Sunteți pe pagina 1din 1

Muschii

Muchii sau briofitele, sunt plante nfloritoare din clada Bryophyta, care cuprind
aproximativ 12.000 de specii. Ei sunt rspndii pe tot globul, ncepnd cu zonele calde i
ploiose tot timpul anului, cum este zona ecuatorial i sfrind cu zonele caracterizate prin
temperaturi extrem de sczute, cum sunt zonele polare. n toate zonele climatice ei prefer
biotopurile umede.

Caracterele generale ale Subregnului Bryophita

Muchii au corpul vegetativ lipsit de vase conductoare adevrate, numit tal cormoid .

Organele de reproducere sexuat, anteridia i arhegonul, sunt pluricelulare, iar ciclul


vital este haplodiplofazic.

Muchii au corp alctuit din dou generaii subordonate: gametofitul dominant (muchiul propriu
zis) i sporofitul mrunt.

Muchii inferiori
Muchii inferiori mai pastreaz multe caractere specifice algelor. Corpul vegetativ, este un
tal lamelar care se fixeaz n sol cu ajutorul rizoizilor monocelulari. Superioritatea fa de alge o
dovedete prezena epidermei la suprafaa talului, a esuturilor parenchimatice, cu rol asimilator
i de depozitare. Din muchii inferiori face parte Fierea pamantului(Marchantia polymorpha)
care traiete n locurile permanent umede, lng izvoare i fntni.

Muchii superiori
Muchii superiori au corpul vegetativ - un tal cormoid, format din tulpini, frunzulie i
rizoizi pluricelulari, care sunt analoage cu organele vegetative ale plantelor vasculare. Exemplu
este Muchiul de pmnt (Politrichum commune).
nmulirea muchilor se face asexuat prin spori i sexuat prin celula ou sau zigot.

Importana muchilor

Muchii sporesc ptura de humus de pe stnci;

Protejeaz solul mpotriva eroziunii;

Turba, care se formeaz n locurile mltinoase din resturile parial descompuse ale
muchiului de turb (Sphagnum), este utilizat ca ngrmnt organic, combustibil,
material izolant.