Faptul c cea mai mare parte a societii romneti este lipsit de cultura politic

necesar unei bune funcionri a democraiei este o realitate trist, general constatat,
ridiculizat i deplns. Se vorbete uneori chiar de un analfabetism politic. (Nadia
Nechifor)

Mai mult, absena unei culturi politice a fost nsoit, pn la nceputul secolului XX,
dar i n anii de comunism, de lipsa unui limbaj politic propriu-zis. Cu toate acestea,
apariia mprumuturilor lingvistice n acest sector al limbii i nu numai, din englez n
special, a generat stri de ngrijorare n anumite medii (venicele stri de ngrijorare
romneti!), am spune noi, nefondate.
Termeni, precum briefing, know-how, lobby, mass-media, staff, summit,
internaional recunoscui i utilizai, ns doar cu statut de mprumuturi recente n
limba romn, sunt uneori considerai ca fiind n neconcordan cu normele limbii
literare sau ca o simpl expresie a snobismului postdecembrist.
n general ns se vorbete cu destul detaare despre mprumuturile lingvistice din
englez, intensificate ndeosebi n a doua jumtate a secolului al XX-lea, cnd
furnizeaz termeni nu numai pentru sectorul politic, dar i pentru domenii precum
economie i finane, industrie, marin, sport, cinematografie, via monden,
informatic. Acest fenomen reprezint, n fapt, o rezonare cu spaiul european, absolut
normal i, am aduga noi, necesar, n momentul de fa.
Pentru a reveni, nsi rspndirea cuvntului politic n sine pe plan internaional
permite nglobarea n discursul actual a unor compuse i frazeologisme strine care
conin corespondene ale acestui cuvnt. Este mai ales cazul anglicismului frazeologic
political correctness, corectitudine politic. Spre exemplu, political correctness
apare n ROMNIA LIBER, 1999, nr. 2923, p.2/5: Primul film al lui Dan Pia (...)
a trebuit s lupte cu rigorile political correctness-ului epocii comuniste, iar
politically correct, corect politic(ete) n ADEVRUL LIT., VII, 1998, nr. 447,
p.1/3: au produs textul politically correct, care s le in obrazul curat n faa
organelor de peste Ocean i tinichiaua departe de coad.
n treact fie spus, anglicismele respective sunt folosite adesea greit n ce privete
grafia sau/i gramatica. Astfel, iat cum s-a scris n DILEMA VI, 1998, nr. 306, p.
15/1: Crile pentru copii se ntrec n political corectness, sau n CURENTUL III,
1999, nr. 57, (418), p. 18/2: Aceti indivizi au un instinct de a fi political corectness.
Aceste exemple de incorectitudine nu fac altceva dect s ntreasc opinia general
conform creia discursul politic, deficitar din punctul de vedere al culturii politice, se
afl n permanen n conflict cu normele limbii literare.
Aceast situaie nu trebuie ns generalizat. De multe ori, discursul politic poate
conferi anumitor mbinri de cuvinte o anumit celebritate sau un caracter memorabil,
dezvoltnd sensuri noi, figurate. Iat un exemplu celebru. n 1946 omul de stat
britanic Winston Churchill a folosit ntr-un discurs rostit n S.U.A. mbinarea de
cuvinte englezeti iron curtain, fr. rideau de fer, rom. cortin de fier, pentru a
atrage atenia c statele socialiste s-au separat, din punct de vedere politic i militar,
de cele capitaliste. Prin discursul su i mai ales ca urmare a celebritii sale
dobndite n timpul rzboiului, Churchill nu a fcut dect s transforme o combinaie
frazeologic deja existent, care denumea, printre altele, grilajul mobil de fier care
proteja vitrinele magazinelor, ntr-o expresie memorabil.
i discursul politic romnesc postdecembrist poate fi considerat o surs a expresiilor

memorabile. Un caz aparte este reprezentat de expresia protii lui Brucan, o

traducere, am putea spune liber, sau mai degrab o adaptare romneasc a engl.
stupid people, persoane incapabile de a lua singure o decizie (politic) i care pot fi
uor influenate n acest sens, un fel de corespondent substantival al rom. a duce/ a
purta de nas pe cineva (cf. i proti, dar muli!). Iat i un exemplu din EXPRESMAGAZIN, 20-27 mai, 1992, p.32: Existena protilor lui Brucan avertizeaz
asupra posibilitilor de a folosi la scar naional mijloacele trasului pe sfoar.
n concluzie, multe expresii frazeologice specifice limbajului politic romnesc
contemporan sunt exemple strlucite de creativitate lexical. Pentru a fi coreci, poate
tot att de multe se constituie n clieele cele mai banale, dup Roland Barthes, n
gradul zero al vorbirii. Se cultiv, bineneles, ca o caracteristic general,
aglomerarea de mprumuturi, mai ales din engleza american, ns multe dintre ele
vor rmne probabil fr urmri dup seleciile ce se vor produce n viitor.
Problema rmne, aadar, deschis.
Asta mi-a placut mie:D
Guvernarea pesedista se poate lauda cu un succes notabil: a reusit sa arunce sictirul
in derizoriu. N-au facut asta prin subminarea cererii, cum ar fi fost cazul ideal, ci printro oferta a carei abundenta a spart piata. Motivele de sictir sunt acum atat de multe si
de diversificate incat nu ne mai atrage nici unul din ele. Lehamite amortita, sictir de
sictir.
Zilele trecute, nu la mult timp dupa ce Nastase dadea ca principala tema de campanie
pesedista succesele guvernarii pe linia integrarii europene, din directia Europei a venit
o palma data cu piciorul. Intai a fost un europarlamentar, apoi raportoarea pentru
Romania apoi Parlamentul insasi ameninta rasplatirea "succeselor" administratiei PSD
cu intreruperea negocierilor. Chestia asta a picat in spatiul public romanesc din senin.
Dupa 4 ani in care au servit aceeasi politica duplicitara vorbe-fapte publicul romanesc
pare sa se fi obisnuit cu reteta, ba chiar sa o considere de succes. Veninul luat in doze
mici si regulate te imunizeaza. Europenii in schimb (americanii asijderea) par mult mai
putin indemnati sa suporte un astfel de tratament. Spre deosebire de noi ei nici nu au
de ce sa o faca.
Si, pe post de supliment la supradoza, opozitia din Romania a decis ca, in fata acestei
crize, cel mai potrivit lucru pe care il poate face este sa se autoanuleze.
Exemplu de discurs politic:
Mi-a facut o parere buna. Am ascultat cel mai bun discurs politic pe care l-am ascultat n
ultimii 13 ani, si anume cel al domnului Cosmin Alexandru, presedintele Uniunii cu pricina. Un
excelent discurs politic, fara demagogie, lucid, ntr-o limba romna normala, inteligent, pe
scurt... cu destule calitati, nct ti da impresia ca exista nca variante plauzibile. Dar nu mi
fac iluzii, cel putin n momentul de fata nu mi dau seama ce sanse de patrundere are tipul
asta de discurs, dar el e foarte important sa existe si sper ca, ncet-ncet sa devina un discurs
curent. (Parerea lui Plesu)
http://brasov.urr.ro/index.php?page=interviu_plesu
in dreapta paginii mai exista si interviuri cu restul: Liiceanu, Patapievici, Rebengiuc
Vezi ca la olimpiadele comunicarii s-a vorbit si despre:
Cat de mult conteaza legislatia electorala in procesul de comunicare politica? Se poate
vorbi de un cod deontologic al profesiei de comunicator politic? Cine este beneficiarul
campaniei electorale: persoana sau lista? Ce rol au valorile in expertiza electorala?
Link : http://www.olimpiadelecomunicarii.ro/evenimente_ziua_Com_Pol.php