Fiziopatologie-C1, C2

Reactia febrila
Febra este o forma de reactie generala nespecifica organismului, o
manifestare ce insoteste afectiuni generale sau locale cu semnificatia de aparare a
organismului. Se caracterizeaza prin cresterea temperaturii corpului datorita
restructurarii activitatii centrilor termoreglatori cu stabilirea unui nou punct termic
homeostatic. Agentii producatori se numesc pirogeni (piretogeni) si pot fi: exogeni
(bacterii) sau endogeni (resturi proteice degradate) si mobilizeaza primele linii de
aparare a organismului; PMN neutrofile elibereaza in lupta pirogenii leucocitari. Cand
procesul patologic are loc in ficat, splina, plamani, in afara de pirogenii leucocitari,
prin distrugerea tesutului organului respectiv se elibereaza pirogenii tisulari.
Reactia febrila evolueaza in mai multe faze:
Faza de latenta este perioada realizarii noului echilibru termic si dureaza din
momentul actiunii initiale a pirogenului pana la prima crestere a temperaturii.
Faza de instalare: acum predomina fenomenele de termogeneza: stimularea
initiala a receptorilor pentru frig si cresterea tonusului muscular ce duce la aparitia
frisoanelor. Aceasta faza are caracter dinamic si dureaza pana la atingerea noului
punct homeostatic.
Faza de stare este perioada febrila propriu-zisa, cand organismul incearca sa se
mentina la nivelul noului punct termic.
Faza de declin: predomina termoliza, cand agentii pirogeni isi inceteaza
activitatea.
Reactia febrila apare in 3 circumstante (intotdeauna la manifestare):
-sindrom sau boala generala a organismului;
-sindrom sau boli localizate;
-indusa de medicamente.
Reactia febrila solicita urmatoarele aparate: cardio-respirator, endocrin
(tiroidahipofizacoticosuprarenala), sistem nervos, sistem vascular.
Evolutia reactiei febrile:
1. febra de tip continuu cu variatii pana la 1 grad intre dimineata si seara;
2. tipul remitent-cu diferente de 2 grade intre dimineata si seara, dar dimineata
febra este mai mare;
3. tipul intermitent-cu diferente mari, insa seara este mai mare;
4. febra hectica-cu piscuri foarte mari si scaderi;
5. tipul oscilant;
6. febra la ora fixa (malarica).
Durerea
Este manifestare a unor boli sau sindroame. Este un semnal de alarma
pentru organism care denota existenta unei spine iritative.
Mecanisme de producere:
Hipoxia (anoxia)-predomina metabolismul anaerob cu producere de metaboliti
acizi care irita terminatiile nervoase libere. Este determinata de compresii
exterioare sau interioare;

Procesele inflamatorii-in inflamatii acute, datorita substantelor chimice existente la

nivelul focarului, rezultate din metabolismul proteic local sau amine biogene
leucocitare: histamina, serotonina;
Existenta substantelor alcogene: cianura, formaldehida, care interfera cu oxidarea
locala;
Mecanism mixt: stimularea directa a receptorilor si componenta chimica.
Manifestari:
-cauzalgia-aparitia durerii dupa incetarea cauzei (membru fantoma);
-parestezia-amorteala, furnicatura sau intepaturi, raceala sau presiune slaba
datorita unor circumstante inflamatorii, ischemice, compresiune;
-cefaleea-produsa de vasodilatatie;
-compresiune nervoasa-pe sciatic (L5-S1), nevrologia de trigemen.

Fiziolpatologia oboselii
Oboseala este o stare fiziologica reversibila caracterizata prin scaderea
capacitatii de performanta fizica si psihica a organismului, care permite continuarea
efortului cu pretul unui consum energetic scazut si al scaderii preciziei motrice,
intelectuale si al atentiei.
Apare dupa un efort intelectual, emotional, fizc si dispare spontan in
general prin odihna.
Epuizarea duce la disparitia rezervelor energetice si se compenseaza
dupa 3-4 zile de odihna.
Stari evolutive:
stadiul de raspuns armonios al organismului: somatic si vegetativ;
stadiul de raspuns oscilant: se instaleaza cand refacerea este incompleta;
stadiul de raspuns discordant: apare in agresiuni fizice sau intelectuale puternice
si simultane; acum apare oboseala ca boala;
stadiul de epuizare este stadiul patologic de oboseala cu afectare
neurovegetativa, metabolica si endocrina.
Oboseala este modalitatea de protectie a organismului.
Cauze: centrale si periferice.
Manifestari: acute si cronice.
Oboseala acuta periferica este cea musculara si este produsa de:
scaderea ATP-ului, CP, glicogenului muscular cu acumulare locala de acid lactic, de
metaboliti acizi lipidici (perovizi); dezechilibru ionic local (K, Na, Ca), epuizarea
acetilcolinei la nivelul placii neuro-motorii; aparitia comenzilor inhibitorii pe
musculatura efectoare ce pot proveni de la nivel medular sau supramedular.
Oboseala acuta centrala este produsa de diminuarea capacitatii de
comanda a sistemului nervos, legata de oboseala periferica, cu rasunet somatic si
vegetativ. Cauze: formatiunea reticulata.
Oboseala patologica acuta: supraincordare-produsa de discordanta dintre
solicitare si capacitatea de raspuns al organismului la un anumit moment. Ea
afecteaza sistemul nervos vegetativ cu rasunet foarte puternic pe aparatul cardiovascular (in literatura sportiva=clacaj cardiac). Apare la persoane neantrenate fizic si
se manifesta prin epuizare.
Oboseala patologica cronica-supraantrenament: nevroza sportivilor sau de
suprasolicitare. Afecteaza tot organismul vegetativ si psihic si stimuleaza una dintre
cele 2 verigi functionale endocrino-metabolice, care adapteaza organismul la efort:

tiroida (hiperfunctieboala Basedow) si corticosuprarenala (insuficienta

glandularaboala Addison).
-tipul Basedow-ian se caracterizeaza prin stimulare simpatica cu
manifestari neuro-vegetative: insomnie, irascibilitate, anxietate, scaderea in greutate
a individului rapida si inexplicabil.
-tipul Addison-ian: stimularea parasimpatica-cu fenomene de inhibitie,
tendinta anormala de oboseala, inertia parametrilor neuro-vegetativi parasimpatici,
somn continuu, tulburari de atentie, coordonare, timp de reactie foarte lung.
Tratamentul este lung, cu rezultate slabe.
In ambele cazuri insa, principalul tratament ramane eliminarea factorului de
excitatie cu medicatie: sedative (adormire) si tranchilizante (efect de linistire).
Kinetoterapia aplica masajul:-profundpentru boala Basedow
-superficialpentru boala Addison