Verbe in germana

Verbul este partea de vorbire flexibila care exprima actiunea, starea sau existenta:
bleiben (a ramane)
wohnen (a locui, a domicilia)
bewegen (a trece)
erwachen (a se trezi)
kosten (a gusta, a incerca).
Dupa functiile pe care le au in propozitii, verbele in germana pot fi clasificate in doua grupe:
forme predicative si forme auxiliare.
Formele predicative pot forma singure predicatul unei propozitii.
Ich lerne Deutsch. Eu invat germana.
Verbele auxiliare se impart in doua categorii: verbe auxiliare de timp si verbe modale.
Formele auxiliare de timp ajuta la formarea diatezei pasive, a timpurilor compuse si a
conditionalului.
Formele auxiliare de timp sunt haben, sein si werden.
Verbele modale ajuta la exprimarea unei modalitati, a unei posibilitati, a unei dorinte, a unei
permisiuni, a unei necesitati, a unei obligatii, a unei intentii, etc.
Acestea sunt: knnen, mgen, drfen, mssen, sollen si wollen.
Din punct de vedere al complementului, verbele in germana se pot clasifica in: tranzitive si
intranzitive.
Formele tranzitive sunt acelea care pot avea un complement in acuzativ (complement direct).
Formele intranzitive sunt cele care nu pot avea un complement in acuzativ.
Verbele reflexive sunt acele verbe care sunt insotite intotdeauna de un pronume reflexiv.
Majoritatea formelor reflexive sunt insotite de un pronume reflexiv in acuzativ.
Daca exista un complement direct in propozitie sau o propozitie secundara cu aceasta functie,
atunci pronumele reflexiv este in dativ.
Verbele reflexive se pot clasifica in: reflexive permanente si reflexive ocazionale.
La formele reflexive permanente (sau propriu-zise), pronumele reflexiv face parte integranta din
predicat.
In cazul reflexivelor ocazionale, pronumele reflexiv nu mai face parte din predicat, acestea fiind
insotite insa de un complement in acuzativ.
Spre deosebire de limba romana, in limba germana pronumele reflexiv sta in urma verbului
conjugat.
Din punct de vedere al caracterului lor personal, verbele in germana se pot clasifica in:
personale si impersonale.
Majoritatea acestora sunt verbe personale, adica pot primi subiecte la cele trei persoane
(singular si plural): ich arbeite, du arbeitest, er arbeitet, wir arbeiten, ihr arbeitet, sie arbeiten.
Unele forme sunt folosite numai impreuna cu subiecte la persoana a III-a: blhen (a inflori),
grnen (a inverzi), verwelken (a se ofili).
Altfel spus, formele personale exprima cinci categorii:

cele trei persoane;

cele doua numere;
cele sase timpuri (prezent, imperfect, perfect, mai mult ca perfect, viitor 1 si viitor 2);
cele trei diateze (activul, pasivul si pasivul starii);
cele trei moduri (indicativul, conjunctivul si imperativul);
Verbele impersonale se folosesc numai impreuna cu pronumele "es" si se impart in:
impersonale permanente, verbe care exprima fenomene ale naturii sau stari sufletesti si verbul
geben cu sensul de a exista. Formele impersonale nu exprima persoana, numarul, modul si nu
se conjuga.
Unele verbe in germana pot fi folosite atat la forma personala cat si la cea impersonala: klingeln
(a suna).
Din punct de vedere al duratei actiunii verbale si al gradului ei de realizare distingem verbe
perfective, imperfective si iterative.
Verbele perfective exprima o actiune sau o stare limitata in timp, adica inceputul sau sfarsitul ei.
ein/schlafen (a adormi, a atipi)
entlaufen (a fugi, a dezerta)
ergrnden (a cerceta, a sonda)
erwarten (a astepta)
stellen (a pune, a aseza)
ausschlafen (a trezi)
verbluten (a-si pierde sangele)
Verbele imperfective exprima o actiune sau o stare fara o limitare in timp.
schlafen (a dormi)
blhen (a inflori)
laufen (a alerga)
gren (a saluta)
warten (a astepta)
liegen (a zacea)
sitzen (a sedea)
stehen (a sta pe)
trinken (a bea)
bluten (a sangera)
brennen (a arde)
Verbele iterative exprima repetarea unei actiuni.
schmeicheln (a mangaia)
streicheln (a dezmierda, a mangaia)
Pentru a putea conjuga corect un verb in germana la toate modurile si timpurile, este necesar
sa cunoastem cele trei forme de baza (Grundformen) ale acestuia: infinitiv prezent, imperfect
indicativ si participiu II.

fahren - fur - gefahren

lernen - lernte - gelernt
nennen - nannte - genannt
antworten - antwortete - geantwortet
lernen - lernte - gelernt
spielen - spielte - gespielt
In functie de conjugare, putem clasifica verbele in: verbe mixte (conjugare tare), verbe regulate
(conjugare slaba) si verbe neregulate.
Formele regulate nu isi modifica vocala din radacina la formele de baza si in cursul flexiunii
(conjugarii).
Formele neregulate isi schimba vocala din radacina la imperfect si, uneori, la participiu II. Multe
verbe neregulate schimba vocala din radacina si la prezent indicativ, la persoanele a II-a si a IIIa singular. Pentru o lista cu formele neregulate accesati link-ul de mai sus.
Unele verbe in germana au atat forme regulate cat si forme neregulate, acestea din urma fiind
preferate in limbajul actual.
Formele mixte combina caracteristicile formelor regulate si neregulate: formeaza imperfectul cu
sufixul "-te" si participiul II cu "-t" si schimba vocala din radacina.