Sunteți pe pagina 1din 51

PROTECIA

MEDIULUI

PROTECTIA SOLULUI /SUBSOLULUI SI A APELOR


Unul dintre conceptele de baz ale acestei Politicii Agricole Comune (PAC) l reprezint
conformarea activitilor la o serie de standarde privind protecia mediului, sigurana furajelor i
a alimentelor, protecia si sntatea animalelor.
n vederea implementrii noii politici agricole comunitare, statele membre trebuie s
dezvolte o serie de instrumente adaptate condiiilor locale pentru ndrumarea i controlul
activitilor din fermele agricole n vederea conformrii cu cerinele de conservare a mediului. O
parte din aceste instrumente sunt reprezentate de coduri de bune practici orientate ctre activiti
specifice. Astfel, un prim set de reguli minimale pe care un fermier care dorete s primeasc
subvenii in cadrul schemei de pli directe este obligat s le respecte este cuprins in Codul de
bune practici agricole i de mediu (GAEC).
In zonele declarate vulnerabile la poluarea cu nitrai fermierii sunt obligai s respecte
regulile de utilizare a substanelor fertilizante (organice i/sau minerale) n acord cu prevederile
din Codul de bune practici agricole din zonele vulnerabile la poluarea cu nitrai
Prevederile cuprinse n prezentul Cod de bune practici n ferma nu sunt obligatorii. Ele
reprezint ns un ndrumar pentru un management integrat al fermei care s permit
conformarea cu reglementrile naionale i europene privind protecia mediului n urma
activitilor din agricultur, precum i optimizarea parametrilor economici ai exploataiei
agricole.

In zonele declarate vulnerabile la poluarea cu nitrai fermierii sunt obligai s

respecte regulile de utilizare a substanelor fertilizante (organice i/sau minerale) n acord cu


prevederile din Codul de bune practici agricole din zonele vulnerabile la poluarea cu nitrai.
In concluzie, fermierii pot beneficia de sprijin financiar din fondurile europene si de la
bugetul statului daca respecta normele de ecoconditionalitate . Acestea se compun din:
A. Bunele Conditii Agricole si de Mediu - GAEC
B. Cerinte legale in materie de gestionare SMR
C. Cerinte minime privind utilizarea ingrasamintelor.

A. BUNELE CONDITII AGRICOLE SI DE MEDIU GAEC


A.1 Standarde pentru evitarea eroziunii solului :
GAEC 1: Pe timpul iernii, terenul arabil trebuie s fie acoperit cu culturi de toamn i / sau s
rmn nelucrat dup recoltare pe cel puin 20% din suprafaa arabil total a fermei;
GAEC2 :Lucrrile solului pe terenul arabil cu panta mai mare de 12%, cultivat cu plante
pritoare, se efectueaz de-a lungul curbelor de nivel;
GAEC 3 :Se menin terasele existente pe terenul agricol la 1 ianuarie 2007.
OBIECTUL
Eroziunea solului:
Protejarea solului
adecvate

prin

STANDARDE
Acoperirea minima solului
msuri Gestionarea minima terenului care sreflecte
condiiile locale specific
Terasele de reinere

Protectia solului mpotriva eroziunii se poate realiza prin culturi agricole si prin
tehnologii agriculturale specifice.
Cunoasterea plantelor cultivate, n functie de nivelul de protectie pe care-l ofera solului;
ele sunt clasificate n urmatoarele categorii:
- foarte bune protectoare - gramineele (speciile de lolium si dactylis) si leguminoasele perene
(lucerna, trifoi, ghizdei);
- bune protectoare - cereale paioase (gru, orz, ovaz, mei, iarba de Sudan etc.);
- mediu protectoare - leguminoase anuale (mazare, mazariche, soia, lupin, fasole etc.);
- slab protectoare - culturi prasitoare (porumb, floarea soarelui, cartofi, sfecla de zahar, dovlecei,
vitade vie etc.);
Pe terenurile cu pante de peste 10% se aplica sistemul de culturi n fsii cu benzi
nierbate, a caror latime variaza n functie de panta:
a) pantade 5%-10% - latimea fsiei de 60-150 m;
b) pantade 10%-15% - latimea fsiei de 30-60 m;
c) pantade 15%-20% - latimea fsiei de 20-30 m;
d) pantade peste 25% - latimea fsiei de 20 m.

n zone secetoase, cu pante de peste 15%, lungi si uniforme si cu soluri cu o textura


medie seexecuta valuri de pamnt la diferite distante, iar pe pante de peste 20%
seexecutaagroterase.
Pentru ameliorarea calitatii solului si refacerea stratului de humus, se va aduce un aport
dengrasaminte organice, resturi vegetale, ngrasaminte verzi. Si n acest caz, practicarea
culturilorascunse este foarte utila.
Pe solurile supuse eroziunii si pe cele vulnerabile se va evita dezmiristirea cu grape cu
discurisi cu masini de frezat solul.Pe terenurile situate n panta, atunci cnd nu este posibila
nierbarea permanenta, se poatepracticacultura n fsii alternate de plante bune si foarte bune
protectoare cu benzi nierbate, pelungimea curbelor de nivel. Terenul va fi protejat prin valuri de
pamnt, agroterase, banchete netedesau garduri de nuiele.
Terenurile agricole supuse eroziunii eoliene vor fi protejate de perdele forestiere si
gardurivii, n scopul limitarii transportului particulelor de sol si a depunerii acestora ca sedimente
n ape.
O practica extrem de daunatoare o constituie taierea padurilor si defrisarile precum si
arareapasunilor permanente si a fnetelor. Inevitabil, aceste terenuri vor pierde azotul din sol si
se vor degrada rapid.
Riscul erozional poate fi semnificativ redus printr-un management agricol ct mai
bun.Evitarea lucrarilor sau reducerea numarului lor, lucrarea solului sau intrarea pe soluri umede
sunt de o mare importanta.. Pe solurile susceptibile la eroziune, compactarea de suprafata reduce
abilitatea, capacitatea solului de a absorbi apa, aceasta determinnd aparitia baltirii si
intensificarea eroziunii. Aceste procese negative ar trebui corectate nainte de a semana cultura
urmatoare.
Sase evite pregatirea unui pat germinativ fin care determina aparitia proceselor de
degradare fizica la suprafata: colmatarea spatiului poros si crustificarea. Este necesar n aceste
conditii cresterea continutului de materie organica pentru prevenirea proceselor degradarii fizice
de suprafata.Pentru protectia solului, mai ales la suprafata, acoperirea cu vegetatie este cruciala.
Acolo unde riscul erozional este ridicat semanatul culturilor de iarna si rensamntarea culturilor
ierboaseeste de mare importanta. Cel putin 25% din suprafata arabila ar trebui acoperita cu astfel
de culturi.n astfel de situatii, prasitoarele trebuie evitate.

Spatiile destinate trecerii masinilor agricole pentru efectuarea tratamentelor chimice,


chiar ncazul culturilor neprasitoare, vor fi deschise numai dupa rasarirea plantelor. Daca acest
lucru nu esteposibil, datorita managementului de cultivare al culturii respective, atunci n spatele
rotilor masinilor agricole se recomanda un sistem de afnare superficiala, care sa contribuie la
reducerea compactariizonei respective si astfel a riscului erozional.
Eroziunea eoliana n mod normal afecteaza cu precadere solurile nisipoase,
turboase,prafoase mai ales daca nu sunt acoperite cu vegetatie.Solurile arabile dupa semanat
pna la rasariresi la realizarea unui covor vegetal ncheiat, de regula n sistemele tehnologice
conventionale nu suntacoperite cu vegetatie, nu sunt protejate, fiind expuse la actiunea directa a
diferitilor factori de risc.
Daca solurile sunt predispuse la eroziune si sunt cultivate, atunci sunt necesare masuri de
control, de protectie. Pe terenurile cele mai vulnerabile unele culturi agricole, mai ales
prasitoarele,vor fi evitate.
Procesul erozional eolian poate fi redus prin micsorarea vitezei vntului la suprafata
solului,marind stabilitatea suprafetei solului si imobiliznd (fixnd) particulele de sol n agregate
structural stabile. Metode, masuri curente pentru controlul acestui proces negativ sunt descrise n
cele ceurmeaza.
Pentru protectia solului mpotriva eroziunii eoliene, ca si pentru protectia culturilor
agricolesunt necesare perdele de protectie, pomi cultivati n rnduri sau garduri vii. Perdelele de
protective conduc la reducerea vitezei vntului cu pna la 3050%; cu ct distanta dintre
perdeaua de protectiv si terenul protejat este mai mare cu att sunt mai eficiente. Este
recomandat, nsa ca aceasta distant sanu fie mai mare de 20 de ori naltimea perdelei de
protectie.Culturile cerealiere de toamna, cum sunt: grul, secara, orzul, sau dintre plantele
tehnicemustarul pot fi, de asemenea, folosite ca plante protectoare in special pentru perioada de
iarna.
Perdelele de protectie reduc eroziunea eoliana .Intercalarea materialului saditor cu
plantele de primavara contribuie la diminuarea efectuluieroziunii eoliene.Cultivarea de material
saditor (pepiniera) intercalat cu plante de primavara contribuie, att laprotectia solului, ct si a
culturilor de primavara.Unele culturi de toamna, numite si de protectie, pot fi ncorporate
primavara n sol printr-olucrare superficiala sau uneori tratate chimic nainte de semanatul
culturii de primavara. Acestsistem este benefic n special pentru solurile nisipoase irigate sau

pentru acele soluri cu texturaprafoasa, sarace si n materie organica si care au un grad ridicat de
vulnerabilitate fata de proceselede destructurare, adica de reducere si/pierdere a stabilitatii
agregatelor structurale la actiuneaagresiva a apei, mai ales cnd sunt intens lucrate pentru
pregatirea patului germinativ.
Procesele erozionale eoliene, acele furtuni de praf au consecinte negative directe nu
numaiasupra solului, dar si altor componenete ale mediului ambiental, afectnd vegetatia, apele
desuprafataprin depunerea particulelor de praf, si nu n ultima instanta viata oamenilor si altor
vietuitoare.
Pe solurile turboase, si acestea adesea afectate de eroziunea eoliana, semanatul mecanizat
alpaioaselor n benzi poate constitui o masura fezabila de protectie pentru culturile leguminoase
caresunt semanate primavara timpuriu.Amendarea cu material argilos ca masura ameliorativa
pentru cresterea continutului de argilaa solurilor turboase, nisipoase constituie adesea o masura
posibila si de lunga durata pentru protectiasolului mpotriva eroziunii eoliene, desi este relativ
greoaie si costisitoare. Aceasta tehnica devinepractica si economica doar daca materialul necesar
pentru amendare este ct mai aproape de zonasolurilor ce urmeaza a fi amendate.
Sunt necesare de la 300 la 1000 t/ha de material argilos pentru stabilizarea suprafetei unor
astfel de soluri.Continutul de argila al solurilor nisipoase n stratul superior trebuie sa ajunga la
810%pentru a fi eficient.Materialul argilos se lasa la suprafata o perioada relativ ndelungata
pentru afi expus actiunii factorilor si proceselor naturale-mai ales actiunii proceselor naturale de
nghetdezghet,umezire-uscare, nainte de a fi pregatit pentru semanat. Daca dupa aplicarea
materialuluiargilos solul este imediat prelucrat efectele benefice sunt foarte reduse, practic sunt
pierdute, nspecial daca este arat adnc.
O masura destul de eficienta pentru controlul eroziunii eoliene o constituie
aplicareamulciului vegetal, la suprafata patului germinativ imediat dupa semanat, n cantitate de
515t/ha.Alegerea ct mai atenta a practicilor agricole constituie o metoda eficienta pentru
controluleroziunii pe solurile nisipoase. Prin utilizarea sistemelor de lucrare conventionala, adica
de afnare asolului prin aratura cu ntoarcerea brazdei, un control eficient asupra eroziunii de
suprafata se poateobtine numai daca n stratul superficial este suficient de multa argila si praf.
Odata cu semanatul este recomandata si tavalugirea, ntr-o singura trecere, pe directive
curbelor de nivel si pna la rasarire sa nu se mai aplice nici o alta lucrare. Pentru a avea o
suprafatasuficient de stabila la tavalugire este necesar ca solul sa corespunda din punct de vedere

a starii de umiditate. Pastrarea miristii pna la semanatul culturii urmatoare, ca si practicarea


sistemului faralucrare sau semanat direct- mai ales n cazul culturilor de primavara, contribuie
la protectia soluluimpotriva eroziunii eoliene.Pentru asigurararea cresterii normale a covorului
vegetal, acolo unde este cazul, compactareade suprafata va fi ameliorata prin efectuarea
lucrarilor de afnare.
A.2 Standarde pentru mentinerea continutului de materie organica in sol, prin aplicarea
unor practici agricole corespunzatoare:
GAEC 4: Floarea soarelui nu se cultiva pe acelasi amplasament mai mult de doi ani
consecutivi;
GAEC 5: Nu este permisa arderea miristilor si a resturilor vegetale pe terenul arabil;

Materia organica din sol:


Standarde pentru rotatiile culturilor
Mentinerea continutului materiei unde este cazul
organice din sol prin practici Managementul miristii pe terenurile
adecvate
arabile
Pentru a-si valorifica la maximum potentialul productiv, plantele cultivate au nevoie de
cantitati corespunzatoare de apa, lumina, dioxid de carbon si nutrienti minerali (azot, fosfor,
potasiu, calciu,magneziu, sulf, si o serie de microelemente).
Solul este principala sursa de nutrienti minerali si de apa pentru plante. Capacitatea
acestuia de a asigura nutrientii necesari plantelor variaza n functie de nivelul lui de
fertilitate.Att din ratiuni economice ct si din exigente de protectie a mediului, se impune o
corecta gestionare sifolosire a ngrasamintelor (fertilizantilor) la nivelul fiecarei exploatatii
agricole sau agrozootehnice.
Planul de fertilizare este, n acest sens, un instrument util att pentru stabilirea dozelor de
ngrasaminte organice (produse n unitate sau procurate din afara unitatii) si minerale ct si
pentru luarea unor deciziieconomice legate de disponibilizarea eventualului exces de
ngrasaminte organice produse n unitateprecumsi alegerea unor momentele propice de procurare
necesarului cantitativ si calitativ dengrasaminte minerale sau organice (n cazul n care unitatea
nu dispune de suficiente rezerve proprii).
La nivelul unei exploatatii agricole, planul de fertilizare permite atingerea urmatoarelor
obiective:

- calculul anual al necesarului de elemente nutritive (n principal NPK), pentru fiecare cultura
(existentasau care urmeaza sa fie instalata) prin aplicarea unor modele de calcul care sa tina cont
deprincipiile unei fertilizari rationale, de sistemul de culturi existent n unitate (anuale, pomi, vita
de vie,pasuni, fnete) si de nivelul productiilor planificate.
- stabilirea cantitatilor de ngrasaminte organice existente sau posibil de produs n unitate n
cursulanului agricol respectiv, a dozelor de ngrasaminte posibil de aplicat, pe culturi si parcele
de fertilizare,precumsi a dozelor de ngrasaminte chimice pentru completare pna la nivelul
necesarului estimat prin calcul:
- verificarea periodica (anual sau la 4-5 ani) a situatiei agrochimice a solurilor pe baza balantei
intrarilor si iesirilor din sistem (cantitatile de nutrienti introduse n sol minus cantitatile de
nutrient exportate cu recolta), poate furniza informatii utile privind conservarea, ameliorare sau
diminuareaasigurarii solurilor de sub culturi cu NPK (la dorinta si cu alti nutrienti) precum si
pentru evaluareariscului de poluare a apelor cu nutrienti de origine agricola (n special cu nitrati,
posibil si cu compusiai fosforului);
- furnizarea de informatii necesare pentru alcatuirea planului de fertilizare pentru anul agricol
urmator.

Evaluarea necesarului de ngrasaminte organice si minerale n cadrul unei exploatatii


agricole ( schema simplificata).
Necesarul de fertilizare al culturilor cu ngrasaminte organice si minerale cu azot
Unele aporturi si exporturi de N din sol, mentionate n expresia (1) pot fi nesemnificative
sau se potcompensa. De exemplu, pierderile de azot prin levigare n sol n afara sistemului
radicular, care nu mai pot fi folosit productiv de catre culturi, sunt n medie cam de acelasi ordin
de marime cu aportul de azot adus de precipitatii.
Din aceste considerente, se propune folosirea urmatorului model simplificat, care ia n
considerareelementele de bilant ale azotului cu pondere mai nsemnata:
Doza de N (din ngrasaminte naturale si minerale) = Nc- (Ns + NL + Nrez - Nrv) n care:
Nceste azotul preconizat a fi preluat de cultura n recolta (principala si secundara)
scontata n cadrulunui ciclu anual de vegetatie.Se poate estima pe baza consumurilor specifice

prezentate n tabelul 1.Ns este N disponibilizat din sol n cursul unui an agricol prin
mineralizarea humusului. Se poate estimaprin calcul cu relatia urmatoare:
Ns = 0,1 * H * Cm * kh .,
n care: H este rezerva de humus n stratul de suprafata cu grosimea de 25 cm (circa
3000t/ha), Cm -continutul humusului n azot (n medie 4,84%); kh - coeficientul de
descompunere anuala a humusului(0,012 pentru culturi prasitoare si 0,018 pentru culturi
neprasitoare).
TABEL NR. 1
Consumurile (exporturile) medii de elemente nutritive din sol pentru formarea recoltelor
(kg de elemente nutritive/tona de recolta principala si cantitatea corespunzatoare de recolta
secundara).

*) n cea mai mare parte provine din simbioza cu microorganismele fixatoare de azot
Pot fi de asemenea utilizate si urmatoarele valori medii de azot mineral disponibilizate
prin mineralizarea humusului n soluri arabile aflate de multa vreme n cultura, dupa cum
urmeaza:

Tabel 2
Cantitati de azot mineral disponibilizate anual n sol prin mineralizarea humusului n functie de
valoarea indicelui de azot IA = Humus*V/100

Tabel 3
Aporturi medii totale de nutrienti majori cu ngrasamintele naturale (kg element sau substanta
activa/tona) (Vintila, 1983, Rauta si Dumitru, 1986; Dumitru, 1986, citati de Borlan s.a., 1994)

ngrasamntul organic se utilizeaza n functie de disponibilitatile fermei si specificul


culturilor,surplusul
comercializare.

(raportat

la

ntreaga

suprafata

agricola)

fiind

disponibil

pentru

Tabel 4
Cantitatile de gunoi de grajd recomandate pentru aplicare anuala n sol (t/ha) (Cod de bune
practici agricole, 2003)

Planul de fertilizare trebuie sa asigure o nutritie echilibrata cu NPK, si, n situatii


particulare, cu alti nutrienti (Ca, Mg, S, microelemente) pentru a putea valorifica pe deplin
potentialul productiv al culturilor si a diminua riscul aparitiei unor manifestari de deficiente sau
excese trofice.

A.3 Standarde pentru mentinerea structurii solului:


GAEC 6:Nu este permisa efectuarea lucrarii de arat inconditii de umiditate excesiva a solului;
Principalele procese ale degradarii solului , care afecteaza n diferite grade de intensitate mari
suprafete, sunt:
-

eroziunea hidrica si eoliana (care determina pierderea stratului fertil de sol de la suprafata,
deformarea terenului, colmatarea si sedimentarea),

compactarea,

excesul de apa,

saracirea solului n materie organica si elemente nutritive,

salinizarea,

acidifierea

poluarea
Ca urmare a extinderii proceselor degradarii solului datorita agriculturii conventionale sia

greselilor tehnologice, de-a lungul anilor, au fost studiate si implementate n practica asa
numitele tehnologii agricole conservative.
Aceste

tehnologii

conservative

au

contribuit

substantial

la

ameliorarea

si

mbunatatireastarii de fertilitate si productivitate a solului si n consecinta a altor resurse de


mediu. Cea mai importanta componenta a sistemelor tehnologice conservative, ca si n cazul
celor conventionale,o reprezinta lucrarea solului - modul de afnare, de prelucrare - si
introducere a semintei.
Pentru aprecierea si ncadrarea rapida a unui sistem tehnologic de lucrare a solului n
categoria conservativa, a fost introdus un indicator simplu si practic de evaluare directa si
imediata n cmp, si anume: gradul de acoperire a suprafetei solului cu resturi vegetale sau
culturi protectoare.
In functie de gradul de acoperire a suprafetei solului cu resturi vegetale, de intensitateasi
modul de afnare a solului, sistemele de lucrare conservativa, sunt clasificate n cinci categorii
majore si anume: fara lucrare de afnare, lucrare de afnare n benzi, lucrare de afnare
peverticala, lucrare de afnare n biloane, lucrare de afnare redusa (FAO, 2000).

Principalele concluzii, care se desprind din cercetarile efectuate pna acum, n tara noastra si
care corespund, n mare parte cu cele precizate de literatura internationala, se refera la:
-

sensibila crestere a indicatorilor de caracterizare a starii de compactitate (densitate


aparenta,rezistenta la penetrare) n stratul superficial, dar fara a depasi, de regula, valori care
ar fi daunatoare calitatii solului sau cresterii si dezvoltarii culturilor agricole;

reducerea, uneori importanta, a starii de compactitate n stratul imediat urmator celui


superficial, deci tendinta de disparitie a talpii plugului si a efectelor negative respective;

cresterea vitezei de infiltratie a apei n sol cu urmari pozitive pentru mbunatatirea


regimuluiapei n sol si evitarea excesului de apa;

pe terenurile situate n panta conduce uneori la reducerea semnificativa a cantitatii de


solerodat, avnd rol deosebit de important n protectia solului, n prevenirea proceselor
dedegradare prin eroziune;

n stratul superficial al solului are loc o acumulare mai mare a materiei organice cu
efectedirecte asupra reducerii proceselor de degradare fizica prin destructurare, crustificare;

are loc o mbunatatirea a activitatii biologice prin cresterea resurselor de hrana, ca urmare a
unor cantitati mai mari de resturi vegetale, si a prelucrarii mai reduse a solului.

consumuri energetice si costuri mai reduse desi exista o sensibila sporire a costurilor pentru
controlul eficient al buruienilor, bolilor si daunatorilor.

A.4 Standarde pentru mentinerea unui nivel minim de intretinere a terenurilor agricole
GAEC 7(actualizat in 2014). GAEC 7:Intretinerea pajistilor permanente prin asigurarea unui
nivel minim de pasunat de 0 ,3 UVM/ ha si/ sau prin cosirea lor cel putin o data pe an;
GAEC 8: Nu este permis arderea pajitilor permanente;
GAEC 9: Nu este permis arderea pajitilor si/ sau a grupurilorde arbori de pe terenurile
agricole;
GAEC 10: Evitarea instalarii vegetatiei nedorite pe terenurile agricole, inclusiv pe terenurile
care nu mai sunt exploatate pentru productie;

Nivel minim de ntretinere:


Asigura un nivel minim de ntretinere si

Valori

minime

sau/siregimuri

ale
de

septelului
crestere

evita deteriorarea habitatelor

corespunzatoare
-

Protectia pasunilor permanente

Retinerea caracteristicilor de peisaj

Evitarea aparitiei vegetatiei nedorite


pe terenul agricol

n contextul socio-economic prezent, ce poate face un fermier pentru a beneficia n


modrezonabil de efectele pozitive ale biodiversitatii ?

Sa conserve si sa mbunatateasca complexitatea mediului natural n jurul arealelor


cultivate;

Sa protejeze fauna si flora spontana prin operatiile tehnologice derulate n ferma;

Sa nu practice destructia gratuita a peisajului natural si sa mentina ambianta naturala a


fermei.

. Deteriorarea terenului poate fi contracarata prin:


- mentinerea sau plantarea unei retele transversale de gard viu pe terenurile cu pante sub3%;
- plantarea unor garduri vii paralel cu liniile curbelor de nivel pe terenurile cu panta mare,n mod
compact, fara goluri, altfel eroziunea de suprafata se poate transforma n eroziunede adncime.
A.5 Standarde privind protejarea i gestionarea apei;
GAEC 11: Se respect normele legale privind utilizarea apei

pentru irigaii n

agricultur. GAEC 12 :Este interzis aplicarea ngrmintelor de orice fel i a produselor de


protecia plantelor pe

suprafeele de teren agricol care se constituie n fii de protecie n

vecintatea apelor de suprafa, a cror lime minim este de 1 m pe terenurile cu panta de


pn la 12% i de 3 m pe terenurile cu panta mai mare de 12%, panta terenului fiind panta
medie a blocului fizic adiacent cursului de ap.
GAEC 13 ( nou introdus in 2014) : Este interzis poluarea apelor subterane prin
deversarea directa sau prin descrcarea pe teren i infiltrarea prin sol a produselor ce conin
substane periculoase utilizate

n agricultur, cu excepia cazului n care o astfel de

deversare/descrcare este reglementat prin

autorizaia de gospodrire a apelor deinut de

agricultor.
Pentru a minimaliza pierderile de apa este necesar ca terenul sa fie acoperitpermanent cu
vegetatie.n practica fermelor este necesar sa fie respectate urmatoarele reguli:

Lucrarea solului sa se execute la momentul optim de umiditate.

Dupa recoltarea culturilor de vara la un interval minim de 5 zile, sa se efectueze


dezmiristireaterenului printr-o lucrare cu grapa cu discuri daca solul este foarte uscat si
prin aratura la oadncime de 15 -20 cm daca solul are umiditate optima.

Obligativitatea efectuari araturilor de toamna pe ntreaga suprafata cu exceptia terenurilor


cutextura grosiera (nisipos, nisip-Iutos, lut-nisipos).

nca din toamna, sa se execute imediat dupa aratura o lucrare de discuire+nivelare a


araturii.

Pentru nfiintarea culturilor de primavara, se vor folosii unelte agricole care sa patrunda
catmai putin n sol, astfel ca afnarea sa se execute ct mai la suprafata solului.

Culturile sa fie mentinute ct mai curate de buriueni.

Prasitoarele sa fie ntretinute si mecanic pentru distrugerea crustei si astfel, evitarea


pierderii apei din sol prin evapotranspiratie,

B. CERINTE LEGATE IN MATERIE DE GESTIONARE- SMR


Mediu:
SMR 1: Conservarea psrilor slbatice;
SMR 3: Protecia mediului, n special a solului, atunci cnd se utilizeaz nmoluri de epurare n
agricultur;
SMR 4 : Protecia apelor mpotriva polurii cu nitrai provenii din surse agricole;
SMR 5: Conservarea habitatelor naturale i a speciilor de faun i flor slbatic.

In ceea ce priveste poluarea cu nitrati a apelor este necesar de la bun inceput sa se delimiteze
patru surse principale de poluare :
-

nitrati proveniti din mineralizarea deseurilor si dejectiilor menajere ;

nitrati proveniti din fermentarea nedirijata sau prost dirijata a deteurilor si apeloruzate
provenite din sectorul zootehnic ;

nitrati proveniti din ngrasaminte chimice ;

nitrati proveniti din mineralizarea humusului.


Ordinea in care au fost date aceste clase de poluanti reflecta ponderea acestora ca poluatori.
Sunt necesare o serie de precautii atunci cnd se efectueaz fertilizarea cu ngrsminte

chimice:

evitarea fertilizrii cu azot toamna.

fertilizarea cu azot primvara sa fie precedat obligatoriu de analize privind rezerva denitrati
din sol pentru a se administra cantitatea strict necesar pentru completareacontinutului de
azot specific tipului de cultur practicat.

adoptarea unei maxime prudente atunci cnd terenul agricol prezint fenomenul de
scurgerede suprafat; riscul este maxim cnd terenul este saturat de ap sau inghetat.

adoptarea unor msuri maxime de sigurant n cazul stocrii, manipulrii si


adminstrriingrsmintelor chimice lichide. Astfel, rezervoarele de stocare trebuie s fie
realizate dinmateriale rezistente la coroziune si s aib volume corespunztoare, iar la
administrarea ncmp se vor utiliza pulverizatoare speciale, ce impiedic dispersia in vnt,
atunci cnd selucraz n apropierea unor mase de ap.

evitarea efecturii fertilizrii pe soluri lucrate n profunzime (scarificate, arate nprofunzime


sau alte arturi adnci), pentru a mpiedica penetrarea nitratilor spre apelesubterane.

pe terenurile n pant, la culturile pomicole sau viticole, unde sunt frecvente cazurile
deeroziune a solului si pericolele de pierdere a nutrientilor prin scurgeri de suprafat,
estenecesar s se asigure toate conditiile unei administrri corecte a ngrsmintelor.

n cadrul culturilor n sere este obligatoriu s fie evitat ca apele provenite din irigatii,
carecontin printre alte substante si fertilizanti, sa fie evacuate in afar. Aceasta cerinta
serealizeaz

prin

recircularea

ntregii

cantitti

de

ap

rezultat

din

colectarea

drenajuluicondensului si a apei de irigatii.

se vor utiliza ngrasaminte uscate si cu granulatia optima.

evitarea administrarii atunci cand umiditatea aerului este ridicata : pe timp de ceata, burnita
sau ploaie.

C. CERINTE MINIME PRIVIND UTILIZAREA INGRASAMINTELOR.


Legislatia comunitar privind calitatea ingrsmintelor este foarte riguroas si impune
atat productorilor, cat si importatorilor obligatii precise care trebuie aplicate simultan si
unitar pe intreg teritoriul Uniunii Europene. Regulamentul nr. 2003/2003 al Parlamentului si
Consiliului European din 13 octombrie 2003 cu privire la ingrsminte se aplic produselor care
sunt introduse pe piat ca ingrsminte si sunt marcate cu mentiunea ngrsminte CE.
Ca urmare, au fost stabilite reglementri privind compozitia si definirea tipurilor de
ingrsminte, denumirea acestor tipuri, modalittile de indentificare si ambalare, elemente care
asigura schimburi comerciale facile si rapide in interiorul Comunitatii Europene.
De asemenea, pentru ngrsmintele CE s-au stabilit norme comunitare privind
identificarea, trasabilitatea si etichetarea acestora, precum si pentru modul de inchidere a
ambalajelor.
Utilizatorii agricoli trebuie s aib certitudinea folosirii unor ingrsminte cu un continut
garantat de nutritie, pentru care sunt stabilite tolerante. Azotatul de amoniu, care constitui o
principal component pentru o serie de produse utilizate ca fertilizanti, este folosit si pentru
produse de tip explozibil. Avand in vedere natura speciala a ingrsmintelor pe baz de azotat de
amoniu cu un continut ridicat de azot si cerintele care rezult sub aspectul sigurantei publice,
snttii si a protectiei muncii, reglementrile comunitare prevd o serie de norme suplimentare
pentru ngrsmintele CE de acest tip.
In interesul sigurantei publice s-au stabilit la nivel comunitar caracteristicile si
propriettile pe care trebuie s le aib in mod distinct ngrsmintele CE pe baz de azotat de
amoniu cu un continut ridicat de azot. De asemenea, producatorii acestor tipuri de ingrsminte
trebuie s se asigure c produsele respective au testul de rezistent la detonare inainte de a fi
introduce pe piat. Pentru a evita riscul ca ingrsmintele s fie contaminate cu substante nocive,

atat pentru sntatea oamenilor si a animalelor, cat si pentru mediu, se vor analiza si stabili
modalitati de analiz si control al acestor substante.
Statele membre UE supun ingrsmintele marcate ngrsminte CE unor controale
oficiale de verificare privind respectarea cerintelor Regulamentului 2003/2003 al CE.
Legislatia national, prin Ordinul MAPDR nr.648, prevede functionarea in cadrul
Ministerului Agriculturii, a unui compartiment de inspectii, care asigur verificarea conformitatii
cu normele de calitate a fertilizantilor, in conformitate cu prevederile normelor comunitare. In
teritoriu, functioneaza la nivelul Directiilor pentru Agricultur si Dezvoltare Rurala judetene si a
Municipiului Bucuresti organe de control judetene cu un numr de 42 de inspectori.
Compartimentul inspectii din cadrul Ministerului Agriculturii este serviciul unic de
control responsabil in fata Uniunii Europene pentru efectuarea controalelor de conformitate cu
standardele de comercializare pe filiera ingrsmintelor, in vederea aplicrii prevederilor
Regulamentului 2003/2003 al CE. Prin Ordin al Ministerului Agriculturii, Laboratorul
Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie si Protectia Mediului
(ICDPAPM) Bucuresti a fost desemnat ca institut abilitat pentru efectuarea analizelor pentru
ingrsmintele care circula pe piat Ingrsmintele care nu poart CE trebuie s fie autorizate si
omologate de ICDPAPM, dup care sunt desemnate RO ngrsminte si pot s circule liber pe
piata Romaniei. A fost stabilit regimul penalittilor ce urmeaz a fi aplicate agentilor economici
care incalca prevederile Regulamentului 2003/2003 al CE, precum si cele legate de introducerea
pe piat si autorizarea ingrsmintelor in Romania.
Conform

OUG

nr. 195 din 22 decembrie 2005 privind protecia mediului,

ingrmintele chimice i produsele de protecie a plantelor sunt supuse unui regim special de
reglementare stabilit prin legislaie specific n domeniul chimicalelor. Regimul special de
reglementare a ngrmintelor chimice i a produselor de protecie a plantelor se aplic
activitilor privind fabricarea, plasarea pe pia, utilizarea, precum i importul i exportul
acestora.
Autoritile publice centrale competente conform legislaiei specifice din domeniul
chimicalelor, n colaborare cu autoritatea public central pentru protecia mediului, au
urmtoarele obligaii:
a) s reglementeze regimul ngrmintelor chimice i al produselor de protecie a plantelor;

b) s organizeze, la nivel teritorial, reeaua de laboratoare pentru controlul calitii


ngrmintelor chimice i al produselor de protecie a plantelor;
c) s verifice, prin reeaua de laboratoare, concentraiile reziduurilor de produse de protecie a
plantelor n sol, recolte, furaje, produse agroalimentare vegetale i animale.
Autoritatea public central pentru protecia mediului, mpreun cu autoritile publice
centrale pentru agricultur, silvicultur, sntate i cele din domeniul transporturilor sau
serviciile descentralizate ale acestora, dup caz, supravegheaz i controleaz aplicarea
reglementrilor privind ngrmintele chimice i produsele de protecie a plantelor, astfel nct
s se evite poluarea mediului de ctre acestea.
Persoanele juridice si fizice care produc, stocheaz, comercializeaz i/sau utilizeaz
ngrminte chimice i produse de protecie a plantelor, au urmtoarele obligaii:
a) s produc, stocheze, comercializeze i s utilizeze produse de protecia plantelor numai cu
respectarea prevederilor legale n vigoare;
b) s nu foloseasc ngrmintele chimice i produsele de protecie a plantelor n zonele sau
pe suprafeele unde sunt instituite msuri speciale de protecie;
c) s administreze produse de protecie a plantelor cu mijloace aviatice, numai cu avizul
autoritilor competente pentru protecia mediului, autoritilor competente n domeniul sanitar i
al comisiilor judeene de baz melifer i stuprit pastoral, potrivit reglementrilor n vigoare,
dup o prealabil ntiinare prin mass-media;
d) s aplice, n perioada nfloririi plantelor a cror polenizare se face prin insecte, numai acele
tratamente cu produse de protecie a plantelor care sunt selective fa de insectele polenizatoare;
e) s livreze, s manipuleze, s transporte i s comercializeze ngrmintele chimice i
produsele de protecie a plantelor ambalate cu inscripii de identificare, avertizare, prescripii de
siguran i folosire, n condiii n care s nu provoace contaminarea mijloacelor de transport
i/sau a mediului, dup caz;
f) s stocheze temporar ngrmintele chimice i produsele de protecie a plantelor numai
ambalate i n locuri protejate, bine aerisite.
Persoanele juridice si fizice interesate n fabricarea i/sau plasarea pe pia a produselor de
protecia plantelor i ngrmintelor chimice au obligaia s solicite i s obin, n cazul n care
legislaia specific prevede aceasta, avizul de mediu pentru produse de protecie a plantelor,

respectiv pentru autorizarea ngrmintelor chimice, n vederea producerii, comercializrii i


utilizrii acestora n agricultur i silvicultur.
Pesticidele sunt mijloace chimice de protecia plantelor, obinute prin formularea i
condiionarea unui (unor) ingredint(e) biologic active. Cu foarte puine excepii (ca de ex.
regulatorii de cretere vegetal, folosii pentru controlul creterii plantelor, sau produsele care
acioneaz prin activrea rezistenei manisfestate sistemic n plante, i care sunt un fel de
vaccinuri pentru plante) ingredientele active biologic sunt ingrediente toxice. (Aceast
toxicitate de fapt impune existena unui cod al unei bune practici de (distribuie i) utilizare a
pesticidelor.
In protecia plantelor sunt folosite produse chimice (pesticide) i produse biologice
(biopreparate). Pesticidele sunt clasificate, n funcie de organismul int combtut, ca ierbicide,
insecticide, fungicide, acaricide, nematocide, moluscocide, raticide i cu aciune mixt.
Utilizarea produselor n protecia plantelor este reglementata n Romnia prin lege.
Punerea pe pia a produselor se face numai dupa omologarea lor de catre Comisia
Interministerial de Omologare a Produselor de Uz Fitosanitar (nfiinat prin OG 4/1995).
Potrivit Regulamentului de funcionare al Comisiei Interministeriale de Omologare a Produselor
de uz Fitosanitar, regulament aprobat prin OM MAA 8343/1995, OM MS 718/95 i OM MPAMI
444/95, pentru realizarea unui produs fitosanitar nou este nevoie de parcurgerea urmtoarelor
etape:
- obinerea "Avizului de pilotare"
- obinerea "Avizului de fabricaie"
- obinerea "Avizului de mediu"
- obinerea "Avizului sanitar"
- obinerea datelor necesare pentru "Raportul biologic asupra eficacitii"
- obinerea "Buletinului de analiz fizico-chimic".
Depozitarea pesticidelor se face n locuri special amenajate, prevzute cu dispozitive:
(i) PSI (prevenire i stingerea incendiilor);
(ii) PM/TSM (Protecia Muncii/Tehnica Securitii Muncii)
(iii) de msurre avizate metrologic (cntare, mensuri).
Depozitarea pesticidelor se realizeaza in conditiile respectarii anumitor reguli:

- depozitele de pesticide nu vor fi amplasate n apropierea maselor de ape i nici n zone n care
apa este prezent la mica adncime. Amplasarea se va face la cel

puin 200 m fata de locuine,

surse de ap, furaje, cmpuri i terenuri agricole, ferme i depozite de animale.


- depozitele vor fi construite din materiale durabile, neinflamabile, cu capaciti suficiente i
corespunzatoare de stocare.
- depozitul de pesticide trebuie s poat pstra produsele n condiii de securitate, n
eventualitatea producerii unor scurgeri sau mprtieri. Podeaua trebuie s fie impermeabil i
situat mai jos dect suprafaa solului pentru a forma un bazin de retenie sau trebuie s existe
praguri la ui i perei care s nu permit trecerea lichidelor prin ei i care s rein materialul
mprtiat.
- pentru protecia mediului n cazul incendiilor, este important ca depozitul s fie nconjurat cu
un an betonat, acoperit, n care se va colecta hidrantul.
- manipularea pesticidelor se va face exclusiv cu haine de protecie i cu echipamentul de
protecie specficat prin normele de tehnica securitii muncii (ca de ex. masc n cazul
produselor de gazare).
- pesticidele depozitate n condiii necorespunzatoare sunt periculoase pentru mediu n general,
i direct pentru sntatea oamenilor. Depozitele de pesticide se organizeaz exclusiv de ctre
utilizatorii de dimensiuni medii sau mari (exploataii agricole de peste 120 ha la es i 90 ha n
zonele de deal-munte, prestatorii de servicii de protecia plantelor). Numai acestor utilizatori de
pesticide li se permite existena unor stocuri mai mari pe o durat mai lung. Micii utilizatori nu
au dreptul s-i constituie rezerve semificative de pesticide, care s depeasc consumul estimat
pe perioada ciclului de vegetaie.
- chiar i n cazul micilor utilizatori, pesticidele trebuie stocate n condiii corespunztoare
(ferite de cldur, lumin i umiditate excesive), separat de alte materiale (i mai ales de furaje
sau de alimente). Produsele lichide se depoziteaz n ncaperi cu temperaturi de min. 1C i max.
25C.
- in toate cazurile pesticidele vor fi pstrate exclusiv n ambalajele lor originale, pe rafturi sau pe
palei. Ambalajele mai grele de 20 kg vor fi manipulate exclusiv cu dispozitive mecanice de
manipulare (crucioare hidraulice, motostivuitoare etc.).
- toi utilizatorii de pesticide care dein stocuri, indiferent de dimensiunile lor, trebuie s in i
s completeze un registru de eviden. In registrul de eviden al pesticidelor vor fi incluse toate

operaiile implicate de utilziarea pesticidelor, inclusiv informaii despre data achiziionrii, data
fabricaiei produsului, furnizorul de pesticide i preul de achiziionare. In cazul depozitelor de
pesticide, descrcarea de gestiune a stocurilor de pesticide din grupa I-a i a II-a de toxicitate se
va face numai pe baza de proces-verbal contra-semnat de operatorii autorizai.

Aplicarea produselor utilizate n protecia plantelor i msuri de protecie a apelor i


solului
Strategiile de reducere a impactului asupra mediului prin aportul de pesticide pot fi
abordate pe diverse ci, de la prevenirea la surs la tratamentul simtomelor ce privesc efectele
ecologice nefaste. Iat cteva dintre acestea :
a) diminuarea necesitilor fundamentale de protecie a culturilor cu mijloace chimice prin
utilizarea unor practici i metode care reduc mbolnavirile culturilor (rotaia judicioas a
culturilor, cultivarea soiurilor rezistente la boli i duntori, a seminelor, rsadurilor, puieilor,
butailor liberi de boli i duntori, msuri de igien corespunztoare pentru limitarea extinderii
atacurilor de boli i duntori) precum i prin utilizarea stricta la minimul necesar a substanelor
chimice, n scopul combaterii mbolnvirii culturilor ;
b) alegerea cu mare discernamant numai a pesticidelor autorizate care nu aduc prejudicii
mediului, cum ar fi cele selective ;
c) personalul care utilizeaz aceste produse s fie instruit, atestat i autorizat;
d) supraveghere stricta a regimului i a utilizrii pesticidelor ;
e) interdicia de a utiliza tratamente din aer, mai ales cnd terenurile agricole tratate se afl in
apropierea maselor de ape ;
f) limitarea administrarii ngrmintelor deoarece exist situaia ca anumite boli i duntori s
fie favorizai de creterea randamentului i productivitii culturilor ;
g) reducerea utilizarii n scop preventiv a pesticidelor innd cont de faptul c prezena
organismelor parazitare constituie o situaie normal, problema acestora fiind reconsiderat
numai cnd exist un pericol estimat sau se depete un anumit grad de nocivitate ;

h) nlocuirea n parte a utilizarii pesticidelor prin mijloace i metode curate ecologic, diferite de
cele chimice (metode biologice, metode preventive, capcane, ndeprtarea manual a cuiburilor
de duntori, etc.).
Se recomand urmtoarele msuri complementare pentru reducerea cantitii de pesticide
dispersate n mediu :

echiparea dispozitivelor de pulverizare cu ecrane antidispersie care limiteaz mprtierea


pesticidelor n afara zonelor strict vizate;

pulverizatoarele i in special componenta cea mai important a acestora duza- s fie


meninute n cea mai bun stare de funcionare la parametrii optimi ; n acest scop se vor
efectua verificrile periodice cu nlocuirea imediat a pieselor defecte, uzate sau
necorespunztoare; stricta corelare ntre capacitatea i randamentul utilajelor de pulverizare
i ncrcarea de pesticide suportat de mediu;

Dozele trebuie calibrate inainte de stropire. 1. Alegeti duze cu aceeasi capacitate de


imprastiere. 2 Alegeti inaltimea de stropire astfel incit sa fie obinuta cea mai omogena
distributie a pesticidelor fata de plante. 2a cazul in care exista suprapunere intre jeturi, 2b cazul
in care nu exista suprapunere

interdicia nfiinrii livezilor n imediata apropiere a maselor de ape;

nfiinarea perdelelor forestiere mpotriva vnturilor predominante;

infiinarea de zone libere de pesticide de 10 m lime n imediata apropiere a unei mase de


ap.

Tratamentele chimice de combatere se aplc curativ sau preventiv, fie n vegetaie, fie
prin tratament la smn, fie prin tratarea solului. Pesticidele se aplic de obicei prin tratamente
umede, sub form de stropiri, pulverizri sau aerosoli (cea toxica). Numeroase pesticide larg
utilizate (bentazona, atrazinul, simazinul, dinozebul, etc.) sunt cuprinse n categoria substanelor
cu nalt risc de poluare a apelor de suprafa ct i a apelor subterane. Atunci cnd se identific
astfel de pesticide n apele subterane, se poate presupune c se va produce o cretere a
concentraiei acestora avnd n vedere c micarea de traversare a coloanelor pedologice se poate
desfura ntr-un timp relativ lung.
In general, toate pesticidele sunt substane biologic active care prezint efecte secundare
asupra mediului i sntii omului. Atunci cnd exist posibilitatea de alegere se va opta
ntotdeauna pentru produsul care are cel mai mic impact asupra mediului i prezint riscul cel
mai redus pentru sntatea omului.
Forma cea mai convenabil de aplicare a pesticidelor din punctul de vedere al mediului
este tratamentul la smn. Dei este preventiv, aceast form de tratament trebuie s fie
preferenial utilizat n zonele cu ape de suprafa.
Tratamentele cu pesticide trebuie anunate n prealabil (n scris) autoritilor locale, cu
precizarea:
- felului tratamentului;
- culturilor care urmeaz s fie protejate;
- parcelelor pe care se vor aplica tratamente;
- perioadei de aplicare;
- tipului(rilor) de pesticid(e) utilizat(e);
Aplicarea pesticidelor se va face n condiii metorologice prevzute de tehnologiile n
vigoare.
Nu se vor face tratamente la temperaturi foarte ridicate i n timpul amiezii, iar la
produsele cu coeficient invers de temperatur se va respecta temperatura maxim indicat. Nu se
vor face tratamente pe ploaie (sau nainte i dup) i nu se vor aplica produse pesticide cnd
umiditatea amosferic este ridicat. Viteza maxim a vntului pe care se vor face tratamente va fi
de 4 m/s. In caz de vnt puternic tratamentele se vor efectua dimineaa sau seara.

Nu se fac tratamente cind viteza maxima a vintului este mai mare de 4 m/s

Nu se fac tratamente pe ploaie


Aplicarea tratamentelor cu pesticide se face cu respectarea regulilor specifice de protecia
mediului i de securitatea muncii. Cele mai importante reguli sunt urmtoarele:
de
caractersiticile produselor i de prevederile regulilor de protecia muncii i de prevenire i
stingere a incendiilor;
-o stare bun de sntate, atestat conform
legii de medicul de medicina muncii;

utilajelor; n cazul n care utilajul funcioneaz necorespunztor personalul trebuie s opreasc


aplicarea tratamentului i s ia msurile necesare pentru remedierea defeciunilor;
ngrmintele chimice au o concentraie mare n nutrieni i posibiliti multiple de
combinare. Se pot produce sub diferite forme, sunt manipulate cu uurin iar administrarea lor
se face mecanizat, cu mare precizie. Se recomand numai folosirea ngrmintelor omologate n
Romnia.
ngrmintele minerale, n special cele cu azot, fiind solubile, au calitatea de a putea
asigura aproape n totalitate nutrienii necesari plantelor i ntr-o form care s permit plantelor
absorbia lor direct. Aceste avantaje favorizeaz utilizarea lor cu preferin n detrimentul
ngrmintelor organice, a cror manipulare i administrare este mai dificil i mai costisitoare.
Un alt avantaj important al ngrmintelor minerale este acela c permit asocierea lor cu
ngrminte organice sau ngrminte verzi.
.

Disiparea nutrienilor aplicai n sol n alte compartimente ale mediului (n mod special n

mediul acvatic) depinde de solubilitatea fiecrui tip de ngrmnt utilizat. Astfel, n marea lor
majoritate, ngrmintele chimice cu azot sunt solubile aproape n totalitate n apa din sol, ceea
ce creeaz posibilitatea pierderilor de nitrai n anumite circumstane i concentrarea lor n timp
n apele subterane i de suprafaa.
Fosfaii prezint solubilitate mult mai redus, acumulndu-se n fraciunea mineral
coloidal a solului n care sunt reversibil adsorbii. Cantitatea de fosfai solubilizat de ctre apa
din sol este n mare parte absorbit de ctre rdcinile plantelor, cantitatea antrenat prin
micarea apei n straturile mai profunde ale solului este foarte redus.
Cunoscnd aceste particulariti se poate aprecia c:
-

riscul de poluare a apelor subterane cu fosfai este foarte limitat, cu excepia situaiei n care
ngrmintele de acest tip sunt utilizate necorespunztor pe soluri nisipoase, foarte
permeabile, care permit trecerea particulelor de ngrminte fr s le adsoarb;

riscul de poluare a apelor de suprafa cu fosfai este ridicat, putnd fi asociat cu procesele
erozionale de scurgere care provoac transportul i acumularea particulelor de sol ncrcate
cu fosfai n apele de suprafa.

riscul de poluare cu nitrai este mare datorit solubilitii lor ridicate n apa din sol i
uurinei cu care sunt transportai n adncime n apele de percolare;
Sunt necesare o serie de precautii atunci cnd se efectueaz fertilizarea cungrsminte

chimice:

evitarea fertilizrii cu azot toamna.

fertilizarea cu azot primvara sa fie precedat obligatoriu de analize privind rezerva denitrati
din sol pentru a se administra cantitatea strict necesar pentru completareacontinutului de
azot specific tipului de cultur practicat.

adoptarea unei maxime prudente atunci cnd terenul agricol prezint fenomenul de
scurgerede suprafat; riscul este maxim cnd terenul este saturat de ap sau inghetat.

adoptarea unor msuri maxime de sigurant n cazul stocrii, manipulrii si


adminstrriingrsmintelor chimice lichide. Astfel, rezervoarele de stocare trebuie s fie
realizate dinmateriale rezistente la coroziune si s aib volume corespunztoare, iar la
administrarea ncmp se vor utiliza pulverizatoare speciale, ce impiedic dispersia in vnt,
atunci cnd selucraz n apropierea unor mase de ap.

evitarea efecturii fertilizrii pe soluri lucrate n profunzime (scarificate, arate nprofunzime


sau alte arturi adnci), pentru a mpiedica penetrarea nitratilor spre apelesubterane.

pe terenurile n pant, la culturile pomicole sau viticole, unde sunt frecvente cazurile
deeroziune a solului si pericolele de pierdere a nutrientilor prin scurgeri de suprafat,
estenecesar s se asigure toate conditiile unei administrri corecte a ngrsmintelor.

n cadrul culturilor n sere este obligatoriu s fie evitat ca apele provenite din irigatii,
carecontin printre alte substante si fertilizanti, sa fie evacuate in afar. Aceasta cerinta
serealizeaz

prin

recircularea

ntregii

cantitti

de

ap

rezultat

din

colectarea

drenajuluicondensului si a apei de irigatii.

se vor utiliza ngrasaminte uscate si cu granulatia optima.

evitarea administrarii atunci cand umiditatea aerului este ridicata : pe timp de ceata, burnita
sau ploaie.
O cerin a bunelor practici agricole este ca fiecare productor agricol s aplice

recomandrile privind modul de utilizare a diferitelor tipuri de ngrminte chimice sau

organice i s cunoasc foarte bine condiiile de aplicare ale acestora. Aceste cunotine, alturi
de evaluarea corect a cantitilor de nitrai din sol permite productorului agricol s optimizeze
raportul ntre costurile suportate pentru ngrminte i valoarea produciei obinute, n condiii
de protecie a mediului.
Masuri de protective pentru utilizarea ingrasamintelor azotoase:
-

azotatul de amoniu se pstreaz in locuri curate, uscate, ferite de cldur si foc;

la transportul si manipularea ingrsmantului sunt interzise fumatul si

lucrrile cu foc deschis in apropiere;

se va evita contactul cu alte substante chimice, in special cu cele organice;

praful de ingrsmant irit pielea, de aceea se recomand splarea cu

multa ap a pielii dup venirea in contact cu ingrsmantul;

animalele nu vor fi lsate la pscut pe psunile proaspt fertilizate;

se interzice utilizarea pungilor sau a sacilor ce au coninut ingrsminte

spre a ambala alimente;

in caz de aprindere, stingerea se face cu ap din abunden.


n conformitate cu legislatia n vigoare (OUG nr. 200/2000, HG nr. 95/2003, pct. 15.2),

azotatul de amoniu ngrsmnt NU este clasificat ca substant periculoas, produsul fiind


considerat substant periculoas numai la transport, n conformitate cu ADR, RID si IMDG
(Acord
International privind transportul rutier, feroviar, si maritim al substantelor periculoase),
ca fiind substant oxidant.
n consecint, transportul azotatului de amoniu ngrsmnt, n cantitti ce depsesc
1000kg, se poate efectua doar n conditiile legii, detinnd autorizatie n acest sens.
Msuri de protectie privind utilizarea nitrocalcarului:

depozitarea si transportul se face in magazii si cu mijloace de transport curate, uscate si


aerisite, la temperaturi intre -10C si 30C;

mijloacele de transport trebuie sa fie curate, uscate, cu acoperis impermeabil, fr obiecte


ascutite care ar putea tia sau spinteca sacii;

se poate transporta si in vrac, in vagoane acoperite cu prelate impermeabil neinflamabil sau


in vagoane TADS metalice;

sacii nu vor fi depozitati in apropierea surselor de cldur sau impreun cu alte substante
chimice sau inflamabile;

in timpul operatiilor de manipulare, incrcare-descrcare, fumatul este strict interzis

Masuri de protectie pentru utilizarea ureeiei:

ureea se livreaz ambalat in saci de polietilen sau in saci dubli (polietilen si


polipropilen) de 50kg sau poate fi livrata in vrac;

depozitarea se face in magazii inchise, curate si uscate, iar transportul se efectueaz cu


mijloace de transport inchise, uscate si curate si prevzute cu prelate impermeabile, fr prti
ascutite care ar putea duce la deteriorarea sacilor prin taiere sau spintecare, marfa fiind ferit
de btaia direct a razelor solare; atat depozitarea cat si transportul se efectueaz la
temperaturi cuprinse intre -10C si 30C;

ureea se poate transporta in vrac, in vagoane acoperite cu prelate impermeabil sau in


vagoane TADS metalice.

produsul nu prezint pericol de aprindere sau explozie;

pentru a evita actiunea asupra pielii, dup terminarea manipulrii produsului, splarea este
obligatorie.

Msuri de protectie pentru utilizarea ingrasamintelor complexe NPK:

ingrsmintele complexe NPK se livreaz uzual in saci de polietilen sau in saci dubli
(polietilen sau polipropilen) de 50 kg sau pot fi ambalate in saci de 20 kg, 25 kg, 500 kg,
1000 kg sau se pot transporta si in vrac, in vagoane acoperite cu prelat impermeabil sau in
vagoane TADS metalice ;

depozitarea se face in magazii inchise, curate si uscate, iar transportul se efectueaz cu


mijloace de transport inchise, uscate si curate si prevazute cu prelate impermeabile, fr prti
ascutite ce ar putea duce la deteriorarea sacului(tiere sau spintecare), marfa fiind ferit de
btaia razelor de soare ; atat depozitarea, cat si trasportul se efectueaz la temperaturi
cuprinse intre -10C si 30oC;

pentru micii productori (in gradini de zarzavaturi sau flori) se livreaz in pungi de
polietilen de 3 kg respectiv de 10 kg ;

sacii de polietilen sau polipropilen, dup golire, nu pot fi utilizati in scopuri casnice
(ambalare, pstrare alimente)

In anumite conditii de temperatur, ingrsmintele complexe, in prezenta substantelor


combustibili (lubrifianti, motorina, petrol, etc.), a substantelor organice si a anumitor impuritti
(metale sub forma de praf) si in prezenta

surselor directe de cldur (flacr) pot sa se

descompun lent in intreaga mas de ingrsmint, degajandu-se nori masivi de gaze toxice. In
acest caz, zona afectat se inund cu ap.
Pentru a folosi cel mai eficient ingrsmintele, modul si perioada de administrare a
acestora prezint o important deosebit. Stabilirea modului corect de administrare a
ingrsmantului constituie factorul care determin gradul de eficient a acestuia. In principiu,
trebuie urmrit ca substantele nutritive s se afle la cit mai mult in zona rdcinilor active ale
plantelor, ca si raza pan la care se rspandesc , difer de la o specie la alta, in functie de soi,
hibrid etc
Perioada administrrii ingrsmintelor difer in functie de conditiile pedoclimatice, cit
si de tipul plantelor. Solul, prin caracteristicile sale fizice, chimice, biologice, influenteaza in
mare masur perioada de administrare a ingrsmintelor. Ceea ce este important este c, in
perioada de incoltire a semintei, alturi de radacinile in ivire ale plantei, sa existe in cantitate
suficienta substante nutritive. Aceasta este criteriul de baz a stabilirii perioadei optime de
administrare a ingrsmintelor. Din acest punc de vedere , nu este posibil recomandarea unui
calendar standard in ceea ce priveste administrare a ingrsmintelor.
Datorita faptului ca ingrsmintele azotoase sunt foarte active in sol si putind fi usor
splate de apele pluviale sau de cele de irigatii sau evaporindu-se sub forma de gaz, pot da
nastere la pagube. Pentru preintampina aceste pierderi, pentru a pstra in sol substantele nutritive
in momentul in care este cel mai mult nevoie de ele, cateodata nu se administreaz toat
cantitatea de azot in perioada insmantarii sau de crestere a plantelor , administrarea facandu-se
in etape, in anumite perioade de crestere a plantelor. La pioase, odat cu insmantarile se
administreaz ureea, care prin splare are pierderi mici in sol. Inainte de infrtirea semintei se va
folosi ingrsmantul pe baz de azotat de amoniu si calciu, nitrocalcar(CAN), iar dac acesta nu
poate fi achizitionat se foloseste ureea inainte de ploi.
In regiunile in care cultura graului este preponderent, in anii secetosi trebuie sa se
renunte la o a doua administrare de ingrsminte azotoase. In solurile unde s-au fcut straturi
adanci, in anii cu precipitatii normale este obligatorie administrare in cantitati suficiente a
ingrsmintelor azotoase.

Dac la plantatiile cu pomi fructiferi se va observa lipsa de azot, toamna si inainte de


eflorescent, se va administra prin pulverizare uree in concentratie de 0,5-1%. De asemenea, se
poate administra ingrsmant azotos in sol, prin stropire de jur imprejurul tulpinei pomului, dupa
care se incorporeaza in sol cu ajutorul unei greble. Totodat, in livezile cu pomi fructiferi, in
situatia in care este posibil lucrarea slolului dintre randuri cu tractorul, ingrsmintele vor fi
administrate un an in directia N-S intre randuri, iar in cel de-al 2-lea an in directia E-V intre
randuri. In vii, din ingrsmintele azotoase se va administra jumatate nitrocalcar, in timpul
lucrarilor din februarie martie, iar la jumtate sub forma de uree, dupa prima sap.
La legume, ingrsmintele se administreaz o data sau de doua ori, tinandu-se seama de
perioada de vegetatie. Administrarea se face la 15 zile dupa plantare, iar cealalta jumatate dupa
legarea rodului, ingrsmantul fiind administrat la cca. 10-15 cm fata de tulpin plantei si
amestecandu-se cu solul.
In functie de perioada de aplicare a ngrsmintelor , se disting 3 metode principale, si
anume:
- fertilizarea inainte de semnat/plantat, numit fertilizare de baz
- fertilizare odata cu semnat/plantat
- fertilizare in timpul vegetatiei
Fertilizare inainte de semnat/plantat
Se imbin cu sistemul de lucrare a solului ; odat cu artura adanc, sub brazd se
incorporeaz cea mai mare parte(de baz)din doza de ingrsminte. O parte din ingrsminte pot
fi incorporate si cu lucrrile dinaintea semnatului ; in acest caz se folosesc ingrsminte usor
solubile, care sa fie utilizate de plante la inceputul pornirii in vegetatie.
Fertilizarea odat cu semnatul sau plantatul
Pentru plantele care se seamn in randuri sau in cuiburi, ingrsmintele se aplic cu
semntori speciale, care las pe acelasi rand cu semnatul la cuib atat semintele, cat si
ingrsmintele. O asfel de ingrsare asigur nutritia plantelor pe o perioad de 20-30 zile
de la rsrire. La porumb, una dintre plantele de cultur care raspunde cel mai bine la aplicarea
ingrsmintelor chimice, aceasta se aplic in dou faze :
-inainte de semnat sau odat cu semnatul, pe rand, la 5-6 cm lateral de smant si la 2-3 sub
aceasta

-in faza in care planta are 5-7 frunze,tot pe rand, folosind cultivatorul echipat cu dispozitive de
administrat ingrsminte.
Fertilizarea in timpul vegetatiei
Este cunoscut si sub numele de ingrsare suplimentar si are ca scop completarea
nevoilor plantelor in elemente nutritive in anumite perioade critice ale nutritiei acestora.

REGIMUL DESEURILOR PERICULOASE SI NEPERICULOASE

O consecinta importanta a cresterii animalelor este reprezentata de producerea unor


cantitati insemnate de dejectii sau reziduuri organice. In general, aceste reziduuri organice din
zootehnie sunt valorificate, in special, ca sursa importanta de materie organica si elemente
minerale pentru solurile agricole. Fermele industriale de crestere a animalelor sunt cele mai mari
producatoare de reziduuri organice zootehnice dar, adesea, acestea sunt si echipate cu un intreg
sistem de colectare, tratare, depozitare si/sau reciclare a acestor reziduuri. Fermele medii si mici
si, foarte frecvent, gospodariile individuale realizeaza productii dereziduuri organice zootehnice
pentru care nu au solutii de gestionare, ceea ce face ca aceste materiale sa devina, cel putin,
stanjenitoare pentru mediul inconjurator. Din nefericire, nici fermele sau complexele industriale
de crestere a animalelor din tara noastra nu poseda utilitatile specifice si un plan de gestiune a
acestor reziduuri. In consecinta, suprafete agricole insemnate sunt afectate de prezenta acestor
reziduuri aruncate in mod intamplator.
Pentru a pune in evidenta productia si importanta economica a reziduurilor organice din
zootehnie vom face, mai intai, o prezentare a principalelor tipuri de reziduuri organice, care
provin din acest sector economic foarte important. Intre cele mai importante reziduuri organice
din zootehnie se numara: gunoiul de grajd, mustul de gunoi de grajd, urina, dejectiiile lichide
(numite si tulbureala) si dejectiile semifluide (pasta sau namol).
n utilizarea gunoiului de grajd ca ngrmnt, momentul de aplicare pe terenul agricol
este deosebit de important.
Perioadele cnd se aplica gunoiul de grajd variaz n funcie de perioada cnd urmeaz
s fie nfiinate culturile, ct mai devreme posibil, n cadrul perioadei de cretere a culturilor,
pentru a maximiza preluarea nutrienilor de culturi i a minimiza riscul polurii. n fiecare an, cel

puin jumtate din cantitatea de gunoi rezultat n timpul iemii, trebuie mprtiat pn la 1
iulie, iar restul pn la 30 septembrie.
Nu se aplic gunoi n perioadele de interdicie valabile la nivel national i pentru care nu
sunt admise excepii, aa cum sunt prezentate n tabelul de mai jos.
Perioadele de interdicie a aplicrii gunoiului de grajd
Teren
Culturi
Alte
arabil
toamna
culturi
1
1 Noiembrie 1 Noiembrie
Noiembrie 15 Martie 15 Martie
Gunoi grajd
15 Martie
Lichid provenit din
1 Noiembrie 1 Octombrie
gunoiul de grajd
x
1 Martie
15 Martie

Puni
1 Noiembrie
15 Martie
1 Octombrie
15 Martie

Trebuie s fie evitat aplicarea lor n perioadele de


extrasezon (n afara fazelor de vegetaie activ), care
variaz n cadrul rii, depinznd de condiiile climatice
locale, ntre lunile octombrie i februarie, perioada maxim
Gund grajncorpo aturd toa .
oi e d rat n r a e mn

fiind specific pentru zonele umede i reci, n care sezonul

de vegetaie ncepe mai trziu. Sunt permise excepii de la aceast regul general acolo unde
planul de management stabilete ca mprtierea ngrmintelor organice se poate realiza dea
lungul perioadei de extrasezon, fr riscul de producere a polurii apelor sau unde sunt condiii
meteorologice excepionale;

Gunoiul se administreaz de regul toamna, la lucrarea de baz a solului (prin aratur


cu intoarcerea

brazdei), n condiii meteorologice favorabile, n special pe timp noros i

cu vnt slab. Pe msura ce gunoiul se


mprtie, terenul este arat cu plugul,
care amestec i ncorporeaz bine
gunoiul. ncorporarea se face mai
adnc, pn la 30 cm, pe terenurile

Gunoi de grajd ncorporat n terenul pregtit pentru culturile n solarii.

uoare (nisipoase) i n zonele secetoase i mai puin adnc, pn la 18 25 cm pe terenurile


grele, reci i n regiuni umede. n zonele mai umede se
poate administra i primvara.
Un alt element cu o deosebit importan practic l reprezint modul i condiiile de
aplicare

Atunci cnd aplicarea gunoiului se face mecanizat, materialul trebuie bine omogenizat n
timpul ncrcrii, liber de impuriti i corpuri straine (pietre, bulgri, deeuri metalice, srm,
etc.), iar stratul de gunoi din buncrul mainii de administrat s fie uniform ca grosime
Eficiena gunoiului de grajd este mai mare dac se completeaz prin amestec cu
ngrminte minerale, n special cu cele fosfatice. Aceasta permite i reducerea normelor de
aplicare, fr ca sporul de producie s scad.
Nu toate ngrmintele minerale se pot aplica mpreun cu gunoiul de grajd. De
exemplu, azotaii de amoniu, calciu i sodiu, clorura de amoniu, urea, zgura lui Thomas, nu se
recomand s fie aplicate mpreun cu gunoiul de grajd. Srurile potasice, naturale sau de
sintez, fosforitele, superfosfatul i sulfatul de amoniu se pot administra mpreun cu gunoiul de
grajd
Unele culturi, cum ar fi cerealele pioase, cartofii timpurii, sfecl roie, ceap, mazrea,
mrarul i altele, utilizeaz cel mai bine gunoiul n anul al doilea de la aplicare.
n timpul administrrii, trebuie evitat ca materialul administrat s ajung n sursele de
ap, n acest scop fiind necesar s se evite fertilizarea pe poriunile de teren late de 5 6 m, aflate
n imediata apropiere a canalelor, cursurilor de ap
sau a altor mase de ap, s se aib n vedere
condiiile meteorologice i starea de umiditate a
solului.

Gunoiul de grajd nu se administreaz n


apropierea surselor de ap !

n timpul administrrii ngrmintelor organice naturale lichide i pstoase se vor adopta


bunele practici n scopul evitrii trecerii acestora n masele de ap:
s se aib n vedere condiiile meteorologice i starea solului; astfel se va evita mprtierea pe
timp cu vnt, cu soare puternic, n timpul ploilor, iar iarna n timpul ninsorilor sau pe solul
ngheat sau acoperit cu zpd.
s se evite orice descrcare accidental sau intenionat a acestor lichide, din rezervorul sau
cisterna utilajului .
Se va evita administrarea gunoiului, ca i a oricrui tip de ngrmnt n urmtoarele
situaii

pe timp de ploaie,

pe timp de ninsoare,

cnd este soare puternic,

pe terenurile cu exces de ap,

pe terenurile acoperite cu zpad,

solul este puternic ngheat;

solul este crpat (fisurat) n adncime, sau spat n vederea instalrii unor drenuri sau
pentru a servi la depunerea unor materiale de umplutur;

cmpul a fost prevzut cu drenuri sau a suporat lucrri de subsolaj n ultimele 12 luni.

Aplicarea ngrmintelor pe terenuri nclinate


Pe astfel de terenuri exist un risc crescut al pierderilor de azot prin scurgeri de suprafa,
care depind de o serie de factori cum sunt: panta terenului, caracteristicile solului (n special
permeabilitatea pentru ap), sistemul de cultivare, amenajrile antierozionale i n mod deosebit
cantitatea de precipitaii. Riscul este maxim cnd ngrmintele sunt applicate superficial i
urmeaz o perioad cu precipitaii
abundente.

Pe astfel de terenuri fertilizarea


trebuie fcut numai prin
ncorporarea ngrmintelor n sol

Pe terenurile n pant gunoiul de grajd se ncorporeaz numai prin


artur !!

i innd cont de prognozele meteorologice (nu se aplic


ngrminte, mai ales dejecii lichide, cnd sunt
prognozate

precipitaii intense).

O atenie deosebit trebuie acordat culturilor pomicole i viticole, situate de regul pe


astfel de terenuri, la care procesele de eroziune a solului i, implicit, pericolele de pierdere a
nutrienilor prin iroire, sunt mai frecvente i mai intense.
Aplicarea ngrmintelor pe terenuri adiacente cursurilor de ap i a captrilor de ap
potabil
Msuri speciale la aplicarea ngrmintelor se impun pe terenurile din vecintatea
cursurilor de ap, lacurilor, captrilor de ap potabil, care sunt expuse riscului de poluare cu
nitrai (i n unele situaii cu fosfai) transportai cu apele de drenaj i scurgerile de suprafa.
Se impune pstrarea unei fii de protecie fa de aceste ape, late de minimum 5 6 m n
cazul cursurilor de ap, cu excepia dejeciilor lichide, la care banda de protecie trebuie s fie
lat de cel puin 30 m pentru cursuri de ap i de 100 m pentru captri de ap potabil. n zonele
de protecie nu se aplic i nu se vehiculeaz ngrminte.
De ce trebuie depozitat gunoiul de grajd ?
Sunt trei motive majore pentru care se depoziteaz gunoiul de grajd:

Poluarea surselor de ap i a solului, ceea ce conduce la mbolnviri cauzate de

intoxicaiile cu nitrai ;

Pierderea nutrienilor, pierdere ce determin costuri mai ridicate pentru fermieri n

exploatarea terenurilor;

Conformarea cu msurile de agromediu.

Poluarea apelor i bolile cauzate de intoxicrile cu nitrai


Intoxicaiile cu nitrai afecteaz n primul rnd copiii sub 1 an, prin apariia bolii
albastre sau methemoglobinemie, ce poate fi letal pentru sugari. Afeciunea poate s apar i la
aduli, ns cu o manifestare mai tears i uneori fr a se exterioriza prin semne. Femeile
gravide pot fi afectate chiar i asimptomatic cu nitriii din apa de fntn i pot nate copii cu
malformaii.

Consumul apei cu nitrii mai determin ntrzieri mintale la copii, n timp ce aduli pot fi
afectai de cancer la colon i probleme de circulaie.
Pierderea nutriienilor
Atunci cnd fermierul decide s nu aplice gunoiul de grajd, pe lng efectul de poluare al
apelor produs, se pierd beneficii economice semnificative prin obinerea unor producii sczute
sau prin profituri mai mici, cnd fermierul utilizeaz ngrminte chimice.

Producia anual de nutrieni (kg/ ton gunoi grajd)


Specia

Azot

Fosfor

Potasiu

Vaci de lapte

Bovine 12 ani

cai

porci

Conformarea cu msurile de agromediu


HG 964 / 2000 privind aprobarea planului de aciune pentru protecia apelor mpotriva
polurii cu nitrai provenii din surse agricole, emis de Ministerul Mediului i Schimbrilor
Climatice i de Ministerul Agriculturii i Dezvoltrii Rurale prevede urmtoarele obligaii pentru
fermieri:
-

S dispun de capaciti de depozitare a gunoiului de grajd, fr defecte structurale care s


permit scurgeri de eflueni/dejecii, a cror mrime trebuie s depeasc necesarul de
stocare a gunoiului de grajd, innd seama de perioadele cele mai lungi de interdicie pentru
aplicarea ngrmintelor organice. Depozitarea gunoiului de grajd se realizeaz n spaii
special amenajate (platforme i/sau bazine de colectare impermeabile) n conformitate cu
prevederile cap. VIII din Codul de bune practici agricole pentru protecia apelor mpotriva
polurii cu nitrai din surse agricole, aprobat prin Ordinul ministrului mediului i gospodririi
apelor i al ministrului agriculturii, pdurilor i dezvoltrii rurale nr. 1.182/1.270/2005,
denumit n continuare Codul de bune practici agricole;

S respecte perioadele de aplicare a gunoiului de grajd pe terenul agricol, respectiv


calendarul de interdicie pentru aplicarea ngrmintelor organice prevzut n anexa 7 la
Codul de bune practici agricole:

S nu depeasc cantitatea de 170 kg azot/ha provenit din aplicarea ngrmintelor


organice pe terenul agricol n decursul unui an;

S nu aplice ngrminte organice pe terenuri acoperite de zpad, pe terenuri cu ap n


exces sau pe terenuri ngheate;

S asigure ncorporarea n sol a ngrmintelor organice aplicate pe terenurile arabile cu


panta mai mare de 12%, n cel mult 24 de ore de la aplicarea acestora i n condiii meteo
favorabile;

S nu aplice ngrminte organice sau minerale pe fiile de protecie existente pe terenurile


agricole situate n vecintatea apelor de suprafa sau pe terenurile agricole situate n zonele
de protecie sanitar a captrilor de ap potabil stabilite n condiiile legii;

S urmeze un plan de fertilizare pentru culturile agricole i s distribuie uniform


ngrmintele pe terenul agricol;

Metode de depozitare a gunoiului de grajd


nc din stadiul de proiectare i construcie a depozitelor, bazinelor i incintelor pentru
depozitarea ngrmintelor organice se va acorda cea mai mare atenie prevenirii i proteciei
apelor i mediului mpotriva polurii, prin urmtoarele msuri:

amplasarea n afara zonelor sensibile i departe de sursele de ap;

capacitate de stocare suficient;

construcie corespunztoare, care s nglobeze toate sistemele de siguran i

protecie;

condiii de exploatare n siguran, optime i eficiente;

ci corespunzatoare de acces;

protecie mpotriva incendiilor;

protecie mpotriva eventualelor scurgeri din hidrani.

Depozitele de stocare trebuie s fie astfel construite, nct s se evita orice risc a unei
astfel de poluri. Cu excepia unor cazuri speciale, depozitele trebuie s aib o capacitate care s
asigure stocarea pentru o perioad de minim 4 luni (1718 sptmni).
n utilizarea n agricultur a gunoiului de grajd, depozitarea este una dintre cele mai
importante faze pentru mbuntirea i conservarea caracteristicilor pozitive.
La construcia depozitelor de blegar solid se va avea n vedere ca acestea s aib o baz
impermeabil / beton, s fie prevzui cu perei de sprijin i sistem de colectoare a efluenilor, n
special a celor ce se produc n timpul ploilor.
Platformele trebuie s aib o capacitate suficient de
stocare, s aib drumuri de acces i s nu fie amplasate pe
terenuri situate n apropierea cursurilor de ap sau cu ap
freatic la mic adncime. De asemenea, ele trebuie
amplasate la o distan de cel puin 30 m fa de locuine i
sursele de ap potabil.
ntr fnt i locud depozitara gunoiulu
d
graj
e trebui
n s exist
l o
edista
e d mini
i 3 metr
e !
d e
e
n
e m 0 i

Depozitarea sau lsarea gunoiului n grmezi pe cmp, chiar i pentru un timp relativ
scurt, este considerat o practic agricol greit. Acest fapt implic att poluarea solului i apei
prin scurgerile din gunoiul splat de ploi, ct i irosirea i pierderea azotului pe carel conine.
Cantitatea de blegar de la ferm trebuie calculat pentru fiecare condiie n parte. Cerina
privind aria platformei, se stabileste n funcie de perioada de stocare. nlimea de depozitare a
gunoiului pe platform nu trebuie s depeasc 1,2 m, limea platformei nu trebuie s fie mai
mare de 8 m iar
lungimea este variabil n funcie de cantitatea de gunoi rezultat. Inalimea pereilor trebuie s
fie de 1,5 m, pentru a se crea o zona liber de 300 mm ntre nivelul dejeciilor i partea
superioar a peretelui.
Considernd o nlime de 1,2 m a stratului de dejecii, suprafaa minim necesar pentru
depozitarea gunoiului de grajd provenit de la bovine este prezentat n tabelul de mai jos:

Tip animal Suprafa de stocare pentru 18 sptmni


Vaci de lapte (560 kg)
Boi (450 kg)
Juninci
Vi ei (140 kg)

4 , 25
3 , 37
1 , 89
1 , 08

m
2
m
2
m
2
m

Fundul platformei trebuie s aib o nclinare de cca 2 3 % spre una din marginile
platformei, unde se amplaseaz ntro sptur un bazin de colectare a mustului de gunoi rezultat
n timpul fermentrii. Bazinul de colectare trebuie astfel poziionat nct, atunci cnd este plin,
partea de sus a lichidului s fie la cel puin 0,7 1 m sub punctul cel mai de jos al platformei.
Locaia potrivit pentru spaiile de depozitare trebuie s ia n considerare factori ca
accesibilitatea, distana fa de grajduri i locuin, pentru transportul i gestionarea eficient i
confortabil a gunoiului de grajd, resturilor organice i compostului, cu risc i neplceri minime
pentru fermier i vecini.
Spaiul de depozitare trebuie aezat pe o suprafa orizontal sau cvasiorizontal, de
preferin joas. Cnd este situat la baza unei pante, apa scurs de pe urma precipitaiilor trebuie
deviat la distan de zona de stocare. Gunoiul de grajd nu trebuie depozitat n calea apei din
anuri sau burlane.
Dac spaiul de depozitare este prevzut cu acoperi, apa scurs pe acesta trebuie
direcionat departe de gunoiul de grajd. Scopul este de protejare a blegarului de a deveni prea
umed i de prevenire a contaminrii oricrui flux de ap.
Dac substratul este un sol nisipos sau orice alt suprafa permeabil, solul trebuie
protejat de infiltraii prin aplicarea unui strat gros de argil compact sau sol argilos. n mod
ideal, locul de depozitare va avea o baz din material impermeabil cum ar fi o plac de beton sau
un pat impermeabil cum ar fi polietilena cu densitate mare.
O podea de beton sau orice alt material impermeabil durabil va reduce la minimum
infiltraia i va oferi o suprafa ideal pentru ndeprtarea sau rsturnarea cu uurin a gunoiului
de grajd. Lichidele drenate din grmad, dac exist, trebuie colectate pe ct posibil i
reintroduse n grmad. O band permanent de vegetaie de cel puin 2 sau 3 metri lime
trebuie meninut n jurul amenajrii pentru captarea i absorbia lichidelor scurse din zona de
depozitare.

n jurul spaiului de depozitare se pot planta tufiuri i arbuti n scop decorativ, dar i pentru a
produce umbr i protecie mpotriva vntului (uscare excesiv).
Capacitatea necesar
Pentru o depozitare adecvat i sigur, trebuie asigurat o capacitate suficient.
Capacitatea necesar va depinde n principal de numrul i speciile de animale deinute, de tipul
de blegar produs (acesta depinde de tipul sistemului de stabulaie) i de durata necesar de
stocare. n general sunt necesare 6 luni pentru legarea perioadelor cnd aplicarea gunoiului de
grajd este interzis.
n cele mai multe cazuri, materialul va fi compus dintrun amestec de gunoi de grajd cu alte
reziduuri organice, cum ar fi resturi de plante sau deeuri menajere. Numai n condiii cu totul
speciale (de exemplu gunoi de grajd foarte uscat sau perioade de depozitare semnificativ mai
mari sau mai mici) capacitatea de stocare va fi adaptat n mod corespunztor.
Producia anual de nutrieni la diferite specii de animale
Specia

Greutate

Producia

anual

medie

gunoi de grajd

de Producia

anual

de

nutrieni
(kg)

(kg)
Viei (0,3 1 50250

(kg)

Azot

Fosfor

Potasiu

4.930

35

26

7.746

55

20

43

an)
Bovine (1 2 250600
ani)
Vaci de lapte

>400

11.408

81

15

54

Porci

98

1.733

13

Oi/ Capre

45

843

Cai

450

9.000

45

28

Msuri generale de prevenire a pierderilor de nutrieni n aer, sol i ap


Gunoiul de grajd i compostul reprezint fertilizani valoroi, de aceea orice efort pentru
evitarea pierderilor acestor proprieti este util.
Indiferent de tipul de depozitare, este important s se aplice urmtoarele msuri, n scopul
prevenirii pierderii materiei organice i nutrienilor ctre apa subteran, sol sau ap i al
prevenirii ncetinirii sau ntreruperii procesului de compostare din cauza umiditii excesive, a
secetei sau a schimbrilor brute de temperatur.
Igiena: mirosul neplcut i insectele
Dac sunt luate urmtoarele msuri generale, gunoiul de grajd i reziduurile menajere
organice depozitate sau compostate nu vor produce miros excesiv sau de durat i nu vor atrage
un numr neobinuit de insecte sau alte specii de animale nedorite.
Pentru reducerea mirosului neplcut i al numrului de insecte, trebuie luate urmtoarele msuri:

adugarea de compost maturat peste fiecare nou ncrctur de material

proaspt ntro proporie de circa 1 la 4;

amestecarea diverselor tipuri de materiale (gunoi de grajd, resturi

provenite din buctrie, iarb, fragmente de lemn) pentru obinerea unui raport
C:N favorabil i a unei consistene solide i totui uoare;

produsele gtite sau alte materiale ce pot atrage mute trebuie acoperite

imediat cu alte materiale pentru a mpiedica mutele s depun ou;

aerarea suficient a grmezii pentru evitarea fermentaiei anaerobe, de

exemplu prin aezarea la baz a unui strat de crengue sau alte materiale lemnoase;

orice scurgere trebuie colectat i introdus la loc n grmad sau aplicat

pentru fertilizarea terenurilor nvecinate.


Depozitarea n cmp n cazuri excepionale
Depozitarea n cmp deschis a gunoiului de grajd i a compostului trebuie evitat pe ct
posibil, deoarece sporete riscul de pierdere a materiei organice i nutrienilor prin scurgere la
suprafa, infiltrare i volatilizare, diminunduse astfel calitile de fertilitate i sporind riscul de

poluare. Aadar, se recomand imperios a nu se depozita pe termen lung gunoi de grajd i


compost n cmp deschis.
Cu toate acestea, n unele cazuri este necesar depozitarea temporar pe cmp, de
exemplu din motive de transport sau de depozitare n gospodria proprie. n asemenea cazuri, ar
trebui s se ia n considerare:

perioada de depozitare n cmp s fie ct mai scurt;

grmada de gunoi de grajd sau compost s fie aezat pe o suprafa dreapt, departe de

apa ce se scurge la suprafa;

instalarea unui pat de paie sau alte materiale organice dac gunoiul de grajd prezint un

grad ridicat de umiditate;

s se pstreze permanent o distan de cel puin 100 metri fa de orice corp de ap;

interzis depozitarea blegarului n locuri susceptibile la inundaii.

interzis utilizarea de dou ori a aceluiai loc de depozitare temporar.


Depozitarea n cmp trebuie privit ca o excepie, nu ca o regul.
In concluzie, in afar de asigurarea capacitii necesare pentru depozitarea gunoiului de

grajd i a reziduurilor organice pe perioada cnd mprtierea este interzis, toate amenajrile
trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii generale:

toate sistemele trebuie s protejeze solul, apa subteran i apa de


suprafa mpotriva infiltraiilor nutrienilor i mpotriva scurgerilor de
eflueni;

ct posibil prin protejarea materialelor mpotriva razelor directe ale


soarelui;

toate sistemele trebuie s permit rsturnarea materialelor la intervale


regulate pentru nlesnirea proceselor de compostare; trebuie s existe
suficient spaiu pentru dispunerea i rsturnarea grmezilor de compost.

toate sistemele trebuie instalate departe de apele de suprafa, fntni i


alte zone sensibile; distana minim depinde de tipul de sistem de
depozitare;

toate sistemele ce pot produce scurgeri de lichide, n special n timpul


cderii precipitaiilor, trebuie echipate cu un bazin de colectare a
materialelor lichide;

este de preferat ca spaiile de depozitare s fie dotate cu acoperi pentru a


evita splarea materialelor de ctre ploile abundente.

Pentru atingerea unor temperaturi de compostare suficient de mari pentru a distruge


paraziii, bacteriile i seminele de buruieni, grmada de material de compostat trebuie s fie de
cel puin 1 metru nlime. Altfel, cldura generat n etapele iniiale se va disipa rapid nainte ca
grmada s ating temperaturi suficient de mari. Din motive practice, i pentru a menine o bun
aeraie, nlimea grmezii nu trebuie s depeasc 1,5 m.

PROTECTIA ASEZARILOR UMANE


Rapoarte recente precizeaza ca, datorita diferitelor forme ale degradarii, aproximativ 1
ha de teren productiv este pierdut la fiecare sase secunde, multe tari atingnd deja valoarea limita
a suprafetei cu soluri arabile. De aceea, n viitor, continua expansiune a agriculturii n plan
orizontal nu mai este posibila, practic la nivel mondial rezervele terenurilor productive sunt
epuizate, iar suprafata necultivata nu mai este corespunzatoare pentru dezvoltarea agriculturii
performante, profitabile, viabila, durabila.
n consecinta, trebuie, sa existe interes major pentru tehnologii inovative, pentru sisteme
de folosinta durabila a terenurilor agricole, care sa previna sau sa minimizeze degradarea solului,
sa restaureze capacitatea productiva si procesele vitale ale solurilor degradate.
n ciuda acumularii acestor cunostinte, degradarea antropica este n continua crestere,
reprezentnd pericol evident pentru sanatatea ecosistemelor terestre.
Agricultura durabila are ca obiective majore optimizarea productivitatii, si n acelasi
timp conservarea resurselor naturale de baza Aceasta nseamna ca, n sistemele de productie
agricola se va pastra echilibrul ntre inputuri si outputuri, ntre investitii si beneficii, n conditiile
asigurarii calitatii mediului nconjurator si ale promovarii, n ansamblu, a unei economii
durabile.

Cresterea nivelului de productivitate a solului, si n acelasi timp pastrarea unui mediu


nconjurator sanatos, sunt doua concepte compatibile, n ciuda perceptiei promovate pna de
curnd, care sustinea ca sunt n conflict.
Aceasta dilema a fost generata, la nceput, n principal, de utilizarea n agricultura a
ngrasamintelor chimice n cantitati exagerate pentru asigurarea unor recolte mari si mai ieftine,
care n acelasi timp, a condus la grave consecinte asupra echilibrului diferitelor elemente din sol,
determinnd degradarea altor resurse ale mediului nconjurator, cu precadere calitatea apelor de
suprafata si de adncime.
Dezvoltarea tehnicilor agricole mecanizate, respectiv utilizarea de tractoare si masini din
ce n ce mai mari si mai grele, cu avantaje privind productivitatea si eficienta economica, a
condus, de asemenea, la aparitia, intensificarea si extinderea unor procese n degradarea fizica a
solului, n special a destructurarii si compactarii antropice
Asigurarea unui mediu nconjurator sanatos si armonios, adica a calitatii: solului, apelor,
aerului, vegetatiei si hranei n cantitate suficienta si de calitate, reprezinta drepturi fundamentale
ale omului, chiar daca mare parte din populatia globului nu poate beneficia de ele n prezent.
Romnia, desi nu face parte din categoria tarilor foarte sarace, se confrunta totusi cu
probleme deosebite, ntruct pe mari suprafete tehnologiile agricole sunt extensive, cu resurse
limitate, bazndu-se pe nivel minim de mecanizare, pe forta de munca umana si pe pe tractiune
animala. Adesea, asa numitele tehnologii agricole sunt aplicate pe loturi uneori mai mici de 12 ha, iar acolo unde sunt utilizate n regim intensiv, n ferme cu suprafete mari, nu ntotdeauna
sunt n acord cu specificul local: cu cerinta solului fata de lucrare, cu starea sa de umiditate,cu
nivelul sau de aprovizionare n elemente nutritive, ori cu cerintele plantelor cultivate etc.
n agricultura energo-intensiva, cu inputuri mari: lucrare excesiva a solului, masini
agricole grele, doze foarte mari de fertilizanti minerali si alte produse agrochimice utilizate n
combaterea bolilor, daunatorilor si buruienilor, este posibila accentuarea si chiar provocarea unor
noi forme ale degradarii solului si altor resurse.

n aceste conditii, dintre cele mai raspndite procese negative mentionam: miscarea si
levigarea n adncime a nutrientilor si a altor compusi chimici determinnd contaminarea
resurselor freatice, translocarea lor din sol n masa vegetativa, si de aici n ntregul lant trofic;
cresterea excesiva a starii de compactitate a solului, a excesului de apa de suprafata si a riscului

erozional; cresetrea emisiilor din sol conducnd la degradarea si ncalzirea globala a atmosferei.
Nu poate fi neglijata nici influenta negativa a sistemului tehnologic agricol asupra modificarii si
reducerii biodiversitatii datorata modului excesiv de afnare a solului, eliminarii resturilor
vegetale de la suprafata, fertilizarii minerale excesive, scaderii continutului si degradarii materiei
organice din sol.
Pentru protectia mediului nconjurator, prima si cea mai simpla masura luata n diferite
state ale lumii, inclusiv la nivelul Uniunii Europene, a fost interzicerea prin lege a arderii
resturilor vegetale de la suprafata solului dupa efectuarea recoltatului culturilor agricole si
pastrarea lor n mare parte la suprafata solului. Desigur, aceasta masura a creat agriculturilor
numeroase probleme, mai ales pentru semanat, dar s-a considerat benefica din diferite alte puncte
de vedere.
In scopul prevenirii si evitarii degradarii solului este necesar sa se respecte , cel putin,
cateva reguli deosebit de importante,care se refera la:
evitarea efectuarii lucrarilor agricole pe solurile prea umede chiar daca acestea sunt
bine structurate;
evitarea traficului pe terenurile umede;
evitarea formarii santurilor, urme adanci produse de rotile masinilor agricole, prin
reducerea trecerilor repetate;
practicarea lucrarilor conservative in acord cu indicatorii de pretabilitate a solului si
tetenului. in special a araturilor superficiale si cu intoarcerea partiala a brazdei mai ales dupa
recoltarile culturilor tarzii precum porumbul si cartofii.
In oricare ferma, inainte de a fi cultivate, trebuie evaluate solurile predispuse la
compactare pentru a se stabili masurile corrective necesare.
De asemenea, daca se constata ca, starea structurala a solurilor intens cultivate este sever
degradata, si aceasta este corelata si cu un continut redus de materie organica, este necesar, o
perioada de cativa ani, sa se cultive plante perene graminee si leguminoase, in diferite
amestecuri, aceasta solutie conducand la regenerarea formatiunilor structurale si imbunatatirea
ansamblului de caracteristici fizice, chimice si biologice. Uneori, este posibil ca degradarea
solului, sa aiba loc chiar in cursul procesului de ameliorare, daca in timpul efectuarii diferitelor
lucrari de afanare adanca nu s-a luat in considerare starea de lucrabilitate care este determinata
de continutul momentan de apa si capacitatea de retinere si cedare pentru apa; subsolul devenind

si mai puternic afectat de compactare. Un astfel de strat puternic compactat, de obicei situat si la
o adancime de peste 40-50 cm, practic este
Foarte greu de ameliorat daca nu chiar imposibil. Oricand se doreste ameliorarea solului
afectat de compactare prin aplicarea lucrarilor de afanare adanca trebuie sa se tina cont de
conditia initiala a solului si numai dupa aceea se va trece la realizarea ei. Afanarea adanca poate
face solul si mai vulnerabil la compactare in raport cu lucrarile care se vor efectua in viitor,
existand in acest sens un cerc vicios din care practic nu se poate iesi.

LUCRARI CONSERVATIVE ALE SOLULUI


Lucrarea conservativa este o expresie generala care defineste diferite modaltati, practice
in managementul agricol de afanare si prelucrare a solului in vederea semanatului, in conditiile
excluderii intoarcerii brazdei si mentinerii acoperite cu mulci vegetal a cel putin 30 % din
suprafata, dupa semanat. Sistemele tehnologice conservative au evolut rapid dupa perioada 19501960, atat pe plan international cat si in tara noastra, in functie de posibilitatile de mecanizare
odata cu cresterea capacitatii tractoarelor si a masinilor agricole, si a diversificarii echiamentelor
de afanare, prelucrare a solului si semanat. Astfel, acum expresia lucrare conservativa,
cuprinde procedee extrem de variate, de la semanatul direct in sol neprelucrat pana la afanare
adanca fara intoarcerea brazdei, intre aceste doua extreme regasindu-se numeroase variane ca:
lucrari reduse, lucrari partiale sau in benzi, lucrari rotationale, lucrari rationale, lucrari in mulci
vegetal, lucrari in trafic controla, lucrari in biloane.

Avantaje ale lucrarii conservative a solului


Aplicarea in ferma a sistemele tehnologice de lucrare conservativa a solului conduce
nemijlocit la o serie de avantaje, care nu pot neglijate de niciun fermier. Dintre diferitele sisteme
conservative de lucrare a solului, semanatul direct este considerat ca fiind cel mai conservativ,
intrucat se apropie in cea mai mare masura de starea naturala a solului necultivat, aflat sub
vegetatie ierboasa perena.
Trebuie sa precizam ca prin aceste sisteme tehnologice obiectivele majore nu sunt legate
de crestere imediata a recoltei la unitatea de suprafata, ci de ameliorarea si imbunatatirea starii de

fertilitate si productivitate a solului, de conservarea si de protectia starii de calitate a solului si


altor resurse de mediu impotriva degradarii prin diferite procese.
Cele mai importante avantaje la aplicarea semanatului direct in miriste se refera la:

scaderea semnificativa a riscului a riscului erozional si cresterea rezervei de apa, ca


urmare a prelucrarii mecanice foarte reduse si prezentei mulciului vegetal de la suprafata,
care practic o acopera in totalitate, fiind cel mai util pe solurile pretabile situate pe pante.
Reducerea proceselor erozionale contribuie la scaderea riscului de poluare a apelor de
suprafata din aval, care sunt afectate de procesele de transport ale particulelor de sol
incarcate cu diferiti compusi chimici;

cresterea rezervei de apa din sol, datorita reducerii evaporatei de la suprafata si cresterii
spatiului microporos, reduce, in zonele cu un climat mai uscat, cerintele pentru apa de
irigatie;

imbunatatirea regimului miscarii apei si aerului in sol, ca urmare a modificarii


configuratiei macroporilor;

sporirea continutului de materie organica in stratul de la suprafata solului, imbunatatind


astfel caracteristicile structurale si de lucrabilitate ale solului; contribuind la sechestrarea
carbonului si altor gaze in sol, si la reducerea emisiilor asa numitelor gaze de sera;

reducerea mineralizarii azotului organic; odata cu scaderea mineralizarii materiei


organice se reduce si pierderea in atmosfera a bioxidului de carbon;

stimularea activitatii biologice, mai ales pe cea a macro si mezofaunei;

stimularea biodiversitatii prin noi conditii de habitat si hrana pentru diferite speci de
vietuitoare si plante;

reducerea sensibila a temperaturii si mai ales a variatiilor termice in primii 10 cm de;

imbunatatirea, in timp, a caracteristicilor de traficabilitate si lucrabilitate ale solului din


perioadele de semanat si recoltat, astfel ca, acestea se pot efectua in cadrul unui interval
mai larg de umiditate, comparative cu sistemul conventional, facilitand, de asemenea,
recoltatul in climatele mai umede;

cresterea, pe termen lung, cu cel putin o clasa a gradului de fertilitate a solului, datorita
ameliorarii si imbunatatirii conditiilor sale fizice, chimice si biologice si a reducerii
riscului degradarii solului prin destructurare, compactare, eroziune;

reducerea timpilor de lucru si a necesarului de forta de munca cu aproximativ 50 %,


datorita numarului extrem de redus de util in lucrari mecanice. Acest avantaj devine
foarte perioadele critice, atunci cand, de ex., semanatul trebuie sa se efectueze intr-o
perioada de timp foarte scurta; de asemenea, reducerea timpului de lucru face acest
sistem sa fie mai flexibil, in unele conditii se pot obtine chiar doua recolte pe an;

recolta care se obtine, frecvent este aproape egala sau mai redusa cu 5-10 % fata de cea
realizata in sistemul conventional, dar in anii secetosi poate fi chiar mai mare;

sisteme de masini agricole necesara pentru efectuarea diferitelor lucrari si operatii, de la


semanat la recoltat, nu este atat de complexa ca in sistemele conventionale, astfel incat,
pentru fermier este mai usor de intretinut si reparat,

sisteme de masini agricole utilizata are si o sarcina pe osie mai redusa, astfel incat
presiunea exercita pe sol este mai redusa

reducerea destul de serioasa a consumului de carburanti, adesea, cu 40 pana la 50 %,


datorita numarului extrem de redus de lucrari efectuate, nu poate fi neglijata de niciun
fermier; in cultivarea porumbului si a soiei prin acest sistem reducerile de combustibil pot
atinge chiar si 50-70 %;

In acest caz, fermierii isi asigura potentiale beneficii:


Reducerea sau eliminarea unor costuri diverse;
Incadrarea in timpul optim de semanare si in perioadele optime de incoltire sicrestere
a culturii;
Protectia solului cu resturi vegetale;
Depunerea pe sol a unui strat de materie organica care in timp va duce la
imbunatatirea structurii solului si a capacitatii de drenaj a acestuia;
Mineralizarea scazuta a azotului organic si reducerea spalarii nitratilor;
O data cu scaderea mineralizarii materiei organice se reduce si pierderea in atmosfera
a bioxidului de carbon;
Se favorizeaza in sol dezvoltarea faunei benefice cum ar fi ramele;
Cresc conditiile de habitat si hrana pentru pasari.
Cele mai importante avantaje ale pastrarii acoperite a suprafetei solului se refera la:

- cresterea nivelului de protectie a solului si indirect a altor resurse de mediu si implicit a


beneficiilor;
- imbunatatirea starii solului in ansamblul sau;
- evitarea diferitelor costurilor asociate cu lucrarile privind decolmatarea si drenarea
santurilor si a drumurilor;
- protectia si imbunatatirea altor resurse de mediu, cum sunt apele de suprafata;
- asigura un habitat important pentru dezvoltarea si conservarea biodiversitatii.
Masurile strict necesare care trebuie aplicate se refera la:
- stabilirea corecta, in asolament, in timp si spatiu, in functie de conditiile specific locale,
a culturilor acoperitoare sau protectoare;
- identificarea terenurilor vulnerabile la destructurare si procese erozionale, mai ales a
celor situate pe pante si pastrarea lor acoperita
- includerea culturilor protectoare pe intregul ciclu de rotatie a culturilor.