Anchete Analitice

Tipuri de studii
epidemiologice
Anchetele analitice si
experimentale
Clasificarea anchetelor epidemiologice

Dup obiectivul urmrit:
DESCRIPTIVE
populationale
anchete de prevalenta,
corelationale/ecologice
- Individuale
raport de caz,
serii de cazuri,
cross-sectional surveys)
ANALITICE
- observationale (de cohorta; caz-control)
- de interventie (clinical trials)
Curs studenti
Medicin general-anul V
Dupa rolul investigatorului

Anchete observationale
Anchete de interventie/experimentale
Dup direcia studiului
Anchete transversale
Anchete longitudinale
Catedra de Sanatate Publica si Management,
UMF "Carol Davila" Bucureti
Axele care definesc investigaia

epidemiologice
I. Anchetele analitice
Scopuri:
De a dovedi existenta/inexistenta unei
asociatii epidemiologice
De a efectua inferente cauzale
De a verifica ipoteze epidemiologice
Relatia E-R:
transversala
longitudinala
de cohorta
caz control
Realizarea in timp: istorica, concomitenta, mixta

selectia subiectilor: in functie de expunere; in fct
de rezultat; alte selectii
Repere

Etape
Anchetele de cohort:
EXPUNERE
EFECT
Anchetele caz-control:
EXPUNERE
Alegerea populatiei
Culegerea datelor
Analiza riscurilor
Inferenta
EFECT


Ancheta de cohorta - scop
Studiile de cohort
dovedesc existena sau inexistena unei asociaii epidemiologice

verific validitatea unei ipoteze epidemiologice formulate n urma
studiilor descriptive
duc la generalizri de tip cauzal
Bolnavi de M
studii observationale (investigatorul nu are rol in administrarea

expunerii, ci doar o urmareste)
Factor
Factor de
de risc
longitudinale
pornesc de la expunere catre rezultat
Alte denumiri:
studii de asteptare (pornind de la factorul de risc se asteapta aparitia
bolii);
studii de urmarire (follow-up) (supravegherea in timp a unor loturi de
persoane pentru a detecta aparitia cazurilor noi de boala);
studii etiologice (se refera la relatia dintre factorul cauzal si boala);
studii de incidenta (pornind de la factorul de risc si asteptand boala,
toate cazutile care apar sunt cazuri noi).
Nonbolnavi
de M
Eantion
Esantion
populaie
Bolnavi de M
LotLot
neexpui
neexpui
Nonbolnavi de M
a. Alegerea populatiei
De tip 2
Bolnavi de M
Lot de studiu
expusi la risc
Obiectul investigatiei: asociatie FR- Efect
populatia de studiu: pop gen, esantioane, loturi
variabilele de cercetat (EXP/REZ)
Non bolnavi de M
expunerea - factor incriminat a fi responsabil de un anumit

rezultat (pasiva)
Lot martor
neexpusi la risc
Lot expui
Lot
expui
Studiile de cohort
De tip 1
Bolnavi de M
Naturala/ cu variabila intrinseca (TA, G)

comportamente
rezultat - orice efect considerat ca s-ar datora unei expuneri;
tb definit anterior inceperii anchetei
Non bolnavi de M
simptome/caracteristici ale bolii -soft end point

Hard end point-relaionate rezultatului bolii
10
Criterii de includere
Tipuri de anchete de cohort
Propriu-zis prospective, folow up - efectul e vazut ca

rezultat al expunerii pecedente
La nceperea studiului, subiecii

NU TREBUIE S AIB BOALA
naintea nceperii studiului, trebuie exclui cei

care NU POT FACE BOALA
- prin anamnez, ex.clinic, teste dg.
de cohorta retrospective - datele despre FR si B

sunt culese din trecut (doc medicale)
de tip prospectiv istoric (ambispective) - E si R au
aprut in trecut, dar se urmareste in timp ap altor
rezultate datorate aceleiasi expuneri (x. razboiul din
Golf, Cernobal)
11

12
Msurarea efectului (bolii)
II. Masurarea i analiza datelor

Msurarea expunerii
Metode:
directe prin:
observare;
examen clinic, paraclinic;
interviu;
-culegerea de date individuale din diverse inscrisuri

(foaia de observatie, fisa de consultatie);
-culegere de date din inscrisuri colective care se refera
la expunerea colectiva la un anumit factor de risc
Informatii despre rezultat (boala sau deces)

Se efectueaz identic la expui ca i la neexpui (procedurile de

identificare a bolii trebuie s fie aceleai la expui i neexpui)
se definesc detailat efectele de interes (criteriile diagnostice)
Surse rezultate
certificatele constatatoare de deces
folie de observatie, fisele de consultatie, concediile medicale
sau registre sopeciale (cancer, malformatii);
examinarea periodica a cohortelor urmarite, cu inregistrarea
rezultatelor, precum si cu consemnarea schimbarilor care
apar in expunerea la factorul de risc si in comportamente,
reprezinta eca mai frecventa modalitate de a obtine informatii
despre expunere si rezultate.
indirecte prin:
13

14
c. Analiza riscurilor
Factor de
risc
Boala
Total
a+b
c+d
Total
a+c
b+d
a+b+c+d
a = persoanele care fac boala din cei expui

b = persoanele care nu fac boala din cei expui
c = persoanele care fac boala din cei neexpui
d = persoanele care nu fac boala din cei neexpui
a+b = totalul expuilor
c+d = totalul neexpuilor
a+c = totalul bolnavilor
b+d = totalul nonbolnavilor
Boala/efect
Masurarea asociaiei FR
a
- riscul bolii
R1
la
+
a b (decesului)
expui
R0
c
cd
RR
R1
R0
-riscul
bolii
(decesului) la
cei neexpui
Total
a+b
c+d
Total
a+c
b+d
a+b+c+d
-RISCUL RELATIV
- arat de cte ori este mai mare riscul bolii
(decesului) la expui fa de neexpui;
-Masoara forta asocierii epidemiologice
- important cauzalitate
15

16
Semnificaia riscului
Masurarea asociaiei
Riscul atribuibil
RA R1 R0
arat cu ct este mai mare riscul la cei

expui fa de neexpui
msoar excesul riscului la expui adic
partea din risc care se datoreaz factorului
de risc
Fraciunea riscului atribuit la expui
RA %
arat ct la sut din riscul expuilor

R1 R 0
x100 se datoreaz factorului de risc
R1
se calculeaz n anchetele de tip 1
17
RR
RA
Concluzia
RR>1
RA>0
Factor de risc
RR=1
RA=0
Factor indiferent
RR<1
RA<0
Factor de protecie
Pentru ca asociaia epidemiologic dintre factorul de risc i boal s

fie dovedit riscul relativ trebuie s fie mai mare dect 1 i
semnificativ statistic
se aplic un test de semnificaie statistic n functie de natura

variabilelor 2-calitative, coef de corelatie-cantitative, anl de varianta
var cant-var cal, sau se determin intervalul de ncredere al riscului).
18
Impactul aciunii factorului de risc n

populaie- se masoara prin
Interpretarea riscului relativ
RISCUL ATRIBUIBIL N POPULATIE
RR: arat de cte ori este mai mare riscul bolii

(decesului) la expui fa de neexpui
RAP
Riscul relativ = 1,36

Riscul de a face boal coronarian este de 1,36 ori mai
mare la fumtori fa de nefumtori
Riscul de a face boal coronarian este cu 36% mai mare
la fumtori fa de nefumtori
(fraciunea de risc atribuibil fumatului = RR-1)
RAP
R p R0
Rp
Rp incidena bolii n populaie (sau Rp

mortalitatea prin boala respectiv n populaie)
Pe ( RR 1)
Pe ( RR 1) 1
RR = riscul relativ
Pe = prevalena factorului de risc
n populaie
Interes pentru organizatorul de sanatate n elaborarea

strategiilor de interventie pentru prevenirea i controlul bolilor
n populatie!!!
19

20
Ex. Studiul Framingham
Ancheta de cohort
Din 1948, eantioane din rezidenii localitii Framingham,

Massachusetts au fost investigate cu privire la asocierea
dintre presupui factori de risc i apariia bolii cardiace sau a
altei boli
Populaia studiului: 5127 brbai i femei ntre 30 i 62 ani,
fr boal cardiovascular la includerea n studiu (1948-1952)
Cohorta era examinat la fiecare 2 ani i se supraveghereau
zilnic internrile de la spitalul Framingham
Expuneri:
fumatul
consumul de alcool
obezitatea
hipertensiunea arterial
nivelele crescute ale colesterolului seric
nivelele scute de activitate fizic, etc.
Avantaje
calitate mare - in momentul proiectrii rezultatele nu
sunt cunoscute, apar dup act FR;
permit evaluarea direct a riscului relativ i atribuabil;
se pot msura toate efectele generate de un FR;
Limite:
logistice
administrative
perioada lunga de urmrire
nu se pot repeta pe aceleai loturi
21
Scopul:
dovedesc existena sau inexistena unei
asociaii epidemiologice
duc la inferene (generalizri) de tip cauzal
verific validitatea unei ipoteze
epidemiologice formulate n urma unor
tipuri de studii descriptive
Anchete de tip analitic

anchete observaionale
unitatea de observaie: individul (nu
grupul, populaia)
alte denumiri: studii caz-martor,
retrospective, anamnestice

22
ANCHETELE CAZ-CONTROL
ANCHETELE CAZ-CONTROL

23

24
Anchetele caz-control
Selectionarea loturilor
Sunt cele mai frecvente studii epidemiologice

analitice
sunt singura modalitate practic de a identifica
factorii de risc pentru bolile rare (prevalenta n
pop<10%)
se potrivesc cel mai bine bolilor care necesit
ngrijiri medicale (ex. cancer, fractur de old etc.)
Permit studiul asocierii dintre mai multi factori de risc
si boal-B cronice
Fiind anchete analitice sunt necesare 2 loturi:
lotul cazurilor (bolnavi cu o anumita afectiune)

care reprezinta lotul test;
lotul de comparare (non-bolnavi) care reprezinta
lotul martor.
In ambele loturi se cauta anamnestic factorul

de risc.
25

26
Selectionarea cazurilor
Modelul anchetei caz-control
Lotul test poate fi constituit din:

bolnavi spitalizati;
populatia tinta, ceea ce ar creste reprezentativitatea anchetei; nu ar mai exista
factorul de distorsiune reprezentat de atractia bolnavului fata de spital;
categorii special selectionate (anumite boli profesionale).
Este de dorit
sa fie selectionate cazurile noi de boala si nu cele vechi, deoarece pot apare factori de
distorsiune (de exemplu, la cazurile vechi de boala, frecventa factorului de risc sa fie mai
mica, urmare a modificarii comportamentului unor bolnavi)
in cazul cind boala este rara suntem constrinsi sa luam in studiu atit cazuri noi cit si cazuri
vechi de boala.
Selectia cazurilor sa se faca din populatia tinta- formele bolii intilnite in populatia generala fiind
diferite de cele care ajung in spital

27

Surse de cazuri i martori
Selectarea martorilor
Partea critica a studiilor CC:
Martorii tb sa fie similari lotului de cazuri cu exceptia
bolii
Martorii trebuie s provin din aceeai populaie la
risc pentru boal dar alcatuit din persoane bolnave
cu boli care se asociaza altor factori de risc (grup
heterogen)
Martorii trebuie s fie reprezentativi pentru populaia
int
Efectivul grupului martor mai mare pentru a crete
putera statistic atunci cnd cazurile sunt greu de
obinut (3:1)
28
29
CAZURI
toate cazurile dg. n
comunitate
toate cazurile dg. ntr-un
eantion din populaie
toate cazurile dg. n
toate spitalele
toate cazurile dg. ntr-un
singur spital
MARTORI
eantion din populaia
general
non-cazuri dintr-un
eantion din populaie
eantion de pacieni din
toate spitalele, care nu
au boala
eantion de pacieni din
acelai spital, care nu au
boala

30
Culegerea informatiilor
Masurarea asociatiei
Factori de
risc
2 conditii:
folosirea acelorasi metode si pentru lotul cazurilor si pentru lotul control;
acuratetea informatiilor sa fie cit mai mare.
Informatiile pot fi culese:
din foile de observatie;
prin examinarea directa sau interviu.
Erori:
- Distorsiune (deoarece informatiile se culeg dupa aparitia bolii) generate:
bolnavi (nu-si amintesc despre factorii de risc);
investigator (va cauta cu insistenta prezenta factorilor de risc la cei care
au boala).
evitabile daca persoana care culege informatiile nu cunoaste:
n ancheta cazuri-control, riscul

relativ nu se poate calcula
direct pentru c nu se poate
msura riscul bolii la expui i la
neexpui.
Pentru msurarea forei
asociaiei epidemiologice n
anchetele de tip caz-control se
folosete odds ratio (raportul
cotelor, OR).
OR
Oeveniment
OR
c+d
Total
a+c
b+d
a+b+c+d
a
ac
- frecvena factorului de risc n lotul cazurilor
f0
b
bd
- frecvena factorului de risc n lotul control

Cota bolii la expui e de OR mai mare dect la neexpui
n cazul bolilor rare n populaie (exemplu: bolile

cronice ce au prevalena mai mic de 10%) OR
aproximeaz RR
Numai n acest caz se poate afirma c riscul bolii e de

OR mai mare sau mai mic la expui dect la neexpui.
Peveniment
P
ev.
Pnoneveniment 1 Pev.
cota bolii la expui

cota bolii la ne-expui
ad
bc
33

Masurarea asociatiei
n cazul bolilor rare RR=OR i se pot calcula:
Riscul atribuibil
Impactul actiunii
factorului de risc n pop
32
Interpretarea valorii raportului cotelor

a+b
f1
31
Masurarea forei asociaiei
Total
-
Loturile cu care se pleac sunt a+c i b+d i se caut a i b, respectiv

frecvena expunerii la bolnavi i respectiv martori
ipoteza epidemiologica care se doreste a fi verificata;

loturile luate in studiu.
Boala
+
RA%
RAP
OR 1
OR
Po (OR 1)
Po (OR 1) 1
Po : prevalena expunerii n lotul martor

P : prevalena expunerii n populaia
general.

35
34
OR<1
OR=1
OR>1
Raportul
cotelor
cazuri/martori
Cota expunerii
la cazuri mai
mic dect
cota expunerii
la martori
Cotele
expunerilor
egale la cazuri
i martori
Cota expunerii
la cazuri mai
mare dect
cota expunerii
la martori
Expunerea ca
factor de risc
Expunerea
reduce riscul
de boal
(factor
protector)
Expunerea
respectiv nu
este un factor
de risc
Expunerea
crete riscul
de boal
(factor de risc)
Pentru dovedirea asocierii epidemiologice este necesar efectuarea unui test de

semnificaie statistic-anliza pe perechi, anal stratificata (fct. de confuzie)
regresie logistica (ef fiecarui FR n ef global)
36
Ancheta caz-control
Avantaje:
Anchetele caz-control
durata mic a studiului;

numr mic de subieci necesari pentru studiu;
cost sczut;
aplicabile la boli rare;
facilitatea efecturii studiului;
permit analiza concomitent a mai multor
factori sau a mai multor nivele de expunere;
permit repetarea studiului.
Dezavantaje:

37
2.
3.
frecvena bolii n populaie

frecvena probabil a expunerii la risc
avantajele i dezavantajele diverselor tipuri de
anchete epidemiologie analitice

Definitie -Studii de cohorta (FR - B) in care cercetatorul

manipuleaza factorul studiat si observa efectul asupra
criteriului de rationament
sunt singurele anchete in masura sa dovedeasca relatia cauzala

sau eficacitatea unor tratamente, interventii, decizii diagnostice si
organizatorice
probeaz practic, o ipotez elaborat n cadrul anchetelor

descriptive i verificat analitic
dovada experimentala- Ultimul dintre criteriile de plauzibilitate

Evans
considerente etice
39
Unitatea de analiz

40
Domenii de aplicare
Indivizi,
familii,
grupuri,
organizatii,
comunitati

38
3 criterii principale:
1.

Anchetele intervenionale
Pentru ce tip de ancheta optam ntr-o

situaie concret?
Non rspunsul, care poate ine de dorina persoanelor

anchetate de a colabora sau nu, de cunoaterea problemei
cercetate i de memorie;
documentele medicale consultate pot fi adeseori incomplete;
dificultatea de a constitui un grup martor acceptabil;
ancheta se adreseaz de cele mai multe ori persoanelor n
via ori tocmai decedaii de boala M pe care o studiem au
avut probabil forme mai grave ale bolii i, probabil, o expunere
mai intens sau mai prelungit la factorul de risc;
nu permit msurarea direct, ci doar estimarea prin metode
epidemiometrice a riscului bolii sau riscului relativ (odss-ratio)
i numai n anumite condiii;
erorile sistematice (bias) i nesistematice (aleatorii) pot
apare mai frecvent dect n anchetele de cohort.
41
Evaluarea eficacitatii vaccinurilor noi
experimentarea medicamentelor noi
evaluarea unor noi conduite terapeutice
evaluarea unor forme de organizare a serviciilor de sanatate
evaluarea unor programe de educatie
evaluarea unor modalitati noi de depistare a unor factori de risc sau

maladii
42
I. Alegerea loturilor
Etapele unei anchete experimentale
A. criterii de includere:
clinice si demografice (GV, sex) care definesc
populatia potentiala la care pot fi generalizate
rezultatele
geografice si temporale - definesc populatia
accesibila (disponibila pt studiu)
B. criterii de excludere
Caracteristici care risca sa altereze calitatea datelor
sau interpretarea rezultatelor (alcoolici, alta
afectiune)
aspecte etice (nu doresc sa participe la studiu)
II. Administrarea interventiei
III. Consemnarea rezultatelor
IV. Prelucrarea datelor si testarea statistica a
deosebirilor constatate
V. Inferenta epidemiologica
43

II. Administrarea interventiei
Esantionarea
Probabilistica - fiecare individ are o anumita probabilitate de

selectie specificata (tragere la sorti simpla, stratificata, a
grupelor, pasul mecanic)
Neprobabilistica (calitativa)- nu specifica o probabilitate de
selectie; practica dar mai putin riguroasa
Pregatirea loturilor
Evaluarea subiectilor (inregistrare, masurarea diferitilor parametri

importanti pt studiu)
consimtamantul informat = drept al pacientului
dreptul de a se retrage in orice etapa
Repartizarea subiectilor in loturi - randomizat (sanse egale de a fi
n unul din loturi)
repartizarea = ireversibila
alocarea randomizata esantionarea randomizata

45
III. Consemnarea rezultatelor

46
Tabel de contingenta 2x2

R1 = riscul aparitiei evenimentului la lotul test
R0 = riscul aparitiei evenimentului la lotul
martor
Forta asociatiei RR
RA-care este partea atribuibila interventiei
Ex fibrinolitice-IMA-
Important: monitorizarea compliantei

subiectilor (masurare prin chestionare,
analiza metaboliti urinari)

Mod deschis erori

orb (simplu orb)
dublu orb
triplu orb
IV. Prelucrarea datelor
Stabilirea cat mai exacta a rezultatului

interesant pt studiu (criteriul de rationament)
44
47

48
Interpretare
V. Inferenta epidemiologica
RR
RA
Concluzie
>1
>0
FR
=1
=0
FI
<1
<0
FP
Testarea statistic a rezultatelor se poate face recurgnd la:

testul , cnd criteriul de raionament evaluat este dichotomic,
testul t, cnd variabila evenimentului este continu
un test non-parametric, cnd variabila evenimentului nu are o

distribuie normal
49
In cazul in care cercetarea s-a fact pe

esantioane inferenta epidemiologica se fac
prin metode:
Cornfield/Miettinen pt RR,
Miettinen sau Walter pt RA - stab CI al
riscurilor in pop globala

50
DESIGN-ul unui studiu experimental
Tipuri anchete experimentale si de

interventie
ESANTION
neparticipants
RANDOMIZARE a GRUPURILOR (2.n)
GRUP
INTERVENTIE
GRUP
CONTROL
Studii clinice (clinical trials)

studii in teren
studii comunitare
PIERDERE DIN
URMARIRE
MASURARE
REZULTAT
MASURARE
REZULTAT

51
Studii clinice
52
Studii clinice
Experimentale
eseniale pentru dezvoltarea de noi tratamente
proiectate in vederea evaluarii unui tratament pe
om, prin compararea rezultatelor obtinute pe un
grup test, care primeste tratamentul respectiv cu
rezultatele dintr-un grup martor, comparabil, care
primeste placebo
Ambele grupuri sunt incluse in studiu, tratate si
urmarite de-a lungul aceleiasi perioade de timp

53
Grupurile pot fi stabilite prin randomizare sau

alt metod de alocare.
Rezultatul msurat poate fi decesul, un
eveniment clinic nefatal sau un test de
laborator.
Perioada de observare poate fi scurt sau
lung, n funcie de rezultatul msurat

54
Studii clinice in teren (trials in the

field)
Fazele studiului clinic pe om
Studiile de faza I se efectueaz pe un numr mic de

subieci i au drept scop precizarea siguranei i
toleranei (sunt serii de cazuri clinice-descriptive)
Studiile de faza II precizeaz eficacitatea optimal a
tratamentului (experimentale)
Studiile de faz III stabilesc eficacitatea tratamentului,
cel mai frecvent prin teste terapeutice comparative,
ideal randomizate (clinical trials; experimentale)
Studiile de faza IV, dup comercializarea produsului,
au drept scop precizarea eventualelor indicaii noi i a
efectelor nedorite, nedecelate n decursul etapelor
precedente (descriptive;
analitice-cohorte)
55
Implica persoane care nu prezinta semne de boala, dar despre

care se presupune ca sunt expuse FR
Colectarea datelor in teren, de la pers din populatia generala
Scop: prevenirea aparitiei bolii
Evaluare logistica si financiara
Exemple de studii n teren:

testarea vaccinului Salk pentru prevenirea poliomielitei (pe copii)
prevenirea bolii coronariene la brbaii de vrst mijlocie cu risc
crescut
testarea unor metode de protecie mpotriva efectului pesticidelor
evaluarea impactului eliminrii vopselelor pe baz de plumb din
mediul domestic asupra saturnismului la copii

Anchetele interventionale avantaje
Studii comunitare
Grupurile la care se refera interventia- comunitati

Ideale pt bolile care au la origine factori sociali
Limite: nr mic de comunitati, nu se pot randomiza; sunt necesare
alte metode pt a dovedi ca diferentele nu sunt date de
particularitatile comunitatilor
Riscul subestimarii efectului
Exemple
studiul cariilor dentare n doua comunitati comunitatatea A a primit

florur de sodiu, administrat n apa de but / comunitatea din B Kingston a primit ap fr florur-a artat reduceri clinice importante
i semnificative statistic ale apariiei dinilor cariai, frecvenei lipsei
dinilor sau a dinilor plombai.


58
Concluzii
Validitate externa limitata (greu de generalizat

rezultatele)
Obiectivele fezabile pe grupuri mici, atipice concl
nu pot fi generalizate
Disponibilitatea de participare la studiu
Considerente etice
Afectarea rezultatelor de asteptarile cercetatorului
Complexe, costisitoare

Principalul mod de a dovedi asociatia

epidemiologica
Validitate in studierea proceselor cauzale
(mai ales interna rezultatul are drept cauze
variabile independente de ipoteza)
Sunt de tip longitudinal
Acuratete - relativa
57
Anchetele interventionale dezavantaje
56
59
Probleme de fezabilitate, cost, etica

Mai dificil de proiectat si de condus
comparativ cu alte studii
AI pe subiecti suficient de numerosi,
proiectate si conduse dupa criterii stiintifice,
pot furniza dovada cea mai puternica si mai
directa a existentei rel Cauza-Efect

60
10

Anchete Analitice

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Anchete Analitice

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Tipuri de studii

Clasificarea anchetelor epidemiologice

Dupa rolul investigatorului

Axele care definesc investigaia

Realizarea in timp: istorica, concomitenta, mixta

Catedra de Sanatate Publica si Management,

Catedra de Sanatate Publica si Management,

Catedra de Sanatate Publica si Management,

Ancheta de cohorta - scop

dovedesc existena sau inexistena unei asociaii epidemiologice

studii observationale (investigatorul nu are rol in administrarea

Obiectul investigatiei: asociatie FR- Efect

populatia de studiu: pop gen, esantioane, loturi

variabilele de cercetat (EXP/REZ)

expunerea - factor incriminat a fi responsabil de un anumit

Naturala/ cu variabila intrinseca (TA, G)

rezultat - orice efect considerat ca s-ar datora unei expuneri;

tb definit anterior inceperii anchetei

simptome/caracteristici ale bolii -soft end point

Propriu-zis prospective, folow up - efectul e vazut ca

La nceperea studiului, subiecii

naintea nceperii studiului, trebuie exclui cei

de cohorta retrospective - datele despre FR si B

Catedra de Sanatate Publica si Management,

Msurarea efectului (bolii)

II. Masurarea i analiza datelor

-culegerea de date individuale din diverse inscrisuri

Catedra de Sanatate Publica si Management,

Se efectueaz identic la expui ca i la neexpui (procedurile de

se definesc detailat efectele de interes (criteriile diagnostice)

Catedra de Sanatate Publica si Management,

a = persoanele care fac boala din cei expui

Catedra de Sanatate Publica si Management,

arat cu ct este mai mare riscul la cei

Fraciunea riscului atribuit la expui

arat ct la sut din riscul expuilor

Pentru ca asociaia epidemiologic dintre factorul de risc i boal s

se aplic un test de semnificaie statistic n functie de natura

Impactul aciunii factorului de risc n

Interpretarea riscului relativ

RISCUL ATRIBUIBIL N POPULATIE

RR: arat de cte ori este mai mare riscul bolii

Riscul relativ = 1,36

Rp incidena bolii n populaie (sau Rp

Interes pentru organizatorul de sanatate n elaborarea

Catedra de Sanatate Publica si Management,

Ex. Studiul Framingham

Din 1948, eantioane din rezidenii localitii Framingham,

Anchete de tip analitic

Catedra de Sanatate Publica si Management,

Catedra de Sanatate Publica si Management,

Catedra de Sanatate Publica si Management,

Sunt cele mai frecvente studii epidemiologice

Fiind anchete analitice sunt necesare 2 loturi:

lotul cazurilor (bolnavi cu o anumita afectiune)

In ambele loturi se cauta anamnestic factorul

Catedra de Sanatate Publica si Management,

Lotul test poate fi constituit din:

Catedra de Sanatate Publica si Management,

Catedra de Sanatate Publica si Management,

Surse de cazuri i martori

Catedra de Sanatate Publica si Management,

evitabile daca persoana care culege informatiile nu cunoaste: