Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Psihopedagogie Univ Din București
Psihopedagogie Univ Din București
Facultatea de Geografie
Specializarea: Meteorologie - Hidrologie
Anul I
REFERAT LA DISCIPLINA
PSIHOPEDAGIE
Student:
Leotescu Cosmina Mihaela
Mihu Daniela-Madalina
BUCURETI
2014
INVATARE SOCIALA
Invatarea este procesul de asimilare a cunostintelor, a valorilor culturale in
vederea dezvoltarii si optimizarii conduitelor, actiunilor, activitatilor sau in vederea
adaptarii. Aceasta reprezinta sursa si conditia dezvoltarii; caracteristicile invatarii
influenteaza ritmul, profunzimea, continutul dezvoltarii.
Tipurile de invatare si aplicarea lor in viata de zi cu zi
un elev ce are parte de conditii externe foarte bune, nu va avea succes scolar daca
nivelul sau de dezvoltare intelectuala este unul redus.
Elevul este o fiinta sociala si, de aceea, rezultatele sale la invatatura pot fi
influentate, foarte mult, de catre diferiti factori sociali. Printre acestia se numara cei
aflati in imediata sa apropiere (colegii, familia, profesorii, prietenii) cat si de normele,
traditiile sau atitudinea grupului din care face acesta parte. Un elev care se afla in
conflict cu ceilalti elevi din clasa, are o sansa foarte mare sa obtina rezultate slabe la
invatatura, chiar daca exista doar un conflict in stare latenta la mijloc.
Conditionarea invatarii
O situatie foarte des intalnita in randul elevilor este conditionarea invatarii de
catre reactiile emotionale. Astfel, un profesor foarte autoritar, ce ameninta excesiv cu
diferite pedepse (note, corigente, exmatriculari, chemarea parintilor la scoala, lucrari,
ascultari), ii va determina pe elevi sa se indeparteze de materia pe care acesta o preda,
invatarea acesteia devenind doar o obligatie, care nu este facuta cu placere. Acelasi
lucru se intampla si in cazul in care un parinte isi preseaza copilul asupra invatarii.
Ce este mai grav, insa, este ca nu doar invatarea materiei respective va fi
afectata, ci intregul proces de invatare predat la scoala va avea de suferit. O regula in
psihologie spune ca, atunci cand traim o situatie afectiva si una neutra, procesul afectiv
se va resfrange si asupra celei neincarcate emotional, rezultand, astfel, doua situatii cu
valoare afectiva. Asadar, detasarea de invatarea unui obiect, prin tensiunea formata de
profesor sau parinte, se va rasfrange si asupra celorlalte obiecte de studiu, rezultand o
aversiune fata de scoala, in general.
Sfat: Desigur, fiecare parinte ar vrea ca fiul sau fiica sa sa aiba rezultate
excelente la invatatura. Totusi, tensiunea si obligarea elevului nu este raspunsul,
singurul rezultat obtinut fiind opus celui scontat. Pentru cazurile cand un elev nu
exceleaza la o materie, noi iti recomandam sa incerci metoda invatarii vicariante, a carei
descriere o vei gasi in randurile care urmeaza.
Tipuri de invatare
Pe baza teoriilor ce guverneaza Psihologia educatiei, putem deosebi mai multe
tipuri de invatare din partea copiilor, ce ii vor ajuta sa isi imbunatateasca rezultatele
scolare si nu numai. Trei dintre acestea, invatarea vicarianta, cea sociala si cea prin
conflict, pot fi direct aplicate de catre parinti, dar si de profesori, in vederea ajutarii
celui mic in incercarea de a isi rezolva problemele cu o materie sau de a isi schimba un
comportament nedorit.
Invatarea vicarianta
Invatarea vicarianta va poate ajuta elevul sa obtina rezultate scolare mai bune
sau sa isi imbunatateasca unele dintre obiceiurile proaste pe care le-a dezvoltat in timp.
Bazata pe sistemul recompensa pedeapsa, descoperit de Skinner, aceasta presupune o
foarte mare rabdare si vointa din partea parintilor, insa pare sa obtina cele mai bune
rezultate in randul elevilor. Statisticile au aratat ca folosirea acestui tip de invatare a
scazut frecventa comportamentului deviant in randul elevilor de la 63% la 29%.
Asa cum, probabil, intuiti deja, invatarea vicarianta inseamna recompensarea
comportamentului dorit si ignorarea celui dezirabil. De multe ori, de-a lungul timpului,
am vazut parinti ce isi pedepseau copiii aplicandu-le ori pedepse fizice, ori verbale.
Ceea ce nu realizau acestia, era ca violenta ii creeaza copilului frustrari si ca, daca pe
loc va inceta comportamentul dezirabil, acesta nu va disparea si va putea fi vazut
imediat ce teama sau pericolul apostrofarii a disparut. Un copil va reactiona mult mai
bine si va renunta la acel comportament daca acesta va fi ignorat si daca va vedea un alt
copil fiind rasplatit, in momentul in care acesta va face ceea ce trebuie.
Sfat: Nu uita ca un copil cauta protectia si aprobarea ta. Sustine-l si ajuta-l la
teme, recompenseaza-l atunci cand observi ca se straduieste sa invete, chiar daca acest
lucru nu ii reuseste dupa asteptarile tale. Inducerea fricii nu este solutia si cel mai
probabil rezultat pe care il vei obtine este o revolta din partea acestuia sau, si mai rau,
ura acestuia fata de intreg procesul de educatie.
Sfat: provoaca-ti copilul la discutii asupra unei materii la care are dificultati.
Contrazice-l si cere-i sa isi sustina punctul de vedere pe baza unor argumente. Daca nu
le are, adu-le tu pe cele corecte in discutie. Pe baza incarcaturii emotionale aferente
discutiei (atentie, aceasta nu trebuie sa ajunga la tensiune, ci sa fie amicala) argumentele
respective vor fi retinute mult mai usor decat in cazul altor tipuri de invatare.
Orice tip de invatare preferi, acesta trebuie sa fie aplicat cu rabdare, calm si o
atitudine optimista. Tine minte ca unui copil nu i se poate impune un anumit talent si ca
trebuie sa tinem cont si de personalitatea, dorintele si nevoile sale, chiar daca ni se pare
ca stim ceea ce este mai bine pentru el si am vrea sa ne impunem propria vointa. Cu
riscul de a ma repeta, cea mai buna pedeapsa este ignorarea comportamentului si nu
violenta, chiar daca este doar una verbala. Copilul deja iti cauta aprobarea si acceptarea,
asadar nu trebuie supus unei presiuni sau, mai rau, unui santaj emotional, doar pentru ca
nu are aptitudini pentru anumite materii.
Invatarea sociala
Argumente care sustin eficenta acestei forme de invatare:
Coninutul nvrii sociale are n vedere mai ales achiziionarea de experiene socioumane cum ar fi: concepii, stiluri i moduri de via, norme i tradiii socio-culturale,
strategii de adaptare i organizare i n al doilea rnd achiziionarea de cunotine
tiinifice. De regul prin nvare social elevul achiziioneaz noiuni empirice pe
care coala urmeaz s le filtreze i decanteze pentru a nltura reziduurile netiinifice
din coninutul lor. Prin nvarea social nvm cum s ne comportm n grup, cum s
interacionm cu alii, cum s ne adaptm situaiilor noi, cum s depim situaiile
conflictuale i tensionale, cum s cooperm etc.
De exemplu: pentru a fi capabil de cooperare, elevul trebuie s nvee o serie de
comportamente cum ar fi: s stabileasc uor contacte interpersonale, s-i coordoneze
eforturile cu ale celorlali n vederea atingerii scopului fixat, s nvee s asculte pe
ceilali i s renune la un punct de vedere dac acesta se dovedete a fi greit etc.
nsuirea acestor coninuturi, a acestor atitudini este posibil deoarece elevul este
stimulat de o serie de nevoi spirituale fundamentale cum ar fi nevoia de afeciune i
acceptare de cei din jur, de securitate, de succes, prestigiu etc. Elevul nu-i va putea
Bibliografie
http://mentalhealthclinic.ro
www.7p.ro
Valeria Negovan Introducere in psihologia educatiei