fondul trebuie s pstreze un rol de confident cu rile membre.
Dac crizele se produc programele FMI sunt ateptate ca n majoritatea cazurilor s
restabileasc stabilitatea prin finanarea sa i prin ajustrile de politic impuse de fond.
FMI colaboreaz activ cu Banca Mondial, bncile regionale de dezvoltarea,
Organizaia Mondial de Comer, cu ageniile Naiunilor Unire i cu alte instituii
internaionale pentru a asigura buna funcionare a sistemului financiar internaional.
Reducerea ndatorrii rilor slab dezvoltate
FMI este o instituie monetar, nu de dezvoltare, dar are un rol important n
reducerea ndatorrii membrilor si prin: cretere economic durabil care este esenial
pentru scderea ndatorri i care necesit politici monetare macroeconomice.
Timp de mai muli ani FMI a ajutat rile slab dezvoltate s-i implementeze politici
economice pentru a crete nivelul de trai prin sfaturile prin asistena tehnic i suportul
su financiar.ntre 1986 i 1999 56 de ri cu o populaie de 3,2 miliarde au fost
mprumutate cu credite cu dobnd redus prin facilitatea ajustrii structurale pentru
ca aceti membrii s dobndeasc creterea economic i o mbuntire n balana lor de
pli.
Aceste faciliti au adus contribuii masive la dezvoltarea rilor slab dezvoltate, dar
n ciuda asistenei substaniale din partea FMI i a altor instituii internaionale multe ri
slab dezvoltate n-au reuit s-i revin.

Rolul FMI i al Bncii Mondiale

FMI i Banca Mondial creeaz suportul necesar guvernelor pentru dezvoltarea
strategiilor lor dar nu impune destinaia veniturilor.Fiecare instituie se concentreaz pe
aria sa de expertiz.De aceea personalul Bncii Mondiale se concentreaz pe politicile
sociale pentru a reduce srcia inclusiv munca necesar atingerii acestui deziderat.FMI
ndrum guvernele n promovarea politicilor macroeconomice prudente.ncepnd cu
aprilie 2002 FMI a nceput alturi de Banca Mondial un program pentru ajutarea rilor
slab dezvoltate n reducerea datoriilor axndu-se pe 37 dintre care 23 sub din Africa.
Relatia dintre Romania si FMI
Romania a devenit membra FMI la 15 decembrie 1972. Participarea Romaniei la
FMI se ridica la 1.030,2 milioane DST sau 0,48% din cota totala. Puterea de vot a
Romaniei este de 10.552 voturi sau 0,49% din total.
Romania a acceptat obligatiile prevazute in Articolul VIII ale Statutului FMI
referitor la convertibilitatea de cont curent la 25 martie 1998.
Guvernatorul Romaniei la FMI este Excelenta Sa, dl. Constantin Mugur Isarescu,
Guvernator al Bancii Nationale a Romaniei; Guvernator Supleant este Excelenta Sa, dl.
Enache Jiru, Secretar de stat, Ministerul Finantelor.
Rolul si activitatile Biroului Reprezentantei Rezidente a FMI in Romania
Biroul Reprezentantei Rezidente in Romania desfasoara o gama larga de
activitati in scopul de a contribui activ la implementarea recomandarilor de politica
economica ale Fondului de catre autoritati, cat si la mentinerea unei stranse legaturi intre
sediul central al FMI si autoritatile din Romania.
Biroul se ocup cu:
Explicarea opiniilor Fondului in chestiuni legate de politici i consilierea
autoritatilor romane in implementarea programelor macroeconomice incheiate cu
FMI, in principal in contextul solicitarii Romaniei pentru sprijin financiar din
partea Fondului (cum ar fi acordurile stand-by). Aceasta activitate implica o
stransa colaborare si consultare atat cu institutii guvernamentale cat si cu sediul
central al FMI.
Schimburi de opinii cu misiunile rezidente ale Bancii Modiale, Uniunii
Europene, BERD, agentiile Natiunilor Unite, precum si cu ambasadele tarilor
membre ale FMI, pentru a asista autoritatile din Romania in implementarea unui
program macroeconomic coerent si cuprinzator
Monitorizarea evenimentelor si a evolutiei economice in scopul de ajuta la
evaluarea performantelor financiare si economice ale programelor si politicilor
macroeconomice ale Guvernului.Biroul se bazeaz pe o gama larga de surse de
informare, care includ Banca Nationala a Romaniei, Ministerul Finantelor si
Comisia Nationala de Statistica.
Biroul Reprezentatei Rezidente a FMI joaca un rol important in asigurarea transparentei
politicilor FMI in Romania. Biroul este disponibil pentru intalniri cu oamenii de afaceri

romani si straini, reprezentanti din domeniul bancar si pentru schimbul de opinii

referitoare la economia romaneasca si politicile economice. Reprezentantul Rezident este
singurul purtator de cuvant al Fondului in Romania si este disponibil pentru contacte
periodice cu ziaristii. In acest context, Reprezentantul poate face declaratii de presa si
poate participa la interviuri de presa si televiziune, prezentand viziunea Fondului in
probleme legate de economia romaneasca. Mai mult decat atat, Reprezentantul Rezident
al FMI participa ocazional la conferinte si intalniri organizate de institutii publice,
organizatii financiare internationale, organizatii neguvernamentale, sindicate si alte
grupari care se dezbat probleme generale de macroeconomie si referitoare la economia
romaneasca. Biroul nostru este, de asemenea, gata sa colaboreze cu universitati si
institute economice interesate in activitatea desfasurata de FMI. Biroul Rezident acorda,
totodata, o atentie deosebita posibilitatilor de instruire profesionala care contribuie la
intelegerea si tratarea de catre participanti a problematicii FMI. In acest sens,
Reprezentantul Rezident al FMI participa la preselectia candidatilor care solicita
participarea la cursuri si seminarii organizate de FMI si Joint Vienna Institute.
FMI are un rol bine definit n economia Romniei, acela de-a crea un sistem
financiar i monetar puternic i de-a ncuraja dezvoltarea economic durabil.

I.1. Crearea Fondului Monetar International

Fondul Monetar International este o agentie specializata care are ca scop promovarea sigurantei
economice la nivel mondial. A fost fondat n iulie 1944 n urma unei conferinte monetare organizata la Bretton
Woods. n cadrul acestei conferinte se redacteaza proiectul de statut al FMI care va deveni text de referinta pentru
functionarea Sistemului Monetar International.
n linii mari, orientarile FMI prevazute la aceasta conferinta sunt valabile si astazi.
Crearea unui nou sistem
Conferinta de la Bretton Woods s-a desfasurat pentru a analiza dezordinea economica generata de al
doilea razboi mondial si pentru a cauta o modalitate de stabilitate economica la nivel international.
S-a pus ntrebarea prin ce mecanism international se poate evita revenirea la conditiile economice dezastruase de
dinaintea celui de-al doilea razboi mondial. Pentru a evita instaurarea dezordinii monetare internationale, Statele
Unite ale Americii si Marea Britanie decid sa puna fundamentele unui nou sistem international, capabil sa asigure
stabilitatea economica mondiala dupa razboi.
Au fost propuse doua planuri:
a)

Planul "White", din partea Statelor Unite

b)

Planul Keynes, din partea Marii Britanii.

Planul White pleaca de la idea ca marea criza a anilor '30 a fost provocata de supraevaluarea monedelor, ceea ce
a provocat o puternica instabilitate a schimburilor si o frecventa devalorizare a monedelor nationale. El propune sa
se creeze un Fond de Stabilitate a Natiunilor Unite si a asociatiilor acestora, fond care sa mpiedice revenirea la
politici de schimb necooperatiste si sa acorde credite tarilor care vor sa-si apere monedele. Planul prevede, de

asemenea, crearea unei Banci Internationale pentru Reconstructie si Dezvoltare, nsarcinata sa finanteze
reconstructia tarilor distruse de conflicte militare, precum si dezvoltarea economica a statelor slab dezvoltate.
Planul Keynes a aparut ntr-o prima versiune n septembrie 1941 si reia idea nfiintarii unei banci supranationale.
Acest organism e denumit n acest plan "Camera Internationala de Compensatie", ar fi fost nsarcinat sa efectueze
o compensatie multilaterala ntre b&# 16516r1716q 259;ncile centrale si sa acorde credite tarilor n dificultate.
Keynes prevede ca toate platile sa fie facute ntr-o noua moneda cu acoperire n aur, pe care o denumeste bancor.
Desi elaborate separat, cele doua planuri coincid n privinta obiectivelor de atins, respectiv:
stabilizarea cursului de schimb;
restabilirea convertibilitatii libere a monedei;
ncurajarea comertului international;
acordarea de finantari tarilor aflate in dificultate.
Planurile se opun nsa n doua domenii principale:
a)

domeniul finantarilor. Englezii sustin ca sistemul de finantare prevazut de proiectul american risca
sa provoace o penurie de dolari si sa blocheze expansiunea comertului international. n mod
contrar, americanii apreciaza ca sistemul de finantare elaborat de Keynes va duce la o ndatorare
nelimitata a tarilor ale caror balante de plati sunt n deficit, iar aceasta ndatorare risca sa puna n
pericol stabilitatea Sistemului Monetar International.

b)

modul de ajustare. Planul Keynes propune ca efortul de ajustare sa fie suportat de tarile
excedentare, obligndu-le sa-si mareasca importurile. n mod contrar, Planul White propune ca
ajustarile sa fie suportate de tarile deficitare, obligndu-le sa prevada programe de stabilizare prin
reducerea importurilor.

I.2. Statutul Fondului Monetar International

Statutul FMI cuprinde 31 de articole care definesc regulile si obiectivele sale de functionare. Principalele
articole sunt cele care stabilesc rolul FMI, regimul schimburilor fixe si stabilitatea schimburilor, convertibilitatea
monedelor si facilitatile de credit.
Art.1. - Stabileste rolul Fondului Monetar International. Conform acestui articol, Fondul Monetar
International este nfiintat ca o institutie permanent nsarcinata sa mentina buna functionare a Sistemului Monetar
International.
Pentru acesta, el trebuie sa favorizeze schimburile de informatii ntre tarile membre, sa ncurajeze o apropiere
ntre responsabilii monetari si sa puna n functiune mecanisme de cooperare internationala pentru a mpiedica
actiuni unilaterale.
Art.4. - Regimul schimburilor fixe si stabilitatea schimburilor.
Acest articol stipuleaza ca toate tarile membre trebuie sa declare oficial Fondului o paritate centrala a monedelor
lor. Aceste paritati trebuie exprimate n aur, nsa practic ele sunt exprimate n dolari. Astfel dolarul devine etalonul
sistemului deoarece e unica moneda convertibila n aur la un curs fix. Odata declarate aceste paritati, statele
membre trebuie sa mentina acest curs la un nivel limitat de fluctuatii de 1%.

Art.8. - Convertibilitatea monedelor. Statutul FMI obliga statele membre sa faca n asa fel nct monedele
lor sa fie convertibile n vederea operatiunilor curente. n acest sens, tarile se angajeaza sa elimine restrictiile la
cumpararea de devize de catre rezidenti si pentru operatiunile curente. Este prevazuta si o clauza de protectie
care sa permita statelor membre cu dificultati ale balantelor de plati sa mentina un control al schimburilor pe o
perioada de cinci ani de la crearea Fondului, daca pot justifica aceasta necesitate.
Art.5. - Facilitatile de credit. Statutul Fondului Monetar International prevede pentru tarile membre
posibilitatea de a face apel la resursele sale financiare. Acordarea de credite urmareste sa usureze adoptarea de
politici de deschidere si de liberalizare, si asigura autoritatile ca o finantare va fi posibila pentru a compensa
eventualul impact al acestor politici asupra balantelor de plati. Prin acordarea acestor credite, Fondul Monetar
International ncurajeaza politicile privind realizarea liberalizarii monedei, liberalizarea schimburilor si facilitarea
miscarilor de capital la nivel international.
Aceste credite ncurajeaza tarile care se confrunta cu deficit al balantei de plati sa nu aplice politici nefaste pentru
comertul International, cum ar fi devalorizarea competitiva sau blocarea schimburilor externe. Statutul precizeaza
ca aceste resurse au caracter temporar, deoarece acordarea de credite pe termene nelimitate ar putea ncuraja
mentinerea de politici nefaste.
Conferinta de la Bretton Woods da nastere la trei organizatii:
Fondul Monetar International
Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare (Banca Mondiala)
Organizatia Comertului International.
Idea crearii Bancii Internationale pentru Reconstructie si Dezvoltare si are originea n constatarea faptului
ca pietele financiare s-au aratat reticente n a finanta proiecte n tarile n curs de dezvoltare, chiar daca aceste
proiecte prezentau garantii semnificative n ceea ce priveste seriozitatea si rentabilitatea.
Banca Mondiala e conceputa cu misiunea de a contribui la finantarea acestor proiecte de investitii, n
special n zonele mai putin dezvoltate. Ea este, de asemenea, nsarcinata sa acorde guvernelor asistenta tehnica
si sa promoveze initiativa privata, garantnd si participnd la proiecte private.
Nasterea Organizatiei Comertului International a pornit de la dorinta Statelor Unite ale Americii de a crea
un organism International capabil sa impuna o reducere generala a tarifelor vamale si o eliminare progresiva a
masurilor protectioniste.
Statutul noului organism creat s-a stabilit n cadrul Conferintei de la Havana, n 1947, dar abia n anii '50 se
va pune pe picioare GATT-ul, o reuniune permanenta a partilor interesate, cu un secretariat al carui scop este de a
oferi un cadru juridic pentru reglementarea conflictelor comerciale si pentru destabilizarea masurilor protectioniste.
Spre deosebire de FMI si BIRD, GATT nu este o organizatie internationala, deoarece nu dispune nici de
finantari si nici de reglementari. GATT trebuie sa promoveze schimburile mondiale prin combaterea restrictiilor
tarifare si netarifare.
n perioada 1945 -1970, Fondul Monetar International si celelalte organisme ale sale au reusit sa mentina
un regim de schimburi fixe. n cursul perioadei de existenta a acestui regim, FMI joaca trei roluri succesive:
1)

incita statele membre sa adopte paritati fixe si sa faca dupa razboi n asa fel nct monedele sa fie
liber convertibile;

2)

ncurajeaza ajustarea economica n tarile industrializate, mai ales n cele europene;

3)

ncearca, dar fara succes, sa salveze Sistemul Monetar International de marile dificultati pe care le
traverseaza la sfrsitul anilor '60, crend drepturile speciale de tragere.

I.3. Cadrul institutional si financiar al F.M.I.

Fondul Monetar International nu este o institutie independenta, precum bancile centrale. El este condus de
reprezentantii statelor membre, reuniti n diferite forme de organizare.
1. CONSILIUL GUVERNATORILOR. Este cel care conduce Fondul Monetar International, fiind compus din
cate un guvernator din fiecare stat membru, care de regula este ministrul de finante sau guvernatorul bancii
centrale din tara respectiva.
Consilul Guvernatorilor se reuneste o data pe an n adunare generala, cnd examineaza activitatile fondului si
adopta deciziile importante cum ar fi revizuirea statutului Fondului sau admiterea de noi tari membre.
2. CONSILIUL DE ADMINISTRATIE. Este format din 24 de administratori, cu sediul n permanenta la
Washington. Cinci dintre administratori sunt numiti n mod direct de catre tarile lor (Statele Unite ale Americii,
Japonia, Germania, Franta, Marea Britanie), Rusia, China si Arabia Saudita au obtinut dreptul de a avea
administratori proprii, iar toate celelalte tari membre trebuie sa se reuneasca n cadrul unor circumscriptii, adica pe
grupe de tari.
Rolul Consiliului de Administratie este de a conduce afacerile curente referitoare la supravegherea politicilor de
schimb, la acordarea de sprijin financiar, la problemele administrative si financiare.
Deciziile Consiliului de Administratie si ale Consiliului Guvernatorilor sunt luate cu majoritate calificata.
3. DIRECTORUL GENERAL AL F.M.I. dirijeaza serviciile si prezideaza Consiliul de Adminstratie. El este
ales de Consiliul de Administratie pe o perioada de cinci ani si, printr-o conventie tacita, Directorul General este
ntotdeauna european, n timp ce presedintele Bancii Mondiale este american.
Directorul general este asistat de trei directori generali adjuncti.
4. COMITETUL INTERIMAR a fost creat n 1974 si este compus din 24 de membri, la nivel de ministri sau
guvernatori de banci centrale, care se reunesc de doua ori pe an, primavara si cu ocazia Adunarii Generale a
Guvernatorilor.
Rolul Comitetului este de a propune Adunarii Generale marile orientari ale Sistemului Monetar International
si functionarea Fondului Monetar International. Numarul redus al membrilor sai ofera posibilitatea sa fie un bun
forum de discutii.
5. COMITETUL DE DEZVOLTARE este format din 24 de membri, ministri sau guvernatori de banci
centrale, cu rol de consilieri pe lnga guvernatorii FMI si ai Bancii Mondiale, n legatura cu probleme de tranferuri
de fonduri catre tarile n curs de dezvoltare. Aceste Comitet se reuneste n acelasi timp cu Comitetul Interimar.
Adoptarea deciziilor n cadrul FMI
Statele membre ale FMI au drepturi de vot diferentiat astfel: li se atribuie un minim de 250 de drepturi de
vot, la care se adauga un drept de vot suplimentar pentru fiecare transa de o suta de mii DST cota parte varsata.
n general, deciziile se iau pe baza unui consens ntre toate statele membre. Totusi, atunci cnd nu apare
un consens, decizia se ia pe baza unui vot al administratorilor sau guvernatorilor. n acest caz, celor mai multor
dintre decizii li se aplica regula majoritatii simple (50%). O regula de majoritate calificata nseamna 70% din voturi,
si se aplica n cazul deciziilor foarte importante, mai ales n ceea ce priveste comisioanele legate de creditele
Fondului si remunerarea avutiilor n DST.
Pentru deciziile care angajeaza viitorul Fondului, cum ar fi schimbarea cotelor parti, alocarea de DST sau vnzarile
de aur, sunt necesare si obligatorii 85% din voturi. n acest caz, anumite tari sau grupuri de tari, pot sa-si manifeste
dreptul de veto.
Acest sistem de majoritate calificata i-a determinat pe anumiti analisti sa spuna ca FMI este dominat de
Statele Unite ale Americii.

Influenta americanaa este contrabalansata nsa de alti factori. Pe de o parte, deciziile curente precum
acordarea unui credit sau aprobarea unui program de ajustare nu necesita dect o majoritate simpla, de 50%, la
care SUA nu se pot opune. Pe de alta parte, tarile industrializate sau cele n curs de dezvoltare ar putea usor
constitui o minoritate de blocaj de 15%, care s-ar opune majoritatii americane n cazul deciziilor foarte importante.
n consecinta, SUA pot ntr-adevar sa frneze o decizie sau o orientare, dar pot rareori sa o mpiedice definitiv.
Resursele FMI
Esentialul resurselor de care dispune Fondul Monetar International pentru a acorda credite este format din cotele
parti subscrise de statele membre. Aceste cote nu sunt ntotdeauna suficiente pentru a raspunde cerintelor tarilor
membre. De aceea Fondul apeleaza la resurse mprumutate.
Cotele parti reprezinta capitalul FMI, adica fonduri proprii, care i permit sa acorde credite. Fiecarui stat membru i
se atribuie o cota parte, cota care serveste la determinarea importantei drepturilor de vot si a marimii eventualelor
credite. Totalul capitalurilor proprii ale FMI a evoluat de la nfiintare si pna n prezent.
Statutul FMI nu precizeaza n ce mod se face determinarea cotelor parti individuale. Consiliul Guvernatorilor a
decis sa lege cotele parti de factori economici, cum ar fi: venitul national, rezervele de schimb sau comertul
exterior.
Cotele parti sunt subscrise prima oara cu ocazia adeziunii la FMI si ulterior cu ocazia revizuirii generale a cotelor
parti.
Aceste subscriptii implica varsaminte pentru 75% din total n moneda nationala si pentru 25% n DST, sau
ntr-o moneda desemnata de Fond ca liber utilizabila.
Pentru tarile n curs de dezvoltare, varsamintele n devize implica utilizarea rezervelor de schimb ale tarilor
respective, care n general sunt insuficiente.
Pentru a mentine capitalul FMI ntr-o proportie constanta cu nivelul schimburilor comerciale
internationale, nivelul cotelor parti este revizuit la fiecare cinci ani. Atunci cnd este cazul, cnd se constata o
dezvoltare a schimburilor internationale, capitalul Fondului se mareste. Totusi exista tari care s-au aratat reticente
fata de acceptarea unor cresteri prea frecvente si prea ample ale capitalului Fondului Monetar International.
Drepturile Speciale de Tragere - DST
DST reprezinta prima moneda internationala creata vreodata, lund nastere n 1967 cu scopul de a furniza
lichiditatile necesare bunei functionari a Sistemului Monetar International.
Initial era compusa dintr-un grup de cinci monede, carora le-a fost atribuita o anumita pondere (dolarul
american, yen-ul japonez, marca germana, francul francez si lira sterlina).
O creare de DST-uri este echivalenta cu crearea de moneda de catre o banca centrala. DST-urile astfel
create sunt repartizate ntre tarile membre n functie de prorata cotelor parti.
Partile de DST alocate pot fi folosite de tarile membre astfel:
a)

sa le detina n rezervele lor oficiale;

b)

sa le schimbe ntr-o moneda forte, printr-o simpla cerere adresata FMI;

c)

sa achite plati catre FMI, de exemplu pentru rambursarea mprumuturilor sau pentru a plati o parte
din cresterile cotelor parti.

Ultima emisiune de DST s-a facut n 1981. Totusi, de ctiva ani, anumite tari industrializate, preconizeaza o
noua alocare de DST-uri nsotita de o redistribuire a acestora n favoarea tarilor n curs de dezvoltare, a tarilor din
Europa de Est si din fosta Uniune Sovietica.

mprumuturile FMI
Pentru a elimina riscul de lichiditate cu care FMI s-a confruntat n perioadele de puternice tensiuni
financiare, Fondul a decis recurgerea la mprumuturi pentru marirea resurselor.
Aceste mprumuturi permit Fondului sa dispuna de lichiditati importante, pe care le poate utiliza n caz de
criza financiara grava.
Recurgerea la mprumuturi risca sa schimbe natura Fondului, facndu-l sa semene mai mult cu o banca care se
mprumuta pentru a-si finanta creditele, asa cum face Banca Mondiala.
arile membre au decis nsa ca Fondul trebuie sa ramna o institutie ale caror resurse provin, n mod esential, din
cotele parti, si au impus un plafon echivalent cu 60% din valoarea totala a acestora ca fiind suma totala pe care
FMI poate sa o mprumute pentru a-si asigura lichiditatile.

n 1963, singurul mprumut disponibil era cel cunoscut sub denumirea de "Acordul general de mprumut".
El este contractat de tarile componente ale Grupului celor 10 tari cel mai puternic industrializate, carora li s-au
adaugat Elvetia si Arabia Saudita.
Aceasta linie de credit este o rezerva pentru situatii de urgenta, destinata a fi utilizata doar n cazul unei
crize grave a Sistemului Monetar International. Ea a fost utilizata de mai multe ori de tari puternic industrializate,
precum Franta in 1969 si SUA n 1978, pentru a le ajuta sa finalizeze dificultatile temporare ale balantei de plati.
n 1995, ca urmare a acordarii unui credit foarte mare Mexicului, urmat de un altul acordat Rusiei, FMI a observat
ca i scad foarte repede lichiditatile. Pentru a-i furniza resursele necesare, Grupul celor 10 (G10), a decis n 1996
sa dubleze suma acordurilor generale de mprumut.
Una dintre misiunile cele mai importante ale FMI este aceea de a acorda credite tarilor membre pentru a le
ajuta sa-si rezolve dificultatile balantelor de plati. Pentru multe tari n curs de dezvoltare, Fondul Monetar
International este singura sursa de finantare n devize, atunci cnd pe piata privata, si uneori chiar si Banca
Mondiala, li se refuza acordarea de credite.
n aceste situatii, FMI acorda credite n baza unui program de ajustare economica. Acordarea unui credit
de catre FMI n baza unui program de ajustare economica ofera n acelasi timp si cresterea credibilitatii tarii
respective pe pietele private, ceea ce ar putea duce la obtinerea de credite n devize si de pe aceste piete.
mprumuturile tarilor membre sunt proportionale cu cotele parti, iar marimea creditelor depinde de
asemenea de nevoia de finantare externa, de calitatea programului ntreprins, de marimea datoriei fata de Fond,
de perspectivele balantei de plati si de usurinta de adaptare.
Datoria fata de FMI trebuie sa ramna inferioara cifrei de 300% fata de cota parte.
FMI cauta n primul rnd sa exercite un rol de catalizator, adica sa ajute tarile membre sa mobilizeze o
asistenta financiara pe lnga creditorii de fonduri bilaterale, pe lnga celelalte organizatii internationale si,
eventual, n cadrul reesalonarii datoriilor externe. n lipsa unui program de ajustare aprobat de Fondul Monetar
International, aceasta asistenta nu va fi acordata.
n al doilea rnd, prudenta Fondului se explica prin faptul ca a acorda mprumuturi unor tari cu balante de
plati deficitare este o actiune riscanta si poate genera ntrzieri ale rambursarilor fata de FMI.
n al treilea rnd, creditele FMI sunt, prin natura lor, sustinute financiar pe perioade scurte de timp si sunt
destinate sa ajute la depasirea dificultatilor de scurta durata ale balantei de plati. Aceste credite sunt deci diferite
de cele ale institutiilor de dezvoltare, cum ar fi Banca Mondiala, care au ca scop asigurarea unei finantari pe
termen lung.

I.4. Drepturile de tragere, facilitatile si

ntrzierile la rambursare

Tragerile din fondurile FMI se fac sub forma dreptului de a cumpara devize convertibile. Statele membre au
dreptul sa cumpere de la FMI devizele de care au nevoie, platindu-le cu propriile monede. n momentul n care
operatiunea ia sfrsit, tara isi rascumpara propria moneda cu deviza straina, pe care si-a procurat-o ntre timp.
Aceste operatiuni de cumparare sunt asemnatoare unui credit si rambursarii lui ulterioare. Statul care
mprumuta devize straine cu ajutorul monedei sale nationale, plateste un comision, respectiv o dobnda, asupra
acestei trageri, si apoi trebuie sa rascumpere moneda sa cu aur sau cu devizele forte stabilite de FMI.
Aceste trageri asupra resurselor n devize ale FMI sunt supuse unor reguli stricte, deoarece maresc
depozitele FMI n monede slabe si reduc rezerva devizelor forte disponibile. Pentru a evita acest lucru, tragerile
sunt supuse unor conditii din ce n ce mai stricte.
Orice stat membru are dreptul la o transa de credit initiala, corespunznd la 25% din cota sa parte, si poate
fi obtinut n orice moment, n mod automat si fara conditii. Transele urmatoare pe care le poate obtine un stat
membru sunt mpartite n patru transe de credit egale fiecare cu 25% din cota parte. Pentru a trage din aceste
transe, tara beneficiara trebuie sa demonstreze ca practica politici de redresare a balantei sale de plati, care ii vor
permite sa rascumpere moneda sa nationala.

Facilitatile FMI
Exista mai multe facilitati oferite statelor membre de catre Fondul Monetar International. Alegerea
facilitatii depinde de natura problemei cu care se confrunta tara respectiva.
Tipurile de facilitati acordate de FMI sunt:
1) Transele de credit. Acestea reprezinta politica de credit cea mai veche si cea mai raspndita. Creditele
sunt disponibile pentru tarile membre n transe echivalente cu 25% din cota parte. Pentru prima transa, tarile
trebuie sa demonstreze dorinta de echilibrare a balantei de plati, iar pentru transele superioare se cere un acord
de confirmare Stand-by, bazat pe politici de stabilizare ce acopera o perioada de 1 - 2 ani. n mod normal, la
aceste acorduri se adauga anumite criterii de realizare.
2) Mecanismul acordurilor extinse - este destinat statelor membre care au dificultati structurale ce nu
pot fi depasite ntr-o perioada scurta de timp. Aceste acorduri permit sa se abordeze ajustarea economica pe
parcursul mai multor ani.
3) Facilitatile de ajustare structurala rentarita. Aceste facilitati raspund la esecul programelor de
ajustare traditionala aplicate n tarile cele mai sarace. Se pune accentul pe cresterea economica, pe lupta
mpotriva saraciei, reformele structurale bazndu-se pe o finantare extinsa pe o perioada de 3 ani. Se obtin n
aceste situatii mprumuturi relativ mari, care nsa cer eforturi deosebite n domeniul structural si fac obiectul unor
conditionari riguroase, ca de exemplu vizite ale misiunilor FMI si criterii cantitative de respectat naintea fiecarei
trageri.
4) Facilitatea de compensare si finantare a cheltuielilor neprevazute. Aceasta facilitate are ca scop
acoperirea pierderilor temporare ale ncasarilor din exporturi, si sa finanteze o crestere a costului importului de
cereale.
5) Facilitati pentru transformarea sistemica. Scopul n aceasta situatie este sa se permita finantarea
tarilor n curs de tranzitie, care se confrunta cu dificultati ale balantei de plati din cauza disparitiei relatiilor lor
comerciale traditionale, din cadrul CAER. Aceste facilitati au avut un caracter temporar, create n aprilie 1993, si
ncetndu-si existenta la 1 mai 1995. Au recurs la acest tip de facilitate 20 de tari, suma cea mai mare fiind primita
de Ucraina.

6) Asistenta financiara n caz de urgenta. Aceasta permite acordarea unui ajutor financiar tarilor membre
care se confrunta cu probleme ale balantelor de plati ca urmare a unor catastrofe naturale.
ntrzierile la rambursare.
Fondul Monetar International dispune de un statut special de creditor privilegiat. El nu recurge niciodata la
reducerea obligatiilor sau anularea datoriilor. Totusi, FMI a nregistrat, ncepnd cu anii '80, o crestere a
ntrzierilor la rambursare a unui mic grup de tari. Aceste ntrzieri fac ca FMI sa nu poata realiza refinantari ale
acestor tari, deoarece, prin statut, i se interzice sa mprumute tari care nregistreaza ntrzieri la rambursare.
arile care ntrerup rambursarea sunt marginalizate, fiind ncadrate ntr-o situatie de ilegalitate financiara
internationala. Aceste tari nu primesc nici un ajutor tehnic si nici sprijin financiar din partea Fondului Monetar
International, si le este interzis accesul la credite bilaterale si la mecanismele de reesalonare a datoriei.

I.5. Necesitatea perfectionarii FMI

n prezent, FMI se afla n fata unor noi provocari. S-au nmultit criticile la adresa sa, considerndu-se ca
FMI este o institutie privata, sau subordonata intereselor tarilor dezvoltate, mai ales ale SUA.
Printre criticile aduse Fondului se numara:
1)

a dobndit o putere mult prea mare, ce risca sa scape de sub control. Argumentul adus n acest
sens este interventia FMI n criza asiatica, ndatornd aceste tari n scopul de a salva bancile
internationale care au garantat creditele plasate n economia acestor tari;

2)

este acuzat de lipsa transparentei, de faptul ca operatiunile pe care le deruleaza nu sunt cunoscute
n amanunt, oferindu-se opiniei publice doar informatii sumare;

3)

atitudinea FMI si politica acestuia n tarile sarace si n cele aflate n procesul de tranzitie de la
economia centralizata la cea de piata: de cele mai multe ori FMI a fost acuzat ca nu tine cont de
conditiile concrete din aceste tari, iar conditiile impuse duc la nrautatirea situatiei;

4)

aplicarea unei retete unice n materie de tranzitie nu a condus la o crestere economica n tarile
sarace si cele n curs de tranzitie. Analistii economici considera ca n cazul tarilor n tranzitie si
sarace, programele FMI trebuie sa realizeze un compromis viabil ntre ajustare si dezvoltare;

5)

FMI-ul n calitatea sa de institutie centrala a Sistemului Monetar International, este incapabil sa faca
fata unei crize declansate n interiorul Sistemului. Exista opinii care sustin ca o criza n SUA sau
Japonia ar duce la prabusirea ntregului sistem financiar international. Crizele din Mexic, Asia de
Sud-est si Argentina au aratat o vulnerabilitate deosebita a Sistemului. De aceea multi experti
considera necesara realizarea unor mecanisme flexibile care sa permita interventia FMI n cazurile
de urgenta de tipul crizei asiatice;

6)

globalizarea tot mai accentuata a economiei mondiale necesita racordarea actiunilor FMI la noile
realitati economice mondiale, inclusiv la mbunatatirea statutului si a obiectivelor functionale.