UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE

GRIGORE T. POPA - IASI

Test clinic la 1 an al restaurarilor

posterioare cu rasini compozite
cu sau fara liner de ciment glassionomer modificat cu rasini

Student : Cretu Andrei

Facultatea de Medicina Dentara
An III de studiu
Seria B , grupa 13

Abstract
Scop: investigarea efectului la un an a linerului cu ciment glass-ionomer modificat
cu rasini asupra calitatii restaurarilor posterioare cu rasini compozite, la care s-a
folosit un adeziv in doi timpi (total-gravant sau auto-gravant)
Metode: au fost informati si recrutati pacienti cu carii primare ocluzale in numar de
1-4, medii spre adanci, la nivelul molarilor. Un total de 110 restaurari cu compozit
au fost efectuate la 75 de participanti, cu una din patru proceduri restauratoare: (a)
cu adeziv total-etch (Single Bond 2); (b) cu ciment glass-ionomer (Fuji Lining LC), si
apoi adeziv total-etch; (c) cu adeziv auto-gravant (Clearfil SE Bond); si (d) cu ciment
glass-ionomer, si apoi cu adeziv auto-autogravant.
Rezultate: dupa un an un numar de 57 de participanti (86 de restaurari) au
participat la studiu. Fiecare restaurare a fost evaluata si i s-a atribuit un scor de la 1
(clinic excelent) la 5 (slab clinic) folosind urmatoarele criterii: (a) satisfactia
pacientului; (b) fractura si retentia; (c) adaptarea marginala; (d) cariile recurente si
(e) sensibitatea post-operatorie. Dupa un an calitatile restauratiilor nu au fost
influentate semnificativ de folosirea linerelor de ciment glass-ionomer, indiferent de
adezivul folosit (p > 0.05). Majoritatea restaurarilor au obtinut punctaj 1 pentru
toate criteriile.
Concluzii: beneficiul folosirii linerelor de ciment glass-ionomer in restaurarile cu
rasini compozite este indoielnic.

Introducere
Astazi, rasinile compozite sunt folosite frecvent pentru restaurari ale dintilor
anteriori si posteriori. Intr-o cavitate adanca, un liner/baza, cum ar fi cimentul glassionomer (CGI), este plasat de obicei in dentina pe peretele pulpar pentru a proteja
pulpa fata de o posibila iritatie. In plus, folosirea linerelor CGI poate reduce
contractia de polimerizare a rasinii compozite prin reducerea cantitatii de material
restaurator, la fel de bine actionand ca un strat ce absoarbe stressul. Mai mult,
aderarea la dentina profunda sub o presiune pulpara simulata este o provocare
pentru adezivele rasinice, in special cele total-etch. Aceasta este rezultatul cresterii
permeabilitatii dentinare si cresterii umiditatii suprafetei dentinare datorate fluxului
lichidului dentinar. Pe de alta parte, CGI este un ciment pe baza de apa ce este
capabil sa adere chimic la dentina profunda cu mai putina sensibiitate din partea
tehnicii. Asadar, restaurarile cu spatii mic goale sau microfisuri sunt posibile daca
sunt folosite linerele CGI.
Cum am mentionat anterior, se pare ca aplicarea linerelor CGI ar putea fi
folositoare pentru restaurarile cu rasini compozite, desi s-a raportat ca incidenta
formarii spatiilor interne la restaurarile cu rasini compozite cu liner CGI este mai
mare decat la cele fara lining. Asa ca, sigilarea interna de-a lungul fundului cavitatii
2

poate fi afectata in mod negativ, longevitatea acesteia fiind deteriorata. Pana

recent, s-a sustinut ca folosirea linerelor CGI poate reduce sensibilitatea tehnicii in
cazul restaurarilor cu rasina compozita. S-a constatat ca inflamatia pulpara a dintilor
fara leziuni carioase sau a celor restaurati fara liner CGI este mai mare decat a celor
restaurati cu rasina compozita si liner CGI.
Cu toate astea, rezultatele testelor nu sunt clare; un studiu a aratat beneficiul
linerelor CGI modificate cu rasini in reducerea sensibilitatii post-operatorii, in timp
ce alte studii nu au adus dovezi concludente. Din cauza acestor motive, beneficiul
folosirii linerelor CGI sub restaurari cu rasina compozita ramane controversat.
Scopul acestui test clinic aleator a fost de a investiga efectul folosirii linerelor
CGI asupra calitatii restaurarilor posterioare cu rasina compozita, la care s-a folosit
un adeziv fie total-etch fie auto-adeziv, dupa 1 an. Ipoteza nula a fost ca nu exista
diferente semnificative ale calitatii restaurarilor cu sau fara lining CGI dintre
grupurile ce au participat la test, indiferent de adezivul folosit.

Materiale si metode
Studiul a fost condus urmand Consolidated Standards of Reporting Trials
Statement si Recommendations for Conducting Controlled Clinical Studies of
Dental Restorative Materials de la Postgraduate Clinic of the Faculty of Dentistry,
Mahidol University, Bangkok, Thailand. Proiectul a fost aprobat de comitetul
Universitatii Mahidol din Tailanda.

Recrutarea participantilor
Au fost recrutati pacienti cu varste intre 18-40 de ani ce prezentau macar o
leziune carioasa moderata spre adanca la nivel ocluzal (2-4 mm in adancime fara a
fi expusa pulpa) la nivelul unui molar (primul sau al doilea) maxilar sau mandibular.
Fiecare recrut a fost instiintat despre natura studiului, acestia dandu-si
consimtamantul.
Criteriile de includere si excludere din studiu sunt listate in Tabelul 1.
Participantii nu au fost inscrisi daca prezentau afectiuni medicale sau daca nu s-ar fi
putut intoarce pentru programarile ulterioare. Criteriile de investigare a dintilor sunt
de asemena trecute in Tabelul 1. Pe scurt, dintii folositi in test au fost diagnosticati
ca avand leziuni carioase medii spre adanci, primare, ocluzale si nu mai prezentau
alte defecte si aveau cel putin un dinte antagonist. Dintii erau exclusi daca
adancimea cavitatii era mai mica de 2mm sau era expusa pulpa (caz in care se
recomanda aplicarea de hidroxid de calciu).
In fiecare caz detaliile pacientului au fost inregistrate. Pentru a mentine
intimitatea si confidentialitatea s-a generat un numar de serie care sa inlocuiasca
numele pacientilor. S-au adunat istorice medicale si dentare. Dintii investigati,
tesuturile parodontale de sustinere si existenta dintelui/dintilor antagonisti au fost
3

examinate temeinic. Pentru a elimina posibilitatea existentei cariilor proximale s-a

efectuat o examinare pre-operatorie cu radiografii tip bite-wing.

Tabelul 1. Criteriile de includere si excludere in recrutarea pacientilor

Criterii de includere
Dentare:
Carii medii spre adanci, ocluzale ce au fost diagnosticate clinic; nu s-au
detectat carii pe alte suprafete;
Fara semne sau simptome de boala pulpara sau periapicala;
Poate prezenta sensibilitate pre-operatorie, dar care dispare la inlaturarea
stimulului;
Are macar un dinte antagonist cu contact ocluzal mai mare de 50% din
suprafata ocluzala;
A avut tesut gingival sanatos sau foarte putin inflamat, fara retractie
gingivala sau resorbtie osoasa.
Criterii de excludere
Pacientii prezinta una din urmatoarele afectiuni medicale:
Tulburari psihice;
Boli neurologice;
Tulburari ale articulatiei temporo-mandibulare;
Sarcina sau alaptare la san;
Luarea in mod regulat a analgezicelor sau a anti-imflamatoarelor;
Alergia la materialele folosite in acest studiu.
Dentare:
Cu restaurari precedente, cu sau fara pierdere de suprafete dentare (atritie,
eroziune, abrazie sau abfractie);
Diagnosticat cu sindromul de dinte crapat;
Cu tratament ortodontic in ultimele 3 luni.

Procedurile restaurative
In cazul in care nu se putea controla umezeala, se aplica o diga pentru a
izola campul operator. In caz contrar, se foloseau bulete de vata si aspirator de
saliva de viteza inalta. Dupa caz se administra pentru controlul durerii dentare sau a
sensibilitatii un anestezic local, hidroclorid de mepivacaina 2% cu epinefrina
1:100.000 (Scadonest 2% special, Septodent, Saint-Maur-des-Fisses Cedex, France).

Leziunile carioase au fost indepartate prin metode conservative. Pentru a

intra in procesul carios s-au folost freze diamantate sferice sau fissure (Intensiv SA,
Grancia, Switzerland) pentru turbina cu racire pe aer.
In incercarea de a ghida pasii operatorul in indepartarea leziunilor carioase,
acestea au fost colorate cu un colorant detector de carii (caries detector; Kuraray
Medical, Okayama, Japan) timp de 10 secunde si inlaturate conform specificatiilor
producatorului. Suprafetele colorate au fost inlaturare folosind freze din otel sferice
de viteze reduse (Emil Lange, Engelskirchen, Germany) de marime similara cu cea a
leziunilor carioase si excavatoare (Scir-Dent, Alonquin, IL, USA) pana cand dentina a
capatat o culoare roz-pal cu duritatate relativ mare. In acest studiu operatorul a
incercat sa indeparteze majoritatea dentinei moi infectate si tinand dentina
sclerotica si/sau afectata cat mai mult posibil. Folosind o sonda parodontala (PCPUNC 15; Hu-Friedy, Chicago, IL, USA) s-a masurat marimea si adancimea cavitatilor
(mm) dupa indepartarea cariilor.
Intre 1-4 restaurari au fost alocate aleator unui plan de tratament de un
operator conform unei liste generate de calculator. Niciun participant nu isi stia tipul
de restauratie. Cavitatea preparata a fost restaurata aleator folosind una din
urmatoarele proceduri restaurative: (a) Single Bond 2 (SB2); adeziv total-etch (SB2)
fara liner; (b) SB2/Fuji Lining LC (FLC): liner ciment glass-ionomer modificat cu
rasini, si apoi adeziv total-etch; (c) Clearfil SE Bond: cu adeziv auto-gravant (Clearfil
SE Bond) fara lining si (d) SE/FLC cu liner de ciment glass-ionomer, si apoi cu adeziv
auto-autogravant. Detalii despre materialele restaurative sunt trecute in Tabelul 2,
toate materialele fiind aplicate in conformitate cu instructiunile producatorului.
Tabelul 2. Materiale, componente, numarul lotului, producatori
Material
Fuji Lining
LC Paste
Pak

Single
Bond 2

Clearfil SE
Bond

Componenta
Pasta A: sticla alumino-silicata 7080%, HEMA 10-15%, UDMA 5-10%;
Pasta B: HEMA 30-40%, acid
poliacrilic
25-35%,
ingrediente
nedezvaluite 5-10%, pudra de siliciu
1-5%
Gravant: acid fosforic 35%
Bonding:
BisGMA,
HEMA,
dimetacrilat,
nano-umplutura
coloidala 10%, solvent, apa
SE
primer:
10-MDP,
HEMA,
dimetacrilat
hidrofilic,
dlcamfochinona,
N,N-dietanol-ptoluidina, apa
SE bond: 10-MDP, Bis-GMA, HEMA,
dimetacrilat
hidrofobic
,
dl5

Nr. lot
0611082,
0605093

Producator
GC, Tokyo,
Japan

7 KH, 7JB
7KH, 6 JR

3M ESPE, St
Paul,
MN,
USA

00683A,
00664A

Kuraray
Medical,
Okayama,
Japan

00976A,
00946A

Filtek
Supreme
XT
(nuanta
A2B)

camfoquinona,
N,N-dietanol-ptoluidina, siliciu coloidal
BIS-GMA, UDMA, TEGDMA, Bis-EMA,
umpluturi anorganice 59.5% (din
volum)

6GY

3M ESPE, St
Paul,
MN,
USA

In grupul cu liner CGI, linerul a fost aplicat in strat gros de 0.5-1mm pe toata
suprafata dentinei. Cavitatea a fost umpluta cu rasina compozita cu nano-umplutura
(Filtek Supreme XT, nuanta A2B; 3M ESPE, St Paul, MN, USA) si tratata cu lumina
timp de 40 de secunde de la o dioda emitatoare de lumina (Bluephase, Ivoclar
Vivadent AG, Schaan, Liechtenstein) cu intesitate de 1100 mW/cm. A urmat
verificarea si corectarea interferentelor ocluzale cu ajutorul frezelor pentru turbina
si contraunghi, racite cu aer, restauratia fii terminata complet si lustruita cu o serie
de cupe de lustruit din silicon impregnate cu abrazivi sub jet de apa.
Participantii au fost rechemati, restaurarile fiind evaluate de un operator dupa
1 an. La rechemare examinatorul nu stia ce tip de restaurari erau efectuate. Fiecare
restaurare a fost evaluata si i s-a acordat un scor de la 1 la 5, criteriile fiind listate in
Tabelul 3. Satisfactia pacientilor a fost obtinuta prin intervievarea fiecarui pacient in
parte in timp ce fractura si retentia, formarea de goluri si recurenta cariilor au fost
evaluate prin examinari vizuale si tactile, folosind o sonda dentara. Sensibilitatea
post-operatorie din timpul rechemarii a fost raportata de pacient.
Cand vitalitatea dintelui era indoielnica, cum ar fi la pacientii cu istoric de
dureri dentare sau inflamatii gingivale, s-a testat electric pulpa. Pacientii ce nu au
venit la rechemare au fost sunati si intervievati in legatura cu restaurarile lor.
Tabelul 3. Criteriile folosite in evaluarea restaurarilor
Scor

Satisfactia
Pacientului

Fractura si
Retentie

Adaptare
Marginala

Carii
recurente

1 = clinic
excelent

satisfacut
complet

nu
exista
spatii
sau
decoloratii

fara
carii
primare sau
secundare

2 = clinic
bine

satisfacut

fara
fractura
sau
retentie
o fractura
mica

mic
gol
marginal ce
se
indeparteaz
a
prin
finisare

demineraliz
ari
mici,
localizate;
nu
este
necesar
tratament
operator

Sensitivitate
postoperatorie
fara
hipersensibilit
ate, vitalitate
normala
hipersensibilit
ate scazuta si
limitata;
vitalitate
nomala

3 = clinic
satisfacator

disconfort
estetic
si
lipsa
comfortului
la
masticatie

doua
sau
mai multe
fracturi; nu
afecteaza
integritate
a
marginala

gol
marginal
moderat,
neindeparta
bil; fracturi
mici
de
smalt
sau
dentina

4 = clinic
nesatisfaca
tor

dorinta de
imbunatatir
e

ciobiri
ce
afecteaza
integritate
a
marginala;
fractura
voluminoas
a cu sau
fara
pierderi
partiale
(<1/2)
pierderea
partiala
sau
completa a
restaurarii

gol larg
dentina
expusa;
margini
fractura
ciobire;
fracturi
notabile
smalt
dentina

5 = clinic
slab

complet
nesatisfacu
t
si/sau
efecte
adverse,
prezenta
durerii

sau

de
sau

arii largi de
demineraliz
are;
doar
tratament
preventiv
este
necesar
(fara
dentina
expusa)
carii
cavitare ce
pot
fi
localizate si
reparate

hipersensibilit
ate
putin
crescuta sau
usor
intarziata; nu
necesita
tratament

carii
profunde,
inaccesibile
pentru
tratament

hipersensibilit
ate
severa
sau
pulpita;
este necesara
inlocuirea sau
tratament
endodontic

hipersensibilit
ate
foarte
intensa
sau
foarte
intarziata;
este necesar
tratament

de
sau

obturatia
este slabita,
dar in situ

Analiza statistica
Operatorul nu cunostea datele inainte de analiza, acestea fiind analizate cu
programul statistic Mitiab 14. Testul non-parametric Kruskall-Wallis a fost folosit
pentru a compara scorurile fiecarei evaluari intre grupuri. Scorurile au fost apoi
comparate in grupuri cu ajutorul testului Mann-Whitney, cu un nivel de semnificatie
setat la 0.05.

Rezultate
Intre decembrie 2007 si decembrie 2008 au fost realizate 110 obturatii la 75
de participanti dintre care 57 de femei si 18 barbati, cu varste cuprinse intre 18 si
37 de ani (media de varsta a fost de 22.8 ani 3.8 ani). 18 pacienti (insemnand un
numar de 24 de obturatii) nu au participat la testul clinic dupa 1 an, prin urmare,
acestia fiind exclusi; totusi, pacientii nu au raportat vreo problema legata de
obturatiile lor cand au fost intervievati prin telefon. Au fost evaluate un total de 86
de obturatii coresponzand celor 57 de participanti ramasi. Cu toate acestea 3
restauratii au fost excluse inainte de analiza datelor din cauza ca la acesti pacienti
obturatiile initiale au fost extinse de alti dentisti in sens ocluzo-proximal din cauza
unor leziuni carioase marginale (2 dinti), cel de-al treilea fiind extras din cauze
parodontale. In total au fost evaluate 83 de restaurari. Nu s-au efectuat teste de
vitalitate deoarece nici un dinte nu prezenta simptome de boli periapicale sau
pulpare. Numarul restaurarilor de baza si cele de dupa un an este inscris in Tabelul
4.
Tabelul 4. Numarul restaurarilor, perioada rechemarii, si marimea cavitatii
(coresponzand fiecarui grup dupa excluderea celor 3 restaurari)
Grup

Restaur
ari la
baza
26

Restaur
ari dupa
1 an
19

Timpul de
rechemare

2.
SB2/FLC
3. SE
4. SE/FLC

26

23

11.5 (2.0)

28
30

20
21

11.6 (2.1)
11.4 (1.6)

Total

110

83

11.6 (2.0)

1. SB2

12.0 (2.2)

Latimea si
lungimea
cavitatii (mm)
2.9 (1.2), 4.1
(1.4)
2.6 (1.0), 3.9
(0.9)
2.7 (2.3), 910
2.8 (1.4), 3.9
(1.3)

Adancimea
cavitatii (mm)

2.7 (1.2), 4.0

(1.1)

2.7 (0.6)

2.9(0.6)
1.6(04.)
2.7(0.5)
2.8 (0.8)

Rezultatele criteriilor de evaluare sunt prezentate in Tabelul 5. In toate

grupurile, satisfactia pacientilor si sensibilitatea post-operatorie au fost notate cu 1
(clinic excelent), in afara de o singura restaurare in grupul SB2 fara liner cu ciment
glass-ionomer (grupul 1), ce a primit 5 (clinic slab) in ambele criterii, avand in
vedere ca acea restaurare a fost schimbata la 3 luni din cauza sensibilitatii postoperatorii cronice. La majoritatea pacientilor adaptarea marginala a primit scor de
1; totusi 4 restaurari din grupul SB2 cu liner (grupul 2) si SE fara liner (grupul 3) au
primit 2, din cauza unor defecte marginale minore. La restul criteriilor toate
restaurarile din toate grupurile au primit 1. Global, rata de succes a restaurarilor a
fost de 98.8% dupa 1 an. Analiza statistica a criteriilor a aratat ca nu exista

diferente semnificative intre grupuri, indiferent de timpul de adeziv sau de prezenta

linerelor pe baza de ciment glass-ionomer (P > 0.05).
Tabelul 5. Rezultatele criteriilor ce evalueaza restaurarile fiecarui grup
Grup

Satisfactia
pacientului

1. SB2

Score 1
94.7%
Score 5
5.3%
Score 1
100%

2.
SB2/FLC

3. SE

4. SE/FLC

Score
100%

Score
100%

Fractura
retentia

si

Adaptarea
marginala

Carii
recurente

Score
100%

Score
100%

Score
100%

Score
100%

Score
91.3%
Score
8.7%
Score
90%
Score
10%
Score
100%

Score
100%

Score
100%

Score
100%

Score
100%

Score
100%

=
=

Score
100%

Score
100%

Sensitivitate
postoperatorie
Score 1 =
94.7%
Score 5 =
5.3%
Score 1 =
100%

2
1

Discutie
In acest studiu rata de supravietuire a restaurarilor ocluzale cu compozit,
dupa un an, a fost de aproximativ 100%. Asadar, cariile ocluzale pot fi restaurate cu
succes cu rasina compozita cu micro-umplutura fixata cu adeziv in doi timpi autogravant sau total gravant, indiferent de prezenta linerelor pe baza de ciment glassionomer, ce corespunde cu rezultatul altui studiu asemanator. Doar o restaurare a
fost schimbata din cauza sensibilitatii post-operatorii cronice, lucru ce este posibil
din cauza unei erori critice in procedura de fixare a adezivului total gravant. In plus,
celelalte doua restaurari au fost inlaturate ulterior din cauza cariilor proximale si un
dinte restaurat a fost extras din cauza unei probleme parodontale. Prin urmare
aceste restaurari nu au fost esecuri din punct de vedere al criteriilor selectate.
Sensibilitatea post-operatorie este asociata cu restaurari posterioare cu
rasina compozita, in functie de marimea si adancimea cavitatii ce urmeaza a fi
restaurata. De fapt, este unul din rezultatele negative produse atunci cand un
adeziv dentinar nu este folosit in mod corespunzator, lucru ce poate fi usor prevenit
prin folosirea cu atentie a adezivului, urmarind specificatiile producatorului. In mod
curent, sensibilitatea post-operatorie poate fi usurata si poate deveni
asimptomatica odata cu trecerea timpului fara a necesita tratament ulterior. Totusi,
sensibilitatea poate cateodata persista si poate deveni cronica astfel incat un alt
tratament restaurator este necesar. Se pare ca aplicarea unui liner pe baza de
9

ciment glass-ionomer nu afecteaza incidenta sensibilitatii post-operatorii de scurta

durata. In plus, folosirea unui adeziv total gravant nu pare sa creeze o predispunere
mai mare la sensibilitatea post-operatorie decat adezivul auto-gravant.
Se crede ca plasarea unui liner de ciment glass-ionomer poate imbunatati
calitatea restaurarii prin reducerea contractiei de polimerizare si ulterior permitand
obtinerea unei adaptari marginale superioare. Dimpotriva, rezultatele acestui studiu
nu au indicat vreo diferenta semnificativa a adaptarii marginale intre restaurarile cu
si restaurarile fara liner ciment glass-ionomer dupa un an. Din pacate, niciun alt
studiu care sa dezbata aceasta problema nu a fost gasit in literatura. Asemanator,
adaptarea marginala a restaurarilor fixate cu un adeziv total gravant nu a fost
superioara celei fixate cu adeziv auto-gravant, lucru regasit in alte studii.
Formarea cariilor recurente se poate sau nu corela cu defect marginal sau
fisuri. Totusi daca defectul marginal este destul de mare sa devina situs pentru
retentia placii, incidenta cariilor recurente este mare. Teoretic restaurarile cu liner
pe baza de ciment glass-ionomer pot avea adaptare marginala mai buna (mai
putine fisuri marginale) decat restaurarile fara liner. Ca urmare a rezultatului acestui
test, plasarea unui liner de ciment glass-ionomer nu a imbunatatit calitatea
marginala a restaurarilor pe termen scurt. In acest studiu, defecte marginale minore
au fost gasite in putine restaurari si au putut fi refinisate si relustruite. Din punct de
vedere clinic orice exces de material restaurativ poate fi lasat neintentionat la
marginea cavitatii dupa finisare/lustruire, ce se poate usor ciobi in timpul realizarii
functiilor masticatorii ducand la crearea unor defecte marginale minore.
Plasarea unui liner/baza poate afecta negativ rezistenta restaurarii, din
moment ce linerul este mai slab decat materialul restaurator. Mai mult, formarea
golurilor interne intre liner si dentina, cauzate probabil de forta de retractie
generata de contractia la polimerizare a rasinii compozite, s- a constatat a se
petrece la nivelul peretelui pulpar al restauratiei. Cu toate acestea, ratele fracturii si
retentiei restaurarilor posterioare cu rasini compozite, in acest studiu, nu au fost
negativ influentate de plasarea linerelor de ciment glass-ionomer, si au fost
independente fata de adezivul folosit.
In concluzie, dupa un an, nu s-au gasit diferente semnificative intre
restaurarile cu sau fata liner de ciment glass-ionomer modificat cu rasini la niciun
criteriu evaluat, indiferent de tipul de adeziv folosit. Cariile ocluzale medii spre
adanci pot fi restaurate cu succes cu rasina compozita cu micro-umplutura si fixata
cu adezivi in doi timpi, indiferent daca folosim sau nu liner de ciment glass-ionomer.
Pe termen scurt, linerul de ciment glass-ionomer nu afecteaza calitatea unei
restaurari posterioare ocluzale cu rasina compozita ce are marginile inconjuratoare
din smalt. Totusi linerul de ciment glass-ionomer poate furniza beneficiul
remineralizarii dentinei afectate de carie, lucru ce nu a fost urmarit in acest studiu.
Mai mult, rata supravieturii si a calitatii restauratiei trebuie observata mai
amanuntit pe o perioada mai lunga de timp pentru a confirma aceste concluzii de
10

scurta durata. In plus, beneficiul linerului de ciment glass-ionomer in restaurarile

ocluzo-proximale cu margini de dentina sau smalt ar trebui investigat mai
amanuntit.

11