Aptitudinile (calitatile motrice) V..R.F.

Definitie, forme de manifestare, factori de

conditionare
Calitatile motrice nu se dobandesc, nu se capata pe parcursul existentei umane
individuale
VITEZA capacitatea organismului uman de a executa acte sau actiuni motrice, cu
intreg corpul sau numai cu anumite segmente ale acestuia intr-un timp cat mai scurt, cu
rapiditate maxima, in functie de conditiile existente.
Factori de condi 848b16i 55;ionare:
- mobilitatea proceselor nervoase corticale fundamentale, excitatia si inhibitia, care
conditioneaza alternanta contractiei si relaxarii musculare;
- functionalitatea analizatorilor (vizual, auditiv si cutanat), in sensurile acuitatii, finetei
si preciziei acestora;
- calitatea transmiterii impulsurilor nervoase pe caile aferente si eferente;
- viteza de contractie a muschilor inervati;
- tipul fibrelor musculare care intra in contractie (fibrele albe sunt rapide, iar ele sunt
favorabile unei viteze mai bune);
- valoarea surselor si proceselor energetice (mai ales continutul in ATP si fosfocreatina
pentru muschii intrati in contractie);
- nivelul de dezvoltare a celorlalte calitati motrice (mai ales forta).
Forme de manifestare:
1. viteza de reactie se mai numeste si timpul latent al reactiei motrice si este
conditionata de urmatoarele elemente:
- aparitia excitatiei in receptor sau receptori;
- transmiterea pe cale aferenta;
- analiza semnalului;
- transmiterea pe cale eferenta;
- excitarea muschilor.
2. viteza de executie este capacitatea de a efectua un act motric sau o actiune
motrica, dar si mai multe asemenea acte sau actiuni motrice singulare. Se masoara prin timpul
care trece de la inceperea executiei si pana la incheierea acesteia. Este determinata si de
nivelul insusirii tehnicii de executie a deprinderilor si priceperilor motrice.

3. viteza de repetitie consta in capacitatea de a efectua aceeasi miscare intr-o unitate

de timp prestabilita, deci, ea se refera la miscari ciclice. Se mai numeste si frecventa miscarii.
Este conditionata de:
- tempo densitatea miscarii pe unitate de timp. Eforturile de viteza sunt caracterizate
in functie de durata lor de intensitate maximala si submaximala;
- ritm defineste efectuarea unui efort in timp si spatiu, precum si raportul dintre
aceste marimi, fiind prezent in efectuarea oricarui act, actiuni, activitati motrice, constituind o
componenta temporala strans legata de viteza dar si de coordonare, precizie, abilitate. Ritmul
adecvat determina cursivitatea si eficienta miscarii respective.
4. viteza de deplasare este o varianta a vitezei de repetitie de repetitie,
concretizandu-se in:
- parcurgerea unui spatiu prestabilit contratimp;
- parcurgerea intr-un timp prestabilit a unei distante (pe uscat, zapada, etc.).
5. viteza uniforma si neuniforma se manifesta pe fondul altor forme. Atunci cand
viteza creste se vorbeste de acceleratie, iar cand descreste se vorbeste de deceleratie. Este
importanta in formarea simtului vitezei, adica in mentinerea unei viteze optime in functie de
necesitati.
6. viteza in ritmul altor calitati motrice
Se concretizeaza in:
- viteza in regim de indemanare;
- viteza in regim de rezistenta.
7. viteza de decizie se manifesta coroborat cu capacitatea de anticipare si viteza de
reactie.
NDEMNAREA capacitatea organismului uman de a efectua acte si actiuni
motrice, mai ales in conditii variate si neobisnuite, cu eficienta maxima si cu un consum
minim de energie din partea executantului.
Forme de manifestare
1. ndemanarea generala necesara efectuarii tuturor actelor si actiunilor motrice de
catre oameni.
2. ndemanarea specifica caracteristica si necesara celor ce practica diferite ramuri
sau probe sportive.
3. ndemanarea in regimul altor calitati motrice: viteza, forta si rezistenta.

Factori de condi 848b16i 55;ionare

- calitatea sistemului nervos central si mai ales, capacitatea de coordonare a centrilor
din acest sistem;
- plasticitatea scoartei cerebrale, adica proprietatea acesteia de a combina mai multe
stereotipuri elementare, pentru a elabora un raspuns complex, conform cu situatiile noi
intervenite;
- capacitatea analizatorilor de a capta selectiv informatia si de a realiza sinteza aferenta
pentru analiza situatiei;
- calitatea transmiterii impulsurilor nervoase pe caile aferente si eferente;
- calitatea inervatiei musculare, care determina contractia si relaxarea;
- capacitatea de anticipare, atat sub aspectul desfasurarii tehnice cat si a celorlalte
conditii (reactia adversarilor sau partenerilor, factori climatici, etc.);
- memoria de scurta si de lunga durata;
- gandirea de tip creativ;
- volumul si complexitatea deprinderilor si priceperilor motrice stapanite de subiect;
- nivelul de manifestare a celorlalte calitati motrice.
REZISTENTA capacitatea organismului uman de a depune eforturi cu o durata
relativ lunga si o intensitate mare, mentinand indici constanti de eficacitate optima.
Demeter rezistenta este capacitatea omului de a executa miscarea timp indelungat,
cu un numar de repetari, intr-un ritm dat.
Forme de manifestare
1. Dupa criteriul ponderea participarii in efort a grupelor musculare si a marilor
functii organice:
- rezistenta generala capacitatea de a efectua acte si actiuni motrice timp indelungat,
cu eficienta si fara aparitia starii de oboseala;
- rezistenta specifica capacitatea de a depune eforturi fizice, cu eficienta si fara
aparitia starii de oboseala, pe care le implica ramurile si probele sportive.
2. Dupa criteriul surse energetice, intensitatea si durata efortului:
- rezistenta anaeroba specifica eforturilor cuprinse intre 45 de sec si 2 min,
intensitatea efortului fiind de 95-100%;

- rezistenta aeroba specifica eforturilor cuprinse intre 2 si 8 min, spre limita

inferioara, ca durata predomina eforturile fizice anaerobe, iar spre limita superioara, tot ca
durata, predomina eforturile fizice aerobe.
3. Dupa criteriul natura efortului:
- rezistenta in efort cu intensitate constanta;
- rezistenta in efort cu intensitate variabila.
4. Dupa criteriul modul de combinare cu alte calitati motrice:
- rezistenta in regim de viteza;
- rezistenta in regim de indemanare;
- rezistenta in regim de forta.
Factori de condi 848b16i 55;ionare
Cei mai importanti factori sunt:
- stabilitatea proceselor nervoase fundamentale, excitatia si inhibitia, in sensul
mentinerii unui raport constant intre acestea, dar in favoarea excitatiei, pe un timp cat mai
lung;
- calitatea sistemelor si functiilor organismului uman, mai ales pe plan cardiovascular
si respirator;
- culoarea fibrelor musculare implicate in efort (cele rosii sunt lente, deci favorabile
efortului de rezistenta);
- resursele energetice ale organismului (glicogen, mai ales), calitatea metabolismului si
mecanismele hormonale de reglare;
- calitatea proceselor volitive (mai ales perseverenta si darzenia) determinate
motivational.
FORTA capacitatea organismului uman de a invinge o rezistenta interna sau externa
prin intermediul contractiei musculare.
Forme de manifestare
1. Dupa participarea grupelor musculare in efort:
- forta generala cand in efort participa principalele grupe musculare;
- forta specifica cand in efort participa una sau cateva grupe musculare.
2. Dupa caracterul contractiei musculare:

-forta statica atunci cand nu se modifica dimensiunile fibrelor musculare angajate in

efort, un tip special de forta statica fiind cea izometrica atunci cand rezistenta de invins
este mai mare decat capacitatea de forta maxima a musculaturii executantului;
- forta dinamica izotonica cand se modifica dimensiunile fibrelor musculare
angajate in efort. Daca fibrele musculare se scurteaza se vorbeste de forta dinamica de tip
invingere, iar daca fibrele musculare se alungesc se vorbeste de forta dinamica de tip cedare;
- forta mixta cand se produc atat contractii statice cat si dinamice, alternand in
functie de natura actelor si actiunilor motrice.
3. Dupa capacitatea de efort in relatie cu puterea individuala umana:
- forta maxima (sau absoluta) care poate fi statica si mai ales dinamica. Forta maxima
dinamica creste odata cu marirea greutatii corporale.
- forta relativa care exprima raportul dintre forta absoluta si greutatea corporala.
Acest tip de forta scade odata cu marirea greutatii corporale.
4. Dupa modul de combinare cu celelalte calitati motrice:
- forta in regim de viteza;
- forta in regim de indemanare;
- forta in regim de rezistenta.
Factori de condi 848b16i 55;ionare
- capacitatea de concentrare a proceselor nervoase fundamentale, excitatia si inhibitia;
- numarul de fibre musculare angajate in efort si, mai ales, suprafata sectiunii
fiziologice a acestora;
- calitatea proceselor metabolice si a substantelor energetice existente in muschi;
- durata contractiei musculare (sunt mai eficiente contractiile de 15-20 sec decat cele
de 30 sec)
- starea de functionare a segmentelor osoase de sprijin, a ligamentelor si articulatiilor;
- valoarea unghiulara a segmentelor corporale implicate in efort;
- nivelul celorlalte calitati motrice de baza, mai ales viteza;
- unii factori psihici: motivatia, starile emotionale, vointa, concentrarea atentiei.
MOBILITATEA / SUPLETEA poate fi definita ca posibilitatea de a executa
miscarile cu maximum de amplitudine. Mobilitatea si supletea sunt solicitate in majoritatea

actiunilor motrice, conditionand calitatea executiei acestora, nivelul la care se manifesta

viteza si indemanarea.
Mobilitatea depinde de mai multi factori:
- tipul si conformatia articulatiei;
- elasticitatea tendoanelor, ligamentelor si lanturilor musculare;
- coordonarea neuromusculara care determina gradul de contractie si relaxare a
muschilor interesati in actiunea motrica;
- calitatea fibrelor musculare.
Forme de manifestare:
- generala sau specifica;
- mobilitate activa cand amplitudinea maxima se obtine ca rezultat al contractiei
musculare, balansului, etc.
- mobilitate pasiva cand este rezultatul unor forte externe: partener, aparate, greutati.