PROFILAXIA CANCERULUI

ORAL

Prevalenta cancerului oral

In 1999,- s-au depistat 30,200 cazuri noi de cancer oral
in USA
In anul 2004 au fost depistati 28,260 adulti in USA,
dupa datele furnizate de American Cancer Society.
Aprox. 50% dintre pacientii cu cc.oral diagnosticat
decedeaza in primii 5 ani, cauzind peste 8.000 de
decese annual
Decesele prin melanoame reprezinta 7.000 /an
Rata mortalitatii aociata cc.oral nu s-a ameliorat
Frecventa sex.masc este mai mare decit a sexului fem
Insa procentul femeilor afectate de cc. oral reprezinta
30% dintre cazuri,, in crestere comparativ cu frecventa
inregistrata in urma cu 30 de ani (15%)

Cauzele cancerului oral

Tabacul (90% dintre cei cu cc.oral folosesc tabacul prin
tigari, tigarete, pipa, mestecare si prizare))
Folosirea de alcool
Existenta unor leziuni precanceroase:
leukoplazia- pete albicoase la nivelul cavitatii orale sau faringelui
erithroplazia leziuni rosii , la nivelul cav.orale

Expunerea excesiva la soare, care poate favoriza

cancerul de buza
AHC - cancer

Factori de risc:realizeaza Iritatie

locala + sistemica

Factori iritativi mecanici :

Margini taioase (dinti carii, cuspizi ascutiti, malerupti,

resturi radiculare
Tartru, obturatii neadaptate, lucrari protetice, proteze,,
crosete

Factori bacteriani: placa b, tartru, igiena deficit

Chimici: alcool, tutun
Termici: tigara, pipa
Antecedente heredo-colaterale de cancer

PROFILAXIA CANCERULUI
ORAL
Profilaxia primara:
Cunoasterea factorilor de risc si
reducerea factorilor de risc
Factori de risc
fumatul,
alcoolul si asocierea celor 2 factori

Profilaxia secundara =
depistarea precoce are un impact asupra mortalitatii ( rata de
supravietuire dupa 5 ani este de 80% in cazul depistarii
precoce, fata de 19% in situatia dgs-arii in stadii avansate)
Examinarea cavitatii orale: parte integranta a examinarii

PROFILAXIA CANCERULUI
ORAL
Profilaxia primara = reducerea factorilor de risc
Profilaxia secundara = depistarea precoce (Early
dedetection)
Pacientii in categoria de risc crescut: fumatori si
consumatori de alcool
Examinarea pt depistarea cancerului oral parte
integranta a examinarii

Profilaxia cancerului oral

Simptome:
Factori de risc
Regiuni de risc in aparitia cancerului oral
Leziuni cu potential de risc oncologic, de
malignizare si diagnosticul lor
Factori favorizanti inductari (genetici,
virusuri, toxice)

Simptomele cc. oral

O leziune sau ulceratie a cav.orale ce nu se vindeca(simptomul
cel mai frecvent)
O ingrosare, tumefiere la nivelul obrazului,faringelui
Pete nedurereroase albe sau rosii la nivel gingival, pe limba,
amigdale sau la nivelul mucoasei orale
Singerare neobisnuita, durere sau anestezie la nivelul cav, orale
Dureri otice
Modificarea vocii
O faringita cronica
Senzatia ca ceva este in faringe
Durere sau dificultate in deglutitie sau masticatie

Fumatul si tabacul sub diferite

forme

Risc de:
Cancer pulmonar, esofagian, laringian, oral
PMC, halena, modificari de culoare a dintilor
Consiliere impotriva fumat
Miloane de oameni au renuntat la fumat
Fumul contine particule

carcinogene
Cu rol de promotori ai mutatiei genetice celulare
90% dintre pacientii cu cc.oral sunt consumatori de tabac
Tabacul afecteaza celulele mucoasei orale si oro-faringeului, favorizind
crestera ale unor celule aberante
Se considera ca substantele continute in tabac modifica ADN-ul cu
cresterea riscului de cc.oral (potriit Societatii Americane de CC.oral)

Alcoolul
Potenteaza fenomenele anterioare
Transformarea in celulele maligne
Fenomene de hiper-parakeratoza, dikeratoza, acantoza,
atipie celularl
Agitatie celulara la debut
Invazia prin membrana bazala
Diviziune celulara anormala
70-80% din pacientii cu cc. oral folosesc frecvent alcoolul
In asociere cu tabacul, se potenteaza efectul de
penetrarea substantelor chimice din tabac, care distrug
ADN-ul de la nivelul mucoasei oro-faringiene

Expuneri prelungite la razele

solare(ultraviolete)
Expunerea prelungita la radiatiile
ultraviolete solare pot cauza cc
tegumentar
Indivizii care stau in aer liber, la soare pt o
perioada prelungita de timp cresc sansele
de cc.de buza
Peste 30% dintre pacientii cu cc de buza
diagnosticat au profesii in aer liber

OMS certifica drept factori

inductori:
Asocierea intre
tutun +
alcool +
lipsa igienei orale

Iritatii cronice ale mucoasei orale

Prin lucrari iritative, incorect adaptate
Sau alte motive]
Cresc riscul de cc. oral.

Alimentatie saraca in fructe si

vegetale
Fructele si vegetalele :
Contin antioxidanti

Deficitul de vit. A, C, Fe creste riscul de

cc.oral
Indivizii cu aport scazut de fructe si vegetale
apartin categoriei de risc pt cc. oral

Ape de gura cu alcool

Studii stiintifice au aratat ca apele de gura
cu alcool pot creste riscul la cc.oral
Fumatorii si indivizii care folosesc alcool,
au tendinta de al folosi apa de gura mult
mai frecvent, potentind astfel efectul celor
3 factori de risc

Zone de risc oncologic in

cavitatea orala

Planseul oral
Fata ventrala a limbii
Marginile limbii
Santul gloso-alveolar
Trigonul retromolar
Santurile perituberozitare
Mucoasa jugala
Orofaringele
Comisura intermaxilara

Cancer al planseului oral

Fata ventrala a limbii

Reg. retromolara (cancer)

Cancer al mucoasei jugale

Formele de debut in cancerul

oral

Ulceratia / fisura
Forma tumorala, vegetanta
Forma infiltrativa, schiroasa
Forma nodulara

Formele de debut in cancerul oral

Forma ulcerativa

Forma infiltrativa

Forma vegetanta, tumorala

Forma nodulara

Caracterele ulceratiei maligne

Baza infiltrata
Margini reliefate,
indurate, rulate in
interior
Tesutul vecin poate fi
modificat in sens:
Leucoplazic
Displazic
diskeratozic

Carcinom scuamo-cel al buzei

Cancerul oral
Orice ulceratie orala care nu
se vindeca in 2 saptamini
trebuie suspicionata, biopsiata
De impune examinarea
(screening-ul tututor pacientilor
in zonele de risc majore, mai
ales in partea anterioara a
cavitatii orale si la nivel
lingual)
Carcinomul scuamos celular:
Apare frecvent in cavitatea orala
Si la fumatori

Protocol terapeutic
Asanarea, igienizarea profesionala
Instruirea
Badijonarea locala cu: antiseptice, epitelizante,
anestezice, antiinflamatorii
Urmarirea 7 zile daca nu se vindeca leziunea
suspiciune de leziune maligna!!!
Urgent- trimitere in serviciu de chirurgie
maxilor-faciala examinari complementare,
coloratii intravitale, citologice(incerta), biopsie,
stadializarea tumorii - tratament

Leziuni cu potential de
malignizare (premaligne)

Eritroplazia
Lichen plan
Leucoplazie
Papilomatoza florida
Lupus eritematos

Eritroplazia
Pata rosie, catifelata, dimensiuni diverse
Dgs diferential cu:

Stomatita infectioasa, traumatica (mecanic, chimic)

Enantem medicamentos
Candidoza cronica
Lues
Tbc
Lichen eroziv

Lichen plan
= hiperkeratoza,
atrofie, eroziune
Dgs. Dif cu:
Papilom
Stomatite
ulcerative/buloase

Lichen plan eroziv al limbii

Leucoplazia
Dgs diferential cu:
Lupus eritematos
diseminat
Eritroplazia
Lichen plan
Lues
Dermatoze buloase
Leucoedem
Nev alb songios
Diskeratoza benigna
Carcinom

Papilomatoza florida
= hiperkeratoza, mase de vilozitati,
placarde mucoase
Dgs dif. Cu:
Lichen plan
Keratoza tabagica
Benigna acantoza, parakeratoza
Maligna carcinom verucos Ackermann,
metastazant rapid

Lupus eritematos
Dgs dif cu:
Lichen
Leucoplazie
Lupus tbc
Eritem multiform

Diagnosticul cancerului oral

Examinare
Istoric
Brush -biopsy
Biopsie
CT
Ultrasonografie
RMN
Odata pus dgs. de cc. oral , acesta va fi
stadializat , dupa care se va stabili planul de
tratament

Examinare exobucala
Inspectia (fetei, git si
cap)
Palparea ganglionilor
bilateral
Examinare regiunilor:
Preauriculare
Submandibulare
Cervicale

Examinarea periorala si
endobucala
Examinarea buzelor
(cav.orala deschisa si
inchisa)
Se vor observa orice
modificare de culoare,
textura sau alte
abateri

Mucoasa labiala
Inspectia; mucoasa
labiala si fundul de
sac vestibular, frenul
Se apreciaza
culoarea, textura si
orice tumefiere sau
abatere

Mucoasa bucala
Se examineaza de la
comisura bucala pin
la pilierii amigdalieni
Se noteaza orice
modificare de culoare,
textura, mobilitate

Examinarea limbii
Cu cav orala pe jumatate deschisa, se
inspecteaza limba (tumefiere, ulceratie,
incarcatura sau modificare de dimensiune,
culoare sau textura. De asemenea se observa
modificari ale papilelor care acopera suprafata
limbii
Se examineaza virful limbii
Apoi pacientul va scoate limba si medicul va
observa orice modificare a mobilitatii sau pozitiei
acesteia

 Cu oglinda se
inspecteaza marginile
linguale (dr. si stg)
Cu un tifon se
tractioneaza virful
limbii , pt a evalua
zonele posterioare ale
marginilor laterale
linguale

Examinarea fetei ventrale ale limbii

Inspectie
Palpare (pt a depista tumefieri)

Planseul bucal
Cu limba ridicata, se inspecteaza planseul
bucal, in vedere depistarii unor modificari
de culoare, textura, volum sau alte
modificari de suprafata

Palatul
Cavitatea orala deshisa
Se apasa partea dorsala a limbii cu
oglinda
Se inspecteaza palatul dur apoi cel moae

Examinarea palatului moale si a

tesuturilor oro-faringiene

Palparea bimanla a planseului

bucal
Toate tesuturile
mucosale sau faciale
care par sa prezinte
modificari trebuie
palpate

Examinarea capului si gitului

Pacientul pozitie sezinda
Se indeparteaza toate lucrarile adjuncte
inainte de inceperea examinarii
Tesuturile extraorale si periorale se
examineaza mai intii
Apoi tesuturile intraorale