Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
MEDIULUI
prin
STANDARDE
Acoperirea minima solului
msuri Gestionarea minima terenului care sreflecte
condiiile locale specific
Terasele de reinere
Protectia solului mpotriva eroziunii se poate realiza prin culturi agricole si prin
tehnologii agriculturale specifice.
Cunoasterea plantelor cultivate, n functie de nivelul de protectie pe care-l ofera solului;
ele sunt clasificate n urmatoarele categorii:
- foarte bune protectoare - gramineele (speciile de lolium si dactylis) si leguminoasele perene
(lucerna, trifoi, ghizdei);
- bune protectoare - cereale paioase (gru, orz, ovaz, mei, iarba de Sudan etc.);
- mediu protectoare - leguminoase anuale (mazare, mazariche, soia, lupin, fasole etc.);
- slab protectoare - culturi prasitoare (porumb, floarea soarelui, cartofi, sfecla de zahar, dovlecei,
vitade vie etc.);
Pe terenurile cu pante de peste 10% se aplica sistemul de culturi n fsii cu benzi
nierbate, a caror latime variaza n functie de panta:
a) pantade 5%-10% - latimea fsiei de 60-150 m;
b) pantade 10%-15% - latimea fsiei de 30-60 m;
c) pantade 15%-20% - latimea fsiei de 20-30 m;
d) pantade peste 25% - latimea fsiei de 20 m.
pentru acele soluri cu texturaprafoasa, sarace si n materie organica si care au un grad ridicat de
vulnerabilitate fata de proceselede destructurare, adica de reducere si/pierdere a stabilitatii
agregatelor structurale la actiuneaagresiva a apei, mai ales cnd sunt intens lucrate pentru
pregatirea patului germinativ.
Procesele erozionale eoliene, acele furtuni de praf au consecinte negative directe nu
numaiasupra solului, dar si altor componenete ale mediului ambiental, afectnd vegetatia, apele
desuprafataprin depunerea particulelor de praf, si nu n ultima instanta viata oamenilor si altor
vietuitoare.
Pe solurile turboase, si acestea adesea afectate de eroziunea eoliana, semanatul mecanizat
alpaioaselor n benzi poate constitui o masura fezabila de protectie pentru culturile leguminoase
caresunt semanate primavara timpuriu.Amendarea cu material argilos ca masura ameliorativa
pentru cresterea continutului de argilaa solurilor turboase, nisipoase constituie adesea o masura
posibila si de lunga durata pentru protectiasolului mpotriva eroziunii eoliene, desi este relativ
greoaie si costisitoare. Aceasta tehnica devinepractica si economica doar daca materialul necesar
pentru amendare este ct mai aproape de zonasolurilor ce urmeaza a fi amendate.
Sunt necesare de la 300 la 1000 t/ha de material argilos pentru stabilizarea suprafetei unor
astfel de soluri.Continutul de argila al solurilor nisipoase n stratul superior trebuie sa ajunga la
810%pentru a fi eficient.Materialul argilos se lasa la suprafata o perioada relativ ndelungata
pentru afi expus actiunii factorilor si proceselor naturale-mai ales actiunii proceselor naturale de
nghetdezghet,umezire-uscare, nainte de a fi pregatit pentru semanat. Daca dupa aplicarea
materialuluiargilos solul este imediat prelucrat efectele benefice sunt foarte reduse, practic sunt
pierdute, nspecial daca este arat adnc.
O masura destul de eficienta pentru controlul eroziunii eoliene o constituie
aplicareamulciului vegetal, la suprafata patului germinativ imediat dupa semanat, n cantitate de
515t/ha.Alegerea ct mai atenta a practicilor agricole constituie o metoda eficienta pentru
controluleroziunii pe solurile nisipoase. Prin utilizarea sistemelor de lucrare conventionala, adica
de afnare asolului prin aratura cu ntoarcerea brazdei, un control eficient asupra eroziunii de
suprafata se poateobtine numai daca n stratul superficial este suficient de multa argila si praf.
Odata cu semanatul este recomandata si tavalugirea, ntr-o singura trecere, pe directive
curbelor de nivel si pna la rasarire sa nu se mai aplice nici o alta lucrare. Pentru a avea o
suprafatasuficient de stabila la tavalugire este necesar ca solul sa corespunda din punct de vedere
- calculul anual al necesarului de elemente nutritive (n principal NPK), pentru fiecare cultura
(existentasau care urmeaza sa fie instalata) prin aplicarea unor modele de calcul care sa tina cont
deprincipiile unei fertilizari rationale, de sistemul de culturi existent n unitate (anuale, pomi, vita
de vie,pasuni, fnete) si de nivelul productiilor planificate.
- stabilirea cantitatilor de ngrasaminte organice existente sau posibil de produs n unitate n
cursulanului agricol respectiv, a dozelor de ngrasaminte posibil de aplicat, pe culturi si parcele
de fertilizare,precumsi a dozelor de ngrasaminte chimice pentru completare pna la nivelul
necesarului estimat prin calcul:
- verificarea periodica (anual sau la 4-5 ani) a situatiei agrochimice a solurilor pe baza balantei
intrarilor si iesirilor din sistem (cantitatile de nutrienti introduse n sol minus cantitatile de
nutrient exportate cu recolta), poate furniza informatii utile privind conservarea, ameliorare sau
diminuareaasigurarii solurilor de sub culturi cu NPK (la dorinta si cu alti nutrienti) precum si
pentru evaluareariscului de poluare a apelor cu nutrienti de origine agricola (n special cu nitrati,
posibil si cu compusiai fosforului);
- furnizarea de informatii necesare pentru alcatuirea planului de fertilizare pentru anul agricol
urmator.
prezentate n tabelul 1.Ns este N disponibilizat din sol n cursul unui an agricol prin
mineralizarea humusului. Se poate estimaprin calcul cu relatia urmatoare:
Ns = 0,1 * H * Cm * kh .,
n care: H este rezerva de humus n stratul de suprafata cu grosimea de 25 cm (circa
3000t/ha), Cm -continutul humusului n azot (n medie 4,84%); kh - coeficientul de
descompunere anuala a humusului(0,012 pentru culturi prasitoare si 0,018 pentru culturi
neprasitoare).
TABEL NR. 1
Consumurile (exporturile) medii de elemente nutritive din sol pentru formarea recoltelor
(kg de elemente nutritive/tona de recolta principala si cantitatea corespunzatoare de recolta
secundara).
*) n cea mai mare parte provine din simbioza cu microorganismele fixatoare de azot
Pot fi de asemenea utilizate si urmatoarele valori medii de azot mineral disponibilizate
prin mineralizarea humusului n soluri arabile aflate de multa vreme n cultura, dupa cum
urmeaza:
Tabel 2
Cantitati de azot mineral disponibilizate anual n sol prin mineralizarea humusului n functie de
valoarea indicelui de azot IA = Humus*V/100
Tabel 3
Aporturi medii totale de nutrienti majori cu ngrasamintele naturale (kg element sau substanta
activa/tona) (Vintila, 1983, Rauta si Dumitru, 1986; Dumitru, 1986, citati de Borlan s.a., 1994)
(raportat
la
ntreaga
suprafata
agricola)
fiind
disponibil
pentru
Tabel 4
Cantitatile de gunoi de grajd recomandate pentru aplicare anuala n sol (t/ha) (Cod de bune
practici agricole, 2003)
eroziunea hidrica si eoliana (care determina pierderea stratului fertil de sol de la suprafata,
deformarea terenului, colmatarea si sedimentarea),
compactarea,
excesul de apa,
salinizarea,
acidifierea
poluarea
Ca urmare a extinderii proceselor degradarii solului datorita agriculturii conventionale sia
greselilor tehnologice, de-a lungul anilor, au fost studiate si implementate n practica asa
numitele tehnologii agricole conservative.
Aceste
tehnologii
conservative
au
contribuit
substantial
la
ameliorarea
si
Principalele concluzii, care se desprind din cercetarile efectuate pna acum, n tara noastra si
care corespund, n mare parte cu cele precizate de literatura internationala, se refera la:
-
n stratul superficial al solului are loc o acumulare mai mare a materiei organice cu
efectedirecte asupra reducerii proceselor de degradare fizica prin destructurare, crustificare;
are loc o mbunatatirea a activitatii biologice prin cresterea resurselor de hrana, ca urmare a
unor cantitati mai mari de resturi vegetale, si a prelucrarii mai reduse a solului.
consumuri energetice si costuri mai reduse desi exista o sensibila sporire a costurilor pentru
controlul eficient al buruienilor, bolilor si daunatorilor.
A.4 Standarde pentru mentinerea unui nivel minim de intretinere a terenurilor agricole
GAEC 7(actualizat in 2014). GAEC 7:Intretinerea pajistilor permanente prin asigurarea unui
nivel minim de pasunat de 0 ,3 UVM/ ha si/ sau prin cosirea lor cel putin o data pe an;
GAEC 8: Nu este permis arderea pajitilor permanente;
GAEC 9: Nu este permis arderea pajitilor si/ sau a grupurilorde arbori de pe terenurile
agricole;
GAEC 10: Evitarea instalarii vegetatiei nedorite pe terenurile agricole, inclusiv pe terenurile
care nu mai sunt exploatate pentru productie;
Valori
minime
sau/siregimuri
ale
de
septelului
crestere
corespunzatoare
-
pentru irigaii n
agricultor.
Pentru a minimaliza pierderile de apa este necesar ca terenul sa fie acoperitpermanent cu
vegetatie.n practica fermelor este necesar sa fie respectate urmatoarele reguli:
Pentru nfiintarea culturilor de primavara, se vor folosii unelte agricole care sa patrunda
catmai putin n sol, astfel ca afnarea sa se execute ct mai la suprafata solului.
In ceea ce priveste poluarea cu nitrati a apelor este necesar de la bun inceput sa se delimiteze
patru surse principale de poluare :
-
nitrati proveniti din fermentarea nedirijata sau prost dirijata a deteurilor si apeloruzate
provenite din sectorul zootehnic ;
chimice:
fertilizarea cu azot primvara sa fie precedat obligatoriu de analize privind rezerva denitrati
din sol pentru a se administra cantitatea strict necesar pentru completareacontinutului de
azot specific tipului de cultur practicat.
adoptarea unei maxime prudente atunci cnd terenul agricol prezint fenomenul de
scurgerede suprafat; riscul este maxim cnd terenul este saturat de ap sau inghetat.
pe terenurile n pant, la culturile pomicole sau viticole, unde sunt frecvente cazurile
deeroziune a solului si pericolele de pierdere a nutrientilor prin scurgeri de suprafat,
estenecesar s se asigure toate conditiile unei administrri corecte a ngrsmintelor.
n cadrul culturilor n sere este obligatoriu s fie evitat ca apele provenite din irigatii,
carecontin printre alte substante si fertilizanti, sa fie evacuate in afar. Aceasta cerinta
serealizeaz
prin
recircularea
ntregii
cantitti
de
ap
rezultat
din
colectarea
evitarea administrarii atunci cand umiditatea aerului este ridicata : pe timp de ceata, burnita
sau ploaie.
atat pentru sntatea oamenilor si a animalelor, cat si pentru mediu, se vor analiza si stabili
modalitati de analiz si control al acestor substante.
Statele membre UE supun ingrsmintele marcate ngrsminte CE unor controale
oficiale de verificare privind respectarea cerintelor Regulamentului 2003/2003 al CE.
Legislatia national, prin Ordinul MAPDR nr.648, prevede functionarea in cadrul
Ministerului Agriculturii, a unui compartiment de inspectii, care asigur verificarea conformitatii
cu normele de calitate a fertilizantilor, in conformitate cu prevederile normelor comunitare. In
teritoriu, functioneaza la nivelul Directiilor pentru Agricultur si Dezvoltare Rurala judetene si a
Municipiului Bucuresti organe de control judetene cu un numr de 42 de inspectori.
Compartimentul inspectii din cadrul Ministerului Agriculturii este serviciul unic de
control responsabil in fata Uniunii Europene pentru efectuarea controalelor de conformitate cu
standardele de comercializare pe filiera ingrsmintelor, in vederea aplicrii prevederilor
Regulamentului 2003/2003 al CE. Prin Ordin al Ministerului Agriculturii, Laboratorul
Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie si Protectia Mediului
(ICDPAPM) Bucuresti a fost desemnat ca institut abilitat pentru efectuarea analizelor pentru
ingrsmintele care circula pe piat Ingrsmintele care nu poart CE trebuie s fie autorizate si
omologate de ICDPAPM, dup care sunt desemnate RO ngrsminte si pot s circule liber pe
piata Romaniei. A fost stabilit regimul penalittilor ce urmeaz a fi aplicate agentilor economici
care incalca prevederile Regulamentului 2003/2003 al CE, precum si cele legate de introducerea
pe piat si autorizarea ingrsmintelor in Romania.
Conform
OUG
ingrmintele chimice i produsele de protecie a plantelor sunt supuse unui regim special de
reglementare stabilit prin legislaie specific n domeniul chimicalelor. Regimul special de
reglementare a ngrmintelor chimice i a produselor de protecie a plantelor se aplic
activitilor privind fabricarea, plasarea pe pia, utilizarea, precum i importul i exportul
acestora.
Autoritile publice centrale competente conform legislaiei specifice din domeniul
chimicalelor, n colaborare cu autoritatea public central pentru protecia mediului, au
urmtoarele obligaii:
a) s reglementeze regimul ngrmintelor chimice i al produselor de protecie a plantelor;
- depozitele de pesticide nu vor fi amplasate n apropierea maselor de ape i nici n zone n care
apa este prezent la mica adncime. Amplasarea se va face la cel
operaiile implicate de utilziarea pesticidelor, inclusiv informaii despre data achiziionrii, data
fabricaiei produsului, furnizorul de pesticide i preul de achiziionare. In cazul depozitelor de
pesticide, descrcarea de gestiune a stocurilor de pesticide din grupa I-a i a II-a de toxicitate se
va face numai pe baza de proces-verbal contra-semnat de operatorii autorizai.
h) nlocuirea n parte a utilizarii pesticidelor prin mijloace i metode curate ecologic, diferite de
cele chimice (metode biologice, metode preventive, capcane, ndeprtarea manual a cuiburilor
de duntori, etc.).
Se recomand urmtoarele msuri complementare pentru reducerea cantitii de pesticide
dispersate n mediu :
Tratamentele chimice de combatere se aplc curativ sau preventiv, fie n vegetaie, fie
prin tratament la smn, fie prin tratarea solului. Pesticidele se aplic de obicei prin tratamente
umede, sub form de stropiri, pulverizri sau aerosoli (cea toxica). Numeroase pesticide larg
utilizate (bentazona, atrazinul, simazinul, dinozebul, etc.) sunt cuprinse n categoria substanelor
cu nalt risc de poluare a apelor de suprafa ct i a apelor subterane. Atunci cnd se identific
astfel de pesticide n apele subterane, se poate presupune c se va produce o cretere a
concentraiei acestora avnd n vedere c micarea de traversare a coloanelor pedologice se poate
desfura ntr-un timp relativ lung.
In general, toate pesticidele sunt substane biologic active care prezint efecte secundare
asupra mediului i sntii omului. Atunci cnd exist posibilitatea de alegere se va opta
ntotdeauna pentru produsul care are cel mai mic impact asupra mediului i prezint riscul cel
mai redus pentru sntatea omului.
Forma cea mai convenabil de aplicare a pesticidelor din punctul de vedere al mediului
este tratamentul la smn. Dei este preventiv, aceast form de tratament trebuie s fie
preferenial utilizat n zonele cu ape de suprafa.
Tratamentele cu pesticide trebuie anunate n prealabil (n scris) autoritilor locale, cu
precizarea:
- felului tratamentului;
- culturilor care urmeaz s fie protejate;
- parcelelor pe care se vor aplica tratamente;
- perioadei de aplicare;
- tipului(rilor) de pesticid(e) utilizat(e);
Aplicarea pesticidelor se va face n condiii metorologice prevzute de tehnologiile n
vigoare.
Nu se vor face tratamente la temperaturi foarte ridicate i n timpul amiezii, iar la
produsele cu coeficient invers de temperatur se va respecta temperatura maxim indicat. Nu se
vor face tratamente pe ploaie (sau nainte i dup) i nu se vor aplica produse pesticide cnd
umiditatea amosferic este ridicat. Viteza maxim a vntului pe care se vor face tratamente va fi
de 4 m/s. In caz de vnt puternic tratamentele se vor efectua dimineaa sau seara.
Nu se fac tratamente cind viteza maxima a vintului este mai mare de 4 m/s
Disiparea nutrienilor aplicai n sol n alte compartimente ale mediului (n mod special n
mediul acvatic) depinde de solubilitatea fiecrui tip de ngrmnt utilizat. Astfel, n marea lor
majoritate, ngrmintele chimice cu azot sunt solubile aproape n totalitate n apa din sol, ceea
ce creeaz posibilitatea pierderilor de nitrai n anumite circumstane i concentrarea lor n timp
n apele subterane i de suprafaa.
Fosfaii prezint solubilitate mult mai redus, acumulndu-se n fraciunea mineral
coloidal a solului n care sunt reversibil adsorbii. Cantitatea de fosfai solubilizat de ctre apa
din sol este n mare parte absorbit de ctre rdcinile plantelor, cantitatea antrenat prin
micarea apei n straturile mai profunde ale solului este foarte redus.
Cunoscnd aceste particulariti se poate aprecia c:
-
riscul de poluare a apelor subterane cu fosfai este foarte limitat, cu excepia situaiei n care
ngrmintele de acest tip sunt utilizate necorespunztor pe soluri nisipoase, foarte
permeabile, care permit trecerea particulelor de ngrminte fr s le adsoarb;
riscul de poluare a apelor de suprafa cu fosfai este ridicat, putnd fi asociat cu procesele
erozionale de scurgere care provoac transportul i acumularea particulelor de sol ncrcate
cu fosfai n apele de suprafa.
riscul de poluare cu nitrai este mare datorit solubilitii lor ridicate n apa din sol i
uurinei cu care sunt transportai n adncime n apele de percolare;
Sunt necesare o serie de precautii atunci cnd se efectueaz fertilizarea cungrsminte
chimice:
fertilizarea cu azot primvara sa fie precedat obligatoriu de analize privind rezerva denitrati
din sol pentru a se administra cantitatea strict necesar pentru completareacontinutului de
azot specific tipului de cultur practicat.
adoptarea unei maxime prudente atunci cnd terenul agricol prezint fenomenul de
scurgerede suprafat; riscul este maxim cnd terenul este saturat de ap sau inghetat.
pe terenurile n pant, la culturile pomicole sau viticole, unde sunt frecvente cazurile
deeroziune a solului si pericolele de pierdere a nutrientilor prin scurgeri de suprafat,
estenecesar s se asigure toate conditiile unei administrri corecte a ngrsmintelor.
n cadrul culturilor n sere este obligatoriu s fie evitat ca apele provenite din irigatii,
carecontin printre alte substante si fertilizanti, sa fie evacuate in afar. Aceasta cerinta
serealizeaz
prin
recircularea
ntregii
cantitti
de
ap
rezultat
din
colectarea
evitarea administrarii atunci cand umiditatea aerului este ridicata : pe timp de ceata, burnita
sau ploaie.
O cerin a bunelor practici agricole este ca fiecare productor agricol s aplice
organice i s cunoasc foarte bine condiiile de aplicare ale acestora. Aceste cunotine, alturi
de evaluarea corect a cantitilor de nitrai din sol permite productorului agricol s optimizeze
raportul ntre costurile suportate pentru ngrminte i valoarea produciei obinute, n condiii
de protecie a mediului.
Masuri de protective pentru utilizarea ingrasamintelor azotoase:
-
sacii nu vor fi depozitati in apropierea surselor de cldur sau impreun cu alte substante
chimice sau inflamabile;
pentru a evita actiunea asupra pielii, dup terminarea manipulrii produsului, splarea este
obligatorie.
ingrsmintele complexe NPK se livreaz uzual in saci de polietilen sau in saci dubli
(polietilen sau polipropilen) de 50 kg sau pot fi ambalate in saci de 20 kg, 25 kg, 500 kg,
1000 kg sau se pot transporta si in vrac, in vagoane acoperite cu prelat impermeabil sau in
vagoane TADS metalice ;
pentru micii productori (in gradini de zarzavaturi sau flori) se livreaz in pungi de
polietilen de 3 kg respectiv de 10 kg ;
sacii de polietilen sau polipropilen, dup golire, nu pot fi utilizati in scopuri casnice
(ambalare, pstrare alimente)
descompun lent in intreaga mas de ingrsmint, degajandu-se nori masivi de gaze toxice. In
acest caz, zona afectat se inund cu ap.
Pentru a folosi cel mai eficient ingrsmintele, modul si perioada de administrare a
acestora prezint o important deosebit. Stabilirea modului corect de administrare a
ingrsmantului constituie factorul care determin gradul de eficient a acestuia. In principiu,
trebuie urmrit ca substantele nutritive s se afle la cit mai mult in zona rdcinilor active ale
plantelor, ca si raza pan la care se rspandesc , difer de la o specie la alta, in functie de soi,
hibrid etc
Perioada administrrii ingrsmintelor difer in functie de conditiile pedoclimatice, cit
si de tipul plantelor. Solul, prin caracteristicile sale fizice, chimice, biologice, influenteaza in
mare masur perioada de administrare a ingrsmintelor. Ceea ce este important este c, in
perioada de incoltire a semintei, alturi de radacinile in ivire ale plantei, sa existe in cantitate
suficienta substante nutritive. Aceasta este criteriul de baz a stabilirii perioadei optime de
administrare a ingrsmintelor. Din acest punc de vedere , nu este posibil recomandarea unui
calendar standard in ceea ce priveste administrare a ingrsmintelor.
Datorita faptului ca ingrsmintele azotoase sunt foarte active in sol si putind fi usor
splate de apele pluviale sau de cele de irigatii sau evaporindu-se sub forma de gaz, pot da
nastere la pagube. Pentru preintampina aceste pierderi, pentru a pstra in sol substantele nutritive
in momentul in care este cel mai mult nevoie de ele, cateodata nu se administreaz toat
cantitatea de azot in perioada insmantarii sau de crestere a plantelor , administrarea facandu-se
in etape, in anumite perioade de crestere a plantelor. La pioase, odat cu insmantarile se
administreaz ureea, care prin splare are pierderi mici in sol. Inainte de infrtirea semintei se va
folosi ingrsmantul pe baz de azotat de amoniu si calciu, nitrocalcar(CAN), iar dac acesta nu
poate fi achizitionat se foloseste ureea inainte de ploi.
In regiunile in care cultura graului este preponderent, in anii secetosi trebuie sa se
renunte la o a doua administrare de ingrsminte azotoase. In solurile unde s-au fcut straturi
adanci, in anii cu precipitatii normale este obligatorie administrare in cantitati suficiente a
ingrsmintelor azotoase.
-in faza in care planta are 5-7 frunze,tot pe rand, folosind cultivatorul echipat cu dispozitive de
administrat ingrsminte.
Fertilizarea in timpul vegetatiei
Este cunoscut si sub numele de ingrsare suplimentar si are ca scop completarea
nevoilor plantelor in elemente nutritive in anumite perioade critice ale nutritiei acestora.
puin jumtate din cantitatea de gunoi rezultat n timpul iemii, trebuie mprtiat pn la 1
iulie, iar restul pn la 30 septembrie.
Nu se aplic gunoi n perioadele de interdicie valabile la nivel national i pentru care nu
sunt admise excepii, aa cum sunt prezentate n tabelul de mai jos.
Perioadele de interdicie a aplicrii gunoiului de grajd
Teren
Culturi
Alte
arabil
toamna
culturi
1
1 Noiembrie 1 Noiembrie
Noiembrie 15 Martie 15 Martie
Gunoi grajd
15 Martie
Lichid provenit din
1 Noiembrie 1 Octombrie
gunoiul de grajd
x
1 Martie
15 Martie
Puni
1 Noiembrie
15 Martie
1 Octombrie
15 Martie
de vegetaie ncepe mai trziu. Sunt permise excepii de la aceast regul general acolo unde
planul de management stabilete ca mprtierea ngrmintelor organice se poate realiza dea
lungul perioadei de extrasezon, fr riscul de producere a polurii apelor sau unde sunt condiii
meteorologice excepionale;
Atunci cnd aplicarea gunoiului se face mecanizat, materialul trebuie bine omogenizat n
timpul ncrcrii, liber de impuriti i corpuri straine (pietre, bulgri, deeuri metalice, srm,
etc.), iar stratul de gunoi din buncrul mainii de administrat s fie uniform ca grosime
Eficiena gunoiului de grajd este mai mare dac se completeaz prin amestec cu
ngrminte minerale, n special cu cele fosfatice. Aceasta permite i reducerea normelor de
aplicare, fr ca sporul de producie s scad.
Nu toate ngrmintele minerale se pot aplica mpreun cu gunoiul de grajd. De
exemplu, azotaii de amoniu, calciu i sodiu, clorura de amoniu, urea, zgura lui Thomas, nu se
recomand s fie aplicate mpreun cu gunoiul de grajd. Srurile potasice, naturale sau de
sintez, fosforitele, superfosfatul i sulfatul de amoniu se pot administra mpreun cu gunoiul de
grajd
Unele culturi, cum ar fi cerealele pioase, cartofii timpurii, sfecl roie, ceap, mazrea,
mrarul i altele, utilizeaz cel mai bine gunoiul n anul al doilea de la aplicare.
n timpul administrrii, trebuie evitat ca materialul administrat s ajung n sursele de
ap, n acest scop fiind necesar s se evite fertilizarea pe poriunile de teren late de 5 6 m, aflate
n imediata apropiere a canalelor, cursurilor de ap
sau a altor mase de ap, s se aib n vedere
condiiile meteorologice i starea de umiditate a
solului.
pe timp de ploaie,
pe timp de ninsoare,
solul este crpat (fisurat) n adncime, sau spat n vederea instalrii unor drenuri sau
pentru a servi la depunerea unor materiale de umplutur;
cmpul a fost prevzut cu drenuri sau a suporat lucrri de subsolaj n ultimele 12 luni.
precipitaii intense).
intoxicaiile cu nitrai ;
exploatarea terenurilor;
Consumul apei cu nitrii mai determin ntrzieri mintale la copii, n timp ce aduli pot fi
afectai de cancer la colon i probleme de circulaie.
Pierderea nutriienilor
Atunci cnd fermierul decide s nu aplice gunoiul de grajd, pe lng efectul de poluare al
apelor produs, se pierd beneficii economice semnificative prin obinerea unor producii sczute
sau prin profituri mai mici, cnd fermierul utilizeaz ngrminte chimice.
Azot
Fosfor
Potasiu
Vaci de lapte
Bovine 12 ani
cai
porci
protecie;
ci corespunzatoare de acces;
Depozitele de stocare trebuie s fie astfel construite, nct s se evita orice risc a unei
astfel de poluri. Cu excepia unor cazuri speciale, depozitele trebuie s aib o capacitate care s
asigure stocarea pentru o perioad de minim 4 luni (1718 sptmni).
n utilizarea n agricultur a gunoiului de grajd, depozitarea este una dintre cele mai
importante faze pentru mbuntirea i conservarea caracteristicilor pozitive.
La construcia depozitelor de blegar solid se va avea n vedere ca acestea s aib o baz
impermeabil / beton, s fie prevzui cu perei de sprijin i sistem de colectoare a efluenilor, n
special a celor ce se produc n timpul ploilor.
Platformele trebuie s aib o capacitate suficient de
stocare, s aib drumuri de acces i s nu fie amplasate pe
terenuri situate n apropierea cursurilor de ap sau cu ap
freatic la mic adncime. De asemenea, ele trebuie
amplasate la o distan de cel puin 30 m fa de locuine i
sursele de ap potabil.
ntr fnt i locud depozitara gunoiulu
d
graj
e trebui
n s exist
l o
edista
e d mini
i 3 metr
e !
d e
e
n
e m 0 i
Depozitarea sau lsarea gunoiului n grmezi pe cmp, chiar i pentru un timp relativ
scurt, este considerat o practic agricol greit. Acest fapt implic att poluarea solului i apei
prin scurgerile din gunoiul splat de ploi, ct i irosirea i pierderea azotului pe carel conine.
Cantitatea de blegar de la ferm trebuie calculat pentru fiecare condiie n parte. Cerina
privind aria platformei, se stabileste n funcie de perioada de stocare. nlimea de depozitare a
gunoiului pe platform nu trebuie s depeasc 1,2 m, limea platformei nu trebuie s fie mai
mare de 8 m iar
lungimea este variabil n funcie de cantitatea de gunoi rezultat. Inalimea pereilor trebuie s
fie de 1,5 m, pentru a se crea o zona liber de 300 mm ntre nivelul dejeciilor i partea
superioar a peretelui.
Considernd o nlime de 1,2 m a stratului de dejecii, suprafaa minim necesar pentru
depozitarea gunoiului de grajd provenit de la bovine este prezentat n tabelul de mai jos:
4 , 25
3 , 37
1 , 89
1 , 08
m
2
m
2
m
2
m
Fundul platformei trebuie s aib o nclinare de cca 2 3 % spre una din marginile
platformei, unde se amplaseaz ntro sptur un bazin de colectare a mustului de gunoi rezultat
n timpul fermentrii. Bazinul de colectare trebuie astfel poziionat nct, atunci cnd este plin,
partea de sus a lichidului s fie la cel puin 0,7 1 m sub punctul cel mai de jos al platformei.
Locaia potrivit pentru spaiile de depozitare trebuie s ia n considerare factori ca
accesibilitatea, distana fa de grajduri i locuin, pentru transportul i gestionarea eficient i
confortabil a gunoiului de grajd, resturilor organice i compostului, cu risc i neplceri minime
pentru fermier i vecini.
Spaiul de depozitare trebuie aezat pe o suprafa orizontal sau cvasiorizontal, de
preferin joas. Cnd este situat la baza unei pante, apa scurs de pe urma precipitaiilor trebuie
deviat la distan de zona de stocare. Gunoiul de grajd nu trebuie depozitat n calea apei din
anuri sau burlane.
Dac spaiul de depozitare este prevzut cu acoperi, apa scurs pe acesta trebuie
direcionat departe de gunoiul de grajd. Scopul este de protejare a blegarului de a deveni prea
umed i de prevenire a contaminrii oricrui flux de ap.
Dac substratul este un sol nisipos sau orice alt suprafa permeabil, solul trebuie
protejat de infiltraii prin aplicarea unui strat gros de argil compact sau sol argilos. n mod
ideal, locul de depozitare va avea o baz din material impermeabil cum ar fi o plac de beton sau
un pat impermeabil cum ar fi polietilena cu densitate mare.
O podea de beton sau orice alt material impermeabil durabil va reduce la minimum
infiltraia i va oferi o suprafa ideal pentru ndeprtarea sau rsturnarea cu uurin a gunoiului
de grajd. Lichidele drenate din grmad, dac exist, trebuie colectate pe ct posibil i
reintroduse n grmad. O band permanent de vegetaie de cel puin 2 sau 3 metri lime
trebuie meninut n jurul amenajrii pentru captarea i absorbia lichidelor scurse din zona de
depozitare.
n jurul spaiului de depozitare se pot planta tufiuri i arbuti n scop decorativ, dar i pentru a
produce umbr i protecie mpotriva vntului (uscare excesiv).
Capacitatea necesar
Pentru o depozitare adecvat i sigur, trebuie asigurat o capacitate suficient.
Capacitatea necesar va depinde n principal de numrul i speciile de animale deinute, de tipul
de blegar produs (acesta depinde de tipul sistemului de stabulaie) i de durata necesar de
stocare. n general sunt necesare 6 luni pentru legarea perioadelor cnd aplicarea gunoiului de
grajd este interzis.
n cele mai multe cazuri, materialul va fi compus dintrun amestec de gunoi de grajd cu alte
reziduuri organice, cum ar fi resturi de plante sau deeuri menajere. Numai n condiii cu totul
speciale (de exemplu gunoi de grajd foarte uscat sau perioade de depozitare semnificativ mai
mari sau mai mici) capacitatea de stocare va fi adaptat n mod corespunztor.
Producia anual de nutrieni la diferite specii de animale
Specia
Greutate
Producia
anual
medie
gunoi de grajd
de Producia
anual
de
nutrieni
(kg)
(kg)
Viei (0,3 1 50250
(kg)
Azot
Fosfor
Potasiu
4.930
35
26
7.746
55
20
43
an)
Bovine (1 2 250600
ani)
Vaci de lapte
>400
11.408
81
15
54
Porci
98
1.733
13
Oi/ Capre
45
843
Cai
450
9.000
45
28
provenite din buctrie, iarb, fragmente de lemn) pentru obinerea unui raport
C:N favorabil i a unei consistene solide i totui uoare;
produsele gtite sau alte materiale ce pot atrage mute trebuie acoperite
exemplu prin aezarea la baz a unui strat de crengue sau alte materiale lemnoase;
grmada de gunoi de grajd sau compost s fie aezat pe o suprafa dreapt, departe de
instalarea unui pat de paie sau alte materiale organice dac gunoiul de grajd prezint un
s se pstreze permanent o distan de cel puin 100 metri fa de orice corp de ap;
grajd i a reziduurilor organice pe perioada cnd mprtierea este interzis, toate amenajrile
trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii generale:
n aceste conditii, dintre cele mai raspndite procese negative mentionam: miscarea si
levigarea n adncime a nutrientilor si a altor compusi chimici determinnd contaminarea
resurselor freatice, translocarea lor din sol n masa vegetativa, si de aici n ntregul lant trofic;
cresterea excesiva a starii de compactitate a solului, a excesului de apa de suprafata si a riscului
erozional; cresetrea emisiilor din sol conducnd la degradarea si ncalzirea globala a atmosferei.
Nu poate fi neglijata nici influenta negativa a sistemului tehnologic agricol asupra modificarii si
reducerii biodiversitatii datorata modului excesiv de afnare a solului, eliminarii resturilor
vegetale de la suprafata, fertilizarii minerale excesive, scaderii continutului si degradarii materiei
organice din sol.
Pentru protectia mediului nconjurator, prima si cea mai simpla masura luata n diferite
state ale lumii, inclusiv la nivelul Uniunii Europene, a fost interzicerea prin lege a arderii
resturilor vegetale de la suprafata solului dupa efectuarea recoltatului culturilor agricole si
pastrarea lor n mare parte la suprafata solului. Desigur, aceasta masura a creat agriculturilor
numeroase probleme, mai ales pentru semanat, dar s-a considerat benefica din diferite alte puncte
de vedere.
In scopul prevenirii si evitarii degradarii solului este necesar sa se respecte , cel putin,
cateva reguli deosebit de importante,care se refera la:
evitarea efectuarii lucrarilor agricole pe solurile prea umede chiar daca acestea sunt
bine structurate;
evitarea traficului pe terenurile umede;
evitarea formarii santurilor, urme adanci produse de rotile masinilor agricole, prin
reducerea trecerilor repetate;
practicarea lucrarilor conservative in acord cu indicatorii de pretabilitate a solului si
tetenului. in special a araturilor superficiale si cu intoarcerea partiala a brazdei mai ales dupa
recoltarile culturilor tarzii precum porumbul si cartofii.
In oricare ferma, inainte de a fi cultivate, trebuie evaluate solurile predispuse la
compactare pentru a se stabili masurile corrective necesare.
De asemenea, daca se constata ca, starea structurala a solurilor intens cultivate este sever
degradata, si aceasta este corelata si cu un continut redus de materie organica, este necesar, o
perioada de cativa ani, sa se cultive plante perene graminee si leguminoase, in diferite
amestecuri, aceasta solutie conducand la regenerarea formatiunilor structurale si imbunatatirea
ansamblului de caracteristici fizice, chimice si biologice. Uneori, este posibil ca degradarea
solului, sa aiba loc chiar in cursul procesului de ameliorare, daca in timpul efectuarii diferitelor
lucrari de afanare adanca nu s-a luat in considerare starea de lucrabilitate care este determinata
de continutul momentan de apa si capacitatea de retinere si cedare pentru apa; subsolul devenind
si mai puternic afectat de compactare. Un astfel de strat puternic compactat, de obicei situat si la
o adancime de peste 40-50 cm, practic este
Foarte greu de ameliorat daca nu chiar imposibil. Oricand se doreste ameliorarea solului
afectat de compactare prin aplicarea lucrarilor de afanare adanca trebuie sa se tina cont de
conditia initiala a solului si numai dupa aceea se va trece la realizarea ei. Afanarea adanca poate
face solul si mai vulnerabil la compactare in raport cu lucrarile care se vor efectua in viitor,
existand in acest sens un cerc vicios din care practic nu se poate iesi.
cresterea rezervei de apa din sol, datorita reducerii evaporatei de la suprafata si cresterii
spatiului microporos, reduce, in zonele cu un climat mai uscat, cerintele pentru apa de
irigatie;
stimularea biodiversitatii prin noi conditii de habitat si hrana pentru diferite speci de
vietuitoare si plante;
cresterea, pe termen lung, cu cel putin o clasa a gradului de fertilitate a solului, datorita
ameliorarii si imbunatatirii conditiilor sale fizice, chimice si biologice si a reducerii
riscului degradarii solului prin destructurare, compactare, eroziune;
recolta care se obtine, frecvent este aproape egala sau mai redusa cu 5-10 % fata de cea
realizata in sistemul conventional, dar in anii secetosi poate fi chiar mai mare;
sisteme de masini agricole utilizata are si o sarcina pe osie mai redusa, astfel incat
presiunea exercita pe sol este mai redusa