Contribuia la realizarea obiectivelor Politicii de

Coeziune, fondurilor structurale i de coeziune i cele

stabilite prin Orientrile Strategice Comunitare pentru
Coeziune

Contributia adusa la realizarea obiectivelor Politicii de Coeziune este

analizata in RAPORTUL STRATEGIC NAIONAL 2012 privind implementarea
Fondurilor Structurale i de Coeziune prin o serie de linii directoare, fiecare
in parte vizand un obiectiv precis, si anume:

Linia directoare 1.1.1 Extinderea i mbuntirea infrastructurii

de transport
Toate statele membre si regiunile eligibile pentru Obiectivul 1Convergenta sunt nevoite sa acorde prioritate proiectelor ce se afla pe
teritoriul lor si incadreaza in cele 30 de proiecte de interes european.
In cazul Romaniei, POS Transport sprijina 3 proiecte de interes european,
mai exact: modernizarea si dezvoltarea axelor prioritare a sectiunilor
Nadlac-Sibiu (rutier), sectorul comun Romno-Bulgar (ci navigabile
interioare) i seciunea Curtici -Braov (feroviar).
POS Transport contribuie, de asemenea la cresterea traficului de
persoane i marfuri ntre regiunile Romaniei, n conditii sporite de
siguranta, viteza si calitate sprijinind modernizarea si dezvoltarea
infrastructurii retelei nationale de transport ce se afla in afara axelor
prioritare TEN-T. In acest sens, la momentul realizarii raportului, 55 km din
303 km prevazuti erau reabilitati, de asemenea,existau contracte pentru
modernizarea unor sectiuni de cale ferata prin reabilitarea a 15 gari CFR si
17 poduri si tuneluri de cale ferata.
In complementaritate cu POR, POS Transport contribuie la promovarea,
mai ales in mediul urban a retelelor ce protejeaza mediul. Pentru aceasta
se fac investitii semnificative in sosele de centura si in proiecte de
elaborare a unor planuri de actiune privind harti strategice de zgonomt
pentru cai ferate, sisteme de preluare a reziduurilor de la nave, interventie
in caz de poluare pe Dunare si imbunatatirea conditiilor de navigatie pe
Dunare.
De asemenea, la data de referinta, exista si un proiect de modernizare
a infrastructurii, privind siguranta circulatiei pe DN1, alte 5 proiecte in curs
de evaluare si 2 contractate privind construirea de aeroporturi regionale si
ate proiecte ce privesc dezvoltarea porturilor de pe Dunare si maritime.

Linia directoare 1.1.3 Reducerea utilizrii intensive a resurselor

energetice
tradiionale n Europa
Aceasta linie directoare priveste cresterea eficientei energetice, stabilind
potentialul national de economisire, prin sporirea eficientei si reducerea
pierderilor.
Se fac investitii in instalatii si echipamente utilizate de intreprinderi
pentru a creste eficienta energetica si, de asemenea, se investeste in
capacitatea de producere a energiei termice si electrice prin valorificarea
resurselor regenerabile, proiecte ce sunt finantate prin POS CCE.

Linia directoare 1.2.1 Majorarea i direcionarea mai bun a

investiiilor n domeniul CDI
Linia directoare 1.2.1 trateaza cu prioritate stimularea mediului privat
pentru asimilarea rezultatelor cercetarii in productia de bunuri si servicii,
dezvoltarea parteneriatelor public-privat in stiinta si tehnologie. Proiectele
de cercetare si dezvoltare sunt finantate din fonduri alocate de FEDR.
In Romania, a sfarsitul lunii iunie 2012 erau finalizate 341 de astfel de
proiecte, 32 de proiecte derulate in parteneriat cu institutii si intreprinderi,
46 de intreprinderi start-up dezvoltate si peste 750 de locuri de munca
nou create.

Linia directoare 1.2.3 Promovarea societii informaionale

pentru toi
Obiectivele vizeaza consolidarea tehnologiei informatiei si a
comunicatiilor, facilitarea accesului public la tehnologia informationala mai
ales in zolele rurale si urbane mici, care au un dezavantaj din acest punct
de vedere al posibilitatii accesului, dar si implementarea de solutii
eectronice pentru afaceri, toate acestea contribuind la atingerea
obiectivelor stabilite prin OSC (Orientarile Strategice de Coeziune ale UE).
O actiune majora, a fost cea a Ministeruui Educatiei, care la inceputul
anului 2012 a semnat un contract de finantare privind conectarea la
internet broaadband a peste 2400 de unitati scolare.

Linia directoare 1.2.4 mbuntirea accesului la finanare

Avand in vedere ca, in general, pentru IMM-uri, accesul la credite este

dificil din cauza nivelului costurilor si a lipsei posibilitatilor de garantare a
creditului impuse de banci, s-a considerat necesara implementarea unor
instrumente financiare inoovative pentru a putea fi exploatat potentialul
de crestere al IMM-urilor.
In acest sens, Romania a decis sa utilizeze initiativa JEREMIE, prin alocarea
a 100 mil euro, suma finantata de FEDR prin POS CCE, si alucata in
proportie de 2/3 pentru garantii si restul ca si capital de risc/crestere.
Fondul de capital de risc va finanta in special IMM-uri in domeniul
tehnologie, internet, media, servicii si ofera atat expertiza de afaceri cat si
finantarea necesara.

Linia directoare 1.3.1 Atragerea i meninerea mai multor

persoane pe piaa muncii i modernizarea sistemelor de protecie
social
Aceasta linie priveste investitiile in capitalul uman si se orienteaza in mod
special pe atragerea si mentinerea unui numar cat mai mare de persoane
pe piata muncii.
Acest obiectiv este realizat prin sprijinirea tinerilor la trecerea de la scoala
la viata activa si programe integrate dedicate somerilor si persoanelor din
mediul rural ce se ocupa cu agricultura de subzistenta. De asemenea, se
pune accentul pe cresterea sanselor de ocupare ale grupurilor vulnerabile,
aceste proiecte contribuind la infiintarea de intreprinderi sociale, formarea
de specialisti in economia sociala si consilierea, indrumarea si formarea
profesionala si promovarea formelor flexibile de angajare.

Linia directoare 1.3.2 Creterea adaptabilitii forei de munc i

a ntreprinderilor i a flexibilitii pe piaa forei de munc
Este vizata flexibilitatea pe piata muncii si cresterea adaptabilitatii
lucratorilor si intreprinderilor prin programe de formare a angajatilor,
calificare si recalificare profesionala, asigurand cresterea calitatii si
productivitatii muncii si promovand sanatatea si securitatea in munca.

Linia directoare 1.3.3 Creterea investiiilor n capitalul uman

printr-o mai bun educaie i calificare
Investitiile in educatie se realizeaza prin suportul acordat unitatilor scolare
si al universitatilor la cresterea calitatii produsului educational oferit. In

acest sens, exista 14 981 de proiecte cu unitati scolare si 536 de proiecte

cu universitati ce vor contribui la atingerea acestui obiectiv.

Linia directoare 1.3.4 Capacitatea administrativ

Prin intermediul Programul Operaional Dezvoltarea Capacitii
Administrative sunt finantate in mod prioritar trei sectoare cheie: sanatate,
educatie si asistenta sociala.
Pentru sustinerea reformelor din cadrul acestor sectoare , fondurile alocate
vizeaza in special initiative de imbunatatire a eficacitatii organizationale si
sprijin pentru procesul de descentralizare sectoriala a serviciilor.

Linia directoare 2.1 Contribuia oraelor la creterea economic

i la creterea ocuprii
Se intentioneaza sustinearea dezvoltarii ca si poli de dezvoltare urbana si
a altor orase decat cele mari, pentru a echilibra dezvoltarea oraselor mari,
pentru a preveni sau atenua dezvoltarea dezechilibrata in interiorul
regiunilor.
Pentru a atinge aceste obiectivem la data de referinta, in Romania, gradul
de contractare a polilor de crestere era de 45,76%, a polilor de dezvoltare
urbana de 69,92% si a centrelor urbane de 110,89%. De asemenea la
nivelul fiecarui pol este necesara elaborarea unui plan in cadrul caruia sa
fie evidentiate obiective pe termen scurt, mediu si lung.

2.6 Contribuia programelor operaionale la realizarea

prioritilor Programului Naional de Reform n
contextul strategiei Europa 2020

PNR 2011-2013 reprezinta platforma-cadru de definire si aplicare a

politicilor de dezvoltare economica a Romaniei in concordanta cu politicile
UE avand ca prioritate realizarea unei economii inteligente si durabile sii
care sa aiba un nivel ridicat de ocupare a fortei de munca si productivitate.
Acest program continua reformele asumare in PNR 2007-2010 si propune
reforme noi menite sa contribuie la realizarea obiectivelor Strategiei
Europa 2020.
Strategia Europa 2020 are cinci obiective majore: ocuparea fortei de
munca, cercetarea, educatia, reducerea saraciei si energia/clima.

Eficienta energetica este un element central al Strategiei Europa 2020

urmarindu-se cresterea eficientei energetice cu 20% si reducerea
consumului de resurse cu 20%.
Prin POR se vor acorda finantari ce vor sprijini investitiile in eficienta
energetica a blocurilor de locuinte in care locuiesc categorii de populatii
vulnerabile si gospodarii cu venituri reduse.
Obiectivele PNR 2010-2013 se reaizeaza si prin intermediul [roiectelor
contractate prin POS Mediu.
Prin proiectele implementate si rezultatele atinse, POS-T a contribuit
diresct la indeplinirea obiectivului de minimizare a impactului negativ al
transporturilor asupra mediului.
In ceea ce priveste domeniul C&D&I, Romania si-a luat angajamentul ca
pana in anul 2020 sa aloce un procent de 2% din PIB pentru activitatile
desfasurate in acest domeniu.
O contribuatie importanta o are POS DRU in ceea ce priveste domeniul
ocuparii, incluziunii sociale si cobaterii saraciei, unul din obiectivele
ambitioase din Strategia Europa 2020 fiind cresterea gradului de ocupare
la 70% in 2020 fata de 58,5% la sfarsitul lui 2011.
Prin FSE este asigurata sustenabilitatea pe termen lung a zonelor rurale,
iar pana in iunie 2012 s-au inregistrat 24745 persoane din zonele rurale
ce au participat la programe integrate.
De asemenea, in perioada 2007-2012 au fost finantate 58 de proiecte
privind incluziunea sociala de care au beneficiat 12383 de persoane: 1620
de etnie roma, 1361 persoane cu dezabilitati si 911 persoane dependente.
Pentru a consolida capacitatea administrativa, Guvernul Romaniei s-a
concentrat pe elaborarea de politici publice si acte normative necesare
modernizarii administratiei publice.

2.7 Contribuia programelor operaionale la realizarea

obiectivelor stabilite prin alte strategii/documente
comunitare

Contribuia FSE la implementarea orientrilor i recomandrilor

din Strategia European pentru Ocupare

FSE urmareste mentinerea pe piata muncii a cat mai multor persoane,

adaptarea angajatilor si a intreprinderilor cat si a sistemelor de educatie si
formare profesionala la cerintele pietei.
Prin POS DRU, FSE a contribuit la indeplinirea obiectivelor prioritare pentru
Roman ia stabilite prin Planul National de Actiune in domeniul Incluziunii
Sociale.
Pentru a realiza Obiectivul 1 au fost finantate prin POSDRU masuri de
facilitare a integrarii tinerilor absolventi pe piata muncii, masuri de
ocupare pe piata muncii a somerilor si a persoanelor din zonele rurale ce
se ocupa in general cu agricultura de subzistenta.
Pentru a realiza Obiectivul 3 proiectele sunt axate pe imbunatatirea
accesului la educatia initiala si cresterea accesului pe piata muncii pentru
populatia roma.

3. DIFICULTI I PROVOCRI N IMPLEMENTAREA

PRIORITILOR I STRATEGIEI APROBATE
Desi prioritatea majora a Guvernului Romaniei a fost reprezentata de
absorbtia fondurilor structurale si de coeziune, implementarea acestora a
cunoscut numeroare dificultati inca din primele etape, datorita efectelor
crizei economico- financiare, ceea ce a provocat un nivel de absorbtie mult
redus sub nivelul estimat la inceputul perioadei de programare.

3.1 Principalele dificulti ntmpinate n implementarea

programelor operaionale i msuri ntreprinse pentru
depirea acestora
Primele probleme ce au cauzat intarzieri in implementare au fost:
pregatirea portofoliului de proiecte, lansarea cererilor de proiecte,
evaluaream selectia si contracararea acestora precum si demararea
efectiva a proiectelor la nivelul beneficiarilor.
Desi au fost luate o serioe de masuri de catre autoritatile romane, la
sfarsitul anului 2010 Romania inregistrat o rata de absorbtie de doar 1,9%
din alocarea UE 2007.
Probleme ntmpinate pe parcursul managementului ciclului de
proiect:
-Pregtirea proiectelor.Problema pregatirii insuficiente si la timp a unor
proiecte mature, a avut consecinte si in perioada 2010-2012 in ciuda

utilizarii diferitelor instrumente de asitenta tehnica. Aceasta problema a

generat o rata mare de respingere a proiectelor.
Utilizarea asistentei tehnice a creat de asemenea dificultati, in sensul ca a
provocat o neasumare a responsabilitatii la nivelul beneficiarilor
implementarii proiectului, iar in programele ce au ca beneficiari autoritati
publice locale , grupate in sctructuri asociative a existat un proces
decizional greoi.
-Influena instituiilor i procedurilor externe sistemului de
gestionare a instrumentelor structurale asupra procesului de
evaluare, contractare i implementare a proiectelor.
Reglementarile nationale specifice pot genera interventii multiple asupra
proiectului din partea unor institutii externe, mai ales in ceea ce priveste
proiectele de infrastructura. Acestea interventii se concretizeaza sub
forma de avize/aprobari ce uneori intarzie nejustificat pregatirea si
implementarea proiectelor. Ca urmare, s-a considerat necesara adoptarea
unor masuri pentru a eficientiza aceste interventii iar in acest sens a fost
lansata o evaluare independent, cu sprijinul expertizei Bancii Mondiale si
cu finantare din POAT pentru a fi formulate masuri de simplificare si
coordonare a acestui tip de interventii externe.
-Lansarea cererilor de proiecte. Aceasta problema s-a materialiat
printr-o decalare a calendarilui lansarilor, iar cauza ce a dus la aceasta
situatie ar putea fi o capacitate scazuta a autoritatilor de management
generata de insuficienta personalului sau de planificarea scazuta.
-Evaluarea, selecia i contractarea proiectelor. La niivelul Romaniei,
explicatia pentru care un numar mare de proiecte a fost respins ar putea fi
data de faptul ca nu au fost indeplinite criteriile administrative si de
eligibilitate si lipsa de relevanta in raport cu obiectivele programelor
operationale. La nivel global insa, procentul foarte mare se explica si prin
existenta unui numar mare de solicitari comparativ cu bugetul disponibil.
Deficientele de acest gen au inregistrat un numar mare in special in anii
2008 si 2009.
-Efectuarea decontrilor i rambursarea cheltuielilor eligibile.
Cresterea cererilor de rambursare a sumelor platite catre beneficiari a fost
in primul rand cauzata de ritmul scazut de implementare a proiectelor.

Dificulti de ordin financiar aprute n managementul

Programelor Operaionale i a proiectelor

-Instrumente de sprijin financiar pentru beneficiari. Intrucat cea mai

mare problema cauzata de criza beneficiarilor a fost asigurarea resurselor

necesare finantarii proiectelor, Guvernul Romaniei a adoptat un mecanism

de sustinere a acestora in vederea acordarii de credite destinante
cofinantarii proiectelor de stat pentru o serie de domenii cheie cum ar fi:
infrastructura rutiera, infrastructura in domeniul sanatatii si asistentei
sociale si infrastructura de turism.
-mbuntirea legislaiei bugetare. Pentru o gestionare mai buna a
contractelor de achizitie publica a fost eliminata obligativitatea de a
rambursa la sfarsitul anului, catre autoritatea contractanta, avansul
acordat unui contractor.
- Extinderea categoriilor de cheltuieli eligibile. A fost conturata
necesitatea extinderii cheltuielilor eligibile a fi rambursate din instrumente
structurale, in acest fel diminuandu-se si presiunea asupra bugetului de
stat.
-Supracontractarea. Au fost introduse reguli orizontale privind nivelul de
supra-contractare raportat la alocarea stabilita luandu-se in considerare
interesul specific al beneficiarilor pentru anumite domenii riscu de esec al
proiectelor in faza de implementare.
-Regulile de acordare a prefinanrii. Guvernul a luat decizia, in 2009,
de a dubla cota maxima de prefinantare acordata beneficiarilor, de lla 15%
la 30% din valoarea eligibila a contractuui de finantare, masura ce a avut
si un impact negativ, de epuizare a resurselor provenite din prefinantarea
acordata de Comisia Europeana, generandu-se un deficit de lichiditati la
nivelu autoritatilor de management, pe fondul crizei existente.
-Procedurile de achiziie public i contractele de achiziie. De
asemenea, modul de aplicare si interpretare a legislatiei a reprezentat un
aspect ce a provocat intarzieri in procesul de implementare, ba chiar
aceste deficiente au determinat masuri de presuspendare la nivelul
programelor operationale si aplicarea de corectii financiare sistemice.
-Capacitatea i responsabilitatea beneficiarilor. O ata probema
intampinata a fost capacitatea institutionala redusa a anumitor beneficiari
de a administra corect contractee de lucrari din cadru proiectelor,
conducand la implementarea necorespunzatoare a proiectelor, la intarzieri
si decalaje majore in lansarea contractellor complementare.
-Capacitatea administrativ a structurilor responsabile de
implementarea Programelor Operaionale. Datorita masurilor de
austeritate adoptate capacitatea de functionare a structurilor implicate in
managementul programelor operationale a fost afectata de fluctuatia de
personal si migrarea catre mediul privat, si de asemenea, diferentele de
venituri salariale s-au reflectat direct in performanta institutionala.
-Bariere legislative Neconcordanele legislative ntre prevederile OUG
34/2006 i clauzele contractuale FIDIC, au generat dificulti n autorizarea

sumelor provenite din fonduri UE, concomitent cu respectarea legislaiei

naionale privind achiziiile publice.
-Dificulti determinate de contextul macroeconomic. Dificultatile
financiare au fost provocate de deprecierea accentuata a monedei
nationale in raport cu euro, la nivelu furnizorlor de bunuri si prestatorilor
de servicii. Deprecierea monedei s-a reflectat in cresterea cu 5 rocente a
TVA-ului incepand cu iulie 2010, de asemenea a condus a restrangerea si
scumpirea creditarii, afectand inevitabil accesul la finantare al agentior
economici.

3.2 Schimbri semnificative la nivelul politicilor

naionale relevante

Una din schimbarile notabile este introducerea barierelor legislative ce au

limitat drastic ocuparea prin concurs sau examen a posturilor vacante din
cadrul autoritatilor si institutiilor publice, si de asemenea, introducerea in
domeniul achizitiilor publice a unor mecanisme de contro al fondurilor
structurale si de coeziune.

3.3 Contribuia programelor operaionale la aplicarea

Planului European de Redresare Economic

Autoritatiile romane au initiat o procedura de accesare a unor fonduri

suplimentare de la CE din cauza dificultatilor intampinate de beneficiari in
asigurarea cofinantarii dar si a resurselor insuficiente disponibile la jivel
national.

3.4 Contribuia programelor operaionale la diminuarea

efectelor crizei economice i susinerea stabilitii
financiare

Criza economic profund declanat ncepnd cu anul 2008, cu

influene negative pregnante asupra mediului de afaceri din Romnia i
exercitnd o presiune major asupra bugetului public, a condus la

diminuarea drastic a resurselor pentru investiii att din partea

investitorilor privai ct i din partea autoritilor publice.
Utilizarea fondurile europene puse la dispoziia antreprenoriatului
romn, prin
intermediul POS CCE, constitue o modalitate concret de compensare a
efectelor negative ale crizei i ale msurilor de austeritate, infuzia de
resurse financiare pentru investiii asigurat prin program, n domenii
foarte diverse de la sectorul direct productiv la CDI i de la TIC la sectorul
energetic reprezentnd oportuniti care pot contracara efectele crizei
contribuind la redresarea economic.
POR contribuie, de asemenea, la diminuarea efectelor crizei economice
prin creterea
numrului locurilor de munc create n cadrul proiectelor implementate.
Astfel, n ceea ce
privete indicatorul de program crearea de noi locuri de munc, dac prin
proiectele finalizate s-au creat 1.647 locuri de munc, reprezentnd 11%
din inta propus pentru perioada 2007-2013, prin contractatele de
finanare ncheiate cu beneficiarii, se estimeaz c vor fi create minimum
15.000 locuri de munc.