Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Referat
Tema:
Chiinu 2013.
Cuprins:
INTRODUCERE
1. Determinarea conceptual, tipologic i funcional a partidelor politice;
2. Pluripartidismul n Republica Molodova ;
3. Constituirea PCRM in Republica Moldova (infiinare de la Partidul Comunist la Partidul
Comunitilor,evoluie, congrese) ;
4. Conducerea PCRM;
5. Partidul Comunitilor din Republica Moldova in prezent (opinii i contradicii).
CONCLUZII I RECOMANDRI
BIBLIOGRAFIE
ANEXE
Partidele politice sunt instituii indispensabile epocii contemporane. Ele sunt prezente sub
diferite forme n majoritatea absolut a statelor, indiferent de forma de guvernare sau regimul
politic. Diferena este sesizat ns, prin faptul c totalitarismul face partidele inegale i
atotputernice, autoritarismul le restrnge la minim importana naintnd pe prim plan liderul, iar
democraia reprezentativ permite crearea i consolidarea partidelor i totodat umple cu sens
aceast noiune. Anume democraia transform partidele ntr-un mijloc de realizare a binelui
comun, fapt esenial pentru existena i funcionarea normal a unei societi. Aici partidele
reprezint un element important n procesul exercitrii suveranitii poporului i sunt acei actori
politici care asigur legitimitatea puterii politice.
Drept rezultat al saltului de la politica de dictat la pluralismul politic, societatea pentru prima
dat poate dispune liber de posibilitile sale, poate fi obiectiv i spune adevrul, se poate
manifesta. Actualmente, cnd pe avanscena politic au aprut noi partide politice, micri, capt
importan problema viznd necesitatea studierii istoriei i cile de apariie, formare, i
statornicire a lor, problemele ce in de activitatea formaiunilor politice, de comportamentul lor n
campaniile electorale.Existenta partidelor politice, partitismul, ca fenomen politic, reprezinta un
element esential al unei vieti democratice. Daca ar fi sa facem o istorie a pluripartidismului si a
procesului de apariie, atunci am observa ca forme incipiente, parial similar partidelor politice
doar ca nepurtind aceasta denumire au existat inca din antichitate. Totui partidismul in sensul
modern al cuvintului pe atunci nu exista, deoarece el apare mult mai tirziu, in perioada secolelor
XVIII XIX i ii continu evolutia si existena in societatea politica pina in zilele noastre, acum
cind au reuit s-a evolueze prin prisma elementului contemporan specific astazi. Partidele
politice apropiate de sensul modern apar in interiorul Parlamenutului ca forme de organizare
contestate in numele unitatii politice, impunindu-se ca elemente componente incontestabile ale
realitaii politice. Partidismul este intru totul specific lumii democratice, deoarece intre partitism
si democratie exista o relatie directa, biunivoca, n sensul ca democraia ncepe sa se manifeste
cu adevarat o data cu apariia dezvoltarii partidelor ca institutii politice, acestea putnd sa
desfasoare o activitate sistematica i de amploare numai ntr-un climat democratic autentic.
Apreciat ca "una dintre cele mai sugestive si mai interesante personalitai colective",
pluripartidismul apare, in viata societaii politice ca element si factor al sistemelor si aciunilor
politice, sub nfaisari variate si originale.
Partidismul ii are originea in necesitatea umana de a conduce, in procesul de extindere a
democraiei si a implicarii in viaa politica, unde concomitent in societate creste nivelul de
cultura politica si se creeaza proceduri ce produc afirmarea acestui cult in practica. Anticii adesea
afirmau ca democraia este cel mai bun sistem de guvernare, insa nu o guvernare ideala. In
acelai timp, filosofia moderna, si anume cea de la iluministii francezi ca Montesquieu si pina la
cei ca Jefferson, resping fenomenul partidist din cauza ca acesta , odata cu toate avatajele pe care
le intruchipeaza in sinea sa, aduce conflicte in interiorul statului, din cauza dorin ei de a fi lider.
Rousseau considera democraia ca fenomen imposibil, in care reprezentativitatea parlamentarilor
devine o forma de sclavaj politic.1
Anii care au trecut, ne-au demonstrat cu toat claritatea c ara noastr nu-i poate dori un alt
viitor dect calea democratic de dezvoltare. Cndva, celebrul Arhimede a exclamat :Dai-mi
un punct de sprijin i voi rsturna pmntul!
Pentru Republica Moldova punctul de sprijin n promovarea reformelor economice, n
consolidarea independenei i ridicarea bunstrii oamenilor poate fi numai o putere democratic
aleas prin voina poporului.
Tnrul stat independent Republica Moldova, realizeaz mari transformri democratice,
susine pluralismul politic n toate sferele vieii sociale. Una din cele mai gritoare forme de
manifestare a democraiei pluraliste o constituie alegerile multipartite ale organelor puterii.
n aceast ordine de idei subliniem faptul c alegerile multipartidiste , fiind o form major a
democraiei pluraliste au generat n Republica Moldova apariia unor procese i fenomene
politice noi. Concurena subiecilor politici pentru includerea lor n structurile de putere a condus
la apariia n perioada campaniilor electorale a diverselor comportamente att n cazul
formaiunilor social-politice, ct i n cel al diferitelor segmente ale electoratului. Confruntarea
ntre diferite interese politice, economice i sociale a condiionat att cristalizarea, ct i
scindarea blocurilor electorale n funcie de programele politice i de platformele preelectorale,
de simpatiile i antipatiile diferitelor pturi sociale. Este clar c, alegerile pot i trebuie s fie un
puternic catalizator al maturizrii sistemului de partide n Republica Moldova. O tendin a
sistemului de partide politice este prezena continu pe arena politic a unor partide i organizaii
politice, orientate contra existenei regimului politic actual, aa-numite partide i micri politice
de antisistem. Putem evidenia dou orientri politice principale de anti-sistem; pro-unionist
i pro-rus, respectiv, extrema dreapta i extrema stng.
Att extrema dreapta, ct i extrema stng sunt intransigente fa de regimul politic existent
i fa de existena statului independent Moldova, ca subiect al relaiilor internaionale. Ambele
extreme au doar un singur scop n activitatea lor politic schimbarea statutului politic al
republicii (cu orice pre, folosind orice metode). Nectnd la scopul comun, extrema stng, este
incompatibil cu extrema dreapt, deoarece scopurile lor finale totui sunt diferite dup coninut
i difer radical. Principala cauz a instabilitii pluralismului politic din Moldova const att n
lipsa tradiiilor i experienei democratice, ct i n divizarea etnic a partidelor i organizaiilor
politice. Aceasta nseamn c n programele de activitate ale partidelor i organizaiilor politice,
problema structurii naional-statale joac un rol principal. Problemele generale ale societii
privatizarea, trecerea la economia de pia sunt plasate pe planul doi. Att partidele centriste,
ct i cele de extrem, caut coaliia cu partidele moderate centru-stnga i centru-dreapta.
De altfel, rolul partidelor politice n procesul democratizrii Republicii Moldova poate fi
dezvluit mai lesne dac nelegem democraia ca instituionalizare a libertii. Dezvoltarea
partidelor i a democraiei n Moldova are drept punct de pornire Micarea de renatere
La lucrrile Congresul al V-lea al PCRM 2004 au participat 630 de delegai din 1670 organizaii
primare (steti, oreneti i raionale) de partid. Congresul l-a reales pe Vladimir Voronin n
calitate de Preedinte al PCRM i a desemnat componena Comitetului Central i a Comisiei
Centrale de Revizie ale PCRM. n cadrul Congresului, a fost subliniat faptul c PCRM este un
partid modern european de stnga, care urmrete integrarea european a Moldovei, prin
modernizarea societii acesteia. De asemenea, s-a decis iniierea procesului de elaborare a unui
nou Program al partidului, adaptat la realitile social-economice i politice existente. Dup
ncheierea lucrrilor Congresului al V-lea al PCRM, au fost convocate Plenara CC i CCR noualese de congres. Plenara CC al PCRM a ales membrii Comitetului Executiv Politic al CC i n
calitate de secretari ai CC al PCRM pe Valeriu Sava i Victor Stepaniuc.
Aflarea la guvernare 20052009
n urma alegerilor parlamentare din 6 martie 20015, PCRM a obinut o victorie detaat,
intrnd n posesia a 56 mandate de deputat. Aceasta i-a permis PCRM-ului s-l promoveze, cu
suportul PPCD, PDM i PSL, pe liderul su Vladimir Voronin in functia de sef al statului pentru
un mandat consecutiv. La 19 aprilie 2005, PCRM a aprobat programul de activitate i
componena nominal a Guvernului Tarlev II. Dup (auto)demiterea guvernului Tarlev II la 19
martie 2008, la 31 martie 2008 PCRM aprob noua componen a Guvernului n frunte cu primministrul Zinaida Greceani i programul de guvernare al acestuia pentru anii 20082009,
ntitulat Progres si Integrare.
La 13 ianuarie 2007, PRCM a devenit primul partid de stnga din CSI, care a devenit membru cu
drepturi depline al Partidului Stinga Europeana. Doi membri ai PCRM Grigore Petrenco i
Irina Vlah au devenit membri ai Comitetul Executiv al Partidului Stnga European. (anexa 4)
La Congresul VI al PCRM au participat 412 delegai, reprezentnd organizaiile partinice
municipale i raionale, precum i invitai strini din partea partidelor comuniste din China,
Ucraina, Rusia i reprezentani ai Partidului Stnga European i Partidului Aliana Socialist din
Romnia. La congres a fost audiat raportul politic a CC al PCRM prezentat de preedintele
PCRM, Vladimir Voronin, au fost introduse modificri la Statului Partidului.
Congresul a adoptat un nou Program al partidului , care stabilete noi obiective strategice n
activitatea PCRM aprarea suveranitii i consolidarea statalitii rii; restabilirea integritii
teritoriale a Moldovei; modernizarea Republicii Moldova prin trecerea treptat de la economia
preponderent agrar i capitalismul birocrat de nomenclatur la societatea postindustrial, bazat
pe cunotine, competen, tehnologii moderne, calitate nalt a vieii i cultura democratic. De
asemenea, au fost alese noile componene ale Comitetul Central (CC), Comitetului Executiv
Politic al CC i Comisiei Centrale de Revizie (CCR) ale PCRM. Din noua componena a
Comitetului Executiv Politic al CC fac parte Vladimir Voronin, Vladimir Vitiuc, Anatolii
Zagorodni, Alexandru Isaev, Victor Mndru, Grigore Petrenco, Svetlana Popa, Doina-Maria
Rotaru i Mark Tkaciuk. Congresul l-a ales n unanimitate pe Vladimir Voronin n funcia de
Preedinte al PCRM.Congresul VI s-a dorit a fi unul de modernizare a Partidului, de ntinerire
a elitei de partid i de deschidere a PCRM. De remarcat c, Congresul VI este primul Congres al
PCRM la lucrrile cruia mass-media a avut accesul liber, i care au fost retransmise on-line.
Retragerea lui Marian Lupu din PCRM
La 10 iunie 2009, fostul preedinte al Parlamentului (20052009), Marian Lupu, printr-o
declaraie fcut public, i anun retragerea sa din Partidul Comunistilor din Republica
Moldova pe motiv c interesele sale nu mai coincid cu poziiile partidului. n 2005, Marian Lupu
este ales deputat n parlament pe lista PCRM i ulterior, ales n funcia de preedinte al
Parlamentului.
4.Conducerea PCRM.
Comitetului Executiv Politic, conduce edinele acestora; reprezint partidul n rela iile cu
organele reprezentative, executive i juridice ale rii, cu partidele freti din strintate."
Preedintele partidului este ales de ctre Congres pe un termen de 4 ani i prezint dri de seam
congresului.
Preedintele Partidului:
edinele Comitetului Central au puteri depline, dac la acestea particip mai mult de jumtate
din membrii lui, iar hotririle sunt adoptate prin votul majoritii membrilor Comitetului Central
prezeni la edin.
Pentru a organiza i conduce activitatea curent a partidului, din componena membrilor CC snt
alese Comitetul Executiv Politic, secretarul executiv i secretarii CC, care snt concomitent i
membri ai Comitetului Executiv Politic.
Comitetul Executiv Politic:
edinele Comitetului Executiv Politic se convoac in funcie de necesiti, dar nu mai rar decit o
dat in lun; ele au puteri depline, dac la acestea particip majoritatea membrilor lui, iar
hotririle sint adoptate prin votul a mai mult de jumtate din membrii Comitetului Executiv
Politic prezeni la edin.
Comisia de Partid pe linga CC PCRM
Comisiei de partid contribuie la consolidarea unitii organizatorice i ideologice a
partidului, sporirea combativitii organizaiilor de partid. Componena Comisiei de partid de pe
lng CC al PCRM este aleas de ctre Comitetul Central al partidului i Comisia controleaz
respectarea Programului i a Statutului PCRM de ctre comuniti i organizaiile de partid,
corectitudinea excluderilor din partid, examineaz apelurile, plingerile i propunerile
comunitilor, i sancioneaz (pn la excluderea din partid) pe comunitii care au inclcat
flagrant Statutul i Programul PCRM.
Comisia de partid informeaz sistematic Comitetul Executiv Politic i Comitetul Central despre
rezultatele inspeciilor efectuate, examinrilor apelurilor, plingerilor i propunerilor comunitilor,
vine cu propuneri pe marginea problemei consolidrii unitii organizatorice i ideologice a
partidului.
edinele Comisiei de partid se convoac dup necesiti, dar nu mai rar decit o dat in patru
luni, i sunt deliberative, dac la acestea particip mai mult de jumtate din membrii ei.
Hotririle sint adoptate cu majoritatea voturilor membrilor Comisiei prezeni la edin.
Procesele verbale ale edinelor Comisiei de partid sunt semnate de ctre membrii comisiei,
prezeni la edin.
Comisia Central de Revizie i Control contribuie la consolidarea disciplinei financiare i la
folosirea judicioas a bugetului de partid. Comisia Central de Revizie i alege n cadrul unei
edine preedintele i lociitorii lui. edinele au loc n funcie de necesiti, dar nu mai rar dect
o dat la patru luni.
Comisia Central de Revizie:
edinele au puteri depline, dac la acestea particip mai mult de jumtate din membrii ei.
Hotririle snt adoptate prin majoritatea voturilor membrilor Comisiei prezeni la edin.3
394 023 voturi (34,18%) sau 465 mandate (39,7%); la alegerile primarilor 334 mandate (37,35 %),
comunitii pierd puterea in doua treimi din raioanele arii, inclusive in Consiliul municipal Chisinau.
Aceasta pentru ca democraii au constituit coali ii de guvernamint. Iar acest prim semnal ca lucrurile nu
merg prea bine pentru ei ii determina pe comuni ti sa abordeze un comportament mai dur in raport cu
oponenii sai. Astfel, opoziia nu o data s-a plins ca teritoriile conduse de reprezentan ii sai nu primesc
practic deloc bani din bugetul de stat, ca liderilor si activi tilor partidelor de opozitie li se intenteaza
dosare la comanda, c acetia au de suferit de pe urma ac iunilor abuzive a organelor de control si altele.
Aceasta stare de lucruri a marcat finalul celui de-al doilea mandat de guvernare a PCRM, care, totu i,
dupa opt ani de guvernare, reusete s se menina primul in topul preferin elor electorale.
CONCLUZII I RECOMANDRI
In prezent putem spune ca sistemul politic RM trece printr-o perioad cam dificila in ceea ce
privete partidele politice. In general intre partide politice se desfa oar o lupt si nu o
concuren bazat pe diplomaie . Lupta dintre liderii politici ajunge sa fie din ce in ce mai
vizibil, descurajind nu numai situaia politica in ar, dar i societatea, care deja nici nu mai
dorete s se implice, s fie activ prin vot la alegerile ce se desfa oara in ultimii ani tot mai des,
din motivul ca pur si simplu nu exista un echilibru politic. ns intrebarea ramne a fi una-in ce
consta totusi dezechilibrul?. De unde acesta i-a natere ? Ce presupune ? Din faptul ca pur i
simplu nu exist inelegere intre politicieni , intre liderii partidelor politice, care tind numai spre
acaparare de putere, care nu se gindesc la societate, activind din propria initiativa evident pentru
propriul partid, pentru binele propriului partid. Pentru ca acesta s atinga succesul, s capete
sustinere din partea societaii . Prin ce? Prin aceea ca numai apeleaza doar la cuvinte si rareori la
fapte. i aici, in acest domeniu chiar se incadreaza PCRM, ca partid puternic, dar egoist. nca
din alegerile din 2009 observam un declin politic si mai ales evenimetele tragice din 7 aprilie duc
4 Moldoscopie ,,Probleme de analiza politica USM partea 22, Chisinau 2003 pag.67.
la ideea ca in general sistemul politic din RM intra cu totul ntr-o sitiuaie critic. i de ce ? Din
cauza partidelor politice , voturi fraudate , conflicte, etc . Si astfel ara i i pierde imaginea pe
arena international.
Partidul Comunitilor, cea mai important formaiune parlamentar de opoziie, nregistreaz
pierderi dup pierderi, figuri cunoscute abandonnd una dup alta corabia lui V. Voronin. n fond,
fraciunea parlamentar comunist a pierdut deja, practic, o treime din deputaii alei n 2010..
La doi ani de la alegerile parlamentare din 2010 se poate constata c Partidul
Comunitilor pierde poziiile nu numai n Parlament, dar, dup cum arat i sondajele de opinie,
i n preferinele alegtorilor. Nu se tie pn unde va cobor n 2013 gradul de susinere social a
comunitilor, dar este clar c acesta va depinde tot mai mult de eficiena politicii sociale a
actualei guvernri. Ramine de vazut cum va evolua PCRM ul mai departe , isi va mentine
pozitia sa mereu superior , sau se va retrage de pe scena politica . Un lucru ramine insa concret
politica se transforma treptat intr-un spectacol si rolul portagonistului i revine anume PCRMului.
Dei in ultimii ani Partidul Comunist nu se manifesta cu aceeai autoritate, oricum, este
destul de important sa luam in consideraie faptul c, odata cu obinerea independenei, tnrul
stat Republica Moldova, a reuit sa se afirme pe arena internaional, ntr-o anumit msur,
deoarece nu trebuie s uitm despre actiunile nfptuite in favoarea societaii. Astfel, acest partid
rmne unul dintre cele mai influente partide din scoietatea moldoveneasc, fiindc, dac e s
lum n consideraie alegerile care au avut loc ultima dat, atunci observm c PCRM a acumulat
destule voturi, pentru a ne demonstra ca nu i-a pierdut autoritatea intru totul.(anexa 3)
Bibliografie:
1.Moneaga V., Rusnac Gh. Republica Moldova: alegerile parlamentare (1994) i geografia
politic a electoratului. Chiinu, 1997.
2.Rusnac Gh., Rusnac V. Sistemul de partide politice din Moldova: esena i trsturile.
MOLDOSCOPIE. Problemele analizei politice. Partea a III-a, CE. USM. Chiinu, 1994.
3.Popescu T. Politologie. Chiinu, 1996.
4.Fruntau P., Rusnac Gh. Republica Moldova pe calea democratizrii. Chiinu, 1999.
5.Zavtur A., Prag G., Tomozei T. Politologie. Chiinu, 2000.
6. http://radjcarbune.wordpress.com/2011/02/10/alegerile-si-pluripartidismul/
7. http://www.e-democracy.md/monitoring/politics/comments/20081203/
8. http://radjcarbune.wordpress.com/2011/09/26/partidul-politic-%E2%80%93-actor-electoralcazul-republicii-moldova/
9. Raclia Emil si Vslan Clin Politologie. Bucureti, 1997.
10. Munteanu I. Partidele politice din Republica Moldova : legi, practici i reforme Chiinu,
2010.
11. http://www.europalibera.org/content/article/24804421.html
12.http://www.academia.edu/1642708/Partidul_Comunistilor_din_Republica_Moldova_lideri_gr
upari_interese_
13. http://reviste.asm.md/files/m28.pdf
14. http://www.pcrm.md/md/about.php
15. http://www.e-democracy.md/parties/pcrm/
16.http://www.e-democracy.md/files/parties/pcrm-statute-2008-ro.pdf
17. Constantin C. Eanu. Partidul Comunist al Moldovei - conductor al comsomolului din
republic (1905-1975). Chiinu, 1981.
ANEXA 1
SIMBOL
ANEXA 2
ANEXA 3
ANEXA 4