Coxartroza

Budau Bianca-Mihaela

Artrozele sunt afeciuni neinflamatorii ale articulaiilor, caracterizate

prin deteriorarea cartilajului articular, dar i prin leziuni hipertrofice
ale extremitilor
Dup cum afirm dr. Suteanu,nu exist reumatism ci afeciuni
reumatice fiecare dintre ele avnd anumite cauze i beneficiaz de
msuri profilactice,igienice si curative specifice.

Artroza soldului

Coxartroza mai este cunoscut i sub numele de artroza oldului i

reprezint localizarea reumatismului degenerativ la nivelul
articulaiei oldului,dintre bolile reumatice, coxartrozele se observ
mai ales la subiecii peste 40 de ani iar frecvena lor crete odat cu
vrsta. Coxartroza se caracterizeaz prin dureri de origine
mecanic i redoare articular care ntreine o jen funcional
putnd deveni n scurt timp o patologie invalidant

Analiznd cauzele care duc la apariia ei se pot

distinge dou grupe de coxartroze:coxartroze
primitive i coxartroze secundare.
Stadializarea clinico-evolutiv a coxartrozei,
indiferent de etiopatogenie, se poate face dup mai
multe criterii, n funcie de durere, mobilitate
(redoarea articular) i posibilitatea mersului, dup
Merle dAubigne existnd 6 stadii:

Simptomatologie
Debutul bolii este insidios, iar simptomele cele mai suprtoare pentru pacient
sunt durerea i impotena funcional.

Indiferent de etiologia artrozei oldului , ea prezint unele semne comune , astfel c

intr-o coxartroz avansat decompensarea poate fii static, dinamic, muscular,
algic, inflamatorie.
Durerea este declanat de modificrile de la nivel structural ale articulaiilor,datorit
contracturilor musculare, tendinitelor muchilor de for. Durerea poate fii iniial
mecanic, apare la pornire, apoi treptat devine permanent, mai intens la urcatul i
cobortul scrilor.Poate fii resimit pe faa anterioar a coapsei spre genunchi sau
se poate localiza la nivelul trohanterului mare.
Impotena funcional apare ca i o limitare de rotaie extern i abducie a
membrului inferior iar diminuarea amplitudinilor de micare jeneaz din ce n ce mai
mult activitile zilnice.
Apar contracturi musculare pe muchii adductori, psoas, tensor al fasciei lata,
pelvitrohanterieni si hipotonie sau hipotrofie pe muschii fesier mijlociu si cvadriceps.

Examinarea articulaiei coxo-femurale

La inspecia n ortostatism se verific poziia reperelor osoase i
marile axe ale membrului inferior.
Se face apoi studiul bazinului n staiune unipodal
Dac hemibazinul de partea piciorului ridicat coboar, nseamna c
unul dintre muchii abductori de partea piciorului de sprijin este deficitar.
Din decubit dorsal se va face localizarea durerilor anterioar, extern
i posterioar.Coxopatiile se pot nsoi de dureri iradiate:
posterioare,anterioare i pe faa intern a coapsei.
Bilanul articular-msurarea goniometric a fiecrei micri
fundamentale.
Bilanul muscular pentru toate grupele musculare
Coxometria(efectuat radiologic),este indispensabil pentru depistarea
dismorfiilor coxo-femurale mai discrete i pentru obiectivizarea cifric a unor
malformaii ntr-un stadiu avansat.
Teste functionale specifice soldului:Testul Patrick, Testul Stinchfield,
Linia lui Nelaton, Testul Thomas.

Fisa pacientului

Nume:A
Prenume:T
Vrsta: 61 ani
Sex: F
Talie:1.67 m
Greutate:76 kg
T.A. : 110/70 mm Hg
F.C. : 95 b/min
Diagnostic clinic: Coxartroza primitiva bilaterala,stadiul II.

Anamneza
Pacienta este diagnosticata cu artroza soldului inca
de la varsta de 56 de ani,in urma surmenajului
articular.Nu a urmat tratament kinetoterapeutic,doar
medicamentos,iar afectiunea a evoluat pana in
stadiul-II- cu limitarea progresiva a amplorii miscarilor.
Prezinta durere vie la mers,atitudine vicioasa in
flexum,adductie si rotatie externa a soldului,limitare
pe miscarea de rotatie externa si abductie iar
limitarea jeneaza foarte mult activitatile zilnice.

Diagnostic functional

Apare durere la nivelul trohanterului mare si pe fata

interna si anterioara a coapsei, durere care se intensifica
la urcatul scarilor.
Redoare pe miscarea de rotatie externa si abductie.
Atitudine vicioasa in flexum,compensata printr-o
hiperlordoza lombara.
Genunchii sunt n valgus si apare laxitate la nivelul
ligamentelor interne ale genunchiului.

Obiective de tratament

Diminuarea durerii;
Reducerea contracturilor musculare;
Cresterea amplitudinii de miscare;
Corectarea atitudinilor vicioase;
Cresterea mobilitatii articulare;
Imbunatatirea stabilitatii;
Cresterea gradului de coordonare si echilibru in
mers.

Program de recuperare
kinetoterapeutic
Masaj miorelaxant;
Electroterapie;
Tractiuni in ax;
Miotensiv pe musculatura contracturata;
Gimnastica articulara;
Hidrokinetoterapie;

Program de exercitii:

Din D.D. pacientul executa flexia dorsala si flexia plantara a picioarelor.20 repetari x 4
serii
Din D.D. cu genunchii indoiti si talpile pe masa,se ridica bazinul cu mentinere 3
secunde. 7 repetari x 4 serii
Din D.D. miscari de pedalaj cu cate 1 picior.1 minut x 2 serii cu fiecare membru
D.D. membrele inferioare in tripla flexie, ducem genunchii pe o parte si de alta cat
mai aproape de masa.8 repetari x 4 serii
Din D.V. pacienta flecteaza genuchii pe rand si prinde glezna cu mana. Mentine 3
secunde, 5 repetari x 2 serii cu fiecare membru.
Din D.V. cu membrele superioare in prelungirea corpului,se ridica pe rand mana
dreapta cu piciorul stang,apoi mana stanga cu piciorul drept. 5 repetari x 2 serii.
Din D.L. cu sprijin pe cot si membrul inferior care lucreaza in rotatie interna executa
adductii pana la 30.3 serii x 8 repetari de fiecare parte.
Din D.L. cu sprijin pe cot si memmbrul inferior care lucreaza in rotatie interna, piciorul
descrie cercuri in ambele sensuri. Pacientul in asezat , cu membrele inferioare
atarnand , la marginea patului;se executa extensia genunchiului avand o greutate
atarnand la nivelul gleznei .
Pacientul n D.L., cu membrul afectat cu genunchiul flectat; pacientul execut
abducie n timp ce kinetoterapeutul opune rezistan pe faa lateral a genunchiului.

Principii de tratament;

Nu se executa exercitii din ortostatism;

Exercitiile pot fii executate in apa,datorita proprietatilor acesteia
asupra musculaturii contracturate si rezistentei pe care o opune
pe miscare;
Pacientul va fii sfatuit sa isi schimbe modul de viata;
Nu mentine o anumita pozitie foarte mult timp;
Inlocuieste mersul pe jos cu mersul pe bicicleta iar daca este
absolut necesar mersul pe jos se recomanda bastonul si pauze la
o anumita perioada de timp;
Se evita urcatul pe scari si caratul de greutati;

Bibliografie

Duu D., Bolosiu H.D. Reumatologie clinic, Ed. Dacia Cluj, 2001
Ion Stroescu si colab. Mihai Negoescu, Marieta Stoicescu Gizela
Recuperarea functionala in practica reumatologica, ed. Medicala,
Bucuresti,1979
http://www.e-plante.ro/news/7--coxartroza-si-gonartroza.html
http://www.scribd.com/doc/16637005/Coxartroza-Si-TratamenteDiverse
http://www.scribd.com/doc/29732545/Curs-de-Reumatologie
http://www.gunselgunsel.com/mircea.olaru/intro.di.htm
http://www.kinetosport.ro/inot.html