Fibra optica reprezinta un ghid de unda de forma cilindrica alcatuit din

materiale pierderi de lumina minime asa ca sticla de siliciu. Ea este alcatuita

din 2 componente :miez alcatuit din sticla d siliciu si camasa ce are indicele
de refractie mai mic ca indecele de refractie a miezului.
Undele ghidate
O unda optica este total reflectata in miezul fibrei optice sub unghiul
= in rezultat obtinem raza de ce se reflecta de la o granite la alta.
Raza meridionala
Pentu a intsalege ce reprezinta raza meridionala este folosita o
conditie ( razale ce trec prin axa fibrei si sunt in plan) fig 8.1.1. Aceste raze
intesecteaza axa fibrei optice si se reflacta fara a schimba ungiul de
incidenta. Razele meridionale sunt ghidate in acel caz cind ungliu
este mai mic ca ungliul critic

Figura 8.1-1

Traiectoria razei meridionale ce trece prin axa fibrei in plan.

Raza este ghidata in caz daca

Apertura numerica
Apertura numeric -AN a fibrei exprim capacitatea acesteia de a
capta lumina de la o surs prin seciunea frontal i indic unghiul solid de
acceptare a razelor luminoase ce determin reflexia total.

Figura 8.1-2
Unde

NA- apertura numerica a fibrei.

Figura 8.1-3

-reprezinta ungiul de acceptanca a fibrei.

Cu ajutorul AN determinm conul de acceptan a razelor patrunse n

fibr. Razele incidente cu unghiul mai mare ca
sunt refractate in fibra dar
sunt ghidate pe o distanta mic. Apertura numerica descrie capacitatea de
lumina care poate fi transmisa in fibra optica.
Undele ghidate
Vom analiza n continuare modurile de propagare pentru undele
ghidate (undele electromagnetice care satisfac condiiile de reflexie total la
interfaa dintre miez i nveliul exterior al fibrei).

Distribuiile spaiale ale cmpului electromagnetic

n cazul propagrii printr-o fibr optic att intensitatea cmpului
electric ct i intensitatea (sau inducia) cmpului magnetic satisfac ecuaia
Helmholtz:
2U n 2 k02U 0
unde
U -unul din cei doi vectori ai cmpului electromagnetic
k0 2 / 0
Ecuaia este satisfcut de cmpul electromagnetic att n miezul
fibrei (unde n = n1 pentru r < a) ct i n nveli (n care n = n2 pentru r > a;
se presupune c raza nveliului b este suficient de mare). n coordonate
cilindrice ecuaia Helmholtz se scrie:
2U 1 U 1 2U

n 2 k02U 0
r 2 r r r 2 z 2
cu U U (r , , z ) (figura 8.1-4).

(8.1-9)

Figura 8.1-4. Componentele vectorului intensitate cmp electric n

coordonate cilindrice.

Suntem interesati in cautarea soluii ecuaiei de mai sus

corespunztoare undelor care se propag n direcia z cu o valoare a
constantei de propagare . Din acest motiv, soluia U presupunem a fi de tip
armonic pe direcia z: U e j z ; periodic dup unghiul cu perioada 2 :
U e jl cu l Z astfel nct presupunem c
U (r , , z ) u (r )e jl e j z

(8.1-10)

Substituind aceast funcie n ecuaia(8.1-9) rezult:

d 2u 1 du 2 2
l 2
2

n k0 2 u 0 .
dr 2 r dr
r

(8.1-11)

Undele sunt ghidate atunci cnd n2 k0 n1k0 i se definesc mrimile:

kT2 n12 k02 2 ;

(8.1-12)

2 2 n22 k02 ,

(8.1-13)

cu alte cuvinte, undele sunt ghidate de fibr atunci cnd kT2 0 i 2 0 (kT i
sunt mrimi reale). n aceste condiii, ecuaia (1.11) se rescrie n miezul
fibrei:
d 2u 1 du 2 l 2

kT 2 u 0 (r a)
dr 2 r dr
r

(8.1-14)

i n nveliul miezului:
d 2u 1 du 2 l 2

2 u 0 (r a )
dr 2 r dr
r

(8.1-15)

Ecuaiile (1.14) i (1.15) au ca soluii nebanale i mrginite funcii de tip

Bessel:
J l (kT r ) r a
K l ( r ) r a

u (r )

(8.1-16)

unde J l ( x) sunt funciile Bessel de spea I de ordin l; K l ( x) sunt funcii Bessel

modificate de ordin l (funcii Bessel de spea II).
Funcia J l ( x) oscileaz ca un sin sau cos atenuat pentru x>> 1:


2
1

cos x l
x
2 2

J1 ( x )

(8.1-17)

iar K l ( x) descrete exponenial cu x pentru x >>1:

K1 ( x)

4l 2 1
1
exp( x)
2x
8 x

(8.1-18)

Figura 8.1-5. Funciile Bessel pentru dou moduri de propagare: (a)

0 i (b) l = 3.

l=

n figura 8.1-5 sunt reprezentate cele doua functii. Parametri kT i

determin profilul radial al cmpului electromagnetic. Astfel, o valoare mare
pentru kT nseamn o variaie periodic mai rapid a distribuiei cmpului n
miez, n timp ce o valoare mare pentru determin o scdere mai rapid a
cmpului undei n nveli. Din definiiile celor doi parametri (8.1-12) i (8.113) se observ c suma ptratelor celor doi parametri este o constant
pentru o lungime de und dat:

kT2 2 n12 n22 k02 NA2 k02 ,

(8.1-18)

astfel nct atunci cnd kT crete, scade i cmpul va ptrunde mai adnc n
nveli, iar pentru kT NA k0 i 2 0 i unda nceteaz s se propage doar n
limitele miezului (dispare reflexia total).
Nomenclatura modelor.
Pentru o analiz mai minuioas a procesului de propagare a luminii
prin fibra optic trebuie de rezolvat ecuaiile ondulatorii a lui Maxwell.
Anume n acest caz razele se asociaz cu unde, dar diferite tipuri de unde
soluiile ecuaiilor se numesc mode. nsi modele sunt notate prin literele
E i/sau H cu doi indici n i m (Enm i Hnm). Indicele n caracterizeaz
proprietile

azimutale

undei

(numrul

variaiilor

cmpului

pe

circumferin), iar m proprietile radiale (numrul variaiilor cmpului

dup diametru). Pe fibra optic se propag numai dou tipuri de unde:

simetrice (E0m i H0m), care conin numai o component longitudinal, i
nesimetrice (mixte) (Enm i Hnm), care conin dou componente longitudinale.
Cu aceasta, dac predomin componenta longitudinal a cmpului electric Ez
atunci unda este notat prin Hnm, iar dac predomin componenta cmpului
magnetic -

Hz, atunci unda se numete HEnm. Suprapunnd teoria

ondulatorie cu optica geometric, trebuie de menionat, c modele simetrice

0m i 0m corespund razelor meridionale, modele nesimetrice nm i nm
razelor nclinate (oblice).
Prin fibra optic pot s se propage numai o singur mod regimul
monomod, ct i mai multe mode regimul multimod. Caracterul multimod
sau monomod a luminii care se propag prin fibra optic influeneaz direct
asupra dispersiei, i prin urmare, i la capacitatea de transmisiune a fibrei
optice. Calculul pe baza ecuaiilor Maxwell permit de a gsi un criteriu simplu
de propagare a unei mode. V < 2,405 (valoarea precis a constantei n
partea dreapt a inegalitii este determinat cu ajutorul primului zerou a
funciei Besel I0 (x)). Aceasta est o mod hibrid HE 11. Frecvena normat
depinde de lungimea de und a luminii.

Atenuarea si Dispersia